comentarii

a arata limba


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
amunre - de M a o la: 09/10/2008 20:11:18
(la: Gramatica si Ortografie. Cum e corect? )
Nici io nu-s de acord cu gatul girafei, da', ghici ce? Iegzista, bre! Unde ai vazut tu printre literele bastinase "c"-ul ala cu imbarligatura la partea dosnica? Si daca nu-i , nu trebe adaptat, sa-l scriem cum il citim, pre limba neaosa? Hai sa-ti spun un secret, da' sa nu-i mai spui nimanui: cuvintele "importate" de parlitii astia de romani is vreo 90 si ceva la suta. Ce zici de asta? Ia inchipuie-ti acu, cam cum ar fi aratat limba noastra dulce si armonioasa daca toate cuvintele si-ar fi pastrat "originalitatea"? Ia arunca o privire prin dictionar si vezi la cate dintre cuvinte scrie acolo, mic si in paranteza, din ce limba provin. Dup-aia ia pozitia de la Hamangia si mai bine taci;)
#349504 (raspuns la: #349500) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisuca, neichi draga. - de maimuta la: 15/01/2009 19:58:51
(la: caricaturizand imaginativ)
Indraznesti s-arati limba la maimuta?:))
Ia treci la pupat nasuc! :(|)
#391065 (raspuns la: #391006) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bright:) - de maimuta la: 16/01/2009 10:18:13
(la: SMS)
Stiu ca stii ca stiuca-i stiuca, dar mai stiu ca stiuca-i peste!:)))
Si tu arati limba la maimuta? :(|)
#391420 (raspuns la: #391404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de zaraza sc la: 17/03/2009 12:53:03
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Un tip intra la stomatolog.
- Doctore, hai sa facem totul repede fara anestezie. Scoateti dintele
si gata!
- Daca ar fi toti pacientii asa ca d-stra! Bine, hai sa incepem...
Tipul striga:
- Mama-soacra, intra si arata-i medicului dintele care te doare.

Un somn sanatos nu numai prelungeste viata, dar si reduce ziua de
lucru.

- Baiete, nu-mi arata limba, caci ai sa te imbolnavesti!
- Cu ce?
- Cu fractura la mandibula si contuzie cerebrala.

- Alo, iubitule, tu esti?
- Da, eu sunt.
- Stii, o sa avem un copil.
- Ati gresit numarul...

La spital este adus un tip cu o fractura craniana. Sora medicala
completeaza fisa si intreaba:
- Casatorit?
- Nu, am avut un accident!

Cand eram mai tanar, uram sa ma duc la nunti. Matusi de-ale mele ma
piscau de obraz si ziceau razand: ''tu urmezi''
Au terminat cu porcaria asta cand am inceput la inmormantari sa fac
si eu acelasi lucru cu ele!

Un cetatean opreste un taxi:
- Du-ma si pe mine un milimetru!
- Hai dom'ne, nu ma lua la misto!.
- Daca te-as fi luat la misto, ti-as fi spus "cu opriri".

Bula la scoala. Invatatoarea ii intreba pe toti:
- Ce ne da porcul?
Un elev raspunde:
- Carne!
- Ce ne da gaina?
- Oua! raspunde un altul.
- Ce ne da vaca?
La care Bula :
- Teme pentru acasa...

*** - de trestiafatala la: 02/03/2011 23:21:17
(la: proverb)
depinz de d(r)ama de pică...mofturoşilor :P(dupa 3 ore de chupa chups pot să arat limba,da?)
#600153 (raspuns la: #600145) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Limba romana - de SB la: 28/10/2003 10:31:33
(la: Portugheshu')
in Italia (stiam de Piemont) exista un dialect ce seamana cu lb. romana. Acelasi lucru se intimpla in sudul Italiei: asezari unde locuitorii vorbesc ceva f. asemanator cu lb. romana

Am avut un coleg din Bari cu care ne "batem in limbi" si ca sa-mi arata ca nu-ntzeleg eu chiar asa de bine italiana a inceput sa-mi vorbeasca in dialect. Culmea , ptr. mine era chiar limba noastra.

In Italia -zic gurile rele- sint peste 1600 de dialecte. Am citit teoria( incet ,incet am inceput sa-i dau dreptate...desi multi "eruditi"se uita cu mila la mine...) ca de fapt lb, tracica(latina vulgara si ca atare limba rominilor) este mama tutu"lor" limbior romanice.

PS am aparut cam tirziu aici dar poate ma mai "prinde " cineva
Fotografia si limba romana, strofa unu versul doi - de Dinu Lazar la: 02/08/2005 01:34:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un citat foarte interesant si definitoriu dintr-un text mai lung scris extraordinar de domnul Alexandru Bogdan Munteanu:

Limbajul scris folosit pe internet de catre majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte si sintagme englezesti mai mult sau mai putin adecvate, in locul unora românesti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvintul dintr-o limba straina care este folosit in locul unui cuvint autohton, desi ambele au acelasi inteles, se numeste "barbarism". Denumirea are o nuanta peiorativa, aceasta fiind o mostenire a termenului folosit de cele doua mari civilizatii europene antice (greaca si romană) pentru a desemna persoanele care nu le apartineau. Un termen mai potrivit pentru cuvintele neautohtone ar fi "străinisme", care nu mai induce nuanta peiorativa, fiind deja incetatenita folosirea unor termeni care indica originea cuvintelor straine, de exemplu "englezisme", "frantuzisme", etc. Dar "barbarism" sugereaza cel mai bine comportamentul unui cuvint strain care nu se pliaza regulilor limbii in care este introdus, la fel cum "barbarii" de odinioara nu doreau sa respecte normele sociale ale marilor civilizatii antice.

Marele pericol al acceptarii "barbarismelor" in limba româna este potentialul lor distructiv asupra structurii de baza a limbii. Ceea ce diferentiaza barbarismele de neologismele "civilizate" este tocmai faptul ca nu se pot incadra in regulile gramaticale existente, pentru ele trebuind sa fie adoptate exceptii de la aceste reguli. Dar cu cit se accepta mai multe exceptii de la o regula gramaticala, cu atit regula respectiva devine mai insignifianta si intr-un sfirsit va fi desfiintata. Gramatica este schela pe care este cladit "edificiul" limbii, iar dezagregarea unei portiuni din aceasta schela poate avea consecinte dezastruoase pentru intregul edificiu. Persoanele care folosesc barbarisme in limbajul curent nu sint constiente probabil ca in acest fel incurajeaza introducerea unor "cai troieni" in limba româna, care in timp pot sa o distruga. La fel ca si un organism viu, limba unui popor a evoluat lent si a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decit sa atace permanent acest echilibru, iar numarul lor in continua crestere le va usura mult sarcina. Cei care vor avea de suferit de pe urma acestui deznodamint vor fi tocmai cei care au contribuit la el, dar nu i-au prevazut consecintele sau nu le-a pasat de ele.

Insa poate ca barbare nu sint cuvintele, ci chiar oamenii care pentru a se simti "la moda", distrug (in mod inconstient sau cu buna stiinta) o limba cladita pe parcursul a sute de ani. Exista in momentul de fata din ce in ce mai multe persoane de toate virstele care se "remarca" prin folosirea barbarismelor, in special pe internet, dar din ce in ce mai frecvent si in limbajul de zi cu zi. Iar cei care indraznesc sa le atraga atentia asupra limbii "stricate" pe care o folosesc sint luati in ris sau insultati. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultura sau de modernitate, din contra este cel mai bun indiciu al superficialitatii in gindire si al respingerii unui minim efort intelectual care ar implica folosirea cuvintelor românesti, mult mai adecvate pentru a comunica si a face inteles orice tip de mesaj. Pentru persoanele care folosesc cu precadere barbarisme in limbajul curent (scris sau vorbit) voi folosi de acum incolo denumirea de "barbarişti".

...si ceva mai departe:

...este cel putin stranie atitudinea multor romani care isi considera limba materna ca fiind o limba de categoria a doua, inferioara celei engleze. Admiratia fara limite fata de limba engleza este probabil datorata necunoasterii caracteristicilor lingvistice ale acestei limbi. Oricine viziteaza forumurile romanesti este uimit de numarul mare de cuvinte englezesti din mesajele internautilor, ca si cum romanilor le-ar fi rusine sa-si vorbeasca propria limba si ori de cite ori au posibilitatea folosesc cuvinte englezesti in locul celor romanesti. Insa o privire mai atenta asupra continutului mesajelor postate pe forumuri arata ca de fapt "fanii" neinduplecati ai limbi engleze nu sint niciodata cunoscatori in profunzime ai acestei limbi, ci poseda doar o cunoastere de suprafata, care se limiteaza la cititul si scrisul unor cuvinte frecvent folosite, uneori fara a le intelege pe deplin sensul lexical. Cea mai mare parte dintre ei nu stiu sa se exprime coerent in scris in limba engleza, dovada fiind numeroasele greseli de exprimare atunci cind incearca sa scrie o fraza, nu numai cuvinte disparate. O alta dovada a superficialitatii cunoasterii englezei de catre cei mai mari "fani" ai ei este faptul ca sectiunile in limba engleza ale forumurilor romanesti (acolo unde ele exista) sint pustii, tocmai pentru ca aici s-ar vedea clar gradul redus de stapinire a limbii engleze de catre majoritatea internautilor si nimeni nu doreste sa-si expuna ignoranta in vazul tuturor. Reiese clar de aici ca "fanii" limbii englezei o dispretuiesc in interiorul lor la fel de mult ca si pe limba romana, din moment ce nu isi dau silinta de a o invata in mod corespunzator, lucru care nu ar necesita un efort prea mare. Cheia scrierii corecte in engleza este inainte de toate scrierea corecta in romana, pentru ca aceia care scriu gresit in romana vor face la fel si in engleza, deoarece ei nu inteleg necesitatea respectarii regulilor gramaticale proprii fiecarei limbi.


=================
Cine vrea sa citeasca tot textul - interesant text - la
http://www.muntealb.com/LimbaRomana-bn.htm
#62924 (raspuns la: #62871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Esop si....limba - de cosmacpan la: 12/07/2008 02:33:04
(la: de unul singur........)
Iar dupa vreo cateva zile, Xantos, chemand prietinii sai la
pranz, zise lui Esop:
— Du-te si cumpara ce e mai bun si mai frumos.
Iar el mergand zicea intru sine: „Voi invata eu pe stapan sa nu
porunceasca nebuneste“. Si a cumparat numai limbi de porc, si
le-a gatit; si sezand ei la masa, le-a adus la toti limba fripta cu
sare. Oaspetii laudara pe Esop ca a pus intai bucate filosofesti,
pentru ca limba este unealta vorbei. Dupa aceea, Esop iarasi a
pus la masa limbi fierte; si mai cerand ei alte si alte bucate, el
nimic alta nu le mai aducea, fara numai limbi. Iara mesenii
maniindu-se, ca tot aceleasi bucate le da, zisera:
— Pana cand tot limbi? Ca noi astazi tot limbi mancand, ne
dor ale noastre limbi.
Iar Xantos zise suparat:
— Nu mai ai altceva, Esoape?
— Zau nu! raspunse.
Atunci Xantos, aprinzandu-se de manie, zise:
— Au nu ti-am poruncit, nemernicule, sa cumperi ce e mai
bun si mai frumos de mancat?
Si raspunse Esop:
— Iti multamesc, stapane, ca ma dojenesti inaintea atator
oameni invatati, si pe care ii rog sa-mi spuie, ce este mai bun si
mai frumos in viata? Nu este oare limba, caci toata invatatura si
filosofia prin ea se arata si se invata? Darile si luarile, negutatoria,
inchinaciunile, laudele si chiar muzica — prin ea se fac. Prin ea
se fac nuntile, se zidesc cetatile, se mantuiesc oamenii, si pe scurt:
toata viata noastra prin ea sta. Asadar, nimic nu este mai bun decat
limba.
Pentru toate acestea ucenicii ziceau ca Esop bine graieste, dar
ca a gresit dascalul, si fiestecare s-a dus acasa.
A doua zi iarasi imputand ei lui Xantos, el le-a raspuns ca nu
din voia sa s-a intamplat aceea, ci din rautatea slugii sale:

— Iara astazi, se va schimba cina, si chiar inaintea voastra voi
vorbi cu el.
Deci chemand el pe Esop, de fata cu ucenicii, i-a poruncit sa
ia ce e mai prost si mai rau sa gateasca de mancare, fiindca ucenicii
sai vor manca iarasi la dansul. Iar Esop nimic schimband, a
cumparat iarasi limbi si gatindu-le le-a pus pe masa. Iar oaspetii
murmurau si carteau intre sine zicand:
— Iarasi limbi de porc.
Si dupa aceea iarasi le-a pus limbi si iarasi, si iarasi, adica toata
cina a fost din limbi. Iar Xantos, maniindu-se, a zis:
—Si ce e aceasta, Esoape? Au doara ti-am poruncit sa gatesti
iarasi de mancare ce e mai bun si mai frumos? Au nu ti-am zis sa
cumperi ce-i mai prost si mai rau?
Esop raspunse:
—Si ce e vreodata mai rau decat limba, o, stapane? Au nu prin
ea se strica cetatile? Au nu prin ea se omoara oamenii? Au nu
toate minciunile, blestemele si juramintele strambe se fac intr-
insa? Au nu casatoriile, domniile si imparatiile se strica din ea?
Pe scurt: toata viata noastra prin ea se umple de nenumarate
rautati!
#324658 (raspuns la: #324184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza, proud- continuare la Limba noastra. - de Baby Mititelu la: 01/02/2014 18:00:10
(la: I-auziti ce spun oamenii astia...)
Nici nu-mi trece prin minte să spun altceva decât că această unitate de limbă se datorează integral unităţii de limbă daco-gete şi cred că aceasta este cea mai importantă moştenire a noastră. Să mă fac înţeles.
Nici nu incape indoială că vorbim aici de 2 (DOUĂ) grupuri tracice care au sosit împreună în valuri succesive în mileniile 7-5 î. Hr. Dacii erau înalţi, blonzi sau roşcaţi, cu ochi albaştri, verzi sau cenuşii. Geţii erau ceva mai mărunţi, bruneţi cu păr negru sau şaten, sau şaten spre blond, cu ochii negri, căprui sau verzi. Cu toţii aveau înălţimi cuprinse între 170 şi 210 cm.
Dar caracteristicile faciale şi craniene erau aproximativ aceleaşi.
Triburile dacice şi cele getice vorbeau idiomuri înrudite, foarte apropiate, cu un minimum de diferenţe. Înainte de Burebista remarcăm după unii istorici 42, după alţii 52 de triburi daco-getice, desprinse din ramura cea mare a tracilor, care în vreo 3000 de ani apucaseră a se amesteca destul între ele, care se înţelegeau aşa cum se înţeleseseră dintotdeauna, fără tălmaci, şi care aveau o organizare tribală tipică, pe care o vor transmite urmaşilor. Istoria acestor triburi, atât cât o cunoaştem, ne arată că între ele nu au fost pe câte ştim conflicte majore. Dacă era vreo pricină de încălcare, de dreptate, de moştenire, se judeca în sfatul bătrânilor, o instituţie caracteristică triburilor indo-europene, pe care unele triburi germanice au păstrat-o până în sec. 7 d. Hr. Cuvântul ultim îl avea şeful tribului, stăpânul satului, JUDELE.
Da, recunosc că instituţia judelui este o moştenire directă. Dar nu aveam să aflu adevărul acesta decât în urma unei îndelungi călătorii în istorie şi în mine însumi.
În ce limbă se pronunţau aceste hotărâri? Cum vor fi sunat ele? Se pronunţau în limba inscripţiei enunţate mai sus, o limbă de care eu unul sunt tare mândru, deşi recunosc cinstit că sângele meu e atât de amestecat, încât nu sunt geto-dac decât cu numele şi amintirea.
E cert că orice astfel de hotărâre era urmată de o formulă, “am zis”. Aceasta pecetluia o înţelegere şi decizia tribului de a se supune hotărârii, constituind ceea ce am putea spune azi că e un precedent legislativ. Aşa se face că în etapele timpurii, limba geto-dacă a fost influenţată de formule ca aceasta, care au dus la formarea unei proto-legislaţii gentilice, cutumiere, păstrată cu sfinţenie şi invocată în faţa zeilor în ocazii asemănătoare.
Este de asemenea cert că acumularea de cutume şi normalizarea unei jurisprudenţe între triburi, în principal sub efectul agregării triburilor în formaţiuni mai mari (Dromichaites) şi mai bine organizate a generat necesitatea consemnării acestor cutume în forme legislative definitive. ESTE UN MOMENT CRUCIAL, deoarece marchează trecerea daco-geţilor de la elemente incipiente de scriere ideografică (v. tăbliţele de la Tărtăria pe Mureş, cea mai veche scriere din lume, anterior celei sumeriene) la utilizarea unui alfabet sistematic, care răspundea în mai mare măsură necesităţilor grafemo-fonemice ale limbii : alfabetul grecesc.
#649942 (raspuns la: #649941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Norvegiana este o limba in ca - de Dan Logan la: 21/08/2003 05:37:24
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Norvegiana este o limba in care cuvintele se citesc asa cum se pronunta (am utat termenul exact), la fel ca si Romana?

(limba literala?)
#25 (raspuns la: #22) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu "limba literala", ci "fone - de (anonim) la: 21/08/2003 11:09:57
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Nu "limba literala", ci "fonetica"!
#29 (raspuns la: #25) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
erata: pardon, dor in limba r - de (anonim) la: 17/09/2003 15:52:48
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
erata: pardon, dor in limba romana vine din latinescul dolus, si nu cum am spus din greseala dolor. Daca tine bine minte, trecind cam 30 de ani de cind am invata latineste la liceu, este vorba de dolus - doloris. Scuze, cititori !
#302 (raspuns la: #279) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Limba mea mea-i si a ta".....ptr. Papadie67 - de (anonim) la: 25/09/2003 11:04:43
(la: Limbi)
"Adica limba mea-i si a ta " zici tu ,aaaaa....asta explica de ce o amesteci tu putin cu expresii de engleza ?
Istoria noastra ne-o stim cu totii,frustratiile la fel desi uitam cine ne-a facut rau timp de 50 de ani de ciuma rosie si cind mergem la urne ii votam in prostie, dar ne mindrim cu Stefan cel Mare ,Mihai Viteazul si Balcescu...si in continuare criticam pe altii care au facut mai bine ca noi!
Iar cind avem timp de relaxare ii ascultam tot pe Queen sau Rollig Stones si ne tot roade pe noi ca Freddy a fost "poponar" uitind ca muzica lui a descretit frunti intunecate si cenzurate si a facut fericita o generatie intreaga. Miezul ca miezul dar ce te faci cind toleranta-i ioc ?????
asa cum am mai arata intr-un - de Daniel Racovitan la: 17/10/2003 11:09:28
(la: Pestele de la coada se impute, sau "bovina si Constitutia")
asa cum am mai arata intr-un comentariu, cineva din MApN a declarat deja ca oricum pana in 2007 armata va ramane tot obligatorie...
#1557 (raspuns la: #1551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Noua Constitutie - de (anonim) la: 18/10/2003 05:31:28
(la: Noua Constitutie, UE, armata si vanzarea fortata)
Parerea mea e ca romanii sint idioti! Pur si simplu refuza sa-si foloseasca creierul dincolo de ziua de miine si dincolo de propriile interese...

Altfel nu imi explic cum pot sa se lase manipulati cu atita usurinta de o mina de politicieni care au inteles cit de usor pot fi prostiti romanii. Cit de usor pot fi dusi cu promisiuni (votul uninominal, controlul averilor ilicite, restringerea imunitatii parlamentare, transparenta in biografia demnitarilor) si cit de usor se multumesc cu putin praf in ochi.

Iar politicienii nu fac decit sa continue ceea ce au inceput cu ceva timp in urma: sa adune cit mai multi bani indiferent de rezultatele negative pe care noi trebuie sa le suportam. Are careva idee cit au pierdut romanii prin taierea abuziva a padurilor retrocedate? Ii pasa cuiva ca mineritul a fost adus in pragul falimentului? Este cineva constient unde sa va ajunge daca UDMR-istii continua nestingheriti sa indrepte Romania catre federalizarea?

Cu maghiarii e o alta poveste. Timp de sute de ani de zile, am trait impreuna fara nici un fel de probleme. La un moment dat apare o mina de oameni (sa le spunem UDMR-isti) care observa ca in ecuatia "voturi -> putere politica -> bani" lipseste primul termen. Pentru a putea manipula mai bine populatia maghiara, UDMR-istii decid ca unele zone din Romania ar arata mai bine daca ar apartine de Ungaria. Si de aici pina la ura intre maghiari si romani nu a fost decit un pas. Celor care vor spune ca aceasta ura nu exista, le spun atit: Mergeti in Harghita sau Covasna si cereti de la cineva, in limba romana, o informatie. Faceti acelasi lucru in limba maghiara. Sa nu credeti ca celor din conducerea UDMR-ului le pasa de oameni. Voturile sint cele care conteaza! Cit despre maghiari, Bosnia nu a fost o lectie suficient de clara.

Din pacate, lucrurile vor ramine tot asa... Pentru a schimba ceva in bine trebuie sa ajungi sus. Daca vrei sa ajungi sus trebuie sa gindesti ca ei. Daca gindesti ca ei, schimbarea in bine va fi doar pentru tine.

Asa ca...

PS. Cineva trimis un comentariu de genul: "Eu o sa votez, ca nu vreau sa fac armata". Lui si celor care "gindesc" in halul asta le aduc aminte ca acesta lege si multe altele se puteau introduce oricind. Asa ca daca ati votat, v-ati facut-o cu propria mina...
A existat holocaust in Romania? o incercare de raspuns - de Bogdan la: 19/10/2003 14:48:17
(la: A existat holocaust in Romania?)
(link la text: http://www.geocities.com/alkimistul/holocaust/holonita.html )

Etimologic, cuvantul Holocaust, provine din limba greaca: Holoskaustos sau Holokauton, Holos inseamna intreg; Kaustos sau Kautos inseamna ardere, adica ardere totala. Vechea semnificatie a Holocaustului indica:

a) -sacrificiu oferit zeilor prin arderea totala a obiectului sacrificat.
b) -o distrugere completa a populatiei si a animalelor.
c) -o distrugere masiva, totala.

Ulterior, semnificatia Holocaustului s'a extins cuprinzand categorii ca pogromuri, genocid, exterminarea unei rase... Astazi, Holocaustul este identificat cu tragedia suferita de evrei in cel de-al II-lea Razboi Mondial; specific, in uciderea a peste 6 milioane de evrei in lagarele de concentrare germane afate pe teritoriul polonez: Auschwitz, Treblinka, etc. Cifra de 6 milioane de evrei arsi in crematoriile naziste a fost avansata de catre diversele "birouri" si "centre" de studii in majoritate evreiesti, ale Holocaustului. Cifra enorma de 6 milioane a fost contestata de diversi istorici si cercetatori ai fenomenelor celui de-al II-lea Razboi Mondial. Insa foarte repede, legi speciale au fost "adoptate" in majoritatea tarilor vestice din Europa precum si in St. Unite si Canada, legi care fac un criminal din cel ce contesta veridicitatea Holocaustului. Recent, un profesor pe nume Ernst Zundel, a fost condamnat la 15 luni de inchisoare de catre un tribunal din Canada pentru crima de a fi scris o carte intitulata "Holocaust, cea mai mare contrafacere a tuturor timpurilor". In aceasta carte, prof. Zundel originar din Germania, sustine ca nu a existat nici un pogrom de ucidere sistematica a evreilor in masa dupa cum n'a existat nici o gazare urmata de ardere a celor 6 milioane de evrei, in contradictie cu faptele stabilite de catre "centrele" de studii evreiesti.

Cartea prof. Zundel nu face insa obiectul articolului nostru. Un lucru ramane insa clar: nimic nu este stabilit odata pentru totdeauna. Traim intr'o epoca a relativismului, in care ceea ce pãrea adevarat ieri este dovedit ca fals astazi. Istoria nu face nici ea exceptie. In cazul Romaniei regula pare inversata. Ceea ce pãrea adevarat ieri se incearca a se dovedi fals astazi. De exemplu, astazi diversele "centre" de studii evreiesti incearca sa acrediteze ideia cã în Romania dinaintea si in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial ar fi existat un holocaust evreiesc [in miniatura cu cel din Germania] ce ar fi consemnat aproximativ 400.000 de evrei dupa unii, 600.000 dupa altii. Cifrele sunt in evidenta contradictie cu datele oficiale ale anchetelor guvernamentale din acele timpuri. Iata ce gasim in "Encyclopedia Iudaica Jerusalem" la pagina 1472: "Garda de Fier tinea conferinte si demonstratii studentesti deseori acompaniate de razmerite anti-evreiesti in care distrugeau sinagoge, magazine si ziare evreiesti ca in Oradea-Mare si Cluj [1922] si in Timisoara [1938] ... In perioada Iunie-Septembrie 1940 Garda de Fier reconciliata cu regele Carol al II-lea, a comis masacre impotriva evreilor in special in Moldova. La 6 Septembrie 1940, Garda de Fier proclama Statul National-Legionar impreuna cu Ion Antonescu. Imediat au fost promulgate legi pentru eliminarea evreilor din viata politica, culturala si economica a Romaniei. Telul final al Garzii de Fier era deportarea tuturor evreilor [N.R. -deportare deci, nu ucidere]. O lupta pentru putere a dus la rebeliunea legionara din 19-20 Ianuarie 1941, in care au fost ucisi 120 de evrei in Bucuresti si cca. 30 de alti evrei in provincie [in special in Ploiesti si Constanta]. Rebeliunea a fost inabusita si Conducatorul miscarii legionare Horia Sima impreuna cu alti lideri legionari s'au refugiat in strainatate. Odata cu izbucnirea razboiului contra Rusiei Sovietice [Iunie 1941], fortele germane impreuna cu politia antonesciana la care s'au alaturat elemente ale Garzii de Feir au comis atacuri impotriva evreilor ca Pogromul de la Iasi [29 Iunie 1941] si "trenurile mortii", si alte atacuri in Moldova soldate cu 7.500-10.000 de victime".

Deci sã recapitulãm:

In timpul rebeliunii, legionarii au ucis 120 de evrei in Bucuresti si 30 de alti evrei in provincie. Totalul "pogromului" dela Iasi, "trenurile mortii", etc. s'au soldat cu 7.500-10.000 de victme. Adunând ajungem la cifra maxima de 10.150 de evrei, victime ale Holocaustului in Romania. Cifra este data de catre "centrele" evreiesti de studii de atunci.

Dupa cifrele oficiale ale guvernului Antonescu, care nici el nu putea fi banuit de iubire fata de legionari, rebeliunea s'a incheiat cu 416 morti, 370 in Bucuresti si 46 in provincie, din care 120 erau evrei. In perioada 6 Septembrie 1940 si 20 Ianuarie 1941, tot dupa datele guvernului Antonescu, legionarii au facut 73 de victime in majoritate formate de grupul celor detinuti la Jilava pentru crimele comise contra tineretului tãrii. Niciunul nu era evreu. Nu putem decat sa constatam discrepanta chiar in cifrele de atunci maximum 10.150 de evrei, si enorma cifra maxima de 600.000 de evrei prezentata astazi de catre forurile evreiesti mondiale.

Analizand statisticile prezentate, un fapt se desprinde cu claritate: Miscarea Legionara, vânatã de regele Carol al II-lea pana in Septembrie 1940 si de generalul Antonescu dupa Ianuarie 1941 este scoasa din cauza. Ramane deci singura imputatie de ucidere a 120 de evrei in timpul rebeliunii declansate de generalul Antonescu. Desigur, victime au fost [416 morti], dar acesta este pretul platit cand doua forte se confrunta armat. Gloantele nu selecteaza pe cei ce se afla pe strazi in timpul unui conflict. Dovada: au murit de 4 ori mai multi crestini decat evrei. Si daca mai adaugam si faptul ca la acea data atat Basarabia cat si Ardealul de Nord nu mai erau sub jurisdictia Romaniei, credem ca afirmatiile celor ce arata ca in Romania ar fi existat un Holocaust al evreilor ce ar fi devorat circa 600.000 de evrei sunt marcate nu numai de exagerari arbitrare si iresponsabie, dar si de o falsitate ce raneste adanc sensibilitatea poporului roman în sânul cãruia comunitatea evreiasca a avut si are o pozitie privilegiata unica in intreaga lume. Notiunea de Holocaust indeamna la respect si compasiune fata de victime, la repulsie si oroare fata de calai si la hotarîrea de a lupta pentru ca asemenea lucruri sa nu se mai repete. Avem in fata Holocaustul crestin comis de catre Comunismul International care a devorat pana acum peste 140 de milioane de victime si continua sa ucida in ritm accelerat nu numai crestini dar si musulmani, budhisti, mozaici...

140 de milioane oferite pe altarul Satanei spre arderea totala. In acest context, motivul refuzului Presedintelui R. Reagan de a vizita fostul lagar german din Dachau ar trebui sa dea serios de gandit celor ce incearca sa foloseasca tragedia umana in scopuri speculative. Problema actuala este una de supravietuire a fiintei umane. Este nevoie de un efort urias, comun, al tuturor natiunilor spre a distruge Comunismul International. Toti avem nevoie unii de altii, crestinii de evrei si evreii de crestini, ori indifernent de ce alta religie ori natie. Prezentarea denaturata a adevarului nu ajuta aceasta cauza. Problema "Holocaustului evreiesc" in Romania va ramane deschisa tuturor cititorilor nostri dela care asteptam date documentate spre o eventuala publicare.


AUREL Lupescu
"LIBERTATEA", New York
Director: Nicolae Nitã
Anul 3, Nr. 33-34, Aprilie-Mai 1985
Florin George - de lmm la: 20/10/2003 06:56:56
(la: Romani in strainatate)
Iti multumesc pentru ca ne consideri romini, oriunde am fi.Chiar ma bucur pentru asta. Asa si sintem. E adevarat, ne mai stilizam, ne mai emancipam la scolile inalte ale vestului (;)) e si adevarat ca de unii se lipeste mai mult, de altii mai putin....Chiar foarte putin....
Dar atita vreme cit nu inchidem clapa mintii si ne lasam sa invatam , avem sanse bune pe aici unde sintem cu fata spre apus dar nu intoarcem spatele Rominiei.

...Si sintem mindri ca sintem romini si ne iubim tara....
....Daca nu as mai vedea tiganii astia (de fapt nici macar nu arata tigani) la colt de strada pe aici, de cite ori ma duc la piata....Ca atunci mi-e rusine ca vorbesc aceeasi limba cu unul(una, ca fac cu schimbul...)care nu e nici schiop,arata sanatos si imbracat, si mai are si privirea aia vicleana de mincinos si sta cu mina literalmente intinsa, ca odata era sa ma duc sa il intreb daca nu il doare si daca macar se merita sa stea in frigul ala pe ciment toata ziua....

Eu una am plecat din Rominia din acuza regimului, nici macar carnet de partid nu mi-au dat, dar este adevarat, nici nu am cerut. Dar si ce am cerut nu mi-au dat, nici casa, nimic...Nici macar la bulgari nu mi-au dat drumul...Ba au mai aminat si toata excursia ca sa imi incurce mie socotelile si sa pierd si concediu si tot...
:))
Si am mai plecat ca ma saturasem sa dau tot salariul pe o pereche de blugi, ....Eeeiii...amintiri, amintiri....
Daca ma voteaza ca presedinte m-as intoarce, si as face si un pic de curatenie pe acolo....
#1705 (raspuns la: #1702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romania - de gabi la: 20/10/2003 16:07:23
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
unde as fi probabil nevoit sa particip la viata politica sau la ceva "media outlet", deoarece m-ar manca limba si n-as putea suporta abuzarea zilnica a pretinsei si afisatei "democratii", versiunea locala.
As incerca sa arat celor din tara ce-am invatat despre modul de functionare a unei societati nedirijate de la centru, in care primeaza responsabilitatea individuala si a micii comunitati in fata Administratiei, Guvernului si birocratiei corupte aferente (valabil, cu nuante, in orice tara).
Ceea ce sunt sigur ca deja fac destui compatrioti in tara. Si pentru care am mult respect si pe care i-as cunoaste probabil in felul asta.

De ce nu fac eu asta chiar acum, fara milion? Pentru ca, recunosc fara mandrie, mi-e draga tara si viitorul ei, dar si mai draga mi-e familia si prezentul ei.
Asta-i situatia...si ca mine, cati?
Poate afirmatia este putin exagerata - de (anonim) la: 21/10/2003 05:43:56
(la: Test de limba engleza.)
Este de la sine inteles ca un intelectual nu poate sa declare singur acest lucru: ori nu este intelectual ori este un intelectual cam prost. Acelasi lucru se intampla cu tinerii care se cosedera Anglofoni. In general persoanele care au o eductie ce lasa de dorit au tendinta de a pretinde a fi mult mai sus decat sunt in realitate.
Totusi, dupa cum arata majoritatea statisticilor, romanii sunt printre primele tari vorbitoare de limba engleza. Se spune ca tinerii romani sunt foarte bine pregatiti in toate domeniile.
Engleza este folositoare oricum, fie ca stiu multi sau putin aceasta limba. Oricum, daca stii o limba straina ai toate sansele sa nu fi considerat "narrow minded"



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...