a calcat in strachini

Abia acum am observat mesajul tau asa ca incerc sa-ti raspund ca sa nu crezi ca m-am facut ca nu vad.

In primul si-n primul rand nu stiu de unde ai tras tu concluzia desteapta cum ca "mi-ai fi turnat tu ceva sare pe rana". Draga, te flatezi singurica. Vezi tu, de aia nu va suporta romanii pe cele ca voi, ca intotdeauna cand incearca sa fie blanzi si vor sa vi se destainuie, voi aveti ambitia asta de a le rade in nas si de a-i trata cu sulfat de sictir. Adica daca un barbat vi se destainuie prin ceva anume, voi ori i-o luati ca pe o slabiciune aratand prin aceasta cat de slabe sunteti de fapt voi, ori o interpretati ca fiind o gluma proasta. Ce sa spun, am avut o droaie de dreptate cand am zis ca va plac barbatii straini fiindca va permit orice. E si normal, ca la aspectele atinse de mine (cele referitoare la legile care le sustin pe femei mai mult decat pe barbati- stiu eu cum se intampla: daca ei nu-i convine ceva se da cu capul de perete, isi face o masturbare rapida si-si rupe hainele de pe ia apoi da telefon la politie ca sa-l bage in puscarie pe fraierul de barbat'su) nici macar n-ai mai facut vreo sesizare. De ce? Hmm, doar nu sunt chiar asa de prost sa nu-mi dau seama. E simplu: tie uneia nu ti-a ajuns degetul intins, ai luat toata mana.

M-ai prins cu musca pe caciula...? Nu stiu care pe care a prins aici. Ca o paranteza, afla ca nici macar nu port caciula! Sic! Si daca am o musca eu n-o alung, ci o prind cu dibacie. Singurele care nu vaneaza muste sunt femeile, lor le place sa le stropseasca pe toti peretii.

1. Da-ne si noua un semn din mila Mariei-Tale si zi-ne pe unde ai gasit aici referirile alea, ca pe mine m-ai facut tare curios. Din cate am putut eu vedea in general la cafenea, majoritatea barbatilor se poarta frumos cu femeile de pe aici. Ah, probabil te-a contrariat faptul ca se gasesc destui dintre barbati care sa vi se "opuna" (adica sa vina cu explicatii pertinente) la capitolul stiinte si dezbateri despre viata.

2. Nu stiu ce-i fi crezut tu, dar se pare ca treaba e in felul urmator: fiindca n-ai gasit pe Fat-Frumos care stie sa le faca pe toate, inclusiv sa-ti dea cate o galeata de jaratic aprins, te-ai gandit ca el nu exista. Nu ti-ai pus problema ca n-ai stiut unde si ce sa cauti, ci ca nu exista din cauza ca tu n-ai gasit. Pai sa-ti spun ceva, nu e vina barbatilor buni ca nu dau decat de niste profitoare, in timp ce smecherii dau de cele bune- si invers. Pur si simplu se intampla. Daca m-am gandit ca ai fi stat in manastire...? Ha ha ha, ce gluma buna! Te-ai gandit mult inainte de-a scoate porumbelul din gurita? PAi daca ai fi stat la manastire macar o saptamana, atunci nu mai vorbeai asa. Si da, sunt convins ca doar ai visat la ei. Si pt. ca ei n-au visat la tine...iata cum s-a ajuns la discutarea temei de fata. Stii, ma intreb daca nu cumva tu ascunzi ceva in adancul sufletului tau, ceva de demult, o parere de rau pt. un roman pierdut din neatentie. Asta ar putea fi o scuza buna si ar explica in buna masura stresul si refularile de acum.

3. "Coada de peste" o sa devina coada de balena fiindca mi-am dat seama din textul tau ca tu nu cauti explicatii, ci motivatii pt. alegerea ta pe care ai facut-o. Numai un fraier ti s-ar mai destainui acum. Ce ziceam eu, cum trebuie o femeie sa stie ca e apreciata?...

4. Vezi cam multe pt. una care n-a reusit sa vada decat romani impotenti la toate! Nu crezi? Facusem doar o apreciere despre faptul ca romanii isi intretin cu greu familia si atunci ele (unele), ca sa scape de griji si de nevoi, deseori apeleaza la strategia internetului si-si gasesc iubitei desfranati cu bani care le ofera marea cu sarea, mai exact un trai fara grijile zilei dar si fara frumusetea experientelor traite in greutati. Ca orice mi-ai zice tu acuma n-am sa te cred ca nu mai poti de fericire. Dealtfel ce te-a facut sa vii sa scrii aici, oare nu tocmai lipsa celor ai tai? Ca daca erai atat de fericita nu veneai sa scrii despre barbatii romani, ci puteai la fel de bine sa vii si sa te destainuiesti urland ca nu mai poti de atata bine. Dar tu nu, ai vrut sa-ti justifici, precum spuneam, decizia luata cu ceva timp in urma. Eu cred ca in fond tu te simti vinovata de ceva. Nu trebuie sa fii psiholog ca sa-ti dai seama de asta.

Faptul ca barbatii judeca dupa "calapodul" lor nu e mai impresionant decat afirmatia ca femeile judeca numai si numai dp lor dv. Nu ti se pare ca ar fi ceva normal in asta? Ce-ai vrea, barbatii si femeile sa gandeasca si sa se poarte la fel? Pai atunci cat de plictisitoare ar deveni viata?

"Ciuda de mascul respins"... I have no idea what you talking about! Si chiar de as fi fost respins, ce-ti pasa tie? Tu chiar nu vezi dincolo de lungul nasului tau? Ce te face sa crezi ca esti mai buna decat romancele care isi duc viata asa cum descrii tu? Cu alte cuvinte putem deduce din aceasta ca femeile care au parte de aceste experiente, care n-am negat ca ar fi insultatoare, sunt niste proaste si fraiere, doar cele ca tine sunt cuminti!... Dar treziti-va odata madamelor, ce tot stati sub papucul barbatului roman? Lasati-i pe fanaticii vostri barbati sa-si creasca plozii singuri, ca ei v-au folosit pt. placerea lor si acuma tre' sa plateasca, iar voi "bateti de-a lungul podul", vorba lui Eminescu! Stiu n-cazuri de barbati (romani) lasati balta de femeile lor, cu tot cu copii, pt. frumusei din aia luciosi si cheliosi decupati de prin reviste cu stampila "peste 18 ani". Si mai mult decat atat stiu cazuri de femei din astea usuratice care dupa un timp s-au intors la amaratii lor de barbati si acestia le-au primit cu bratele deschise- au zis ca din doua (am scris noua prima data) rele e mai buna cea mai putin rea.

"DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii". Aha, va sa zica atunci cand banul devine scopul si devenirea femeii, acesta nu mai este o extensie a feminitatii... Ce sa-ti spun, justa judecata ta. Si parca daca barbatul sustine familia dpdv financiar, asta e ceva injositor pt. ea si copiii ei. Ai uitat, mandra doamna de departe, ca rostul intemeierii familiei nu este decat nasterea de prunci, acesta este scopul principal. Ori asa ceva implica niste responsabilitati pe care trebuie sa si le asume fiecare in parte. Spune-mi mie cine iti educa pruncii: bunicii lor, dodele, prietenii, cunoscutii...? Si daca in barbati oricum nu ai incredere, atunci tu singura de ce nu ti-i educi? Din lipsa timpului, poate? Timp care se scurge in favoarea cui?!...

5. Nu consider ca te-am jignit cu nimic, pur si simplu am pus o intrebare si am facut o remarca generala. Scuze totusi, trebuia sa specific asta. Dar ce-mi vad ochii? Vorbesti de relatii ca despre purtat papuci!? Nu ti se pare ciudat sa ceri sa fii tratata cu consideratie din partea barbatului in timp ce tu vezi relatia ca pe o banala purtare de papuci folositi? Stai sa vedem: cand am afirmat eu ca barbatii au dreptul sa-si incerce frumoasele inainte de casatorie? Si a cui e vina daca se intampla, numai a lui? Uite, odata o judecatoare oarecare a fost pusa in fata luarii unei decizii referitoare la savarsirea infractiunii de viol de catre un tanar asupra unei fete. Si pt. ca procesul cam batea pasul pe loc, la un moment dat a intrebat-o pe "victima": cine ti-a dat...pilotii jos? PAi sa vedeti..., a inceput ea a intoarce lucrurile si a le fastaci, eu. Dar, stiti, eu nu sunt vinovata ca m-am dus la discoteca si-am ramas pana aproape de dimineata cand i-am cerut lui, desi era cam baut, sa ma conduca acasa. Aveam eu fusta aia mini si am cam flirtat cu el, dar n-am crezut ca o sa sara pe mine. Mda, cam asa se intampla: unele cauta cu lumanarea sa li se intample bucuria si apoi merg de bocesc pe la toate usile ca au fost folosite. Tu esti sigura ca femeile nu-i folosesc pe barbati in scopuri ascunse? Stii ce se spune prin occident despre barbat: ca este o prelungire inutila si scarboasa a...penisului. Asta sopteste ceva la urechiusele tale sensibile?

6. Si eu ti-am dat ceva raspunsuri la tema asta mai sus. Insa mai spun ca daca barbatii aia ideali pe care-i vezi tu de acolo si-ar lua in serios drepturile, nu numai obligatiile bagate cu forta pe gat de niste legi abuzive si partinitoare, atunci n-ai mai cotcodaci nimic stand cocotata sus pe gard. Apropo, stii bancul ala cu gaina pe gard, ca de ce sta acolo? Ca sa-i vada vecinul (din strainatatea de peste gard) copanele- si implicit tartita.

7. Pai are aceeasi obligatie pe care la randul lui o indeplineste, cu amendamentul ca din cauza conditiilor de mediu economico-social si politic nu are cum sa faca fata cerintelor tot mai mari venite din partea unor femei care s-au emancipat. Chiar e asa greu de inteles? Sigur ca atitudinea asta e incorecta, cea de care vorbesti tu, dar asta asa cum nu-l scuza pe barbat, nici n-o face sfanta pe femeie.

8. Stiam ca ai sa te legi automat de expresia respectiva cu toate ca am pus-o in ghilimele pt. a sublinia ca nu gasesc un termen corespondent si ceva mai fin. Insa ciudat nu e asta, ci faptul ca initial ma gandisem la cu totul altfel de hamuri...- nu te intreb daca tu si partenerii tai le-ati folosit vreodata, nu vreau sa fiu impertinent si sa ma bag in...papucii tai!

9. "si banii ei pe ce se duc?" Chiar vrei sa afli raspunsul? O sa te socheze: pe parfumuri din cele mai scumpe, pe rujuri, rimeluri, oje, coloranti de par, masti, alifii, uleiuri, cercei, bratari, inele, stofe rare, fuste si rochii la care platesc firma producatoare mai mult decat materialul si lucratura in sine (de fapt care material?), pantofi noi la fiecare saptamana, zaiafeturi, cine romantice sau pur si simplu numai cine, masina la scara s.a.m.d. Asta e comparativa cu lista lui Schindller (nu stiu daca am scris corect numele).

10. De ce te supara ca am adus in discutie niste aspecte asa cum le vad dealtfel multi dintre barbati?- chiar daca ei n-o recunosc public. Spui ca si-ar fi muscat limba... Chiar a facut-o pana la urma, ca avea o droaie de teribilisme in cap preluate din cine stie ce magazine saptamanale pt. "clasa muncitoare dezavantajata". Si inca nu stii nimic despre felul meu de a fi si despre ce gandesc in realitate, cum ma port. Ca sa zic asa, ma port cum mi-e portul si vorbesc cum mi-e vorba. Sunt simpatic sau nu, ce conteaza? Oricum nu poti impaca pe toata lumea.

11. De ce returnezi intrebarea pe care ti-am pus-o si nu dai un raspuns direct? Nu te teme, n-am sa te iau la paruit. Nu e greu, incearca numai. O parte din raspuns l-ai insinuat undeva mai sus in mesajul tau, deci de ce anume te feresti acuma?

12. Buna comparatia cu vaca, pe langa ca e cat (scuze ca suna a cacofonie) se poate de plastica. Eu cred ca nu intamplator ai dat-o, ci propria constiinta ti-a dictat impotriva logicii pe care ti-o crezi inexpugnabila. Chiar asa, de cate ori calcati prin strachini sau va abateti prin loboda vecinilor..., daca barbatii romani (ca despre ei era vorba) ar fi asa de cretini si s-ar multumi sa stea la coada vacii, atunci v-ar pune botnita si v-ar duce ca pe urs. Slugi...? Ei bine da, aici trebuie sa-ti dau dreptate. Dar din nefericire ai enuntat numai o jumatate de adevar. Corect si principial ar fi fost sa spui dupa cum spune Ap. Pavel la Efeseni cap. 5: "20. Mulţumind totdeauna pentru toate întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu (şi) Tatăl.
21. Supuneţi-vă unul altuia, întru frica lui Hristos.
22. Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului,
23. Pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este.
24. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.
25. Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea,
26. Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt,
27. Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană.
28. Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte.
29. Căci nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica,
30. Pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui şi din oasele Lui.
31. De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.
32. Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică.
33. Astfel şi voi, fiecare aşa să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat." (acest pasaj se citeste in toate bisericile ortodoxe la savarsirea cununiei, iar cand aud mirii ce se spune, numai isi dau ghionturi, se calca pe picioare...si deja au uitat pt. ce se afla acolo, in fata lui Dumnezeu).

13. ibidem! Asta n-o pot pricepe cele care gandesc ca si tine: cum sa fie ele slugile barbatilor lor? Nu conteaza nici macar daca si ei la randul lor se fac pe ei insisi slugile femeilor, important e ca ele sa nu se simta atinse nici macar cu o floare!!! Aferim, de asta alearga o sumedenie pe la musulmani ca sa devina cadane si sa mearga pe langa caii stapanilor lor...

P.S. Stii, inca de la inceput am vrut sa-ti spun asta: din cauza ca sunteti asa de gurese, cele ca voi, barbatii nu va mai arata nici un fel de toleranta. Sunt satui de mozaicul ce-l asterneti zilnic in fata lor- verbal, vreau sa zic. Nu ti-a zis nimeni pana acum ca oricat v-ati cazni voi si v-ati da peste cap ca sa fiti egale barbatului, nu veti putea fi niciodata? Si nu pt. ca nu va duce capul, ci pt. ca exista fiintial intre firea feminina si cea masculina diferente enorme ce nu pot fi in realitate nici macar comparate, daramite schimbate!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

01. Care este cea mai mare placere a ta?
sa traiesc !
02. Care este cel mai valoros lucru pe care-l ai?
sufletul...
03. Cine te-a influentat cel mai mult in viata?
tatal meu
04. In ce ai vrea sa te reincarnezi daca acest lucru ar fi posibil?
in femeie
05. Care este scriitorul tau preferat?
camil petrescu
06. Cu ce ocazie mintzi?
cand trebuie sa imi protejez linistea sufleteasca
07. Ce-ti place cel mai mult sa faci in timpul liber?
plimbari in aer liber
08. Ce detesti la altii?
superficialitatea, minciuna, snobismul, egoismul
09. Daca ai putea sa-ti schimbi un atribut fizic, care ar fi acela?
sunt multumita cu mine insami. de ce as schimba ceva?
10. Unde si cum ti-ar placea sa traiesti?
intr-un satuc uitat din sudul frantei, intr-o pace deplina cu mine insami
11. Ce admiri cel mai mult la o femeie?
eleganta si prestanta, respectul si increderea in sine insasi
12. Ce admiri cel mai mult la un barbat?
sinceritatea, sentimentul de siguranta (daca il inspira), obrazul proaspat barbierit, privirea, mainile ingrijite...
13. Cand si unde te-ai simti cel mai fericit(a)?
este prea personal pentru a raspunde la aceasta intrebare
14. Care este personajul de fictiune pe care il preferi?
nu stiu sigur...
15. Ce te caracterizeaza cel mai bine?
sunt prea visatoare pentru secolul acesta. m-am nascut, cu alte cuvinte, intr-un timp gresit...
16. Care este motto-ul tau?
nu exista intrebari nepotrivite, doar raspunsuri superficiale.
17. Ce ti se pare a fi "culmea durerii"?
sa-ti moara copilul !
18. Ce ierti la altii?
calcatul in strachini din prea multa precautie
19. Care este principalul tau defect?
incapatzanarea
20. Care este culoarea ta preferata?
verde pin de brad
21. Care sunt numele tale preferate?
andrei pentru baieti, anisia pentru fete. si sa nu razi, ca asa este !!
22. Cine este cea mai mare iubire a vietii tale?
prefer sa-l pastrez doar pentru mine acest raspuns
23. Ce ai si ti-ai dori sa nu ai?
amintiri triste si dureroase.
24. Ce nu ai si ti-ai dori sa ai?
o zi doar cu el.

___________________________________________________
"daca n-ai sa mai fii tu, am sa fiu si eu un om obisnuit..."

maaan !!!!!!!!!!!!!!!!!

zi ca nu ai vazut =))

am calcat in strachina si eu......parca era prima data :)))))
_________________________________________________________
The greatest weakness of most humans is their hesitancy to tell others how much they love them while they're still alive.

Adrian Fuchs :

Banuiam io ca-i calcat in strachini. Zi-i repede cu cine ai facut-o. Sa-i multzamesc. Apoi flagelam. Nespusul.

Oarecum... in aceeasi masura in care mi-e frica de un virus ucigator ori sa nu cad in gol... mi-e frica pentru ca nu o cunosc. N-a fost nimeni acolo sa ne trimita vederi:

Va pup si mi-e dor de voi. E frig pe aici si cam inghesuiala. Iti dau astia un numar cand intri, dar habar n-am ce fac cu el, ca asta nu mi-au spus.
Multa sanatate si sa ne vedem cu bine!
Gigi

Intre ceva abstract si viata asta in care, Slava Domnului, n-o duc rau deloc, deocamdata aleg varianta doi.

Normal ca exista legatura intre cele doua. Dogma crestina iti zice clar ce te asteapta, iar daca ai tot calcat in strachini, normal sa-ti tremure izmenele.
Pe de alta parte in toate alegerile noastre exista factorul risc. Daca esti capabil sa-l asumi, fricile n-au loc.

cand vezi ca am calcat in strachini cu oarece cacofonie, trozneste-mi una cu ea peste degete.:))))
mi, ti, li, vi.:))))))))))

nu e vorba de ce vreau eu sau andante.
ne-am ars la concursurile anterioare, au fost contestatii, paruieli si batai cu namol.
deci hai sa fie lin de data asta.
vorba vine "lin"...cafeneaua este intre vai si munti.
mai bine sa te cautam de pureci acum, decat in toiul concursului.
lasa, ca pan' la anul te reabilitezi...poate se da un decret, ceva. :D
...si-ti mai zic una: nici un user asa nou ca tine n-a fost intr-un juriu. esti confirmata? nu!
nici nu poti sa fii in juriu daca nu esti confirmata...si ma-ndoiesc ca adminul o sa te confirme asa repede dupa ce-ai calcat in strachini.
lasa...tu stai cu mine pe margine.

dar parca ziceai ca dormi...nici asta nu-i moral!
sa spui noapte buna si sa te uiti pe gaura cheii!eeee...

cercetare socilogica se poate face. care ar fi miza unei astfel de cercetari?
cafeneaua - esantion "caracteristic" (in ce teorie ai gasit tu esantion caracteristic?) al societatii romanesti????
restul de analiza dimensionala a nustiucui o taiem ca nu are nici cap si nici coada.
matalutza stii ce e acela un esantion reprezentativ? si cum ajungi tu sa spui ca asa cum suntem noi aici, niste personaje mai mult sau mai putin reale, la fel e si populatia tarii asteia?
cu tot respectul pe care ti-l port, de data asta ai calcat in strachini cu esantionul si cu cercetarea.
cred ca se poate face cel mult un studiu de caz. nu ai de ce sa faci cercetare ca sa demonstrezi ca suntem ceea ce suntem.
ma incearca gandul ca esti inca student la sociologie sau cochetezi cu ideea.
sper sa nu te superi ca ti-am retezat un pic elanul. sociologia nu e poezie ci mai multa matematica.

dac-am calcat in strachini, am facut-o fara voie...iertaciuni...:))))

I.Normal
1.Monte-Alex andra-dialoguri stralucite (Imi pare rau de...Latu ca si mie mi-i dor de el)
2.Intruder-Anisia (daca n-or fi frati)
3.Cosma-Bright(ambii cititi in proza pe nerasuflate si in poezie rar de tot ca-s adanci)
4.Picky-Maan (in absenta lui Picky atentie la Modigliani)
5.Sancho-G.B.(nu stiti voi cata pasiune se ascunde in spatele calcatului in strachini al lui G.)
6.Irma -Beatle (distantele nu-s un impediment)
7.Knulp 2-Adina ( hehe ce stiti voi)
8.CriCri-Bucu (pacat ca inca nu se cunosc!)
9.Om-Andante (e greu de povestit)
10.S.O.-Baby-micutul(imposibil de a trece neobservat)
11.Apol-...(hai ca stie toata lumea)

II.Tooot...normal.
1.Intruder -Om (cei mai convingatori la cearta noroc ca nu tin manie niciunul.)
2.Picky-Areal (amoruri vechi si divorturi din cauza ca unul a schimbat prea des rochiile) )
3.RH-Prole (cand aproape cand departe)
4.Adynet1-Sami(autori consacrati de Cafenea)
5.Lascar-Horica(N.Lazarescu si V.Murariu)
5.Apoll-...hai ca si pe asta il stiti)

1'.Alex andra- Anisia (veselie cu lelita si luluta)
2'.Mazariche -Honey-Biterdream alta parte zambitoare din Cafenea
3'.Bright-Cri Cri(ce sa le faci premiantelor)
4'Lafemme-Tuxedo(mai e nevoie de iesplicatii?)
5'.Proud -Rodica (s-au plimbat impreuna
iar daca nu tot se va intampla)

http://www.poezie.ro/index.php/author/0002998/type/personals/Personale#bio

sunt publice, deci n'am calcat in strachini.

:)) poi cum ...nu o fo' dmnezeiesc?! tot omu' lu' doamne doamne s-o cacat acolo.

huh, :))))) nu ma pot opri din ras... poi tu esti de-a dreptul "norocos". ma intreb cand s-a intamplat asta si in ce zona a orasului...

Baia Mare este totusi unul dintre orasele curate, in care inca se mai pastreaza un dram de civilizatie. Nu o spun eu, o spun cei veniti pentru prima data aici. Se asteapta sa gaseasca un orasel prafuit si murdar, in schimb gasesc un oras curat, aerisit si cu o arhitectura cat de cat acceptabila. Si culmea este ca nu li se pare chiar atat de mic, pe cat si l-au inchipuit. Dupa '89 orasul s-a dezvoltat mult, sigur ca este si meritul lui Anghel nu o sa vin acum sa contest, dar nu o sa spun nici ca este ingeras si nu a calcat in strachini. De cacat in cabine telefonice, banuiesc ca nu s-a cacat :))) oricat de beat o fi fost dupa vreun chef...
Ma rog, asta este ...a gresit, chiar daca si numai luind o decizie, (care evident, l-a avantajat... si nu doar pe el) este cazul sa si-o asume.

rolia

un sfat, daca ma ingadui carapisicum. uita de flori si de cerut iertare sau inca o sansa. nu de alta, dar nu tine figura si de altfel ai vazut si tu asta pe propria piele cum spuneai. cind o femeie a adunat "in gusha" ani de zile de nemultumire conjugala, resentimentele aferente, etc, etc - sa-i vina cel care i-a gresit sa-si ceara iertare si pe deasupra si "cu flori".... stii ce se intimpla? vede rosu in fata ochilor mai ceva ca taurul turbat, chiar daca se stapineste si nu-si da pe fata adevarata furie. furie fata de gestul in sine.

din cite imi pot eu permite sa spun, ca femeie, chestia cu florile este un cliseu si atit. un barbat care a gresit cumva femeii sale, nu i-a gresit din cauza ca nu i-a adus flori cind a trebuit si acum repara greseala... aducind flori. daca a suparat-o sau a ranit-o, in mod sigur a facut-o printr-o vorba aruncata si apoi interpretata aiurea, sau un gest la fel, gresit interpretat (in afara cazului in care respectivul calca in strachini prin ograda vecinului...atunci nu mai e problema de interpretare).

vezi tu carapiscum, nu numai femeile au "hibe", le au si barbatii pe ale lor. aidoma femeilor, si barbatii sufera de deficiente de comunicare. cum iti spuneam mai devreme, femeile nu prea se pricep in a-si comunica dorintele asa-zis "egoiste". dar nici barbatii nu sunt prea indeminatici cind e vorba de impartasirea emotiilor. in special acele emotii care sunt un tabu pt barbati (ingrijorarea, FRICA DE ESEC, teama de a nu fi apreciat/iubit - respectiv gelozia).

daca barbatul vine acasa obosit de la serviciu, este ingrozitor de stresat pt ca trebuie sa predea o lucrare in 2 zile si inca nu i-a gasit solutia, pe deasupra l-a mai si enervat careva, in plus peste citeva saptamini mai e ziua nevestii, a vreunei rude apropiate, sau trebuie sa mearga in concediu si bani nu prea sunt chiar asa de multi.... in aceasta stare de spirit ce face el cind ajunge acasa? TACE, ESTE RETRAS. se retrage in carapacea lui si isi rumega problemele in gind, incercind (si reusind de cele mai multe ori) sa gaseask cai de rezolvare.

dar cu ce pret? pt o femeie, actul in sine de a-si impartasi problemele cu prietenii(le) nu inseamna numai descarcarea sufletului de atitea emotii si eventual gasirea unei solutii; in egala masura este si O DOVADA de incredere si afectiune fata de prietenul(a) caruia i se destainuieste. si aceasta dovada este foarte pretioasa pt o femeie. imagineaza-ti tu cum s-o fi simtind femeia cind ii vine barbatul acasa, il vede ca e "intors pe dos", ea isi arata ingrijorarea si afectiunea asa cum stie, il tot piseaza si-l intreaba ce-i cu el, ce-l supara, vrea sa vorbeasca, dar el nu si nu. si in plus se mai si enerveaza pe ea ca cica il "cicaleste".

(avind in vedere cum este educat barbatul de mic copil, ceva in genul plinsul e mai mult pt femei nu pt barbati, ei sunt puternici, ele slabe, ei trebuie sa isi stapineasca emotiile, ei trebuie sa fie "provideri" pt familie, pt ei este o rusine sa esueze, si orice esec e un capat de tara... bineinteles ca incercarea femeii de a-l face sa vorbeasca despre problemele lui e perceputa ca un fel de a "ii fi fortata mina" sa recunoasca in fata ei ca nu e chiar asa de puternic si imun la probleme. si in momentul in care se intimpla acest lucru orice barbat simte mai putina iubire pt femeia lui... in timp, fara intelegerea acestui lucru, resentimentele sunt inevitabile si devin combustibil pt certuri viitoare, nascute din "nervii" barbatului)

si ca sa revin la femeie. cind barbatul refuza sa ii impartaseasca problemele lui, se vede respinsa. ea isi ofera ajutorul, sprijinul, suportul moral si afectiunea, asa cum stie s-o faca (dorind comunicarea). si de vreme ce ajutorul ei este respins, ea insasi se simte respinsa. si inca un lucru, nu uita, cum ti-am spus ma devreme, asta e o dovada de incredere (cind vine vorba de femei si prietenia intre ele). barbatul, refuzindu-i ajutorul, nu numai ca o face sa se simta respinsa, dar mai mult, NEDEMNA DE INCREDEREA LUI.... si uite-asa, un raspuns scurt "nu, n-am chef, las-ama-n pace" sau pur si simplu tacerea devine o adevarata poveste de citeva pagini atunci cind e tradusa in "limbajul femeii".

bineinteles, cel mai simplu este sa i se explice femeii aceste lucruri si cind barbatul e "cu fundu-n sus" din diferite motive, efectiv sa-i spuna sotiei ca o iubeste si supararea lui n-are nimic a face cu ea, dar ca EL ARE NEVOIE de putin spatiu, un timp sa reflecteze, si s-o asigure ca atunci cind se va simti in stare sa comunice, el singur va incepe conversatia (ah! si sa nu uite sa se tina de cuvint, ca stii cum e cu femeile si curiozitatea). daca te uiti putin in urma la casnicia ta, oare cite probleme ai fi putut rezolva sau chiar evita, daca ai fi stiut sa-i spui sotiei "draga mea, abia am asteptat sa vin acasa si sa te vad. ca asa o zi oribila am avut astazi la serviciu de nici nu-mi arde de nimica. lasa-ma citeva ceasuri sa-mi limpezesc mintea si iti povestesc mai incolo, ok?" - crede-ma ca orice femeie ar intelege lucrul asta si IN PLUS nu s-ar mai simti respinsa sau neapreciata sau neiubita asa cum se intimpla de multe ori...
si lucrurile astea ramin nespuse, din pacate, de multe ori intr-o relatie, se acumuleaza si se strica shandramaua.
nu vreau sa torn sare pe rana avind in vedere ca "medicamentul" vine oarecum dupa moartea pacientului, dar poate ca vreodata in viata, informatia asta despre sufletul si mintea femeii iti va fi de vreun folos.
si cine stie, poate chiar cu sotia pe care acum crezi ca ai pierdut-o definitiv.
dar daca ai vreo sansa de a fi primit din nou in viata ei, sansa asta nu este nici un cimp intreg de flori, nici un cadou cit de sclipitor si cit de scump, nici o jertfa de-a ta, nici implorarile, nici daca iti ceri iertare de 1000 de ori pe zi si mergi in genunchi in urma ei. nimic, ABSOLUT NIMIC din toate astea nu alina sentimentele ranite ale unei femei.

si aici iti dau eu sfatul meu (este doar un sfat si faci cum crezi): SENTIMENTELE i-au fost ranite, ACELEASI SENTIMENTE trebuie sa-i fie alinate. cumva in genul ochi pt ochi. (daca i-a fost amputat piciorul cuiva, nu te apuci s-i plombezi cariile din gura, ca nu asta-l doare. ii faci o proteza sau ii dai o cirja, logic, nu?) adica femeii nu i-a fost ranit portofelul, nici dulapul de haine ca sa-i faci cadouri, nu i-au fost ranite mirosul aerului din camera sau paleta coloristica ori vreun aranjament artistic ca sa-i vii cu flori. si s-avem pardon, n-ai calcat-o pe picior la dans ca sa-i ceri iertare. NU. sentimentele i le-ai ranit, sentimentele trebuie sa "i le repari".
imi dau seama ca nu prea stii cum. si nici n-ai sa stii pina n-ai sa vorbesti cu ea. DAR, atentie mare, trebuie intii de toate sa te gindesti bine de tot in retrospectiva si sa iti dai seama, sa constientizezi macar citeva dintre greselile pe care le-ai facut. fie si 2-3 situatii acolo, tot e un inceput. atunci cind iti vei da singur seama de ele si vei intelege cum s-ar fi simtit sotia ta, ABIA ATUNCI sa te duci la ea si sa-i vorbesti. dar sub nici o forma sa nu-i vorbesti de iertare. NU. femeia nu vrea sa trebuiasca (sau sa i se ceara) sa ierte, cum nu vrea nici sa fie ranita. ceea ce vrea, sau accepta o femeie in acest gen de situatii nu este cererea de scuze (ca nu degeaba o fi ranchiuna o stare emotionala intilnita cel mai des la femei, he!he!). repet: NU!
ceea ce vrea insa o femeie (vezi tu, folosesc "a vrea, a dori" desi poate ea nu-ti va spune niciodata) este sa-i fie VALIDATE SENTIMENTELE.
trebuie sa recunosti in fata ei nu numai CA ai gresit, dar mai ales CUM. ea are nevoie sa vada ca tu stii, constientizezi CUM anume ai ranit-o, vrea sa vada ca macar o data ITI DAI SEAMA cum ai facut-o sa se simta in situatia x si y. fie si numai 2-3 situatii de acest gen, pe care sa le constientizezi, al caror impact asupra emotiilor ei il intelegi acum, este un bun inceput. tot ceea ce trebuie sa faci apoi aste sa insisti cu intrebarile, sa-ti spuna ea care alte situatii au mai fost si cum s-a simtit sau ce-a simtit la vremea respectiva. aici nu trebuie sa te lasi batut, trebuie sa insisti, sai ii ceri ajutorul sa te faca sa intelegi ce-a simtit, sa-ti spuna ea in continuare... si cind va incepe sa vorbeasca, nu uita s-o ASCULTI.
prin a "asculta" vreau sa spun:
1. n-o intrerupe SUB NICI O FORMA pt a-ti lua apararea sau a te justifica in vreun fel - n-ai face decit sa-i invalidezi din nou sentimentele si te-ai ostenit de pomana.
2. intrerupe-o DE FIECARE DATA cind ceva din spusele ei ti se pare cit de cit vag sau neclar. (ii spui, "stai putin ca nu inteleg, au cind am zis chestie asta, tu ai simtit ca ... sau ca...) - este ceea ce se numeste "probing questions". asta ii va arata ei ca tu nu doar o auzi (adica ai putea reproduce eventual ca papagalul tot ce a spus ea) ci, mai ales, ca o ASCULTI - te intereseaza ceea ce iti spune si procesezi informatiile pe care ti le da.
3. probabil va fi nevoie de multe discutii de acest gen si se va intinde pelteaua peste o bucata buna de vreme (asta daca vei avea suficient tact incit sa o poti atrage in discutie, to begin with!). nu uita, de fiecare data la sfirsitul discutiei sa ii arati ca ai inteles ceea ce a spus, ca ai inteles care au fost sentimentele ei si de ce. SI: exprima-ti clar regretul pt ceea ce s-a intimplat, pt faptul ca n-ai stiut s-o intelegi la vremea respectiva, si pt faptul ca ti-a trebuit atit de mult timp s-o intrebi. asta e singura cenusa in cap pe care ea o va accepta. regretul fata de fapte (care implicit inseamna constientizarea lor, si validarea sentimeltelor ei). daca vei incepe sa miorlai a iertare vei taia singur maioneza. poti s-o imbratisezi, poti sa oftezi, sa versi o lacrima ca si cum te-ar durea ceea ce-ti spune la fel cum a durut-o pe ea la vremea respectiva, dar nu poti sa ii CERI sa te ierte.
o femeie care a suferit in casnicie atita vreme, daca ajunge la stadiul de a dori ruptura (are ceva de-a face cu instinctul de conservare) in mod sigur simte ca a dat destul si s-a saturat sa tot dea. si a i se cere orice (fie chiar si iertare) pune capac. ea vrea (in aceasta stare de spirit in care probabil se afla) sa dea numai daca asa are ea chef, nu mai accepta sa i se ceara nimic (nici macar in genunghi) si vrea sa i se dea si ei - in acest caz, validarea sentimentelor, intelegerea emotiilor prin care a trecut.
si mai incolo, cind va considera ea ca a primit destula satisfactie (ca aia la dueluri), daca va fi posibil va veti relua viata impreuna, daca va hotari sa nu, atunci cel putin nu-ti va purta ura si resentimente.

cum spuneam, este doar un sfat.

le-am si luat... calcate, apretate, ce mai, o sa beleasca ochii galbiorii:))
ce s-a mai intamplat/vorbit pe aici?

Cand spuneam"calcat stramb" ma refeream la o greseala, alunecare, aventura...nu o relatie serioasa.
Atunci e clar.Daca ai constatat ca nu se mai poate si nu mai merge relatia, sigur trebuie discutata problema, cu toate ca e prea tarziu sa se mai rezolve ceva in clipa aia pentru a repara ce s-a stricat, ci numai punerea cartilor pe masa.
Oricum si daca se ajunge la un armistitiu nu va mai fi niciodata ca inainte, cum ,cinstit, recunoaste "zaraza".
Te poti comporta normal si dupa ce ai calcat stramb "Lady bug".
Ar fi o dovada de iopcrizie sa nu recunoastem ca putem fi ipocriti in anumite situatii din viata noastra.
Michigan traieste nu o aventura ci o drama.Sigur ca pana la urma va alege dar e foarte greu intre doi barbati pe care i-i iubeste aproape la fel si care la randul lor o iubesc. Eu cred ca poti iubi doua persoane in acelasi timp dar nu pentru mult timp.
Donquijote spune ca putem fi si iopocriti daca e cazul si chiar ne invata cum ascundem escapadele:
(((sanse sa te descopere daca o faci discret,( nu utilizezi cartea de credit, inchizi mobilul, nu te invarti prin locuri publice) si mai ales nu te balbai cand cand relatezi adevaruri alternative, sunt destul de mici, dar daca partenerul intra la banuieli, pana la urma te prinde.)))

Unii dintre noi citesc mesajele de pe cafenea impreuna cu partenerul si pe ei nu-i putem pune sa fie obiectivi(am vizitat ,virtual, hotelul Alexandros, din Busteni, rac!).
Alti utilizatori au ajuns sa se cunoasca intre ei mai bine si nu cred ca vor risca sa-si pateze imaginea in fata noilor prieteni prin confidente si sinceritati pe acest subiect.

Stiu sigur insa ca femeile sant mai tolerante fata de aventurile sotilor.Ele stiu ca un sot care a calcat stramb odata se poate indrepta.Barbatii inseala cu trupul iar femeia cu sufletul,nu?


"omul stie mult mai multe decat intelege" - Alfred Adler

" Cum e mai bine sa procedam in cazul in care calcam stramb in relatia cu partenerul (partenera noastra)?"
Daca intr-o relatie serioasa si profunda cu partenerul am ajuns in aceasta situatie, desi dupa parerea mea ar fi mult mai bine daca am preveni aparitia ei, eu zic ca corect si moral ar fi sa ii destainuim acestuia excapada noastra, chiar daca asta presupune suferinta de ambele parti, deoarece oricum partenerul are un simt special care il face sa realizeze ca ceva s-a schimbat in trairile noastre interioare, si incepe sa se intrebe chinuitor, uneori, ce s-a putut intampla de ne-am schimbat brusc atitudinea fata de el, fie devenind mai apropiati decat obisnuiam, fie indepartandu-ne pas cu pas, refuzand sa mai facem anumite lucruri in comun.
"Spunem partenerului nostru ce s-a intamplat cu riscul de a rupe relatia?"
Eu personal as spune-o, deoarece daca am ajuns aici e pentru ca am pus in pericol relatia noastra cu buna stiinta, acceptand sa ma destainui altuia sau gasind consolare in bratele acestuia, deci, actionand de aceasta maniera mi-am asumat riscul de a fi descoperita si de a da nastere unui conflict intre noi.
Daca partenerul meu ar avea puterea de a ierta aceasta excapada (pentru ca aici ma refer totusi doar la o ratacire de moment si nu la ceva premeditat), l-as iubi cu mult mai mult, si as face in asa fel incat sa nu mai cad niciodata in capcana altui barbat, care profitand de labilitatea mea ar incearca sa ma cucereasca. Dar si daca m-ar parasi pentru acest motiv nu l-as condamna pentru ca vina mi-ar apartine integral.
Cand ai o relatie serioasa si vrei sa intemeiezi o familie cu aceea persoana nu iti mai poti permite sa ai rataciri de moment ci trebuie sa fii mereu treaz si constient de faptul ca dorindu-ti o astfel de relatie nu mai ai voie sa calci "in strachini ori borcane".
Daca in schimb iti doresti sa gusti si din alte fructe ca sa vezi cum e, atunci mai bine nu iti asumi angajamente serioase fata de partener si traiesti asa cum vrei, avertizandu-l, insa, ca nu iti doresti o relatie de lunga durata ori oficializata.
"Ascundem asta si ne comportam la fel?"
Nu prea cred ca asa ceva se poate ascunde. Pana la urma tot te dai de gol, pentru ca relatia cu celalat evolueaza si te schimba uneori radical. Iar partenerul va realiza destul de curand schimabrea si chiar va intui care e motivul.
Eu, una nu mi-as putea minti partenerul si nici nu as mai putea trai langa el daca nu i-as marturisi cele intamplate, pentru ca m-as simti extrem de vinovata si viata mea ar fi un chin pe care nu as vrea sa i-l transmit si lui indirect, prin atitudinea pe care as avea-o zi de zi fata de el. Mai bine sufera la momentul cand am calcat stramb decat mai tarziu cand as putea fi descoperita sau si mai grav in cazul in care as fi casatorita dupa ce am mai si facut un copil impreuna.
"Cine e mai tolerant in astfel de situatii?"
Cred ca mai toleranta e femeia, pentru ca de generetii i-a fost inoculata ideea ca barbatului ii este permis sa mai calce stramb din cand in cand ca urmare a statului sau.
Dar si femeia e toleranta pana la un punct. Cand situatia se repeta de prea multe ori, nici macar statul de barbat, nu mai poate salva relatia in cauza, deoarece increderea in partenera a fost subminata de prea multe ori sau mult prea flagrant.

Pai nu stii ? "Ochi de soim" i se spune lu' Base
Aia n-am stiut! Asa ca strachina asta nu se pune, chiar daca am calcat cu istina in ea:-)))

Sa nu exageram
Zisesem si io... Fara prea multa convingere, da' in dorinta de armonie:-))

pai, be, intrusule, azi-noapte mergeam linistit spre casa si m-a calcat unul pe maini

A, si asta, cat de adanc trebuie sa loveasca:

"Demascarea plagiatului ramine o actiune anacronica pentru un popor care nu vrea mai mult decit o bucata de salam si o strachina de ciorba. Cum sa inteleaga multimea ca fapta se pedepseste, atita timp cit neinstruitii reprezinta partea corpolenta a unui popor, singurul din lume, care pretuieste hotia?!"

De mult n-am mai citit la Ev. Z. un articol atat de bine scris si care merge direct in miezul lucrurilor...

Ce sa va spun dupa ce v-am citit preferintele in ale cartilor am ajuns la concluzia ca acest forum este plin de "telectuali":)
Da de "Papillon" voi ati auzit s-au poate nu era la nivelul "telectual" multilateral dezvoltat de Nea Ceasca comunistul care dupa cum stim cu totii numai carti din occident va publica el.....
De "Cei Trei Muschetari " ati auzit? sau de "Contele de Monte Cristo" carti mincate cu pine neagra si mustar dupa ce veneam de la scoala si n-aveam altceva de mincare in strachina dar le citeam pe rupte din scoarta-n scoarta si care de fapt iti creau o imagine a unor caractere demne de urmat mai tirziu ca exemple in viata ? Sau voi citeati numai Balzac si care mai de care alti filozofi si poeti aiuriti si-n original in frantuzeste impreuna cu cartea de economie politica si cea de marxist leninism ?
Mofturi!
P.S. Da de un Liviu Rebreanu ati auzit ?