comentarii

a corobora


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
moprea19,7281(continuare) - de anita47 la: 27/12/2003 10:41:17
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Referitor la "presa cu nuante verzi",un articol "in tema" din revista Electra:
======================


Ştefan Postelnicu

ANTISEMITISMUL ÎN PRESĂ. PUBLICAŢIILE DE EXTREMĂ DREAPTA

Scurt istoric

De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţia din decembrie a apărut un număr relativ mare de publicaţii ce pot fi subsumate orientării ideologice de extremă dreapta. Şi totuşi puţini sînt analiştii care au acordat o atenţie constantă acestui fenomen. Sigur, articole ocazionale, critice luări de poziţie în raport cu excesele acestor publicaţii au fost şi sînt destul de frecvente. Însă majoritatea radiografiilor evoluţiei sectorului mass-media prin care s-a încercat conturarea specificului presei româneşti de după decembrie 1989 au ignorat acest fapt. O oarecare atenţie din partea cercetătorilor au primit – şi subliniez încă o dată că mă refer aici doar la acele studii sistematice, care nu se opresc doar la denunţarea atitudinilor excesive din punct de vedere ideologic – doar periodicele al căror program doctrinar (în cazul în care acesta există şi este unul coerent) se revendică în mod explicit de la extremă stînga sau reiau clişee ce pot fi identificate ca aparţinînd acestei orientări (e vorba, bineînţeles, de România Mare, Şi Totuşi Iubirea, Politica, Naţiunea şi lista poate continua). Cazul este cu atît mai interesant cu cît, dacă structurile organizaţionale sau de presă de extremă stînga par a fi cu totul dezinteresate în a-şi configura un program propriu-zis, la polul opus tocmai efortul de a elabora o ideologie coerentă pare a fi preocuparea majoră. Alegînd, la întîmplare, două dintre studiile dedicate acestui subiect, Mass Media in Revolution and National Development. The Romanian Laboratory de Peter Gross (Iowa State University Press/Ames, 1996) şi Tipologia presei româneşti de Marian Petcu, (Editura Institutului European, Iaşi, 2000) se poate constata cu uşurinţă cam care este interesul specialiştilor pentru acest segment de presă şi ponderea pe care i-o acordă (atunci cînd i se acordă!) în raport cu cel de extremă stîngă. Dar "bibliografia" neglijării publicaţiilor de extremă dreapta şi a locului lor în peisajul presei româneşti de azi este mult mai vastă şi nu este aici locul să insist asupra acestui fapt.

O scurtă trecere în revistă a acestor periodice este, cred, utilă. Foarte rar, apariţia unei publicaţii aparţinând acestui segment de presă a fost conjugată unei structuri de tip politic. Presa de partid oferă un singur exemplu notabil. Este vorba despre defuncta revistă lunară Mişcarea, organ de presă al Partidului Mişcarea pentru România, condus de Marian Munteanu.

Dacă din punctul de vedere al vieţii politice constituirea unor partide orientate ideologic în această direcţie a fost mai dificilă (iar atunci când acest lucru s-a produs respectivele partide nu au avut puterea financiară şi audienţa necesară editării unui organ de presă propriu), presa de extremă dreapta neafiliată unei grupări bine determinate de interese politice a cunoscut pe parcursul acestor 11 ani o evoluţie aş spune spectaculoasă.

Gazeta de Vest, săptămânal de informare, ce apărea la Timişoara, imparţial din punct de vedere ideologic în anii 1990-1991, va cunoaşte ulterior o rapidă metamorfozare, fiind preluat de un grup editorial orientat către extrema dreaptă (director Ovidiu Guleş, redactori: Zaharia Marineasa, Valeriu Neştian, Mircea Nicolau). Publicaţia va fi transformată în revistă lunară şi îşi va revendica un caracter extremist radical. Spre sfârşitul anului 1999 revista dispare din pricina divergenţelor de opinie ireconciliabile dintre director şi colaboratorii revistei.

Sub îngrijirea unui colectiv de redacţie compus din Gabriel Constantinescu (director), Răzvan Codrescu (redactor-şef), Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Florea Tiberian apare la Sibiu din 1990 cea mai longevivă revistă de extremă dreapta postrevoluţionară, Puncte Cardinale.

Din ianuarie 1998 apare la Bucureşti revista lunară Permanenţe, editată de Fundaţia Profesor George Manu. Colaboratori acesteia editează pe Internet revista Sfarmă Piatră, "săptămânal de rezistenţă românească". În mai 1998 apărea Cămaşa de izbândă, săptămânal ce, în lipsa unor colaboratori de prestigiu pentru mediile de orientare neolegionară, va dispărea curând.

Din 1998 apare cu regularitate revista lunară Vremea Dreptei Naţional-Creştine scoasă de Editura Vremea (director Nicolae Henegariu).

Din 1997 apare "revista de oceanografie ortodoxă" Scara, publicaţie fără dată fixă de apariţie, cu format de almanah. Gruparea revistei este constituită din aproximativ 100 de colaboratori, redacţia fiind condusă de Mugur Vasiliu (director) şi Rafael Udrişte (redactor-şef). Un program ideologic similar îşi asumă şi revista Măiastra.

Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România editează Schimbarea la Faţă, "o propunere de lectură ortodoxă a realităţii româneşti", publicaţie lunară ce apare din ianuarie 2000.

Pe lângă aceste reviste mai apare şi un buletin informativ al Fundaţiei "Buna Vestire", cu o circulaţie restrânsă, incontrolabilă şi fără un impact real.

Trepte ale antisemitismului

Ar fi total greşit să afirm că toate aceste reviste au manifestat în mod explicit atitudini antisemite. În fond, aici este o chestiune de nuanţă. Să luăm, spre exemplu, cazurile Mişcarea şi Scara, două dintre publicaţiile a căror prioritate o constituie (a constituit-o, pentru prima dintre ele, care nu mai apare de mult) conturarea unui program de renaştere în primul rînd culturală. Antisemitismul este aici mai degrabă o prezenţă implicit㠖 atîta vreme cît colaboratorii acestor reviste şi-au propus să readucă în atenţia cititorilor programul ideologic (într-o formă atenuată sau nu) al Mişcării Legionare.

Voi încerca în continuare o trecere în revistă a formelor de antisemitism prezente în discursul presei de extremă dreapta de astăzi, fără a-mi propune un mod sistematic de prezentare.



A vorbi despre nuanţe în atitudinile de tip antisemit poate părea cinic. Şi totuşi, între antisemitismul furibund şi autoasumat şi cel propagat prin reafirmarea, de pildă, a unui inventar simbolistic aparţinînd Mişcării Legionare este o diferenţă. O diferenţă care nu face ca formele "atenuate" de antisemitism să fie mai puţin culpabile sau care să ne dea dreptul de a le trece cu vederea. Există o scală a antisemitismului, dificil de realizat, dar care demonstrează că acest flagel este prezent în forme suficient de "productive" în discursul public din societatea românească.

De pildă, ar trebui să ne întrebăm dacă afişarea unui portret fotografic al lui Corneliu Zelea Codreanu în revista Scara în chip de model absolut al creştinului este sau nu o dovadă implicită de antisemitism. Răspunsul meu este pozitiv şi, în consecinţă, voi încerca o scurtă argumentare. Dacă luăm oricare dintre cele două texte programatice importante ale doctrinei legionare elaborate de către Codreanu – Pentru legionari şi Cărticica şefului de cuib – vom putea face observaţia de bun-simţ că antisemitismul nu este doar o prezenţă constantă aici, ba chiar una dintre cheile de boltă ale întregii construcţii ideologice (spun asta din convingerea că orice ideologie totalitară are mai multe chei de boltă, adică grile pe baza cărora îşi dezvoltă întreaga pseudoargumentaţie).

Cei care îşi doresc reabilitarea doctrinei codreniste îşi justifică demersul prin faptul că ar trebui uitate culpele trecutului, mai ales cele din perioada în care şef al mişcării a fost Horia Sima; ei pledează pentru o reîntoarcere la teoria şi spiritul acestei mişcări, încercînd să se facă abstracţie de excesele practicii. Dar, pentru că tocmai am pomenit cele două volume fundamentale pentru extremismul românesc interbelic, nu mă pot opri să nu observ faptul că doar în Pentru legionari peiorativul jidan apare de aproximativ 500 de ori. Cum, oare, se poate face abstracţie de componenta antisemită evident㠖 care, de altfel, nici nu mai trebuie demonstrat㠖 şi să se păstreze întreg spiritul originar al ideologiei legionare – iată o dilemă pe care neolegionarii "moderaţi" nu au cum să o depăşească.

Aşadar, a-l reabilita pe Codreanu, fie şi prin această modalitate iconografică şi a-l propune implicit drept model absolut al omului creştin este, implicit, un gest antisemit.

*

O altă marotă a neolegionarilor constă în repunerea în discuţie a holocaustului coroborată cu instaurarea regimului comunist în România, care este văzută drept opera exclusivă şi în beneficiul exclusiv al evreilor sau al iudeomasoneriei. A insita asupra acestui punct este, din punctul meu de vedere, inutil, aşa că, mai bine, să trecem la exemple pentru a vedea cum se încearcă sistematizarea acestui tip de "argumentaţie" în beneficiul propagandei antisemite.

Aşadar, simple exemple:

"Cine acuză?", articol de Filon Verca, publicat în Permanenţe, an I, nr.7, iulie 1998, ca răspuns la o analiză a lui Norman Manea din revista The New Republic:

"(…) Nu ştiu cui să mă adresez mai întîi, cînd dl Manea, ca şi toţi coreligionarii săi, de la Moses Rosen la Elie Wiesel, acuză poporul român de toate relele istoriei, dar trece sub tăcere perioada de început a comunismului în România, perioadă în care evreii au avut un rol preponderent în instaurarea lui, după cum au avut acelaşi rol în exterminarea elitei româneşti, ei servind drept instrument în supunerea ţării de către colosul sovietic.(…)"

"Naţionalism şi extremism", articol de Aristide Lefa, publicat în Permanenţe, an I, nr. 5-6, mai-iunie 1998, privitor la acuzaţia de antisemitism adusă întregii Mişcări Legionare:

"(…) În cei peste 70 de ani de la înfiinţarea ei, Mişcarea Legionară a creat acest tip de om [e vorba despre omul nou, n.n.] şi nu puţine sînt exemplele care demonstrează acest fapt, începînd cu jertfa lui Moţa şi Marin, care au murit în Spania pentru Hristos în lupta contra bolşevismului criminal şi ateu pe pămîntul Spaniei catolice şi terminînd cu numeroasele exemple date în închisori, cînd legionarii au ajutat cu sacrificii pe cei care-i prigoniseră în trecut, inclusiv pe evrei.(…) Dacă doctrina legionară îşi propune să creeze un nou tip de om, capabil de jertfă pentru neam şi aproapele său, cum pot fi acuzaţi legionarii de antisemitism, rasism sau xenofobie?(…)Şi Biserica creştină a avut şi are extremiştii ei. Ce sînt sfinţii decît creştini extremişti? Noi îi cinstim şi ne închinăm lor. După teria la modă ce incriminează extremismul, ar trebui

să-i contestăm şi să-i scoatem din calendar şi din biserici.(…)"

"Către prietenii mei români", articol de Nicolae Henegariu, în Vremea Dreptei Naţional-Creştine, an IV, nr.33, 20 aprilie-17 mai 2001; autorul răspunde articolului "Scrisoare către prietenii mei români" de Gaspar Miklos Tamas, publicat în Dilema, nr.416, în care se vorbeşte despre rolul unei părţi a elitei culturale în propagarea antisemitismului:

"După această întristare pentru prezentarea necritică a intelectualităţii interbelice de dreapta şi chiar fasciste (?), gardianul de serviciu al gîndirii politic corecte ajunge la locul care-l doare(…):<>. Împrejurarea probabil prea puţin importantă, că peste un milion de români au fost exterminaţi de către comunişti în închisorileşi lagărele din România şi URSS nu-l tulbură pe acest exponent local al gîndirii politice corecte(…)".

"Dogma capitală a noii ordini mondiale", semnat de Gabriel Constantinescu, în Puncte Cardinale, nr.4/88, aprilie 1998, prin care este repusă în discuţie cifra victimelor holocaustului după principiile cinice ale "aritmeticii" antisemite:

"(…)După obţinerea victoriei în cel de-al doilea război mondial (o victorie al cărei unic beneficiar a fost iudaismul, democraţiile şi comunismul sovietic nefiind decît instrumentele prin care s-a obţinut victoria), evreii au exploatat din plin consecinţele cumplitului carnaj, creînd cea mai redutabilă armă în procesul de decreştinare şi iudaizare a omenirii: mitul celor şase milioane, Holocaustul. (Cu menţiunea că în ultimul timp cele şase milioane au devenit totuşi o cifră negociabilă cu prudenţă).(…)"

Comentariile sunt de prisos, iar a continua lista de exemple ar deveni obositor.

*

O altă formă de realizare a antisemitismului, pe care doar o voi menţiona, este următoarea afirmaţie, prezentă constant – şi, surprinzător, venind uneori chiar de la intelectuali implicaţi în activităţi civice, de la democraţi de bună credinţă! – nu doar în presa extremist-legionară: antisemitismul de astăzi este doar rodul insistenţei cu care evreii încearcă să impună rediscutarea unor chestiuni "sensibile" (fie că e vorba despre rebeliunea legionară, de deportările din Transnistria, de antisemitismul unora dintre cărturarii români, sau de cel manifestat în perioada tîrzie a ceauşismului în unele publicaţii extremiste), fără a lăsa analizarea acestor fapte în seama "noastră", a românilor. Afirmaţia apare, de regulă, însoţită de o alta, şi anume: tragedia holocaustului este folosită drept modalitate de culpabilizare generală a celorlalţi, a ne-evreilor, de către evrei.

După cum s-a văzut, nu mi-am propus un studiu sistematic, ci, mai degrabă, un inventar parţial al unor atitudini extremiste, despre care se vorbeşte, cum spuneam şi mai sus, destul de des, fără a fi exemplificate sau analizate în amănunt. Desigur, problematica este complexă, dar asupra altor aspecte pe care le comportă voi reveni cu un prilej ulterior.











#7296 (raspuns la: #7281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dar - de fatman la: 26/04/2004 16:22:10
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
(i hate to do it, but)
draga doamna, puteti incepe sa pregatiti deja cateva ruguri, surcele, motorina pentru un ritual de eliminare a ereticilor, nu? :)

acuma, serios, nu pretind ca ateii sunt o majoritate, sau ceva de genu asta, insa se pare ca in ultimii ani incep sa se contureze ca un important procent din populatia tarii... acest fapt se datoreaza in primul rand incapacitatii religiei de a dovedi majoritatea afirmatiilor facute coroborata si cu o "trezire mondiala" daca vreti; (mentionez ca internetul, aceasta unealta a satanei, cum mai este numita in anumite grupuri, faciliteaza acest fenomen, prin capacitatea de comunicare interumana pe care o ofera)

motivul pentru care e foarte important ca crestinii sa arate elasticitate in acest caz este unul simplu: exista si cetateni romani atei, budisti, musulmani, etc, care cetateni traiesc in aceasta tara, impart economia falimentara (si politica de clan psd) cu crestinii...

si se pune problema utilitatii acestei catedrale, in conditiile in care se stie ca credinta porneste din suflet (ego) nu din afara - daca oamenii prefera sa caute si nu sa creada, de ce ar schimba asta o constructie religioasa? si cum? prin opulenta?

in concluzie, nu e bine sa ne pripim cu "prigonirea crestinilor" de catre atei, ca de fapt suntem noi toti prigoniti de catre stat, pana una alta.

aia ie!
#14564 (raspuns la: #14550) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din TRICOLORUL - de anita47 la: 27/08/2004 05:12:53
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)


Cum se da o lovitura de Stat

Presa scrisa si cea vorbita, îndeosebi Televiziunile, s-au întrecut în ultimele 2-3 saptamîni sa publice ori sa transmita diverse comentarii si materiale despre faptele petrecute în urma cu 60 de ani si care, se stie prea bine, daca pe plan intern au avut multiple consecinte grave si daunatoare, in schimb, pe plan european, au influentat decisiv evolutiile ultimei faze a Razboiului Mondial din 1939-1945, mai ales în spatiul Europei Eat-Centrale. Pentru ceea ce a urmat, pe plan politico-diplomatic, militar, economic si psihologic, s-a avansat de catre istoricii si comentatorii militari - defel exagerat - comparatia cu “un nou Stalingrad”. Dar, asa dupa cum s-a observat, întemeiat, adeseori, locul istoricilor în dezbaterile din ultima vreme l-au luat nespecialistii, care au venit cu propuneri, sugestii si scenarii, care de care mai traznite, contribuind în fapt, si mai mult, la… îndepartarea, decît la apropierea, zilei de 23 august 1944 de constiinta publica. Este adevarat ca scopul scuza mijloacele, dar mistificarile nu-s oricum îngaduite, ci, de regula, sanctionate. Dar sînt atîtea motive pentru o revenire asupra desfasurarii exacte a episodului cardinal - arestarea Antonestilor - revenire oricînd binevenita si, cu totul, pe placul cititorului. in temeiul investigarii memorialisticii ramase de la principalii “actori” ai dramei, dupa analiza documentelor si coroborarea infor-matiilor transmise, la 23 august 1944 au intervenit urmatoarele derulari esentiale: atunci, în epicentrul evenimentului (Palatul Regal din Calea Victoriei) s-au aflat cel putin 30 de persoane, care, ulterior, au depus marturii, verbal ori în scris. Calitatea surselor, în functie si de aceea a oamenilor, difera si, din aceasta cauza, valoarea probelor de care dispunem este cu totul inegala. O sursa (Ioan de Mocsonyi-Styrcea), care ar fi trebuit sa fie de o mare calitate, avînd în vederea rolul si locul personajului în anturajul Regelui Mihai I, se dovedeste (asa cum, de altfel, s-a dovedit si individul, care în perioada 1947-1963 a ravasit închisorile comuniste) execrabila, deci inutili-zabila; alte surse sînt aproximative, atestînd clar dorinta autorilor de a-si afla un post marcant în desfasurarea faptelor (în ordine: D. Damaceanu, Emilian Ionescu, C. Sanatescu - asadar, toti militari); nu lipsesc probele dezinhibate (Lucretiu Patrascanu, Bellu Zilber), nici cele dezlînate (Emil Bodnaras, C. Agiu), si nici altele fardate sau voit studiate (Regele Mihai, diplomatii de la Curte). În categoria, rara, a marturiilor sistematice si precise le includem pe cele datorate lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. I. Bratianu, Mihai Antonescu, Grigore Gafencu, Gh. Barbul s.a., iar în aceea singulara, dar, concret de exceptie, cuprinzînd numai relatarile, declaratiile si recunoasterile prompte si exacte, unele chiar adnotate (chiar daca în închisoare), care rezista tuturor “intemperiilor” scurgerii timpului si, deci, confruntarilor, se înscriu toate materialele care poarta girul Mare-salului Antonescu. Faptul nu este întîmplator, de vreme ce, în 1944-1946, fostul Conducator era, netagaduit, cel dintîi interesat de aflarea si afirmarea adevarului. Este un element remarcabil si recomanda precis izvoarele de la care, în ana-lizele noastre, trebuie sa pornim si trebuie sa ne si reîntoarcem! Dintre sursele care poarta semnatura Mare-salului, distingem 3 de o valoare exceptionala: 1) documentul intitulat “Însemnari din celula”, asternute într-o agenda din 1930 a Regelui Carol II, chiar în seara demiterii (aproximativ între orele 21 si 23); 2-3) detaliile furnizate de I. Anto-nescu la interogatoriile conduse de Avram Bunaciu, în 15 si 20 aprilie 1946, în cadrul pregatirii procesului “marii tradari nationale” din 6-17 mai 1946. Nemultumit de textul interogatoriului, din 15 aprilie 1946, pe care ex-Maresalul l-a revazut si corectat cu acribie, la 20 aprilie 1946, anchetatorul Avram Bunaciu l-a chemat pe detinut la un nou interogatoriu, din care extragem urmatorul fragment, care, juxtapus textului amintit al “Însemnarilor din celula”, ne ofera, cu siguranta, descrierea cea mai completa si veridica, exacta a desfasurarii audientei istorice de la Palat din 23 august 1944 (aproximativ între orele 15,15 si 17,30). Sa parcurgem acest text: “Mergînd la Palat (în dupa-a-miaza de 23 august 1944), l-am gasit pe culoare pe d-l Mihai Antonescu si am mers împreuna la Rege. Am vazut în curte tancurile pe care mi le ceruse sa se apere de nemti. Tevile erau îndreptate spre casa. Atunci, în fata lui Mihai Antonescu si Sanatescu, i-am spus ca nu mai e nimic de facut si ca asteptam numai un raspuns de la d-l Clodius si scrisoarea partidelor politice. Sanatescu se scoala si spuse: “Vi le aduc eu”. Regele a iesit din camera si dupa o jumatate de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldati din garda Palatului cu revolverele în mîna. Surprins, am spus: “Ce înseamna aceasta, Majestate?”. În timpul acesta m-a luat de coate un maior (Anton Dumitrescu) pe care l-am facut “misel”. Lui Sanatescu i-am spus: “Nu ti-e rusine, d-tale, om batrîn, sa-l pui pe Rege, un copil, sa faca astfel de lucruri neuzitate?”. Dupa ce Sanatescu mi-a spus: “Sînteti arestat fiindca nu ati vrut sa faceti armistitiu” si i-am raspuns “Cum îndraznesti sa afirmi ca nu am vrut sa fac armistitiu?”, Regele a trecut în alta camera. Dupa aceasta Sanatescu a facut semn soldatilor sa ne scoata (din “Salonul Galben”). Am fost bagati într-o casa de fier în care-si tinea (presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încapere mica, lipsita de fereastra, fara scaune. Am stat pîna la 4, cînd a venit d-l “Ceausu” care ne-a dus într-o casa de la pe-riferie (în Bucuresti), unde am stat 8 zile (pîna 31 august 1944), cînd rusii ne-au ridicat si dus la Moscova”. Ce se desprinde, în mod sigur, din textul retinut? Neputînd cuprinde totul, voi proceda selectiv, retinînd esentialul, surprinzînd mobilul faptelor întîmplate. La 22-23 august 1944, Anto-nescu luase ferm decizia de-a încheia armistitiul cu Natiunile Unite, lucru comunicat si, deci, foarte bine cunoscut complotistilor. I. Antonescu fu-sese rugat de fruntasii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Bratianu, I. Mihalache, Gh. I. Bratianu, C. Titel Petrescu) sa conduca el operatiunea de semnare a armistitiului. Pîna atunci, Maresalul fusese ferm convins ca retragerea României din Axa si semnarea armistitiului trebuiau rea-lizate numai dupa avertizarea lui Hitler (de altfel, în seara lui 22 august, revenind de pe frontul din Moldova, el i-a solicitat trimisului lui Hitler, Carl Clodius, aceasta pre-tentie, precizîndu-i ca astepta raspunsul înca 24 de ore, pîna la 24 august 1944, orele 18,00). Dar, în clipa în care, la Snagov, în 23 august 1944, aproximativ la ora 11,00, Ion Antonescu a cazut la întelegere cu Gh. I. Bratianu, în prezenta lui Mihai Antonescu, vice-presedintele Consi-liului de Ministri si titularul Exter-nelor, ca istoricul sa-i aduca o “scri-soare de garantie” semnata de liderii politici, în sensul ca ei erau de acord cu conditiile dure ale armistitiului (cedarea provinciilor istorice din Est în folosul URSS), din acel moment, asadar, Maresalul s-a declarat dispus sa nu mai astepte “acordul” lui Hitler. De “scrisoarea de garantie”, Anto-nescu avea nevoie pentru vizita anuntata telefonic la Palatul Regal pentru ora 15,00. Istoricul se angajase ferm sa aduca documentul pîna la ora 15,00, dar, nefiind posibil, s-a deplasat la Presedintia Consiliului de Ministri din Bucuresti, în jurul orei 15,00, si i-a facut cunoscut lui Mihai Antonescu acordul deplin al liderilor istorici, urmînd sa prezinte “scri-soarea de garantie” în cursul serii, pentru a fi difuzata prin radio. Putem presupune ca Mihai Antonescu nu l-a înstiintat imediat pe Maresal asupra acestei comunicari, dat fiind, probabil, ca avea s-o faca la Palat, unde aveau sa se întîlneasca în minutele urmatoare la rege, unul (Mihai Antonescu) ajungînd mai devreme, iar celalalt (Ion Antonescu) cu oarecare întîrziere. În adevar, Mihai Antonescu s-a întîlnit cu Regele si cu C. Sanatescu, pret de 20 minute, timp in care le-a expus “desfasurarea de forte”, precum si intentia de-a zbura la Ankara pentru a negocia cu Aliatii, mai ales ca, în 22-23 august 1944, facuse 4 interventii diplomatice oficiale si urgente prin Ankara. Regele l-a rugat pe ministrul de Externe sa ramîna în Palat, revenind o data cu Maresalul, cînd acesta avea s-ajunga în Calea Victoriei. Aceasta pauza de circa 30 de minute, care s-a ivit întîmplator ori a fost “dirijata”, avea sa le fie fatala Antonestilor, si iata de ce, pentru ca: Regele, întîlnindu-se în rastimpul ivit cu colaboratorii sai, în biroul sau de lucru din Casa Noua, a fost sfatuit de complotisti sa-l preseze pe Maresal sa semneze numai-decît si imediat armistitiul; numai ca ex-Maresalul nu era omul - nici chiar în acele momente cruciale - care sa asculte recomandarile Suveranului, un “copil”, cum l-a calificat de altfel în cursul întrevederii, iar aceasta pentru ca în problema armistitiului Conducatorul avea deja planul sau si n-a admis sugestiile venindu-i din partea “cuibului de vipere” de la Palat. Din aceste contradictii si presupuneri false ori reale avea sa rezulte, putin dupa ora 17,00, ares-tarea Antonestilor! Numai ca, în vre-me ce Regele si echipa sa, complet nepregatiti, apreciau ca era suficient ca sa se anunte prin radio arestarea Antonestilor si întoarcerea armelor, Aliatii, in frunte cu SUA, URSS si Marea Britanie, s-ar fi grabit - iluzie desarta - sa-i ofere României Armis-titiul, si asta în cele mai bune con-ditii! Or, se cunoaste prea bine, nu avea sa fie nicidecum asa. N-a fost admis nici un armistitiu, iar presa internationala (“The Times”, “The New York Times” s.a.) de a doua zi (din 24 august 1944) s-a limitat sa vorbeasca despre capitularea Româ-niei, care, efectiv, se produsese. În ceea ce-l priveste, I. Antonescu urmarea, dimpotriva, sa se încheie efectiv un armistitiu, ale carui consecinte, mult mai favorabile sau, oricum, altceva capitularii, de genul celei pregatita de complotisti, ar fi fost, incontestabil, favorabile tarii si natiunii. RECAPITULARE SI CONCLUZII: În acest fel, în dupa-amiaza de 23 august 1944 au ajuns Anto-nestii la Palatul Regal din Bucuresti. Era PENTRU PRIMA SI ULTIMA DATA, Conducatorul Statului Român fiind dispus, în fine, sa încheie armistitiul cu Aliatii, desi, în conditiile concrete ale desfasurarii audientei la Rege, nu a marturisit aceasta, dimpotriva. Existau toate premisele si sansele de succes, mai ales ca Maresalul acceptase acest lucru, iar liderii partidelor “istorice” îi garantasera concursul. Complotistii trebuiau sa se decida: ei vor merge cu ori fara Maresal, iar, daca era asa, cum ei preferau de atîta timp, adica fara Maresal, atunci pentru ei cuvîntul de baza la ordinea zilei devenise, firesc, RAPID, CU ORICE RISC sI INDIFERENT CUM, dar Antonescu nu trebuia lasat sa pregateasca si sa semneze, EL, armistitiul! Prin urmare, chiar atunci, în 23 august 1944, trebuia sa se produca ceea ce complotistii planificasera, initial, pentru 26 august 1944: ARES-TAREA ANTONESTILOR, care, indiferent de consecinte, oricum le cadea bine, garantînd succesul loviturii de stat gestante. Avea sa fie o Lovitura de Stat de tip clasic, dat fiind ca Regele instalat, dupa 6 septembrie 1940, prin decret propriu semnat, dispunea de prerogative li-mitate, specifice monarhiilor “nefunctionale”. În consecinta, Regele si restul complotistilor realizau, concomitent cu înlaturarea regimului antonescian, o modificare constitutionala fundamentala, arestînd pe primul-ministru, care, întîmplator, si nu formal, era chiar seful statului. Iar, în cavalcada razboiului general sau a situatiei specifice de la Bucuresti, lovitura aparea scuzabila si necesara, în fata natiunii, a beligerantilor învingatori si - nu-i asa - a Istoriei? Însa pentru cît timp?
Gh. Buzatu



Pt Muresh - de Adrian Marchidann la: 13/09/2004 13:47:54
(la: Preoti homosexuali?)
"Presupunand ca documentarul asta nu a fost comandat de vreo organizatie internationala subversiva a homosexualilor veseli"

Intr-adevar, inainte de a judeca orice rezultat al unei cercetari, trebuie sa te intrebi cine a sponsorizat ori comandat studiul respectiv si care sunt legaturile financiare ale autorilor studiului. Caci rezultatele unui studiu tind sa depinda de cine il comanda, daca nu este facut bine.

"Cat despre "Unde se opreste anatomicul ..." , ce rost are sa vorbim de asta ?."

Are rost din moment ce vorbim de anatomie si despre impactul acesteia in comportament. Dupa cum am mentionat inainte, cele doua creiere pot parea identice la un CT care are o rezolutie nu prea buna, de ordinul mm, dar sa difere la alte nivele. Intr-un mm cub se afla sute sau mii de neuroni fiecare cu neurotransmitatorii lui si conexiunile aferente asupra carora actioneaza diferiti hormoni sexuali. O diferenta dintre creierul homosexual masculin si cel feminin este ca primul nu este inundat de hormonii sexuali feminini care au un rol in comoportamentul sexual. Diferenta dintre creierul homosexual de tip lesbian si cel feminin imi scapa.

CT iti arata doar structura macroscopica, nu si ceea ce se petrece acolo. Spre deosebire de os, creierul este un organ foarte complex si cu functii extrem de greu de descifrat. Numai Dumnezeu stie ce se intampla acolo.

Cred ca este prematur sa formulam o concluzie. Informatiile culese din acest studiu ar trebui coroborate cu alte studii care ar putea confirma ori infirma ipoteza ca modificarile structurale observate din creierul homosexualilor au un rol in comportamentul acestora.
#22006 (raspuns la: #21761) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi, ai dreptate! - de Hypatia la: 21/10/2004 10:03:01
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Las-o mai moale!
Sigur ca pozitivismul logic si toata influenta sa in sociologie va fi un suport excelent pentru a lupta impotriva religiei ca fenomen social si ca ora de religie. Dar mai sunt si alte voci in sociologie. Mult imi place mie unul din stalpii acestei stiinte, Max Weber, mai citeste-l si pe el, ca tot studiezi tu sociologia.
Am evitat sa-ti raspund pana acum. Insa a sosit momentul sa vezi si sa intelegi si tu ce exprimi si cum:
"Astfel, intr-un sistem laic de educatie nimeni nu contesta o credinta, sau nu incearca invalidarea unui Dumnezeu sau al altuia, ci pur si simplu se evita o interferare a acestuia in viata sociala comuna"

La o citire atenta, pasajul de mai sus , coroborat cu ideea centrala a educabilitaii din paragraful de mai jos,

"La o lectie de geografie sustine Iilich, nu vei invata doar munti, ape si paduri, dar si care e locul tau in banca, cum va trebui sa i te adresezi profesorului, care este locul tau la o adica, in insasi societatea in care existi. Procesul este unul lent si dureaza exact cat dureaza un sistem obligatoriu de invatamant."

indica ceea ce vrei sa ne spui de mult: nu trebuie acceptata educatia religioasa. De ce? Ca e mai bine sa formam niste atei? Ca e mai bine omului fara exprimarea religiozitatii lui?
Dar unde este libertatea de constiinta pentru copiii botezati, care vin din familii crestine autentice si care au tot dreptul s invete si sa se educe in spiritul credintei lor?
Pe de alta parte, legatura pe care tu o faci cu politicul, are in vedere maxima unui cunoscut sociolog american, Davidson care spune cam asa: "Democratia este acea forma de guvernamant in care fiecare primeste ceea ce merita majoritatea." Si daca nu esti deist, atunci intelegi legatura dintre ideea lui Davidson si lucrarea lui Dumnezeu in lume:))) Iti mai dau un exemplu din Evul Mediu, ca tot iti place raportarea la trecut: Moldovenii au cerut lui Lapusneanu capul lui Motoc, iar acesta a oferit rasculatilor ceea ce cereau si pe criteriul ca erau multi , deci pe criteriul majoritatii.
De aceea, tot pe criteriul majoritatii, din care fac si eu parte, ma intreb de unde atata tupeu la unii, care sunt minoritari, ce scriu pe aici pareri atat de indarjite la adresa Bisericii si religiei majoritarilor?
Oare mizeaza ei pe influenta de tip minoritar?
Cat priveste educatia copiilor, las-o in seama parintilor care raspund pentru ei, sa-i invite acolo unde considera ei ca le este de folos.
Consider mesajul tau inca un afront adus Bisericii !
Hypatia
#25774 (raspuns la: #25738) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
kradu - de gabriel.serbescu la: 28/05/2005 23:31:33
(la: Hotbird)
Cu permisiunea dumitale in primul rand am sa-ti multumesc pentru faptul ca comiti o munca de bibliograf aproape, caci doar asa ai putut corobora cam 2-3 texte de a le mele si mai ceva reply-uri, intr-un singura replica.
In al doilea rand, si cu permis, tin din nou sa-ti multumesc pentru furnizarea unui titlu absolut inspirat, bun de pus pe orice, fie carte sau simplu text, si anume: ¨Cultura si ideile inca mai vine din carti bune!¨
Din punctul meu de vedere despaseste titlul ¨Romanii e destepti¨ o carte recent aparuta la Nemira.
In aceiasi ordine de idei, reflexile lui Cioran se pot regasi in Ispita de a exista, insa cum nu am cartea la indemana nu-ti pot furniza cu exactitate citatul la care fac referinta.
Personal nu sint un om pesimist cat o persona mai degraba trista, sau ma rog, usor intristabila. Cat despre hotbird, ca sa fiu cat se poate de onest cu dumneata, m-a atras evident rezonanta numelui, ce contine insa un interior absolut constrastant, sau in ton, ar putea spune unii.
Astfel nu propuneam decat o calatorie prin intermediul televizorului, o simpla calatorie in special in lumile din care este efectuata o transmisiune sau alta. Printr-o forma absolut asemanatoare se poate cunoaste un specific social sau altul doar urmarind calupurile publicitare.

Si ca sa inchei, ei bine nu am sa ma ascund, sint in adancul sufletului meu un xenofob, atat vreme cat orice migratie produce nu o integrare a ultimilor veniti, ci mai degraba o involutie culturala. Si continui sa fiu xenofob atat cu conationalii care odata ajunsi intr-un burg vechi, fundat de Maria Tereza, dipretuiesc tot ceea ce gasesc in calea lor, discrediteaza numele acesteia punandu-i in spate preversiuni zoofile neimaginabile, si mai mult, incearca sa-si impuna propria lor cultura, de ¨lumpen¨cum ii numeste Plesu, needucat.
Asa s-au nascut stimabile mineriadele si asa s-a nascut inclusiv spectacolul asta grotesc spaniol, in care ibericii asista la venirea unui judet intreg, Dambovita, ce se constituie in 20-25 % dintr-o comunitate ca si Castellon. Efecte? in Madrid arborau stindardul Romaniei si ciorapi la uscat, spalati in prealabil intr-o fantana inaugurata cu cea mai mare probabilitate de Ferdinand al VIII-lea.
Domnule, lasa-ma te rog frumos in pace, nu-ti cer nimic mai mult, eu imi vad de scrisul meu, cum pot eu mai bine, iar dumneata vei ramane mai multumit si cu o polemica in minus.
In rest da-mi voie sa te citez din nou, cultura si ideile inca mai vine din carti bune!
#52101 (raspuns la: #51839) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre fosile Desi fascina - de Cassandra la: 17/06/2005 19:47:57
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Despre fosile

Desi fascinante, totusi chiar si fara fosile am avea o multime de dovezi despre evolutie (pentru insatisfactia creationistilor care sustin existenta de “goluri” in registrul fosilelor). Daca toate fosilele ar disparea brusc inca am avea certitudinea ca trecutul nostru este evolutionist si ca toate fiintele sint inrudite intre ele. Fosilele sint bineinteles o dovada importanta binevenita . Dar fara ele ne ramine studiul comparativ al organismelor moderne, modelele asemanarilor intre fiintele vii, mai ales cele genetice, felul in care speciile se distribuie pe continente si insule etc. Numarul dovezilor este atit de mare, incit sa negi evolutia este sa negi evidenta.

Despre metode de datare

Exista o multime de metode de datare a specimenelor evolutive, atit absolute cit si relative metoda Carbonului radioactiv este doar una dintre ele. In plus dorinta de cunoastere a oamenilor de stiinta duce la continua aparitie de noi metode de datare. Este interesant faptul ca aceste metode pot fi folosite ca sa se testeze una pe alta. Este greu sa contrazici datarile care sint coroborate de o multime de metode diferite intre ele (atunci cind este cunoscuta existenta lor)
Lipsa de educatie in mediul rural - de AGC la: 11/07/2005 17:35:00
(la: Nu e decit un pas de la fanatism la barbarie!)
Lipsa de educatie coroborata cu fanatismul poate duce la barbarie.
Ce m-a ingrozit cel mai mult a fost reactia satenilor de la Tanacu. Acei oameni erau ferm convinsi ca ceea ce s-a intamplat este corect.
Tragedia este ca pe terotoriul Romaniei se gasesc sute de locuri ca Tanacu. Saracia si lipsa de reactie a autoritatiilor si a BOR poate duce oricand la evenimente similare.

In viziunea mea exista doua solutii daca dorim sa scapam de astfel de cazuri:

1. Scoala ca institutie trebuie sa se implice la sate pentru a "eradica" astfel de idei din gandirea oamenilor (demoni, strigoi, etc.) In fond Romania este un stat laic.

2. BOR trebuie sa ia masuri concrete pe linga dezicerea de astfel de practici. Sa aplice pedepse drastice preotilor care mai practica astfel de "slujbe", sa nu tolereze practici ca cele din oltenia cu dezgropatul mortilor (excomunicarea enoriasilor care mai practica astfel de lucruri)

In privinta Bor am fost dezamagit cum a reactionat. As fi asteptat o reactie mai hotarata dar ma tem ca se vor mai intampla multe "cazuri Tanacu".

Fanatici putem fi toti indiferent de pregatirea pe care o avem. Dar riscurile "ca sa facem pasul spre o barbarie" sunt direct proportionale cu lipsa de educatie.




conteaza si varsta - de rac la: 16/08/2005 23:30:10
(la: Autenticitatea Internetului)
Revin, sunt eu, racul.

Draga mea, mai intai vroiam sa-ti spun ca subiectul tau a mai fost dezbatut aici, pe cafenea, in forme si forme. Daca ai rabdare sa cercetezi (eu am stat odata o zi intreaga si am citit o gramada de raspunsuri dintr-o gramada de conferinte...), ai sa te convingi de asta. Oricum, din ce am citit eu, greu poti concluziona ceva in privinta asta. Sau... s-ar putea naste cate ceva rezultante dar... e riscant sa le pui pe tapet, ca te expui la sageti. Revin:
Cu etapele. Pai, e vorba de perceptie. Depinde cum vede fiecare internetul. Etapele vin tocmai din diferenta de a privi lucrurile. Oricum, exista niste trepte (sau ar trebui sa existe) pana cand ajungi sa inghiti internetul, asa cum e el, pana ajungi sa pricepi cu ce se mananca, ce poate face si de ce. Ma rog, ar fi trebuit sa vorbesc la timpul trecut, ca nu mai suntem niste incepatori. Ca etape: mai intai uimirea, apoi curiozitatea, urmeaza cecetarea asidua, oboseala... si asa mai departe. De acea spuneam de etape, ca in functie de cea in care te afli, intelegi si percepi virtualul.
Cu varsta... nu insist, caci e clar ca si asta, coroborat cu experientele avute, poate da un anume tablou al netului. Probabil sunt unele trairi (nefaste, sa zicem) care ar putea sa ne influenteze negativ imaginea si parerea despre un lucru din internet, care are un anumit corespondent in viata reala. Nu stiu daca m-ai inteles, sper ca m-am facut inteles in ceea ce priveste influenta varstei asupra privirii acestei descoperiri care este internetul.

Legat de cei care publica, eu am respect pentru toti acestia. Nu punem in discutie daca au sau nu valoare reala (probabil nici nu suntem in masura sa o facem). Dar simplul gest de a-si posta la diferite sectiuni creatiile (cu exceptia celor care ar putea sa fie suspectate ca sunt cazute in ridicol - putine, totusi) tradeaza, dupa mine, in primul rand un fior interior si un simtamant cald de la care noi ar trebui sa luam ceva... Nu cred ca vor sa para mai interesanti, ci cred ca simt nevoia sa impartasesasca si altora trairile lor (trairi pe care le avem si noi, "ceilalti", nu stim sa le punem pe hartie, ca ei). Mi-a spus cineva asta, nu e ideea mea.

Mergand mai departe cu analiza propusa de tine: eu cred ca internetul - forumurile, in special, ofera in general posibilitatea unor oameni sa se exprime altfel decat ar putea-o face in viata de zi cu zi. Sau..., nu ca nu ar putea sa o faca, dar parca li se dezleaga mai bine limba aici.
Oricum, motorul acestor actiuni, acestor forumuri (cred eu) trebuie cautat in personalitatile fiecaruia dintre noi care in viata reala nu primesc tot ceea ce cauta, tot ceea ce merita (eventual). Ma refer in special la foamea de comunicare. Asta cred eu, la modul lucid.

"Cat este de reala comunicarea pe Internet, cat de reali , autentici suntem noi in ceea ce spunem sau facem pe Internet?"
Iata o intrebare asa de grea!

Iar sarcasmul lui Intruder trebuie ca se explica prin scularea cu fata la cearceaf (ca el a zis-o, nu?)
zaraza - de rac la: 26/09/2005 19:25:50
(la: Dezgolirea femeii)
Asa e, poate ca aveam ceva sa-i spun oanei, dar cand te-am vazut pe tine, sperios cum sunt... si rac, pe deasupra, am dat inapoi.
Ideea era ca barbatii daca isu arata "muschii", chiar sunt dispusi sa-i foloseasca, pe cand cazul descris de plic este altceva. In fine, nu insist.

Interventia legata de criza varstei de mijloc, coroborata cu poza ce o ai in profil si cu atitudinea sprintara te face o favorita la "Miss cafeneaua.com", un concurs la care ma gandesc de mult si in care visez sa fiu presedintele juriului.
Sper ca (mai) stii de gluma.
#74809 (raspuns la: #74800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In razboiul declarat stiintei - de Cassandra la: 12/10/2005 16:53:19
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
In razboiul declarat stiintei de episcopii creationismului “stiintific”, aliatul cel mai de valoare este dispozitia mintilor fara pregatire serioasa in domeniu sa adopte ca proprii si sa le repete pina la satietate "argumentele" pseudorationale. Unul din subiectele de mult "fumate" este cel legat de erorile datarii cu C14, de exemplu argumente care nu fac decit sa denunte cu surle si trompete erori cunoscute si prezise de cei versati in domeniu, explicabile prin faptul ca in anumite situatii limita metoda nu este aplicabila, asa cum nu este aplicabila masurarea distantelor intre celulele unui preparat anatomic cu parsecul astronomic (apropo, de ce aceasta fixatie a avocatilor voluntari creationisti cu metodele de DATARE cind pot sa fie originali si, dat fiind ca in astronomie spatiul si timpul sint interdependente, ar putea sa practice sportul de a se indigna pentru dimensiunile exagerate pe care oamenii de stiinta le atribuie galaxiilor, etc.

Realitatea este ca in stiinta datarii diferitele metode (de ordinul zecilor) sint intotdeauna coroborate cu scopul de a respecta rigoarea si consistenta rezultatelor. In schimb, in "stiinta" gasirii nodului in papura de pe pozitiile povestilor mistice, ceea ce se evita intotdeauna este tocmai rigoarea - se cauta cazurile limita, si inconsistente date de interpretarea tendentioasa, servesc "adevarul despre stiinta" asa cum tabloidele engleze servesc "adevarul" despre evenimentele sociale.

Consider discutia epuizata si deja plictisitoare si pentru orice alta clarificare recomand scroll-down.

The 27,000 year old date comes from Riggs (1984, 224), who wrote:

Carbon-14 contents as low as 3.3 +/- 0.2 percent modern (apparent age, 27,000 years) measured from the shells of snails Melanoides tuberculatus living in artesian springs in southern Nevada are attributed to fixation of dissolved HCO3- with which the shells are in carbon isotope equilibrium.

In other words, the apparent age of 27,000 years for these snail shells is another example of the reservoir effect. The springs, from which the snails came, were fed by carbonate aquifers. As this water percolated through the enclosing carbonates, it dissolved limestone and dolomite hundreds of millions of years old. The dissolution of limestone and dolomite introduced considerable quantities of "dead carbon" into the groundwater. As a result, the groundwater which fed the spring and in which the snails lived was significantly deficient in carbon-14 relative to what is found in the atmosphere. When the snails made their shells, they incorporated an excess amount of "dead carbon," relative to modern atmosphere, into their shells, which resulted in the excessively old apparent date.

Contrary to the complaints of creationists, conventional scientists are well aware of this problem. They test for it and take it into account when interpreting radiocarbon data. In cases where corrections for presence of dead carbon cannot be made, such dates are readily recognized as erroneous and can be safely disregarded. This is not the fatal flaw to radiometric dating that some creationists claim it to be. It just shows that dates from mollusks from streams and lakes need to be carefully evaluated as to their reliability. Other materials, such as wood, charcoal, bone, and hide, would remain unaffected by this type of reservoir effect. If found with shells in the same layer, these materials could be dated to determine if shells are locally affected by the reservoir effect and, if so, how much their radiocarbon dates have been skewed by it.
#78215 (raspuns la: #78138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ivy sigur ca da feblete! - de om la: 28/10/2005 18:46:35
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
Ivy...nu se poate sa nu o bagi in seama. Intotdeauna ochii ei verzi stalucitori iti atrag atentia din marea masa. Iti starnesne intotdeauna un sentiment contradictoriu de atractie si teama. Rar sunt cei care stau aproape de ea. Amintirea atingerii trenei EI unduitoare ramane aproape dureros impregnata in carnea ta. Umorul ei sharp este si mai spicy coroborat forma buzelor. Daca stii cum sa o intelegi, respecti si sa o tratezi acea amintire vie este transformata in placere eterna; o atingi si ridici slavi la cer ca nu mai suferi.
Iti place dear? chiar am o poza cu tine ;))

http://poisonivy.aesir.com/view/pictures.html
#82501 (raspuns la: #82490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ca tot se vb. de furaciosi, episodul 2 !! - de Narcis Virgiliu la: 06/11/2005 21:46:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ca tot se vb. de furaciuni profit de acesta ocazie si notific public "Gazeta de Sud" care pana acum nu a avut amabilitatea sa raspunda la cea de a doua notificare din data de 21.10.2005 prin care a fost instiintata de prejudiciul creat, urmarea este evidenta, o sa ii cunosc pe domnii cu pricina la tribunal unde am sa cer sa se aplice legea, adica PARNAIE PTR. HOTI .....!!

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA
BAROUL BUCURESTI

AV. BUCUR NICOLETA
TEL: 0788.480.483./0724.18.55.28
FAX: 021/312.85.14



NOTIFICARE,



Catre,
“GAZETA DE SUD”, Craiova, Str. Campia Izlaz, nr.97 A;

In atentia d-lui Redactor Sef,

Subsemnatul NARCIS VIRGILIU, domiciliat in Bucuresti, prin avocat Bucur Nicoleta, prin prezenta va,

NOTIFICAM


In urma refuzului dvs. de a raspunde in scris notificarii anterioare trimise de catre subsemnatul prin intermediul S.C. CONFIDENT LEGAL ADVISER S.R.L, prin care vi se aducea la cunostiinta ca ati folosit pe coperta patru a cotidianului “Gazeta de Sud” nr. 314 din 07-13 ianuarie 2005, o fotografie reprezentand un nud de femeie, fara acordul autorului.
Prin prezenta va solicitam ca in termen de 3 (trei) zile de la primire sa ne contactati pentru a stabili o intalnire in Bucuresti, Bd. Dinicu Golescu, nr. 43, bl. 7, sc. B, ap. 34, parter, sector 1, in vederea purtarii unor discutii amiabile referitoare la incalcarea dreptului de autor. Pentru confirmarea intalnirii precum si pentru orice alte nelamuriri va rugam sa ne contactati la nr. : 0788.480.483./0724.18.55.28 – Av. Bucur Nicoleta Marilena.
Va aducem la cunostiinta ca ati incalcat grav dreptul de autor al d-lui Narcis Virgiliu, fotograf profesionist, drept care este recunoscut de Legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor si a drepturilor conexe, prin folosirea unei fotografii reprezentand un nud de femeie pe coperta patru a Gazetei de Sud.
Acest drept de autor ia nastere la data realizarii unei opere de arta, si este recunoscut celui care o aduce cel dintai la cunostinta opiniei publice. Constituie obiect al dreptului de autor, operele originale de creatie intelectuala, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, in aceasta categorie intrand si operele fotografice.
Fotografia care face obiectul prezentei notificari, a fost adusa la cunostiinta opiniei publice nu de catre dvs., ci de catre autorul acesteia, respectiv fotograful Narcis Virgiliu, prin publicare pe site-ul personal protejat de dreptul de autor, si in revista “Playboy” nr.50 din decembrie 2003 la pagina 93, toate acestea cu mult inainte de a o folosi dv. in scop propriu.
Asadar, fotografia care face obiectul prezentei notificari este insusita pe nedrept, ca pe un bun propriu, fiind folosita fara acordul proprietarului sau de drept.
Pe cale de consecinta, va punem in vedere ca va aflati sub incidenta art. 141 din Legea 8/1996, privind drepturile de autor, care descrie “fapta persoanei care isi insuseste, fara drept, calitatea de autor al unei opere sau care aduce la cunostinta publica o opera sub alt nume decat acela decis de autor, drept infractiune, care se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei vechi la 500.000.000 lei vechi”.
Mai mult de atat, inlaturand sub forma electronica titulatura de copyright Narcis Virgiliu, v-a adus sub incidenta altui articol din amintita lege, si anume art. 143 alin.(2) lit. a) care specifica faptul ca “inlaturarea in cunostiinta de cauza si cu scop comercial, de pe operele protejate de dreptul de autor, a oricarei informatii privind regimul drepturilor de autor, reprezinta de asemenea, o infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 50.000.000 lei vechi la 300.000.000 lei vechi”.
In cazul in care, nici de aceasta data, nu veti da curs dorintei noastre de solutionare pe cale amiabila, in 3 (trei) zile de la primirea prezentei notificari, va informam ca vom apela la instantele judecatoresti competente in materie, pentru solutionarea litigiului in baza art. 141, care sanctioneaza insusirea fara drept a unei opere de arta, cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani, coroborat cu art. 143 alin.(2) lit. a), din Legea 8/1996 privind dreptul de autor, solicitand si publicarea hotararii judecatoresti in mass-media si cheltuieli de judecata, pe care le veti suporta in calitate de parat (taxa timbru, onarariu avocat, onorariu expert, etc.).


Data: 06.11.2005
NARCIS VIRGILIU,
prin avocat
BUCUR NICOLETA



#85329 (raspuns la: #85296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga Horia Grancea - de Lascar Barca la: 11/01/2006 03:05:46
(la: romîni sau moldoveni?....)
Ei bine,pe mine nu ma surprinde si nici nu ma nedumereste reactia ta:))

Gasesc normal faptul ca te-ai autosesizat la o asemenea « viziune »…..
Un anume simt imi spune ca esti in tema dar ca,atasat profund la ramasitele nationalismului-ceausist,onoarea te obliga la o atitudine vehementa vis-à-vis de orice deviere de la conceptul de stat unitar,centralizat si hiperbirocratizat… cu capitala la Bucuresti….. :)Iar notiuni ca autodeterminare si federalism, ce fac trimitere la descentralizare iti dau un fel de alergie « mal plasse »..
As fi apreciat nespus daca incepeai cu propria ta viziune despre viitoarea Romanie in cadrul EU,tinind cont obligatoriu de importanta ei in spatiul geopolitic si apoi sa-ti incepi interogatoriul…..:))
Ca tema de reflectie as indrazni sa sugerez,daca esti interesat,anii 1859,1918 si 2007(oooops !)…tinind cont ca Romania-un stat,o natiune,o limba este o creatie a intereselor diplomatice occidentale coroborate cu interesele de moment ale elitelor politice locale.... si nicidecum un rezultat in urma vreunui referendum.......
Cu stima
#99584 (raspuns la: #99436) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de alex andra la: 17/01/2006 10:23:49
(la: gandire logica vs gandire analogica)
Pai daca am corobora ce spui tu cu ce spune Freud, "gasca" nebuni, poeti, copii, femei e net majoritara... De aia merg oare lucrurile atat de bine pe lume?

"Lost without music in a world of noises"
#100727 (raspuns la: #100519) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rock - de oberon la: 19/01/2006 14:42:48
(la: I'm crazy about rock'n'roll)
A aparut ca un melanj intre muzica pop de la inceputul anilor '60 si rock-and-rollul de la mijlocul anilor '50. Debutul fulminant al celor de la Beatles in 1964 coroborat cu aparitia lui Jimi Hendrix, Eric Clapton, Jimmy Page si a altor chitaristi celebri, precum si a unor solisti vocali de exceptie: Neil Young, Van Morrison, Lou Reed, au marcat istoria muzicii cu un nou curent ce este la fel de tanar si azi: rock-ul!
Marii artisti britanici: Moody Blues, Procol Harum, The Who, Pink Floyd, King Crimson, Emerson, Lake & Palmer, Yes, Genesis, Gentle Giant, Jethro Tull, Brian Eno, li s-au adaugat cei americani: Frank Zappa, Mothers of Invention.
Treptat au aparut mai multe curente si stiluri: Heavy Metal, Hard Rock, Blues Rock, Country Rock, South Rock, California, Gothic, Krautrock (in Germania), Death...

Despre cei mai de seama reprezentanti ai acestor curente vom vorbi data viitoare!
#101092 (raspuns la: #100996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Final la raportul medico-legal - de RSI la: 14/03/2006 10:07:21 Modificat la: 10/05/2008 12:27:34
(la: Nu e decit un pas de la fanatism la barbarie!)
S-au publicat concluziile expertilor de la Inst. Mina Minovici care contrazic raportul expertului independent platit de apararea lui Corogeanu si a fostelor maicute si confirma concluziile initiale ale legistilor ieseni (agentia Mediafax 14 martie 2006).
http://www.mediafax.ro/articole-free/Legistii-au-stabilit--Maicuta-Irina-a-murit-din-cauza-tratamentelor-inumane-464443-5.html

Spicuiri din stire:

"...Specialiştii din Comisia Superioară Medico-Legală au stabilit că moartea a fost violentă, dar determinată de tratamentul inuman ce i-a fost aplicat. Legiştii INML contrazic astfel afirmaţiile expertului independent care a susţinut, într-un raport, că moartea femeii a fost provocată de o insuficienţă cardiacă acută survenită "administrării contraindicate şi incorecte ca mod şi ca doză (mare) de adrenalină".

Potrivit raportului Comisiei Superioare, din constatările în urma necropsiei, coroborate cu investigaţiile biochimice post-mortem şi cu cele histologice, specialiştii au stabilit cu certitudine că decesul a fost cauzat de şocul hipovolemic (scădere a tensiunii arteriale - n.r.) cu insuficienţă în funcţionarea mai multor organe interne, determinat de deshidratarea severă, determinată de lipsa prelungită de lichide şi agravată de agitaţia psihomotorie a victimei.

Imobilizarea, lipsa lichidelor şi a alimentaţiei s-au cumulat şi potenţat reciproc, determinând direct şi necondiţionat decesul, potrivit aceluiaşi raport. ...
...De asemenea, în raportul legiştilor se precizează că "nu există nici un element obiectiv, nicio constatare medicală sau medico-legală care să pună la îndoială faptul că Maricica Irina Cornici era decedată în momentul în care a sosit salvarea", ea fiind într-un stadiu în care se produseseră deja alterări ireversibile cerebrale şi în care şansele de resuscitare erau nule...."

"



==================================================
"Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham) "

pasager si catta - de om la: 31/03/2006 15:57:09
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
cred ca mici claificari sunt necesare pt un numitor comun. Incerc sa explic simplu si la obiect:
-materialul genetic contine "parti" functionale si "nefunctionale" (deocamdata sunt catalogate ca nefunctionale, dar stiinta progreseaza ;)
-materialul genetic este unic(a se citi diferit) de la o persoana la alta, DAR genele (parti functionale) sunt la FEL (in general, intotdeauna exista si mici exceptii ;)!
-de regula markerii genetici nu se refera la GENE, ci se refera la fragmentele de restrictie (materialul genetic este taiat de anumite enzime de restrictie plus coroborat cu faptul ca materialul genetic este unic va rezulta un profil diferit/unic de fragmente de restrictie)
-documentarul despre originea comuna in Africa se axa pe acesti markeri genetici. Acesti markeri genetici sunt formati din mai multe parti functionale si nefunctionale, uneori au numai mici parti dintr-o gena!
-faptul ca s-a descoperit o EVA comuna vine de la faptul ca ADN-ul mitocondrial se transmite pe linie materna. Chiar cu mici modificari de la o generatie la alta...tot se poate determna o origine (fragment) comun. Si pe aceasta baza s-a speculat ca in America (la origini) au trecut pe la Nord doar 7 oameni (parca 2 erau femei?). Mitocondria este uzina de energie a celulei. Exista si ADN nuclear...care este mai des abordat de ziarelele/filmele de popularizare a stiintei = cromozomi
-chiar daca exista gemeni monozigoti (identic material genetic), in timp apar diferente din cauza (i) pierderii de material genetic cu varsta (telomeri-sateliti), (ii) mediului inconjurator (care poate sa fie diferite de la un frate din canada si altul din africa) (iii) anumitor enzime implicate in procesele de reparatie si multiplicare a materialului genetic...etc; in fiecare zi datorita UV, radiatiilor naturale, toxinelor. speciilor reactive de oxigen (ROS), etc materialul genetic este supus mutatiilor care sunt reparate prompt sau nu de diferite complexe enzimatice.
Sper ca este clar cat de cat :))
#114638 (raspuns la: #114613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irisz - de rac la: 08/05/2006 12:24:39
(la: Secretele unei casnicii reusite)
Secretele sunt "puerile", cum le spui tu, aşa este. Sunt lucruri atât de simple. Dar nu vezi că lucrurile simple sunt cele mai bune? Pe cât de puerile şi simple, pe atât de greu de realizat. Paradoxal.

De ce nu-ţi place când spun că un cuplu rezistă? Ce este în neregulă aici? Să-ţi spun la ce mă refer:
În... evoluţia unei căsătorii (şi nu numai) apar tot felul de momente. Nu suntem Dumnezei, nu suntem perfecţi (indiferent, bărbat sau femeie), şi suntem supuşi tentaţiilor. Apoi, avem momente de slăbiciune, ne putem ieşi din matcă. Putem face greşeli, chiar le facem... Şi atunci, în unul din aceste momente, care nu caracterizează relaţia, legătura se poate rupe. De aceea, cuplul trebuie să reziste. Şi la ce am scris mai sus, şi la momente de dificultate financiară, să zicem, şi la răutăţi ale celor din jur. Să reziste şi la uzura ce se poate acumula, la plictiseală, la capcane. Pericole sunt destule, iar cuplul trebuie să reziste

Nu ştiu ce vezi tu în jur, dar eu văd o GRĂMADĂ de casătorii desfăcute. În fapt, asta nu e o nenorocire, dar e o problemă când sunt la mijloc şi copii. Un copil are nevoie de ambii părinţi.
Căsătoria nu trebuie să fie, nu are cum să fie fericită, am mai scris asta. După mine, un cuplu care rezistă (căsătorit sau nu) în ani, până la capăt, demonstrează şi tăria sufletească a celor doi.

Nimeni nu poate pretinde să "prindem fluturaşi" la 15 ani de la căsătorie, nici nu e posibil asta, dar arta compromisului, a toleranţei, coroborate cu o altă artă - aceea de a reinventa mereu viaţa în doi, sunt tot atâtea "puteri" ce nu sunt la îndemâna oricui, ce ne pot scuti de eventuale păreri de rău ce pot apărea după ce am făcut o prostie sau mai multe.
Sigur, există şi împăcarea, întoarcerea, dar de regulă ciorba reîncălzită nu are acelaşi gust.

În care tabără mă aflu? În a celor realişti - îmi place să cred asta. Îmi dau seama în ce lume ne aflăm, văd oamenii şi imperfecţiunile lor, şi aleg să merg pe drumul cel mai plăcut cu putinţă. E drept, nu reuşesc întotdeauna.

Căsătoria nu este un câmp de flori. Îi putem găsi o grămadă de defecte, dar parcă Churchil spunea despre democraţie că este un sistem imperfect, numai că nu s-a găsit un sistem mai bun. Aşa şi cu convieţuirea asta. Nici să o denumim chin nu ar fi corect, dar trebuie găsite acele pârghii care să ne facă să vedem jumătatea plină a paharului.

Şi să o bem!


___________________________________________________
Nimănui nu-i pasă.
#121096 (raspuns la: #120747) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oare n-ati putea - de Lascar Barca la: 08/05/2006 22:09:37
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
...la mintea mea coroborat cu bancul lui donq...sa inchiriati un Ali Gator?:))
#121229 (raspuns la: #121225) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...