comentarii

a fi cu capul in nori


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Zeus dacicus...?? - de Jorge la: 05/11/2003 12:25:36
(la: zamolxe)
Zeul nemilos a mai ras un os si in pauza lui mica a prins uite-o pasarica -Jorgeus piticanius bacteris- cuvinte magice nevazute de admin si acoliti.Ca doar este din uniune si nu se face sa il epureze.
Dar zeii sunt cu capul in nori si creierii in aer asa incat nu ne deranjeaza.
#3357 (raspuns la: #3335) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru Arctusul - de Florin si atat la: 27/03/2004 08:56:48
(la: Ce se intampla cu romanii, cu voi?)
"In viziunea lor Romania este o tara total dezgustatoare fara nici o sansa de a se reabilita cumva. Singura speranta a lor a ramas eterna butada: "Sa vina americanii". "

Si ma rog, unde ai citit tu pe acest site ca Romania este o tara total dezgustatoare. De ce acuzi tu fara sa dai nume? Si care 66%?

Stii ce, poate ai avea dreptate, dovedeste-o.
Mai intii te sfatuiesc sa consulti un dictionar sa vezi ce inseamna 'total' si 'desgustator'.

Si daca nu gasesti exemple pe acest site, mai scade-ti procentele.

"Cetateni, daca nu va convine actuala stare de lucruri, infaptuiti o revolutie, daramati..."

Parintii tai unde au fost prin '89 sau '90? Si cu cine au votat si voteaza. Ia stai tu de vorba cu ei si trage-i de ureche putin...:). Fa-ti ordine putin in familia ta si dupa aia indemni oameni la revolutie.

Si daca nu-ti place ce citesti...pai de ce citesti?

"Poate eu la cei 18 ani de roman sunt un nestiutor, poate sunt un baietel de bani-gata dar sunt satul de multi..."
Nu ma impresionezi cu 'poate'. Esti sau nu esti?

"...va iubesc pentru ca fara voi nu m-as mai putea gandi la niste viitori romani noi...." - Asta este o prostie ceea ce spui.
Vino cu capul din nori mai tinere. Iubeste-te pe tine insuti, iubeste-ti familia si respecta pe cei din jur si va fii mai bine in Romania.

Oriunde, stirile de la TV, ziare etc. sint rele. Numai pe vremea lui NC totul era de aur si viitorul era luminat.

Mult success in viata si fii mai optimist.
Florin si atat
P.S. Asta este doar parerea mea si sper ca nu cintareste peste cele 66%...:)
Amuzant - de relu la: 29/04/2004 15:02:49
(la: De ce e poporul nostru pesimist?)
In lipsa de un comentariu profund, ofer unul superficial. In acord cu o definitie gasita altundeva pe acest site, pesimistul e un optimist cu experienta. Fiind un popor vechi, se pare ca romanii au asa de multa experienta incit le e imposibil sa fie optimisti :) sau?

Serios totusi, sint de acord ca sint asa de multi romani care gasesc pricina oricind si la orice. Dupa cum se stie, cresterea si educatia copiilor de catre parinti are un efect fundamental asupra vietii lor ca adulti. Iar cind vorbesc de educatie nu vorbesc de mate, fizica, sau geografie, ci de formarea personalitatii. Din ce in ce mai mult suspectez ca o problema mare a romanilor ar fi copilaria. Dar ne-fiind psiho-sociolog, nu stiu cu siguranta, si nici nu am citit nici un studiu care ar evidentia teoria asta. Ca intotdeauna, nu e atit de usor, pentru ca formatia genetica are isi aduce si ea raportul, si societatea in care traieste familia cu pricina are si ea efectele ei.

Imi amintesc vazind un interviu cu inotatorii olimpici romani inainte de ultima olimpiada, si cit de siguri erau de sansele lor de a pierde. Iar apoi vazind un interviu asemanator cu sportivi canadieni si americani, care aveau o atitudine complet pozitiva: mergem acolo si incercam sa stabilim un record, sau mergem si vrem locul 1, samd. Da, profetia...

Iluzia de succes personal pare sa fie mai sanatoasa decit asa zisul "realism", fiindca stim cum pesimistii de obicei sint 100% siguri in credinta lor ca sint de fapt realisti, si ca toti ceilalti sint cu capul in nori sau infumurati.

Tough subject...
De ce... pt Ozzy - de LMC la: 07/07/2004 02:17:33
(la: Amintiri din Copilarie)
De ce te-am daramat? Ce anume ti-a luat respiratia?

Nu pot sa uit realitatea Raiului, si nici nu traiesc cu capul in nori. Pentru mine Raiul incepe pe pamint, si multumesc Domnului pentru binecuvintarile care El imi da in fiecare zi.

Sper sa fiu o inspiratie si pentru altii.

#17434 (raspuns la: #17258) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga dinisor ... - de desdemona la: 06/10/2004 11:26:27
(la: prenumele si influentza lui)
Raspunsul meu la subiectul tau a fost exagerat de practic, tocmai fiindca mi se parea ca a iti considera destinul determinat de prenume (ceva ce poate fi decis intr-un moment) sau de nume (ceva ce nimeni nu isi alege) e prea mult. Dar te inseli in privinta mea, nu sunt 100% practica, dimpotriva, sunt foaaaaaarte 'cu capul in nori'. Adeseori visez cu ochii deschisi (uneori chiar si pe strada, cu tot riscul gropilor). Si cred si eu ca exista un destin, o menire a fiecarei fiinte umane, dar ce mai stiu e ca noi avem in noi puterea de-a ne schimba directia in care crestem. Suntem liberi sa alegem ce ne place, ce vrem sa facem cu noi insine. Problema e ca adeseori nu ne cunoastem pe noi insine, nu stim ca avem puterea de-a face un lucru sau altul pana nu e 'musai' sa il facem. Daca cineva vede in noi aceasta putere (si ne pune un nume - sau o porecla in legatura cu ea) ne poate fi de ajutor sa ne intelegem pe noi insine. Cred ca acest lucru e foarte important: sa ne cunoastem si intelegem pe noi insine. Acest 'hobby' insa putini il mai au (mai ales in lumea occidentala unde multi se multumesc cu aparente si superficial), si lipsa lui creeaza conflicte interioare.

Desdemonovici
#24307 (raspuns la: #24303) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A propos de Venetia - de cosmina la: 10/11/2004 22:29:02
(la: vacanta ce mi-o doresc)
Nu mi-ai spulberat imaginea...stiam toate acele lucruri despre care vorbeai, am vazut documentare, am vazut si cum arata P-ta San Marco inundata...evident imaginea mea despre batranul oras este idealizata, dar nu mi-o pot schimba, nu stiu care-i motivul..poate si pentru ca sunt unul dintre aceia cu capul in nori...cat despre gandurile si trairile celor care traiesc acolo, bineinteles ca sunt multe, complexe, asa cum se intampla, cred, fiecaruia dintre noi...randurile mele exprimau, de fapt, un vis...am lasat imaginatia sa zboare, iar visele nu ti le poate cenzura nimeni, oricat de departe de realitate ar fi ele...
#28369 (raspuns la: #28165) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Buna Desdemona, Nu e usor - de mya la: 04/02/2005 18:56:03
(la: Ce defecte aveti?)
Buna Desdemona,

Nu e usor sa-ti analizezi defectele, cui ii place asta?! Dar e asa de necesar...foarte, daca ar raspunde aici toti forumistii pe rand, i-ar ajuta sincer. Da' cine are curajul asta?!

Eu sunt omul extremelor si am defecte foarte multe din cauza asta. Unele se bat cap in cap insa e precum scriu. Uite cateva:

- prea multa rabdare si prea mult calm. Unii imi reproseaza ca sunt rece si distanta si ca trebuia sa ma fac procuroare;). De exemplu cand e cutremur sau se intampla vreun accident toti urla si sunt terminati iar eu sunt prima care suna la salvare sau care le da "indicatii pretioase". Mi se reproseaza sangele rece si duritatea;

- emotivitate excesiva cand e vorba de animale, oameni cu probleme (batrani, bolnavi). Mi-e foarte greu sa ma abtin si sa nu intervin in situatii dramatice pe care le vad si de cele mai multe ori ajung sa am probleme grave eu din cauza asta. Emotivitatea si inconstienta nu sunt deloc bune;

- tendinta de a spune "da" chiar si atunci cand gandesc "nu" ca sa-i fac placere interlocutorului. Asta se intampla numai fiindca nu vreau sa ma cert, detest scandalul. E un defect pe care am reusit sa-l corijez putin in ultimul timp (am devenit mai agresiva si indiferenta:));

- tendinta spre visare...capul in nori (pericole de accident relativ dese). Era sa mor de cateva ori calcata de masini sau prin innec ("m-a luat valul" si am innotat prea departe);

- dorinta de continua schimbare, independenta. Daca nu am ce sa schimb ma apuc sa mut mobilele prin casa. Ma mut foarte des. Noroc ca sotul meu este exact la fel in privinta asta. Ni se reproseaza ca suntem inconstienti, precum tziganii, ca nu stim ce vrem si ca avem spirit aventurier. Socam lumea, mai ales pe cei apropiati. Stiu ca nu e bine si ca asta poate sa fie un defect mare insa e greu sa ma schimb desi realizez ca intr-o zi o sa fie nevoie sa ma potolesc.

Mai sunt da' ma opresc aici. Uite dom'le cat am scris...oau. Si ca sa bag si un defect de fizic...am nasul stramb fiindca am deviatzie de sept :)))
#35399 (raspuns la: #35374) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu sunt nascuta pe 2 octombri - de mya la: 17/02/2005 07:27:48
(la: Spuneti-va povestea!)
Nu sunt nascuta pe 2 octombrie ci mult mai tarziu, in ultima decada a Balantei. Oricum horoscopurile zodiei balanta nu mi se potrivesc decat in mica masura. Nu, nu ma chinuie destinul...ai inteles gresit. Lipsa de incredere s-a manifestat in trecut, acum ii dau in cap cand apare :P. Se zice ca daca nu ai incredere in tine, nu ai incredere in Dumnezeu si cum eu am incredere...

Cred ca gandesc in avans da' faptul ca recunosc asta aici poate sa ma coste. O sa vina unii care o sa zica ca fac pe desteapta :(((

Sunt mai practica de felul meu, stii cum se zice "Traieste cu capul in nori dar cu picioarele pe pamant!". D-aia am renuntat la scos bani din arta si m-am apucat de business-administration. Tu ai cumpara un apus de soare in desert sau un peisaj lunar sau un portret de arab intelept? Nu vezi ca lumea vrea tablouri cu femei goale? Asta este, societatea cere - artistii produc ca tre' sa haleasca si ei, nu? Mai bine contabila si cu bani decat "hartista" de nuduri sau opere de genul "Ghetarii in flacari", "Musca in lanturi", "Os de rama" etc. Da' o sa fac si tablouri pe gustul meu si daca le vand bine, daca nu - nu.

Ma chinuie destinul...auzi, misto :))) Asta e un titlu bun de poezie d-aia adanca gen Divertis ;).

#36508 (raspuns la: #36504) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
romanticul nu este practic, - de anisia la: 18/03/2005 20:44:39
(la: Romantic = practic ?)
el este nebunatic, imprevizibil, distrat, zambitor si cu capul in nori...! si da, este "practic" sa fii romantic...este drumul spre inima alesei(alesului) tale (tau)...
don' - de anisia la: 02/05/2005 01:28:46
(la: Bad boys)
ok. pricep acum. privirea pierduta e primul semn ca e cu capul in nori! ceea ce nu e cazul lui "Rhett" ;) deci, cazuri diferite. Q.E.D. :))

#46620 (raspuns la: #46618) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iubire?acum ... - de kitana la: 09/05/2005 17:22:48
(la: iubire? acum serios vorbind...)
nu sunt o idealista,cum se mai zice"cu capul in nori"si tocmai de acea am ales sa vorbesc despre acest subiect.cred cxa se face o cofuzie.ce este iubirea?pai hai sa fim rtealisti:1.iubirea aprtine zeilor,este manifestarea mistica a oamenilor catre divinitatile dce orice fel si in orice fel.2.ce este dragostea :manifestartea afectiva a unei persoane catree o alta persoana(de preferat de sex opus dar nu are imprtanta)3.sexul care este un act mecanic in scopul placerii fara implicatii sentimen tale.deci faccand aceasta diferenta si vorbind pe subiect vreau sa adaug:sa fim seriosi:cum ne imaginam un om care nu a fost niciodata indragostit de cineva? este iesit din tiparul normal,pentru ca acest tip de manifetare aprtine oamenilor in scopul procrearii fie ca vrem sa nu sa acceptam acest lucru,deci dragostea este datul umanitatii,dar in momentul incare in acest fenomen intram rational si incepem sa-l disecam ajungem la o concluzie nu prea plcuta:cum ca e mai bine sa traiesti singur fara sa te implici emitional ,sa decizi doar pentru tine si sa nu ai nici o durere de cap pentru o relatie.cu toate acestea mie imi plac foarte mult acei batranei scumpici pe care ii vad plimbandu-se cu un catel in dupaamiezele caldute ,si la fel de nmult imi plac acei adolescenti pe care ii vad in curtea liceelor sau pe holul facultatii sorbindu-se din ochi,si atunci de ce sa nu ne implicam emotional?cum sa traim o viata fara a iubi?(din nou in orice fel)
v-am pupat,pa,pa
Eh, daca... - de TeodoraPA la: 15/05/2005 19:07:04
(la: Penibilul)
Daca va tot vad povestind de toate imi fac si eu curaj si va zic cea mai penibila povestioara din viata mea. Sunt ele cateva, dar asta e cea mai cea mai.
Deci din categoria - D'ale fetelor:
Aveam vreo 14-15 ani. Eram in tabara cu scoala undeva prin judetul Covasna. Ca in orice tabara, mi-a placut si mie de un tip, nici el nu era tocmai indiferent, deci frumos, totul bine, inocenta, zambete, priviri,... Mergem intr-o zi in excursie cu un autobus, autocar, nu stiu ce era. Din pacate era mult prea mic pt cati eram noi, scolarii, asa ca d-na profesoara ne sugereaza sa ne punem fiecare fata la cate un baiat in brate. Al meu, cel de care imi placea si care ma placea, ma ia pe mine. Eu in rochita, draguta, rosie in obraji,... afara cald, totul frumos. In fine, ajungem la destinatie... Penibilul se intamplase. Coboram noi din masina, ne ducem fiecare grupuri grupulete sa vizitam nu mai stiu ce. Eu cu fetele bineinteles. Emotionata, ametita, nici nu stiam ce am de eram asa de cu capul in nori. Tipul vine dupa mine si ma intreaba daca nu vreau sa merg cu el. Eu nu, ca rusinoasa, vorba aia... Si el ma intreaba... de ce? De asta? Si imi arata o pata de sahge la el pe pantaloni. Imi venise ciclul si fiind in rochita, si nu se foloseau tampoane pe vremea aceea, ma rog... Vreau sa va zic ca tot restul taberei tipul respectiv nu a mai existat pt mine. El a mai incercat, le intreba pe prietenele mele, venea la mine la camera, dar eu nu-l primeam. In plus, am mai auzit de la vreo cateva persoane, care stiau ce se intamplase. Nici el nu si-a tinut gura. Adica nu a fost rau intentionat, dar se sfatuia cu prietenii lui, ca de ce nu-l mai vreau, ca el nu gresise nimic, si bineinteles, povestea...
Varsta, ce sa-i faci.
Imi imaginez la cati o fi povestit el patania asta ulterior. Dupa ce ne-am intors din tabara ne-am mai intalnit de cateva ori prin oras, eu rosie ca focul, il salutam si fugi frate, dispari.
________________________________________
Take heed when you think you stand, lest you fall.
cico:-)) - de reincarnat la: 25/07/2005 07:52:06
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
No worries, nu m-ai jignit cu glinda... ma gindeam numai la cei sapte ani de ghinion... hahahaha...

Cred m-am facut inteles gresit... asocierea homosexualismului cu pedofilia, zoofilia, sadismul sexual nu am privit-o prin prisma sistemului legal ci prin prisma fenomenului biologic/psihologic care provoaca preferinta sexuala si nu rezultatul actului in sine. Si ca sa nu mai gresec inca odata am spus bilogic/psihologic pentru ca dupa cum bine stim stiinta nu a clarificat de unde li sa trage...:-))))

Nu vreau sa ma intorc din nou la razte, giste, musca tzetze sau drosofila... dar atita timp cit stiinta nu pune punctul pe "i"sa zica: Hei fratilor, cromozomul (***) diferentiaza heterosexualii de homosexuali, pedofili, sau astro-sexuali (cred ca sint cei care cind se f* ajung cu capul in nori...) nu pot sa accept ca homosexualii se nasc sau devin din motive biologice/genetice... etc
Faptul ca lor le plac barbatii si la unii heterosexuali le plac femeile blonde, la altii cele brunete sau roscate... cred ca este numai o chestie de preferintza...
Faptul ca multi homosexuali au familie (relatie heterosexuala) si totusi mai bat la "usa din spate" este inca o dovada ca homosexualitatea este un viciu.. ca si fumatul, bautul, adictia la droguri... Optiuni si preferinte.
#61088 (raspuns la: #60895) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
o caruta la vale - de laurentiudiegis la: 29/08/2005 17:08:30
(la: Visul e mai puternic decat experienta)
meciul vis/experienta il ducem zilnic. nu auziti oameni, prieteni sa va zica.. fii cu capul pe umeri. fii mai realist. lasa prostiile. vezi ce faci maine.. s.a.m.d? aici e buba. asa cum mi s/a mai zis.. vezi cum faci bani sa ai pentru mancare, chirie . etc. nu te gandi la cum sa faci un ziar sau cum sa construiesti un parc... nu fii cu capul in nori! lasa visele... ei, eu tot am facut un ziar, chiar daca abia imi plateam chiria!
e buba aia cu piramida lui maslow. teoretic ar trebui sa ne preocupe primele nevoie. treapata pe care suntem. mai intai existenta, apoi socializarea, apoi proiecte, apoi vise de schimbare a lumii. eu zic ca trebuie sa trecem peste trepte si sa avem mereu escapade pe treptele de sus. ca altfel traim cu privirea in pamant.
si asta vreau sa zic. ca visul ar trebui cel putin sa ne marcheze mai mult decat ce am trait, adica experienta.... am vazut din experienta ca nu se poate face un ziar cand nu ai un ban... ca nimeni nu da banii pe ideile tale si apoi iti vinde afacerea.. daca eram, sa ma iau dupa experienta nu mai faceam ziar nicicand. am "visat" si pana la urma am gasit cheia, culoarul spre ce vroiam sa fac. si era simplu.
comentarii gen.. blah.. blah. vin din partea unora care nu pricep sau nu vor sa pricapa. si atunci cand ceva nu e in sistemul lor de referinta il resping usor, pentru a se simti superiori...
daca asa faceam si eu cu proiectul de ziar, nu mai faceam nimic. am incercat sa descopar, sa patrund "ilogicul" care imi sarea in ochi. si am gasit intelesul si solutia..... hai sa nu mai fim ignoranti si sa privim si dincolo de egoul nostru.
maan... - de Intruder la: 05/11/2005 19:32:36
(la: Dragostea mea, iubirea mea tarzie! Am nevoie de sfaturi!)
ia zi si mie cum se face, ca tare m-as incumeta la indeletnicirea asta!

maan, iei Viata de-o aripa, o trantesti la pamant, apoi o ridici, o scuturi de praf, o strangi in brate sa vada ca o iubesti si ti-e draga, o iei de mana, mergeti pe jos, chiar daca te roaga sa luati taxi-ul, ii mai dai cate o palma peste umar, din prietenie...ii reamintesti ca ai nevoie de ea, si de compromisurile ei si de durerile ei si de bucuriile ei si te gandesti ca rau cu rau dar mai rau fara rau...te mai uiti din cand in cand la cer, la copaci si-n ochii omului de langa tine, numeri bornele kilometrice pentru ca ai timp, pentru ca mergeti pe jos, pentru ca-ti place sa numeri si sa traiesti cu capul in nori si sa crezi ca esti cu picioarele pe pamant...
iei Viata in brate, mai razi, mai plangi, mai te bucuri, mai pleci capul, mai ridici fruntea, mai cazi dar te ridici, cu Viata agatata de tine, pe care-o imparti cu cineva, o arati sau o tii ascunsa, noaptea si ziua, pana dincolo de moarte...cateodata este sarbatoare si imbraci Viata in haine de gala, si pe tine si pe cei dragi si o pui in capul mesei si-i torni vin in pahar si stii ca-i acolo, reala, cu emotii, cu dureri de spate, cu insomnii, cu flori de camp, cu nesanse, cu senzatii, cu iluzii, cu furtuni, cu ploi de vara si mori de vant, cu treceri si petreceri...si daca o ia pe aratura, unde nu-s borne si carari, o trantesti iar si-o dai in ma-sa si-ti bagi picioarele si-o iei de la capat, daca ai rabdare si grija sa nu cada si sa n-alunece in prapastii...
























#85130 (raspuns la: #85091) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bombonik - de om la: 12/11/2005 22:46:42
(la: Limbajul codificat.)
"De ce atribuiti limbajul codificat unui om mincinos?" = cred ca poate din instinct se imagineaza CODIFICAT = ASCUNS (care este mai usor asociat cu mincinos). Cand am inceput conf aceasta ma axam mai mult pe limbaj "standard" diplomatic care daca ar fi fost inteles din prima ar face viata mai ...placuta. Ticuri verbale...de exemplu cand vreau sa inchei o discutie impinsa la absurd cu orice pret:
1) spun "cum vrei tu", in traducere libere "hai PA!"
2) sau incep sa nu mai fiu atent si sa fiu aparent "cu capul in nori" sau sa "salut alte peroane" din anturaj.
#87107 (raspuns la: #86877) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despartirile (2) - de casyana la: 20/11/2005 19:55:24
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
...desprtire de prietena cea mai buna din liceu.totul a inceput in anul 1997 cand am intrat la liceu.prima zi de liceu,nu cunosteam pe nimeni.de super rusinoasa pe atunci m-am asezat pe o banca asteptand sa inceapa festivitatea de nou an scolar.stiam numai numele diriginteti si litera clasei din care urma sa iau parte.asa ca asteptam in tacere ca totii dirigintii sa isi spuna numele si sa precizeze o sala de clasa unde avea sa urmeze prima discutie intre dansii si noi,bobocii.printre toti cei care eram acolo am vazut o fata cunoscuta.o tipa pe care o cunosteam din vedere din generala pt ca participasem la o olimpiada impreuna.m-am apropiat,am salutat-o si am intrebat-o daca urma sa petreaca urmatorii 4 ani in acelasi liceu cu mine si aici a inceput totul.

culmea,nu numai ca urma sa fim in acelasi liceu,dar urma sa facem parte din aceeasi clasa.in sfarsit au inceput dirigintii sa isi strige elevii si sa ne indrume spre o sala de clasa ca sa ne cunoastem si sa stabilim cateva lucruri.bineinteles ca noi doua ne-am asezat in aceeasi banca si pana la sfarsitul clasei a 12-a am fost nedespartite.

am uitat sa specific:numele ei nu il pot face public dar o sa o numesc:eva.era totul mult mai frumos decat imi imaginam ca o sa fie la liceu.si mai ales cu prietena mea,cu care formam un duo fenomenal.mai tot timpul eram impreuna.la scoala,acasa(cand nu eram la ea,eram la mine).numai cand dormeam eram separate.dupa o luna si jumatate a venit balul bobocilor,si cum era normal balul era organizat de elevii claselor a 12-a insa mai aveau nevoie din cand in cand de cineva sa ii ajute.asa ca noi doua ne-am oferit voluntar.ce sa mai zic,incercam sa facem tot posibilul sa petrecem cat mai mult timp impreuna.


un lucru f important:eva era cea mai buna eleva din clasa.eu nu ma pot lauda cu asa ceva insa nici nu pot spune ca eram codasa clasei.si aceasta chestie avea sa ne desparta pe noi mai tarziu cu 4 ani.

nu am fost genul petrecaretelor,nu ne-au placut discotecile si nici petrecerile care se mai dadeau din cand in cand printre colegii care ramaneau singuri acasa peste nopate.singurele distractii erau iesirile la cate un suc,plimbarile prin parc sau excursiile pe care le faceam incercand sa cunoastem romania.dar ne distram super fain de fiecare data cand eram impreuna.

cand am intrat intr-a 11-a fratele ei mai mare a intrat la facultate in bucuresti si de atunci a inceput pt noi distractia.pt ca la sfasitul fiecarei saptamani eram libere sa mergem la bucuresti la fratele ei.ho ho ho,camin studentesc,studenti,petreceri etc.si mai ales ca parintii ne dadeau voie,atata timp cat rezultatele la liceu nu scadeau.si mia ales ca aveau incredere in fratele ei pt ca era un tip super responsabil si la locul lui.de asta nici nu pot spune ca am facut vre-o idiotenie,nu ne-am pus viata in pericol niciodata,nu ne-am drogat,sau mai stiu eu ce tampenii.asa ca in cursul saptamanii invatam pana ne sareau capacele ca sa putem merge la bucuresti la sfarsit de saptamana.

si asa cum va asteptati,eva s-a indragostit pe al jumatatea anului scolar si cu putin inainte de a incepe pregatirile pt bac-ul care ne cam batea la usa.totul bun si frumos.in fiecare week-end in capitala,mai ales pt ea ca era super indragostita si credea ca totul o sa dureze la nesfarsit.

ideea este ca in clasa a 12-a eu m-am retras din calatoriile la bucuresti pt ca vroiam sa iau bac-ul cu nota buna si sa intru la facultate.insa ea nu si nu.pt ca iubitul ei era acolo si alta sansa sa se vada,nu aveau.insa eu nu puteam sa mai merg pt ca profesorii incepusera sa puna lectii suplimentare pt pregatirea bac-ului sambata si erau gratis.iar eu bani sa dau pe meditatii private nu aveam.

relatia a inceput putin cate putin sa se raceasca.insa nu foarte mult pt ca am incercat ca intre pregatirea pt bac si celelalte responsabilitati pe care le aveam sa gasim un pic de timp liber doar pt noi doua.insa cu fiecare zi care trecea eva nu mai dadea atata importanta scolii,iar bac-ului nici atat.era super indragostit si avea capul in nori.am incercat sa vorbesc cu ea,sa ii spun ca profesorii erau ingrijorati pt ca nivelul ei scadea din ce in ce mai mult.am rugat-o si pe mama mea sa vorbeasca cu ea (pt ca se aveau f bine)dar fara nici un rezultat.

relatia celor doi asa cum o vedeam eu,avansa pe zi ce trece si incepusera sa faca planuri de viitor.casatorie,copii in fine,un viitor impreuna.mai ales ca urma sa vina bac-ul si bineinteles,facultatea care ii putea ajuta sa petreaca mai mult timp impreuna.dar eva parca era surda si oarba si nu vroia sa inteleaga ca daca vroia sa intre la facultate si implicit,sa stea cu iubitul ei,trebuia sa puna mana pe carte,atunci cat inca nu era prea tarziu.asa s-a intamplat ca prietena mea,din cea mai buna eleva din clasa se transforma-se in codasa.

a venit si perioada bacu-lui,ca doar nimeni nu putea sa opreasca timpul in loc pt ca ea sa puna mana pe carte si sa se trezeasca la realitate.singura proba de care stiam ca ne este frica la amandoua era matematica(care recunosc ca nu mi-a placut niciodata si am invatat-o de mila si de sila).dupa terminare probei de matematica eu am iesit plangand din sala pt ca mi se parea ca nu facusem bine examenul.eva a iesit zambitoare si a spus :"chiar daca nu am sa scot nota mare,sigur am sa trec".bun.aveam de asteptat o saptamana pana la rezultate.si in ziua respective ramasese sa mergem impreuna dar m-a sunat inainte si mi-a spus ca o sa vina mai tarziu ca au incuiat-o in casa si nu avea cum sa iasa.asa ca m-am dus eu singura.o lista imensa.cei picati erau scrisi cu rosu.tremuram toata.habar nu aveam unde sa privesc.toata lume se imbulzea sa vada rezultatele,eu eram in fata dar habar nu aveam unde sa privesc.eram dezorientata.intr-un final cand m-am dezmeticit,am vazut ca eu arem aprobata cu 9,04 si prietena mea era picata la matematica,trecuta cu rosu.am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare.nu puteam sa ma bucur de reusita mea pt ca prietena mea cea mai buna urma sa primeasca prima veste super proasta din viata.

probabil ca a fost dupa masa sa vada rezultatul pt ca de atunci nu a mai vorbit cu mine.au trecut cateva zile.am incercat sa o sun,imi raspundea cineva din familie si imi spunea ca nu este.am asteptat-o 14 ore in fata blocului sperand ca o sa apara.nu stiam ce se intampla.

pana intr-o zi cand m-am dus in bucuresti sa imi depun dosarul la facultate si ma-am intalnit cu o prietena comuna care mi-a spus ca nu vrea sa mai aduda de mine.ca eu am platit bacul si am aranjat ceva impotriva ei,pt ca eram geloasa pe relatia ei.dar de unde doamne iarta-ma credea ea ca am avut banii astia,cand stia f bine ca eu sunt doar cu mami,si abia aveam ce sa punem pe masa,ce sa mai zic de platit examene.

nu am crezut prima data cand am auzit.dar putin cate putin zvonul s-a dat in oras(mai ales ca orasul meu este micut si ne cunoastem toti,aproape).m-am convins.era asa cum imi povestise tipa aceea.

dupa ce s-au dat rezultatele la facultate,a aflat ca am intrat cu bursa.alta ocazie pt mine nu era,pt ca nu erau bani sa merg la facultate.cu toate ca mami imi spunea saraca:"chiar daca o sa trebuiasca sa mananc paine cu ceapa,si am sa fac tot posibilul sa mergi la facultate".dar nu putea sa faca nimik,pt ca muncea de dimineata si pana seara(si inca mai munceste),dar salariul era mizerabil.

nu ne-am mai intalnit o vreme buna.nu stiam ce s-a mai intamplat.eu eram in bucuresti si cam pierdusem legaturile cu orasul meu.tinem si faculatea si munceam pt ca bursa nu imi ajungea.lucram program scurt in mc´donalds.intr-o zi a aparut fratele ei cu iubita lui si asa am aflat ce mai este de viata ei.luase bac-ul in toamna si se maritase cu un tip din sat de la bunica-sa.atat.nimic mai mult.

numai d-zeu stie pe unde mai rataceste si care mai este viata ei.parintii ei nu imi vorbesc.si cum numai locuieste in oras nu mai pot afla nimic despre ea.

atat dragii mei.m-a marcat f tare aceasta despartire.si sunt sigura ca multora dintre d-voastra vi s-a intamplat.


******************************************************
"uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune"
noroc in plus nu strica... - de Shtevia la: 28/11/2005 10:16:49
(la: ...daca vrei sa ai noroc.)
1.daca n-as fi nevoita sa muncesc, as scrie toata ziua.
2.daca as fi fost barbat azi as fi fost Badea Cartan
3.cel mai important lucru care nu se cumpara e intelepciunea
4.cand sunt indragostita niciodata nu am ochi pentru un altul
5.cand sunt indragostita mereu sunt cu capul in nori
6.as vrea sa mor arsa de propriu-mi foc launtric
7.n-am inteles niciodata ce-i motiveaza pe agnostici
8.as vrea sa visez doar ca zbor
9.cel mai frumos lucru pe care l-am facut de dragul cuiva a fost un copil impreuna cu el
10.nu pot niciodata sa refuz o rugaminte
11.cea mai gogonata minciuna a mea a fost atunci cand am zis “niciodata”
12.cel mai fericit moment din viata mea a fost atunci cand am inteles cuvintele dintr-o carte
13. mananc intotdeauna cu maxima placere fructe
14.nu pot sa sufar oamenii care nu te privesc direct in ochi cand vorbesc cu tine
15.prima mea iubire e foarte departe acum
16.daruieste-te cu totul, daca vrei sa ai noroc in dragoste.
17.as bea mai curand ambrozie decat pelin
18.mi-am dorit mereu o croaziera pe oceanele lumii si n-am avut niciodata.
19.nu stiu ce m-as face daca as fi Mos Craciun…cum sa pot cara atatea cadouri?!
20.sa-mi aduca Mosul un brad argintiu, pana-n tavan!

Hai, pa :)
alex andra - de om la: 09/01/2006 23:49:19
(la: Telectualu' si studiile superioare)
scuze, am avut capul in nori cand te-am citit cu (super)specializarea...in rest suntem de accord !
:))
#99356 (raspuns la: #99266) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
suflet brunet... - de no_such_nick la: 08/02/2006 23:49:11
(la: Un adolescent)
asa e ... ai dreptate , calatoria cea mai lunga incepe cu un singur pas, nu? sau preferata mea "lucrurile nu sunt grele de facut , ceea ce este cu adevarat greu este sa ne punem in stare sa le facem" , mi se pare ca apartine lui C. Brancusi.
Mi-e foarte greu cu concentrarea mie , nu am suficienta rabdare , si ma cam plictisesc cateodata. Insa in ultimul timp am inceput sa-mi spun ca trebuie sa am mai multa rabdare si insist chiar atunci cand rezultatele nu se vad , pentru ca pana la urma vor da roadele...
Ce sa zic , sunt cam cu capul in nori... Iar daca imi repet in minte ce trebuie sa fac , pentru ca numai asa pot sa fiu constient de urmatorul pas , pot parea un ciudat sau rupt de realitate...In ultimul timp seriozitatea mea nedisimulata ii determina pe colegii mei sa ma ia drept cal de bataie pentru glumele lor de prost gust , iar eu suport cam greu...
Legat de cititul cartilor...sunt totusi la mate-info si vreau sa ajung la o facultate unde se face foarte mult mate si fizica , si deci nu prea pot sa citesc multe carti... eu atunci cand scriu sau repet , sau reved exercitii rezolvate la mate de exemplu , stau cu orele , si imi dau seama ca dupa 4 ore de exemplu nu am facut decat vreo 5 exercitii , cand trebuia sa fac cel putin douazeci...asa ca timpul nu imi lasa prea mult loc de asemenea delectari cu literatura...
Si mai e o chestie daca tot m-am apucat sa zic , nu inteleg din prima anumite chestii la mate , din prima... atunci cand le explica profesorul , sau la fizica , desi cam 5-6 colegi din clasa care invata bine le inteleg imediat , ca banalitati... eu trebuie staaauu 5 minute si deja se trece altceva la tabla sau cu problema , sau trebuie sa le iau acasa ca sa le inteleg , si stau asa o ora sau doua doar ca sa inteleg ce am facut in clasa.
Carti de superinvatare??
Pai ti-as fi recunoscator daca mi-ai da titluri , as incerca sa le gasesc la biblioteca judeteana atunci cand as avea timp.
#104680 (raspuns la: #103533) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...