comentarii

a fi domn e o intamplare a fi om e lucru mare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pane - de INSULA ALTUIA la: 25/09/2008 16:07:45
(la: de unul singur........)
"Nu e soroc sa nu se implineasca, nici datorie sa nu se plateasca."

"Nimeni nu e atat de bun incat sa nu se poata inrai, nici asa de rau incat sa nu se poata indrepta.


Super tari.

A fi domn e o -ntimplare, a fi om ii lucru mare.

Din ce floare culegi din aia mirosi.
#345078 (raspuns la: #344895) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
inca una - de athos la: 02/05/2005 23:49:04
(la: Proverbe si Zicale romanesti de ieri si de azi)
din batrani:
"sa fii OM e-un lucru mare
sa fii domn e-o intamplare"
#46736 (raspuns la: #46666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunt intr-o drumetie continua - de sierva la: 09/07/2005 02:02:55
(la: De cand n'ai mai drumetit pe... cararile din sufletul tau?)
Sunt intr-o drumetie continua pe cararile sufletului meu, pentru ca nu pot altfel. Daca indraznesc sa fac un popas domnia sa, sufletul, se revolta si ma acuza ca si eu fac la fel ca toata lumea...il las singur, il parasesc in loc sa-i dau atentia cuvenita...si-atunci trebuie sa-l ascult pentru ca altfel apare alta domnie, Maria Sa Intamplarea, cea care ma face sa sufar si sa plang ca o proasta, si atunci ce mai pot face? Doar sa ma-ntorc la sufletul meu de altadata, ca numai el mi-a mai ramas, sa-i cer scuze ca nu l-am luat cu mine si s-o pornesc din nou la drum, ratacind pe cararile frante ale sufletului meu singur si trist...
barbatii si femeile - de killer1st la: 03/01/2006 13:15:00
(la: Femeile si barbatii gândesc diferit ?)
"sa fii OM e-un lucru mare
sa fii domn e-o intamplare"
I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it

barbatii si femeile formeaza un intreg.De gandit nu gandesc diferit ci doar la ce referit si au stiluri diferite de a spune ce gandesc.

Uneori am tendinte sa consider ca barbatii au totusi ceva mai corect in exprimare decat femeile, sunt mai directi.
judecata si intentia - de pr Iulian Nistea la: 09/03/2004 11:54:13
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)

1. As incepe cu Judecata, pentru ca vad aci un punct nevralgic, in viziunea noastra crestina in general, care apoi se reflecta asupra multor altor probleme.

Mi se pare ca prea mult ne cantonam intr-o viziune "medievala" a judecatii, in care omul sta perplex in fata unui judecator perfect contabil.

Dar din Evanghelii si din Noul Testament transpare o alta viziune, cred eu:

  • Mântuitorul nostru Iisus Hristos spune ca Tatal nu judeca, ci toata judecata a dat-o Fiului (Ioan 5, 22).
  • In alt loc (iertare, ca nu am gasit referinta), zice ca nu El ne judeca, ci constiinta noastra.

Cheia acestei dileme mi se pare a fi in cuvintele "Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele." (Ioan 3, 19).

Judecata este deci intalnirea constiintei noastre cu Lumina, care pune toate in evidenta: toate omul si le va vedea clar, deslusit, dar mai ales, fiind de fatza la toate ale sale, va lua o atitudine si aici este de fapt judecata !! -- unii se vor opune ("Nu, nu am facut asa!") sau isi vor cauta scuze ("Bine, dar cutare persoana sau cutare lucru m-a impins sa fac asta"), altii se vor smeri si se vor umili si vor zice: "Dumnezeule, milostiv fi mie, pacatosului". Si acesti din urma sunt ceea ce numim "sfintii", la diferite masuri...

2. Ca sa vin la "buna-intentie" si la "buna-credinta" trebuie ca mai inainte sa reamintesc cuvantul: "daca omul are o singura patima, aceea umple locul la toate celelalte". Asta vrea sa spuna ca lucrurile merg impreuna, ca lupta, desi mai accentuata undeva, se da pe toate planurile.

Astfel, buna-intentie si buna-credinta nu sunt scuze daca omul se lasa obrit de bunavoie, daca omul nu e smerit sa asculte un sfat, daca omul sta in ignoranta cu placere...

"Drumul spre iad e pavat cu intentii bune" devine astfel doar o butada, utila uneori, in contextul in care in spatele bunelor intentii se ascund lucruri ca cele enumerate mai sus.

Asadar lucrurile trebuie discernute in profunzimea lor. In acest sens, Sfantul Marcu Ascetul zice:

"33. Sunt fapte ce sunt implinite sub pretextul aparent ca sunt bune, dar scopul urmarit de cel ce le implineste nu este bun; sunt alte fapte care ne apar ca rele, dar scopul urmarit de cel ce le implineste este bun.

"34. Dar la unii nu numai lucrarile/faptele, ci si cuvintele/discursurile pe care le spun sunt de felul de mai sus. Unii, asadar, astfel isi incarca faptele din nestiinta si din neiscusinta, altii cu un scop viclean, iar altii dintr-o intentie evlavioasa.

"35. Cela ce sub masca/vesmântul laudei ascunde clevetirea/calomnia, nu este usor de descoperit celor mai simpli. Asemenea acestuia e si cel ce sub masca/vesmântul smereniei ascunde slava desarta.

"36. Cei care prin multe vorbe transforma minciuna in adevar, mai târziu, dupa plecarea lor, vor fi dati pe fatza de faptele lor.

"37. Se intampla uneori ca facem ceva ce pare bun la aratare, dar care raneste pe aproapele, dupa cum se intampla si ca, nefacand acel lucru bun la aratare, ne folosim sufleteste, pentru intentia/gandul buna."

(Sfantul Marcu Ascetul, Despre legea Duhovniceasca - in Filocalia româneasca, vol. 1 - dar traducerea de aci e adaptata de mine, ca nu am avut textul parintelui Staniloae la-ndemana)

Iata deci un exemplu de analiza a "bunei-intentii".

Toate cele bune.

pr_iulian

#11694 (raspuns la: #11646) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Citat: - de mrd la: 11/09/2004 18:56:54
(la: Vreau dreptul de a fi un ticalos)
Citat:
"Eu unul consider o barbarie sa arzi sotia pe rugul sotului. Daca l-a iubit atat de mult incat nu poate trai fara el, e decizia ei de a se lasa arsa. Ideea e ca, daca nu vroia sa fie arsa, n-avea de ales! De aceea, nu cred in valorile societatii impuse cu sila (sau prin educatie) oamenilor care nu mai au de ales."

Si eu consider o barbarie acest lucru.

Citat:
"Sunt lucruri care exista in noi si care trebuie scoase la suprafata!"

Exista? Sau doar vrem sa credem acest lucru? De unde stiti ca exista?

Citat:
"Dar, oare, nu e dreptul meu (si obligatia mea) ca om de a incerca sa-l opresc?"

Cu siguranta aveti dreptul de a incerca sa-l opriti, dar nu vad de unde obligatia.

Citat:
"Trebuie sa te asiguri ca oamenii inteleg de ce nu trebuie sa arunce hartii!"

Din nefericire societatea este mai preocupata de pedepsirea celor care nu respecta legile decat de a-i face sa inteleaga ratiunea din spatele unei legi.

Citat:
"Valorile nu pot fi impuse."

Pai tocmai asa se intampla, dar nu e un lucru rau. Societatea in care m-am nascut functoina pe baza unor valori. De mic copil, a incercat sa mi le insufle, mai mult sau mai putin coercitiv. Nu exista valori absolute, exista doar valorile societatii X sau ale societatii Y. Valorile oricarei soceitati sunt niste conventii, derivate din experienta. Educatia nu este altceva decat procesul prin care societatea incearca sa determine individul sa-si insuseasca valorile ei. Daca da gres, atunci dispune de niste masuri coercitive (amenzi, privare de libertate). In ultima instanta, exista si posibilitatea retragerii unora dintre drepturi (dreptul de vot, etc.)

Si nu am zis niciodata sa toleram crimele, furturile sau violurile.
#21789 (raspuns la: #21343) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre suflet - de ueit la: 20/10/2004 12:31:02
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
DESTIN,

"Privind raportul dintre trup si suflet, trebuie sa recunoastem ca exista diverse doctrine."

Poti fi mai explicit ? Care sunt aceste doctrine ?

Din cate stiu eu stiintza lucreaza cu modele, ipoteze, teorii dar nu cu doctrine. Religia se foloseste de doctrine. Din pacate religia este confuza si in aceasta privintza. In Vechiul Testament ideea de suflet abia daca apare. Nu exista judecata de apoi, rai sau iad. De fapt, ideea unui suflet nemuritor pare a fi combatuta de Vechiul Testament:

Geneza 2:7

"Domnul Dumnezeu l-a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata si omul s-a facut astfel un suflet viu"

A se remarca faptul ca omul insusi este sufletul, nu o parte separata, un balast al sufletului.
Cuvantul ebraic tradus in romaneste ca suflet este " nephesh". Este folosit pentru oameni si animale si sensul sau este de creatura vie, care respira.

Ideea de suflet in sens modern a fost probabil preluata de crestinism din filozofia greaca. Nu vad de ce ideile unor oameni de acum 2-3000 de ani trebuie pretuite mai mult decat concluziile stiintzei moderne. Fara indoiala inteligenti, acei oameni erau lipsiti de cunostinte elementare in ceea ce priveste functionarea organismului uman. Creierul era considerat un organ de mica importanta. Nu este de mirare ca ei au putut emite ipoteze greshite.

"Insa atentie ele doctrinele in acest context sunt la nivel de ipoteze, fara nici o legatura cu faptele observate."

Nimic mai adevarat. Nu numai ca doctrinele religioase nu au nici o legatura cu faptele, dar sunt contrazise de fapte.

"Putem afirma cu certitudine ca exista legaturi intre procesele mentale si cele fiziologice.

Din nefericire referitor la natura si modul de functionare al acestor conexiuni stim putin, sau chiar nimic."

Este adevarat ca modul in care este stocata memoria la nivel neuronal este inca un mister. Nimeni insa nu contesta ca ea este stocata in creier. Nu vad cum ignoranta unuia care nu stie cum este scrisa informatia pe un CD poate sa-i dea sperante ca dupa ce distruge CD-ul respectiv ea va continua sa persiste independent. In nici un caz ignoranta cu privire la un anumit subiect nu se poate constitui intr-un argument.

"Sa privim judecatile de valoare concrete si actiunile umane specifice,acestea nu se preteaza la a fi analizate dincolo de ele insele."

Cum ai ajuns la aceasta concluzie ? De vreme ce inca nu cunoastem in detaliu procesele la nivel neuronal nu ne putem, cred, pronunta in aceasta privinta.
Chiar daca ar fi asa, eu nu sustin ca universul este strict determinist si nici mecanica cuantica nu sustine asta. Nu vad insa cum un creier ce nu functioneaza pe baze deterministe ar implica un suflet nemuritor.

"De acord,putem crede sau presupune destul de bine ca ele sunt absolut dependente si conditionate de anumite cauze.

Insa atata vreme cat nu cunoastem cum produc faptele externe,cele fizice si fiziologice,anumite ganduri si volitiuni in mintea umana, care se soldeaza cu acte concrete, suntem nevoiti sa ne confruntam cu un dualism metodologic insurmontabil."

Aceeasi ideie ca mai sus. Faptul ca nu cunoastem cum anumite procese mentale sunt produse nu ne indeamna sa presupunem ca ele se produc in afara creierului. Dupa cum am mai spus, exista argumente solide care sustin originea lor in creier.

Poti sa detaliezi in ce consta "dualismul metodologic insurmontabil" ?

"Nu putem trai in afara spiritualitatii,a dragostei...este parerea mea,referitor la ce tu ai zis:

"Sufletul este un produs al creierului, asa cum imaginea pe care o vezi in fata este un produs al monitorului.""

Folosesti aici un argument circular. Presupui ca dragostea sau spiritualitatea nu pot lua nastere decat in afara creierului pentru ca mai apoi sa arati necesitatea sufletului. Ce te face sa crezi ca un creier nu este capabil de generarea acestor sentimente? Si de ce crezi ca localizarea lor in creier le-ar diminua valoarea?

Observ si un alt tip de argument, de asemeni eronat, acela ca o ipoteza indezirabila trebuie sa fie falsa si una dezirabila adevarata. Este un argument des folosit de biserica pentru a-i atrage pe oameni. Eu cred ca este bine sa facem abstractzie de dorintzele noastre si sa privim cu curaj adevarul in fatza.

Daca prin spiritualitate te referi la religie sunt de acord cu tine. Inexistenta unui suflet nemuritor face religia inutila. Asta este. O teorie falsa ramane falsa oricati oameni ar dori contrariul. Sa nu pierdem timpul, cum am facut mii de ani, peticind-o sau ignorand faptele.

P.S.

Probabil analogia cu monitorul nu este intocmai corecta. Ce am vrut sa spun este ca sufletul este un proces, produsul activitatii unei entitati materiale (creierul) si nu o entitate de sine statatoare. Nu a fost in intentia mea sa sustin o analogie totala (gresita de altfel) intre modul de functionare al creierului si cel al calculatoarelor.

Astept raspunsul tau, poate si parerile altora. Pe curand.
#25662 (raspuns la: #25632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cine ne judeca pentru ce am facut? - de cesensare la: 28/10/2004 15:34:29
(la: CICCIOLINA, actrita porno - o meserie ca oricare alta)
Salut,
m-a impresionat mesajul tau. Dar ma intreb cine ne judeca pentru ce am facut? Si in ce fel?
Constiinta noastra? Sau nevoia noastra de a a face lucrurile intr-un anumit fel, ideal as spune, prin care rezultatul ajuns sa ne dea o bucurie. Adica...eu imi doresc sa tratez bine o persoana, fata la care tin, de exemplu. Si deseori nu o fac. Si imi dau seama de acest lucru in chiar acel moment, indiferent de ceea ce fac. Si atunci...care este termenul de comparatie? In primul rand este intentia pe care o am in raportul cu acea persoana. Eu ii vreau binele, o iubesc, as vrea sa ii si demonstrez acest lucru, dar nu reusesc. Ba din contra, ma comport exact invers. Si apoi incep sa ma acuz, sa ma enervez si sa depasesc niste limite de comportament atat fata de mine cat si fata de ea si de ceilalti.
Pentru mine, in raportul cu cei dragi, in primul rand, una din cauzele pentru care lucrurile nu merg bine este aceea a propriei priviri asupra propriilor greseli. Adica imaginea mea despre mine, devenita tot mai negativa, imi determinta un comportament pe masura mai negativ. Si atunci sunt ca intr-un cerc vicios, sau pe o pista in cadere ce pare sa nu se mai termine.
Dar atunci incep sa imi pun problema: ce atentie am fata de mine, eu care in intentiile mele sunt bun si in punerea lor in practica sunt deseori rau? Cum ma privesc eu? Cine sunt eu si ce valoare imi dau?
Mi se pare o intrebare deschisa oricui, care ar putea sa fie un inceput de intelegere a dilemei in care ma aflu in raport atat cu mine dar si cu ceilalti.
Deci criteriul de analiza pentru faptele noastre trebuie sa fie intentiile inimii noastre. Ne "judecam" pe noi insine in raport cu ceea ce dorim sa facem si nu cu ceea ce am facut. Chiar si in urma unei greseli, desi deseori nu suntem in stare sa o reparam, noi avem intentia aceasta de a readuce lucrurile la normal. Dar se pare ca intotdeauna ramanem in urma cu aplicarea.
Cine a facut astfel inima noastra? Cine a facut inima noastra plina de aceste intentii pozitive? Si de ce a facut-o asa?
Si mai ales de unde vine aceasta contradictie intre ceea ce inima noastra doreste sa faca si ceea ce noi apoi reusim?
Dar in final, aceasta contradictie cine o poate salva? Cine poate da o valoare acestei lupte necontenite dintre binele si raul din noi?
La toate aceste intrebari trebuie sa existe un raspuns? Si noi toti suntem datori sa ne silim sa il gasim? Altfel viata pare sa fie in van. Dar nu este.
Un prieten imi spunea ca nu existe raspuns la o intrebare care nu se pune? Deci intrebarile trebuie sa ni le punem. Si din viata mea de pana acum am invatat ca de obicei raspunsurile nu intarzie sa apara. Mai ales atunci cand intrebarea mea nu este sub forma unei pretentii. Si am mai invatat ca INTREBAREA este cel mai mare motor al inimii noastre. Ca CEREREA de SENS nu trebuie abandonata niciodata, nu trebuie ascunsa niciodata, nu trebuie lasata nicioadata neluata in seama.
Incearca si tu sa iti pui intrebari despre tine si despre ceea ce se intampla in viata ta. Sunt convins ca vor aparea raspunsuri. Singura conditie este ca sa fii fidel acestei neintrerupte nevoi de semnificatie a ceea ce se intampla. Si sa prevaleze acest lucru in fata propriilor acuzatii, in fata insistentelor asupra propriilor incapacitati si fragilitati. Pentru ca altel ramanem la nivelul acestora si nu vom avea bucuria sa le aflam sensul. Pentru ca totul trebuie sa aiba un sens, chiar si atunci cand suntem asa cum te descrii tu. Dar eu nu ma opresc acolo. Merg mai departe si ma intreb despre sensul lor. DE CE?

Poate iti vor fi de ajutor aceste cuvinte. Sper.
Radu
#26619 (raspuns la: #17344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"in spinii de-aici, arata-te, Doamne!" - de maan la: 04/01/2005 10:34:46
(la: religia este extremista)
liah, mi-ar placea sa redai un argument solid pentru afirmatia din tiltlu, fiindca nu-l gasesc, desi am citit de mai multe ori comentariul tau!

religia e extremista fiindca 'ameninta'?
eu, dimpotriva, nu vad nici o amenintare in citatul cu care incepi ... ti se ofera posibilitatea de-a alege: daca dumnezeu nu exista, n-ai pierdut nimic, daca exista ... iti asumi consecintele.:)

da, majoritatea celor care frecventeaza bisericile au o anumita varsta si asta se explica foarte bine, psihlogic: multi o fac din teama ca si-au asumat cam cu prea mare tarie riscurile de care vorbeam mai sus.

nu te duci la biserica 'sa vezi falsitate' ...si-n general nu te duci nici sa vezi si nici sa fii vazut.
Casa Domnului e toata firea, inclusiv sufletul Omului ... Biserica e locul privilegiat in care cauti intermediere intre Dumnezeu si sufletul tau impur.
preotul, iar nu omul de sub odajdii, e acel intermediar. Oricat de corupt ar fi, vei primi binecuvantarea!

religia a cauzat razboaie????
in aceeasi ordine de idei, FEMEIA a cauzat si mai multe razboaie ...:))))
ia, hai, vorbeste de Evul Mediu!!!!

Arghezi s-ar rasuci in mormant daca toti l-ar interpreta ca tine!
citezi din Psalmul VI, vad, anapoda.
pentru restul lumii voi copia poezia, de un teribil dramatism existential!
Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere
Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,
Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?
Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credinţă sau pentru tagadă,
Te caut darz şi fără de folos.
Eşti visul meu, din toate, cel frumos
Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.

Ca-n oglindirea unui drum de apă,
Pari când a fi, pari când ca nu mai eşti;
Te-ntrezării în stele, printre peşti,
Ca taurul sălbatec când se adapă.

Singuri, acum în marea ta poveste,
Rămân cu tine să mă mai măsor,
Fără să vreau să ies biruitor.
Vreau să te pipăi şi să urlu: "Este!"

eu vad aici sete si neputinta, nu negare!

acuma, ce sa zic, ar fi interesant sa aflu: daca as gasi pasajul din Biblie unde se vorbeste de dinozauri, te-as convinge ca nu religia e extremista ci doar Omul?

ps. sunt convinsa ca n-ai citit niciodata mai mult de trei pagini din Bilblie, si sunt sigura ca n-ai citit-o toata.
spun asta fiindca, daca ai fi facut-o, ti-ai fi dat seama ca e vorba de un text incifrat, iti vei fi dat seama ca sunt putini acei carora le este dat sa-l priceapa si-atunci, problema ta cu dinozaurii ar deveni brusc teribil de amuzanta.
Re: Biblia si evolutionismul - de adriang la: 06/01/2005 11:08:59
(la: Evolutionism vs Creationism. Dar Panspermia?)
"Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu." Geneza 2:7

In Biblie scrie ca omul a fost creat fara pacat, ca moartea a aparut in lume abia dupa caderea omului. Contradictie flagranta cu teoria evolutionista, care are nevoie de eliminarea (moartea) indivizilor slabi, conform conceptului de selectie naturala.

Descrierea creatiunii din Biblie nu poate fi folosita pentru a explica evolutionismul, dintr-o serie de motive evidente. Vegetatia este creata in ziua a treia, dar soarele este creat in ziua a patra. Teoria evolutionista sustine ca pasarile au evoluat din dinozauri. Dar pasarile sunt create in ziua a cincea, pe cand reptilele abia in ziua a sasea.

Nu cred ca poate fi vreo reconciliere intre evolutionism si creationism. Creationismul poate fi acceptat fin intregime, fie deloc.
#32801 (raspuns la: #32740) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gheorghe Doja vs. Bula - de RSI la: 30/01/2005 15:12:01
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Pe vremea domniei geniului carpatin Bula face o vizita de lucru pe linie de partid in State. Cand se intoarce, toti vor sa afle:
"-Tov. Bula care e viitorul muncitorului american?"
Bula:"-Nu are nici un viitor!"
"-Bine ma Bula, ne cunosti, cu noi poti vorbi liber..."
"-Nici un viitor!!! V-am spus!!!"
"-Pai si atunci?"
"-N-are dom'le nici un viitor! Dar ce prezent are..."

...Spre deosebire de prietenul care semneaza Gh. Doja care are probabil numai un trecut...de care nu cred ca ar trebui sa fie mandru. Dar cu asta hai sa incheiem ca asta-i forum de discutii si nu de psihiatrie :)



==============
"- Cum putem face imposibilul?
- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

#34937 (raspuns la: #34860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acest 'flagel" - de (anonim) la: 01/04/2005 20:43:46
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
am gasit un subiect comun.cunoscandu-ma pe mine iti pot spune ca eu am renuntat la fericire de mult tocmai din aceasta cauza!nu pot spune ca as avea unele inclinatii sau poate am o imaginatie mult prea bogata .dar ceea ce ne imaginam se spune ca ne dorim sa se intample.si mai stiu un lucru .daca imi permiti sa-ti spun!nu cred ca o sa gasesti vreo fata care sa te faca sa devii ca toti ceilalti .asta pentru ca nu ai fii tu in totalitatea ta!am avut vreo 3 relatii serioase si tot nu am reusit sa -mi scot ideile mele din cap.incerc sa-ti spun ca nimeni nu va reusi sa te schimbe decat atunci vei fii hotarat sa devii cu totul si cu totul altcineva .sau poate ca ai reusit deja...eu inca mai astept acel individ care sa ma faca sa ma trezesc pentru un motiv si acele sa fie el si nu altcineva sau altceva....oricum afost o critica foarte buna adresata societatii care inca se mai afla in secolul19 si care a re pretentii de a se numi moderna!cum ai spus nici copiii nostrii nu vor fii mai prejos din moment ce vor fii indoctrinati de aceste ramasite ale anilor80!asa ca eu incerc sa ma resemnez si sa caut implinirea in altceva .si in plus cui ii pasa cu cine ma culc eu?sau tu? sau prietena mea ?sau prietenul meu?mie una nu.putin imi pasa si nu o sa ma intereseze niciodata!
#41614 (raspuns la: #41407) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am mai studiat conferinta - de Tudor-Cristian la: 25/04/2005 10:42:04
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
si am gasit ce a zis si TeodoraPA pe la inceput : "e vina femeii ca permite, daca se intampla"
Si anisia spusese acelasi lucru.

Dar ati tabarat toti pe mine...

Dar ele sunt femei. Eu tin la tavaleala, nu ?
Nu e chiar asa...

Daca eram eu singurul nebun pe aici, ma duceam sa ma culc, dar asa...


Tudor
Tudor-Cristian - de anisia la: 25/04/2005 11:12:14
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
am dat copy/paste:

am mai studiat conferinta
#45388, de Tudor-Cristian la Mon, 25/04/2005 - 10:42

si am gasit ce a zis si TeodoraPA pe la inceput : "e vina femeii ca permite, daca se intampla"
Si anisia spusese acelasi lucru.


imi arati si mie unde zicea anisia asa ceva?

#45393 (raspuns la: #45388) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - onor batranilor! - de om la: 28/05/2005 18:05:23
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
sincer nu m-am gandit o secunda ca o gluma poate declansa o reactie atat de AUTORITARA si DOMINATOARE. Chiar nu-ti era clar ca am realizat ce genereaza delay-ul? sau poate impresia ta despre nou veniti este...sunt cam fraieri si mai au de invata de la batrani -sincer nu as vrea sa invat agresivitatea, pentruca este este cel mai usor si banal :-D
Era o invitatie spre a continua o idee (de aici venea si intrebarea mea) care spre "nenorocirea" mea (acum realizez) o impartaseam cu domnia vostra!
Maria-voastra ati scris "omul fara speranta e un pustiu, in definitiv"...nu as fii atat de categoric si as spune DEPINDE: poate sa fie un SUPRAVIETUTOR cand ceilalti o dau in bara (in Jurnalul fericirii a lui Steinhard o intelegeti)
#52030 (raspuns la: #51974) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Optiunea de a fi sau a nu fi homosexual - de lupdestepa la: 29/05/2005 21:36:30
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Rabdare, rabdare cer!!!

Dintru inceput va previn ca trebuie sa aveti rabdare!!!

O sa incerc sa-mi fac cunoscuta si a mea parere. Am citit o parte dintre postari. Din ce reiese din titlul site-ului eu unul inteleg, fara un efort considerabil datorita tocmai exprimarii laconice, concise si la obiect, ca scopul lui este impartit: sa ofere prilej de conversatie si sa determine procesul gandirii. Si mai inteleg ca aceste obiective nu sunt alternative, ci cumulative.
Facand o sinteza a celor ce s-a spus pana acum constat, nu in ce priveste esenta celor spuse, ci in ce priveste “haina” cu care au fost “scoase la plimbare” in vazul lumii ideile unora (cazurile fericite) sau lipsa de idei a altora (si, implicit automatismele de gandire), anume ca exista un spirit solid revendicativ al adevarului in cazul unora dintre preopinentii mei. Mai apoi constat o lupta a multor orgolii, multe rabufniri de orgolii si ma opresc. Iar unii se vindeca psihic de complexe, fie ele de superioaritate sau din contra.
Revenind la topic, observ mai intai titlul, care circumscrie intrebarea care urmeaza imediat, la societate si moravuri. Notam cu (1). Apoi incerc sa inteleg intrebarea: “Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?”. Notam cu (2).
Din (1) si (2) rezulta o sumedenie de idei, care mi se pare ca au fost neglijate, voit sau mai degraba fara voie.
Si nu o sa incerc in continuare sa dau raspuns la aceasta intrebare, ci mai degraba sa ridic niste semen de intrebare care se circumscriu temei in discutie care, in situatia in care sunt pertinente, ar putea valora aproape ca si un raspuns.

Inteleg deci ca discutia are legatura cu societatea si cu moravurile. Si este correct ca s-a afirmat asa ceva, deoarece nu se discuta daca Robinson Crusoe a fost homosexual, nici daca Vineri a fost homosexual, nici daca, desi nu era nici unul dintre ei, au devenit homosexuali. Nu se discuta nici daca Adam si Eva au fost homosexuali, nici daca vreunul dintre ei au devenit…; nici daca pustnicii, de oriunde, sunt sau nu homosexuali, sau daca devin homosexuali; sau (cu toata evlavia si cuviinta) nici nu se discuta daca Dumnezeu este homosexual, daca a fost homosexual, sau daca o sa devina samd. I think I made my point!
Afirmam deci ca atributul acesta de a fi homosexual tine, intr-un fel oarecare, de individ privit nu in esenta lui ca OM, ci ca parte a unei colectivitati, a unui grup social, a unei societati in genere. Ma intreb si va intreb in acelasi timp ce orientare sexaula a avut (daca a avut o orientare de asemenea natura) copilul-lup, vestitul caz de copil salbatec???
Mai inteleg apoi ca fiind parte a unei colectivitati, individul se circumscrie intr-un mod reflex unui sistem de valori proprii colectivitatii, fara a-si nega propria identitate. Deci individul este ceea ce el reprezinta in cadrul si pentru acel grup/colectivitate. Din acest motiv, unii se recomanda (in cazul in care o fac) cu numele, iar apoi adauga, parca intr-un mod necesar, si profesia, sau functia sau ocupatia. Nu o sa auzim un taran, in toata splendoarea simplitatii sale si a bunului-sau-simt ca se recomanda “Sunt Gheorghe Pana, taran!” dar avem destul de des sansa sa auzim “Sunt avocat Popescu”, sau “Inginer Iacob” samd. Pentru acestia, si unii dintre noi putem chiar face parte din aceasta din urma categorie, este important acest atasament al numelui. Acest lucru nu inseamna ca, el insusi, numele nu valoreaza sau valoareaza mai putin (caci primul lucru pe care l-a facut, a-propos de Crusoe, a fost acela de a-l “boteza” pe Bunul Salbatec). Ori vedem ca numele este un atribut de pret al omului ca individ social. Curios lucru est urmatorul, ca desi IN ESENTA NOASTRA CA FIINTE DE ACEEASI NATURA noi oamenii nu ne diferentiem intre noi (caci toti compunem aceeasi specie) luati ca INDIVIZI (deci ca elemente ale unui grup social) ne diferentiem intre noi tocmai prin aceste lucruri care ne definesc in aparenta si nu in esenta. Numele pe care-l port nu ma face mai mult sau mai putin OM, dar el ma face un individ diferit de altii, imi poate conferi un anumit statut in raport cu ceilalti samd. Dar la un moment dat (contrar teoriei sustinute de Maiorescu, si cunoscute noua inca din clasa a X-a), formele acestea, invelisul acesta, care nu detine nimic din natura noastra de a fi om, incepe sa-si produca substanta. Sau ca sa fiu mai concis si mai exact, nu o produce ci o reproduce, o modifica, o remodeleaza in acord cu diferiti factori. (Auzim asfel marturii ale unora: “Pe X banii l-au schimbat”; “Pe Y puterea l-a facut arogant, zemflemitor…”; Pe Z tradarea l-a transformat intr-un nebun si intr-un crud criminal”) etc. Caci nu tine de ESENTA de a fi om faptul de a fi bogat, sau de a detine o dregatorie publica etc. Si fiecare dintre noi poate gasi macar un exemplu concret la exemplele generale de mai sus.

Ce concluzie pot trage din cele afirmate mai sus? Ca faptul de a fi homosexual tine de natura mea de a fi, adica homesexualitatea sau heterosexualitatea este un atribut al naturii mele umane CA OM, sau ca, dimpotriva, aceste lucruri privesc mai degraba pe INDIVID, ca parte a unui grup? Rezum: eu ca om nu sunt heterosexual sau homosexual; eu ca individ sunt sau nu sunt homesexual, sunt sau nu sunt heterosexual. In raport cu OMUL nu iau in calculul identitatea mea sexuala; in raport cu un INDIVID eu sunt homosexual sau din contra. Homosexualitatea este deci un atribut social. Notam cu (3).

Inteleg mai apoi ca nu orice relatie si raportare a mea la grupul din care fac parte este pusa in discutie, ci una care se circumscrie unor relatii care anreneaza moravurile acelui grup social. Adica un set de reguli de conduita care s-au fixat de-a lungul timpului in constiinta colectiva a grupului, ce-l diferentiaza intr-un mod specifica de alta colectivitate sau grup. Pentru exemplu: moravuri occidentale-moravuri balcanice-moravuri orientale. Ori vedem ca prin definitie moravurile sunt ceva care se adauga intr-un mod oarecum natural (am spune, pentru mai multa exactitate, social) omului in traiectoria devenirii sale CA INDIVID. Acest lucru poate sa insemne ceva, poate sa nu insemne ceva. Moravurile tin, ca si celelalte expuse mai sus (ca profesia, functia, indeletnicirea, orientarea sexuala), de ceea ce se intampla omului ca individ, in mijlocul altor indivizi, fie ca sunt semeni ai sai fie ca sunt straini, in interioarul unei colectivitati. Notam cu (4).

Dar sa revenim la intrebare: “Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?” Trebuie remarcat de la bun inceput ca intrebarea se refera la “oameni”, adica la multi indivizi, la mine, la cel ce a scris inaintea mea, la cel ce va scrie dupa, ea nu trebuie inteleasa decat potrivit gradului de generalitate pe care-l cuprinde in mod implicit. Totusi sa schimbam perspectiva! Ea nu se refera, din acest nou punct de vedere la mine (personal), nici la antevorbitorul meu, si, in general la nici unul dintre cei pe care-i cunoastem, ori, si mai in general, la nici un om aparte (luat ca individ, deci) si nici la toti oamenii deopotriva (luati impreuna). Ea intreaba deci despre OM, ca specie a viului, daca se naste sau daca devine homosexual. Notam cu (5).

(O mica rectificare: in limba romana termenul de homosexual acopera semantic orice individ, indifferent de sex, care are atractie catre indivizi de acelasi sex; este deci nepotrivit de a vorbi de “homosexual” si “lesbiana” ca de doua attribute ce acaracteriazeaza aceeasi orientare sexuala. Deci toti cei care au atractie fata de indivizi de acelasi sex sunt homosexuali si acestia se impart, dupa criteriul sexului, in homosexuali barbati si homosexuale femei, cu adaugarea ca celor din urma li se mai spune si lesbiene, asa cum celor dintati li se mai spune pederasti). Scuzati digresiunea!

Ne intrebam daca omul s-a nascut homosexual sau a devenit homosexual. Daca nu s-a nascut homosexual inseamna ca a devenit homosexual. Daca s-a nascut homosexual exista totusi o contradictie care apare si care poate fi cu greu depasita.

Anume, ca din moment ce din punct de vedere creationist, Dumnezeu l-a creat dupa chipul si asemanarea Sa, iar noi oamenii avem ca parinti pe Adam, este imposibil de conceput ca insusi Dumnezeu sa comita o asemenea “greseala” in ordinea creatiei sale doar ca apoi sa condamne po oameni pentru ea. Acest lucru ar presupune un Dumnezeu sadic. Si din motive mai mult sau mai putin evidente, aceasta ramane totusi ca o imposibilitate, am spune, absoluta. Cum, deci, va fi putut ca din Adam (se intelege ca Eva, fiind cea care i-a propus sa guste din dulcele si atragatorul fruct al placerii carnale, era orice altceva, mai putin homosexuala) sa se nasca chiar si un singur homosexual??? (6)

Din punct de vedere stiintific (asa-zis darwinist-stiintific) daca omul si maimuta au un stramos comun inseamna ca existau inca de pe vremea existentei acelei specii, astazi disparuta, indivizi homosexuali. Dar este in afara cunostintelor mele ca in randul maimutelor sa existe un comportament homosexual in asemenea masura comparabil cu cel existent la om. De altfel, cred ca, fara a se putea indigna cineva, ca putem extinde aceasta concluzie la intreaga lume vie, anume ca nu exista in tot Existentul un comportament homosexual, mai putin in cazul omului. Acest lucru il notam cu (7) si cred ca e o chestiune c ear trebui sa retina atentia si care ar trebui sa ne ridice ceva semne de intrebare!!!
Raportat deci la Lumea Vie, homosexualitatea ca orientare sexuala se constituie intr-o exceptie, iar homosexualismul ca atitudine se pare ca devine un fenomen acceptat (ca sa nu spun tolerat) si devine in acelasi timp si o cultura. Ori aici devine clar ca, raportat la intreaga omenire, homosexualitatea devine un fenomen, in comparative cu alte perioade istorice (cand putem presupune ca nu a avut amploarea pe care o are astazi). Si este usor de acceptat ca un fenomen de o asemea amplare atrage dupa el o anumita cultura a fenomenului. A fi homosexual nu mai insemna (asa cum, ca sa fim onesti ,de altfel, nicioadata nu a insemnat simpla atractie fata de indivizi de acelasi sex). Cineva enunta, undeva mai inante, ca exista doar o predispozitie si nu o determinare catre homosexualitate. (O sa vedem ca aceasta ipoteza/teorie cu privire la asa-zisa „predipozitie” este o teorie falsa). Ori acest lucru ne duce la urmatoarea concluzie: ca cel predispus spre homosexualitate nu este (inca) homosexual (chiar daca se simte atras de indivizi de acelasi sex), ci el va deveni homosexual atunci cand, in mod constient, deliberat isi va insusi un intreg set de valori, atitudini, comportamente integrate intr-o cultura specifica. Aceasta cultura este cultura fenomenului despre care vorbeam. Ea nu lipseste astazi. Ea nu a lipsit la romani; ea nu a lipsit la greci; ea nu a lipsit nicioadata acolo unde a existat un fenomen homosexual. Doi homosexuali fac o pereche, dar nu constituie homosexualism. Homosexualismul este deci o cultura. (8)

Daca la nivelul individului stim ce inseamna, la nivelul grupului social ce inseamna homosexualismul? La nivelul unei intregi societati ca insemna a fi homosexual? Daca luam grupul social ca o entitate, atunci homosexualismul reprezinta un anume fel de raportare a ei la o anumita valoare – la sexualitate. Si in acest punct trebuie sa remarc faptul ca homosexualii se plang de un anumit gen de agresivitate din partea restului grupui social. Si li se pare ca aceasta agresivitate este nedreapta si chiar ilegala, ca ea incalca drepturi fundamentale ale persoanei etc. Ori din punct de vedere macro-social aceasta este o atitudine fireasca. In raport cu sexualitatea, a fi homosexual insemna cam acelasi lucru cu a fi liberal, sau social-democrat; a fi cu Basascu sau a fi cu Iliescu si Nastase; a fi filooccidental sau a fi filoslav samd. Din punct de vedere social, homosexualismul nu reprezinta decat o orientare sociala. Depinde daca aceasta orientare este a majoritatii sau a unei minoritati. Ori minoritatea este si a fost tot timpul sub presiunea majoritatii, intr-o societate democratica. Si acest lucru este un lucru firesc! (9)

La greci si la romani acest fenomen a capatat amploare in momentul de maxima inflorire al respectivelor societati, ceea ce ne poate naste presupunerea ca homosexualismul a luat amploare in periada decadentei lor, iar decadenta acestor sociatati s-a amplificat din cauza homosexualismului.
Pt. horiatu - de Paianjenul la: 01/07/2005 16:28:07
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"De-a lungul timpului, clericii, filozofii, etc. au tot incercat sa dea sens acestei intamplari si sa gaseasca explicatia adevarului si cunoasterii la un fruct atat de banal cum e marul."


- Biblia nu scrie ca fructul oprit era mar. Poate sa fi fost vorba de alt fruct cu proprietati cu totul diferite de ale marului.

(Referindu-se la un alt pom din gradina Eden - pomul vietii - Biblia scrie: "Domnul Dumnezeu a zis: 'Iata ca omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscind binele si raul. sa-l impiedicam dar acum ca nu cumva sa-si intinda mina, sa ia si din pomul vietii, sa manince din el si sa traiasca in veci'."

Sa fi avut fructele acestui pom proprietati regeneratoare... care sa fi putut preveni procesul de imbatrinire a organismului uman?...)...


"Sarpele a intervenit iar spunandu-i lui Noe cum sa evite catastrofa (biblia nu vorbeste in acest context de Sarpe, dar textele sumeriene si babiloneene spun asta.) Oamenii au supravietuit potopului in mai multe regiuni (legende din america centrala spun ca o pereche umana a supravietuit celor 90 de zile de potop intr-o pestera.)"


- Se considera in general ca povestea potopului a fost preluata de evrei de la culturi mai vechi deoarece are multe elemente comune cu versiunile acestora. Daca insa firul genealogic al lui Isus (prezentat in Luca 3. 23 - 38) poate fi acceptat ca autentic, respectiva explicatie nu mai este necesara (versiunile celorlalte culturi fiind doar versiuni paralele cu versiunea Bibliei, sursa informatiilor fiind pina la urma aceeasi: Noe - stramosul comun al tuturor culturilor de dupa potop).


#57681 (raspuns la: #57181) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si eu sunt patzita - de maimuta la: 18/07/2005 19:30:19
(la: Posturi intarziate)
la mine s-a intamplat de multe ori acest lucru, mesajele au aparut dupa 4 zile.
ex: la conferinta "sfaturi practice-cum pasam pisica moarta", am raspuns lui cico si lui donquijote, mesajul a aparut dupa 4 zile.
nu vreau sa creada cineva ca incep o discutie si ca nu sunt in stare s-o duc pana la capat sau sa se creada ca m-am bagat si eu ca musca in fundul calului. la alte conferinte mesajele mele nici n-au aparut.
poate ca sunt paranoia, dar cateodata am impresia ca cineva se joaca cu nervii mei.
la trancaneala 4, ce trebuie sa fac ca sa-mi apara si mie mesajul in aceeasi zi(macar)?
pt. cico - de yrch la: 20/07/2005 00:25:38
(la: Biserica moderna)
Tu nu prea ai habar de credinta crestina, nu-i asa? Poate tu crezi ca Hristos a fost un fel de Mos Craciun care a venit sa aduca daruri oamenilor? Daca ti-ai fi "pierdut" si tu un piculetz timpul cu citirea Bibliei, ai fi vazut ca Hristos este foarte "intolerant". In general, Biblia este "intoleranta", cum va place voua atat de mult sa spuneti astazi. In Vechiul Testament (aceasta fiind partea Bibliei care cuprinde scrierile de pana la Domnul Hristos) se spune: "Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Care te-a scos din pamantul Egiptului si din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine! ... Sa nu te inchini lor (idolilor, adica), nici sa le slujesti, ca Eu , Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc pe copii pentru vina parintilor care ma urasc pe Mine, pana la al treilea si al patrulea neam, si Ma milostivesc pana la al miilea neam catre cei care Ma iubesc si pazesc poruncile Mele" (Iesirea cap.20, versetele 2-6).
Iar in Noul Testament (adica partea Bibliei care cuprinde scrierile sfinte de dupa venirea lui Hristos) scrie ca Iisus Hristos a spus "Cine nu este cu Mine este impotriva Mea si cine nu aduna cu Mine, risipeste"(Evanghelia dupa Matei, cap.12, vers.30); "Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului, ca toti sa cinsteasca pe Fiul precum cinstesc pe Tatal. Cel ce nu cinsteste pe Fiul nu cinsteste pe Tatal care L-a trimis" (Evanghelia dupa Ioan, cap.5, versetele22-23). "Iisus a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal Meu decat prin Mine" (Ev. Ioan, cap.14, vers.6).
Si astea sunt doar cateva exemple de "intoleranta".
Tu nu stii ce cred crestinii despre Iisus Hristos? Ca El este Dumnezeu intrupat pentru mantuirea oamenilor? Nu ai cum sa gasesti puncte de legatura intre crestinism si celelalte religii - sunt profund incompatibile! (fragmentele citate mai sus sunt destul de explicite, nu?)
Hristos nu este doar un invatator care a mai dat oamenilor o cale spre Dumnezeu intre atatea altele. El este Insusi Dumnezeu, Mantuitorul omenirii, Cel Ce S-a adus pe Sine jertfa pentru noi! Daca ar mai fi fost si alta cale de mantuire, nu ar mai fi fost nevoie de actul acesta infricosator, nu intelegi?

Chestia cu "altii ce nu-s crestini sau ortodocsi n-au frate nimic impotriva celorlalti" e hazlie rau de tot !! Spune-le asta milioanelor de crestini ucisi de musulmanii arabi sau turci in numele lui Allah, sa vedem, or sa fie de acord cu tine? Sau ereticii arsi pe rug de Inchizitie, sunt tot o dovada a afirmatiei tale? Mi se pare ca religia a devenit o chestiune tratata cu prea multa usurinta... Toata lumea pare sa se priceapa la religie, toti stiu ca religiile sunt toate bune si invata pe om acelasi lucru, macar ca nu au citit in viata lor un rand din vreo carte sfanta a vreunei religii. Asta este semnul unei mandrii foarte mari si nesuferite! Eu nu mi-as permite sa-mi dau cu parerea in domenii in care nu ma pricep sau in care nu am citit macar o carte de specialitate, sau sa emit judecati definitive bazandu-ma pe ce citesc in ziare sau am auzit de la prieteni!
#60404 (raspuns la: #58800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in calitate de gazda, - de anisia la: 24/07/2005 20:14:24
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
m-am gandit sa fac safteaua acestui loc de intalnire si sa va invit la dialog.

la inceputul lunii acesteia am fost plecata la Roma. inca sunt cu gandul acolo si incerc sa inteleg cum a fost posibil in timpul acela sa se creeze asemenea capodopere de arta si arhitecturale... doar cu dalta si ciocanul??? cata abnegatie, daruire si dedicatie trebuie sa fi fost in toti cei ce au muncit pentru a ridica Vaticanul, Colosseum, Pantheonul si altele?! cum de pe vremea noastra nu se mai creeaza asemenea valori? s-a intamplat ceva cu omul - ca fiinta a secolului 21? sa fie graba vietii de zi cu zi motivul pentru care sistemul nostru de valori s-a modificat/alterat ?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...