comentarii

a fost o zi speciala din viata noastra botezu nicutului ionut nepotelu nostru


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Din ziarul "Viata noastra" - de anita47 la: 25/04/2004 10:12:04
(la: Turism in Israel)
׳‚Nu poti fugi de soarta׳‚


Interviu cu Petre Sabau, fratele lui Mihai Sabau, ucis In dublul atentat de la Tel Aviv

Duminica 5.1.2003. Ora 18.30. Vechea Tahana Mercazit din Tel Aviv. Orasul este zguduit de doua explozii susccesive, care-i Ingrozesc pe locuitori. Speriati, tipInd, femei, copiii si barbati Incep sa fuga spre capatul strazii Nave Saanan. Prins de multime, resimtind Inca suflul ultimei explozii, decid sa merg Inainte, spre locul atentatului, de care ma desparteau doar trei, patru minute de mers pe jos. Pasind printre cioburi de vitrine, intru In zona Intunecata deodata a acelei portiuni din Nave Saanan, unde se petrecuse drama. Peste tot sInt Imprastiate corpuri, unele Incremenite, altele zbatIndu-se. CItiva oameni speriati Incearca sa vina In ajutorul victimelor. Merg ca un automat, In timp ce linistea mortii Imi patrunde In suflet. Ochi sticlosi, Incremeniti In fixitatea mortii, mIini Intinse a ruga, In timp ce buzele murmura cuvinte care nu se aud, dar care dor prin mutenia lor, corpuri tIrIndu-se spre un tel necunoscut si neInteles si In final, imaginea care-mi va ramIne In veci Intiparita In memorie: o bucata de picior InsIngerat aruncat de suflul exploziei In mijlocul strazii si barbatul care-l pierdu-se privind Inmarmurit la ceea ce-i apartinuse cIndva. Alunec. Privesc In jos si simt nevoia sa ma sprijin de ceva pentru a nu ma prabusi: calcam pe bucati de carne si mici baltoace de sInge. Dar In jurul meu nimic solid nu a rezistat. Totul este prabusit. Inclusiv eu. PlIng In durerea sufletului meu. Cu priviri Ingrozite, oamenii de ordine de Indeparteaza pe cei care eram In picioare. Exista Inca teama unei noi explozii. Sirenele salvarii rup In bucati linistea mortii. Viata, sub chipul sanitarilor, InfrInge tenebrele. Cele din atmosfera, dar nu si pe cele din fiinta noastra, neputincioasa In fata absurdului.
Poate, atunci, In noaptea de cosmar, printre trupurile prabusite lk-am vazut si pe cel al lui Mihai Sabau. Nu voi sti niciodata. Asa cum nici el nu a stiut ca simpla dorinta de a-si ajuta familia printr-o munca cinstita se va sfIrsi atIt de tragic, sfIrtecIndu-l In gestul nebun a doi pusti palestinieni fanatici, pentru care viata lor si a celorlati nu valoreaza nimic.
Se va termina cIndva cosmarul israelian?
Sa ascultam parerea unui suflet zdrobit, care, cu glas tremurInd, Inecat de lacrimi, se Inclina In fata sortii.

Nando Mario Varga (N.M.V.): Cum va simtiti?
Petre Sabau (P.S.): SInt sub stare de soc. Nu-mi vine Inca sa credײ¹Nu poti fugi de soartaײ¹
N.M.V.: CInd s-a petrecut drama erati Impreuna cu fratele dvs?
P.S.: Nu. Din fericireײ¹
N.M.V.: Dar sotia lui?
P.S.: Nu, nici ea nu era cu el. Il astepta acasa. Ei nu lucrau Impreuna.
N.M.V.: Mihai se afla In vechea Tahana Mercazit dintr-un motiv anume sauײ¹
P.S.: Acesta era drumul lui zilnic, pentrua veni acasa dupa Incheierea zilei de munca. In seara aceea a IntIrziat foarte mult. Ingrijorata sotia l-a sunat la telefonul celular, dar acesta suna In gol, fara ca nimeni sa raspunda. Cumnata mea a apelat la mine. Stiam deja de atentat. Am sunat si eu, si Intr un tIrziu mi-a raspuns o persoana straina. Cred ca un politist, care mi-a spus ca a gasit telefonul pe jos. Tor el mi-a spus ca are senzatia ca s-a IntImplat ceva rau. Astfel am ajuns la spitalul Ihilov, unde am aflat ca Mihai murise.
N.M.V.: A decedat imediat In momentul exploziei?
P.S.: Nu. Din cIte am Inteles, cInd a ajuns la spital Inca traia. La scurt timp Insa a decedatײ¹E greu. E tare greu!
N.M.V.: Cum s-au comportat oficialitatile cu dvs. si cu sotia fratelui dvs?
P.S.: Foarte bine. Mai ales cei de la firma ne-au fost de un mare ajutor. La fel si Ambasada Romaniei In Israel. Nu am avut deloc probleme. Dimpotriva.
N.M.V.: Acum, dupa un al treilea atentat provocat In acest loc, credeti ca teroristii Ii vizeaza In mod direct pe muncitorii straini?
P.S.: Cred ca sInt vizati toti cei care traiesc In Israel. Evrei sau neevrei. Ei nu vor sa Inteleaga ca am venit din nevoie, ca sa cIstigam un ban cinstit. Si nimeni dintre noi nu i-a locul de munca al nimanui.
N.M.V: Dupa atIta timp petrecut In Israel, acum cInd cunoasteti modul de a gIndi al israelienilor, dar si a palestinienilor, considerati ca va fi pace In regiune?
P.S.: Nu cred ca o sa fie liniste niciodata. Palestinienii nu o sa cedeze niciodata. Ei nu gIndesc ca noi, ceilalti oameni.
N.M.V.: Veti pleca In Romania cu trupul neInsufletit al fratelui dvs. Veti reveni In Israel?
P.S.: BineInteles!
N.M.V.: Nu va este frica?
P.S.: Nu! M-am obisnuit. In primul an mi-a fost greu ce-i dreptײ¹
N.M.V.: Dupa dramatica experienta pe care ati trait-o, ce le veti spune romanilor care vor sa vina sa lucreze In Israel?
P.S.: Nu i-asi sfatui nici sa vina, dar nici sa nu vina. Fiecare sa faca dupa cum doreste, dar sa stie la ce vineײ¹
N.M.V.: Va rog sa-mi permiteti ca In numele conducerii concernului ׳‚Eran Reut׳‚, ziaristilor, colaboratorilor si al tuturor cititorilor cotidianului ׳‚Viata Noastra׳‚ sa va exprim durerea pe care o resimtim fata de pierderea fratelui dvs, al celuilat roman ucis In acest atentat, gIndul bun pentru toti ranitii si pentru familiile celor decedati. Dumnezeu sa-i odihneasca In pace!
P.S.: Va multumesc tuturor In numele meu, al sotiei si copilului lui Mihai. Dumnezeu sa ne ocroteasca pe noi toti!

Interviu realizat de NANDO MARIO VARGA


Nota redactiei:
Printr-un telefon primit la redactie, conducerea firmei la care lucreaza Petre Sabau, ne-a informat ca niciodata Mihai Sabau nu a afirmat ca ׳‚nu prea i-a placut In Israel׳‚,, precum a reiesit dintr-un interviu acordat de fratele sau presei israeliene. Dimpotriva.(N.M.V.)















׳‚Nu poti fugi de soarta׳‚


Interviu cu Petre Sabau, fratele lui Mihai Sabau, ucis In dublul atentat de la Tel Aviv

Duminica 5.1.2003. Ora 18.30. Vechea Tahana Mercazit din Tel Aviv. Orasul este zguduit de doua explozii susccesive, care-i Ingrozesc pe locuitori. Speriati, tipInd, femei, copiii si barbati Incep sa fuga spre capatul strazii Nave Saanan. Prins de multime, resimtind Inca suflul ultimei explozii, decid sa merg Inainte, spre locul atentatului, de care ma desparteau doar trei, patru minute de mers pe jos. Pasind printre cioburi de vitrine, intru In zona Intunecata deodata a acelei portiuni din Nave Saanan, unde se petrecuse drama. Peste tot sInt Imprastiate corpuri, unele Incremenite, altele zbatIndu-se. CItiva oameni speriati Incearca sa vina In ajutorul victimelor. Merg ca un automat, In timp ce linistea mortii Imi patrunde In suflet. Ochi sticlosi, Incremeniti In fixitatea mortii, mIini Intinse a ruga, In timp ce buzele murmura cuvinte care nu se aud, dar care dor prin mutenia lor, corpuri tIrIndu-se spre un tel necunoscut si neInteles si In final, imaginea care-mi va ramIne In veci Intiparita In memorie: o bucata de picior InsIngerat aruncat de suflul exploziei In mijlocul strazii si barbatul care-l pierdu-se privind Inmarmurit la ceea ce-i apartinuse cIndva. Alunec. Privesc In jos si simt nevoia sa ma sprijin de ceva pentru a nu ma prabusi: calcam pe bucati de carne si mici baltoace de sInge. Dar In jurul meu nimic solid nu a rezistat. Totul este prabusit. Inclusiv eu. PlIng In durerea sufletului meu. Cu priviri Ingrozite, oamenii de ordine de Indeparteaza pe cei care eram In picioare. Exista Inca teama unei noi explozii. Sirenele salvarii rup In bucati linistea mortii. Viata, sub chipul sanitarilor, InfrInge tenebrele. Cele din atmosfera, dar nu si pe cele din fiinta noastra, neputincioasa In fata absurdului.
Poate, atunci, In noaptea de cosmar, printre trupurile prabusite lk-am vazut si pe cel al lui Mihai Sabau. Nu voi sti niciodata. Asa cum nici el nu a stiut ca simpla dorinta de a-si ajuta familia printr-o munca cinstita se va sfIrsi atIt de tragic, sfIrtecIndu-l In gestul nebun a doi pusti palestinieni fanatici, pentru care viata lor si a celorlati nu valoreaza nimic.
Se va termina cIndva cosmarul israelian?
Sa ascultam parerea unui suflet zdrobit, care, cu glas tremurInd, Inecat de lacrimi, se Inclina In fata sortii.

Nando Mario Varga (N.M.V.): Cum va simtiti?
Petre Sabau (P.S.): SInt sub stare de soc. Nu-mi vine Inca sa credײ¹Nu poti fugi de soartaײ¹
N.M.V.: CInd s-a petrecut drama erati Impreuna cu fratele dvs?
P.S.: Nu. Din fericireײ¹
N.M.V.: Dar sotia lui?
P.S.: Nu, nici ea nu era cu el. Il astepta acasa. Ei nu lucrau Impreuna.
N.M.V.: Mihai se afla In vechea Tahana Mercazit dintr-un motiv anume sauײ¹
P.S.: Acesta era drumul lui zilnic, pentrua veni acasa dupa Incheierea zilei de munca. In seara aceea a IntIrziat foarte mult. Ingrijorata sotia l-a sunat la telefonul celular, dar acesta suna In gol, fara ca nimeni sa raspunda. Cumnata mea a apelat la mine. Stiam deja de atentat. Am sunat si eu, si Intr un tIrziu mi-a raspuns o persoana straina. Cred ca un politist, care mi-a spus ca a gasit telefonul pe jos. Tor el mi-a spus ca are senzatia ca s-a IntImplat ceva rau. Astfel am ajuns la spitalul Ihilov, unde am aflat ca Mihai murise.
N.M.V.: A decedat imediat In momentul exploziei?
P.S.: Nu. Din cIte am Inteles, cInd a ajuns la spital Inca traia. La scurt timp Insa a decedatײ¹E greu. E tare greu!
N.M.V.: Cum s-au comportat oficialitatile cu dvs. si cu sotia fratelui dvs?
P.S.: Foarte bine. Mai ales cei de la firma ne-au fost de un mare ajutor. La fel si Ambasada Romaniei In Israel. Nu am avut deloc probleme. Dimpotriva.
N.M.V.: Acum, dupa un al treilea atentat provocat In acest loc, credeti ca teroristii Ii vizeaza In mod direct pe muncitorii straini?
P.S.: Cred ca sInt vizati toti cei care traiesc In Israel. Evrei sau neevrei. Ei nu vor sa Inteleaga ca am venit din nevoie, ca sa cIstigam un ban cinstit. Si nimeni dintre noi nu i-a locul de munca al nimanui.
N.M.V: Dupa atIta timp petrecut In Israel, acum cInd cunoasteti modul de a gIndi al israelienilor, dar si a palestinienilor, considerati ca va fi pace In regiune?
P.S.: Nu cred ca o sa fie liniste niciodata. Palestinienii nu o sa cedeze niciodata. Ei nu gIndesc ca noi, ceilalti oameni.
N.M.V.: Veti pleca In Romania cu trupul neInsufletit al fratelui dvs. Veti reveni In Israel?
P.S.: BineInteles!
N.M.V.: Nu va este frica?
P.S.: Nu! M-am obisnuit. In primul an mi-a fost greu ce-i dreptײ¹
N.M.V.: Dupa dramatica experienta pe care ati trait-o, ce le veti spune romanilor care vor sa vina sa lucreze In Israel?
P.S.: Nu i-asi sfatui nici sa vina, dar nici sa nu vina. Fiecare sa faca dupa cum doreste, dar sa stie la ce vineײ¹
N.M.V.: Va rog sa-mi permiteti ca In numele conducerii concernului ׳‚Eran Reut׳‚, ziaristilor, colaboratorilor si al tuturor cititorilor cotidianului ׳‚Viata Noastra׳‚ sa va exprim durerea pe care o resimtim fata de pierderea fratelui dvs, al celuilat roman ucis In acest atentat, gIndul bun pentru toti ranitii si pentru familiile celor decedati. Dumnezeu sa-i odihneasca In pace!
P.S.: Va multumesc tuturor In numele meu, al sotiei si copilului lui Mihai. Dumnezeu sa ne ocroteasca pe noi toti!
Interviu realizat de NANDO MARIO VARGA


Nota redactiei:
Printr-un telefon primit la redactie, conducerea firmei la care lucreaza Petre Sabau, ne-a informat ca niciodata Mihai Sabau nu a afirmat ca ׳‚nu prea i-a placut In Israel׳‚,, precum a reiesit dintr-un interviu acordat de fratele sau presei israeliene. Dimpotriva.(N.M.V.)

























#14496 (raspuns la: #14458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e...viata noastra... - de celtic_sun la: 27/05/2005 21:25:59
(la: Despartirile sau viata pe segmente...)
intr-adevar,o parte din viata noastra este legata de aceste despartiri.eu le privesc ca pe niste etape prin care trebuie sa trecem si sa acceptam ca asa a fost sa fie.altfel,ar ceva de genul sa il tragem la raspundere pe Dumnezeu ca de ce a facut asta,cum de a indraznit,ceea ce mi se pare absurd.si in orice caz,o fotografie,telefonul,mail-ul nimic nu se compara cu intalnirea fata in fatamcu o imbratisare cald,cu o privire plina de prietenie si iubire.
dar trebuie sa privim inaintem,trebuie sa invatam sa pretuim fiecare clipa si fiecare amintire frumoasa.
*** - de Alitalia la: 23/08/2008 10:30:06
(la: Doi ani)
Cum sa facem sa delimitam viata noastra de a altora? Sangele nostru de al celorlalti? Inimile? Gandurile? Sperantele? Imaginatiile?
Chimia raspunde:decantari,filtrari,reactii reversibile,entropie catre zero,temperaturi si presiuni reglate,valente,evitarea reactiilor imposibile,nu totul se poate combina,atentie la sistemul periodic,elementele sunt clare.
Greu...Pup,GM!
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta - de SB_one la: 18/04/2004 14:10:33
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta

Pr. Claudiu Bãrbut

Pe data de 15 martie 2004, actorul Jim Caviezel, care a avut rolul principal în filmului The Passion of the Christ a lui Mel Gibson, a fost primit de cãtre Sfântul Parinte. Seara, actorul a dorit sã prezinte el insuºi filmul intregii Curii Romane prezente in aula amfiteatrului Regina Apostolorum al Ateneului Pontifical. Am avut marea ocazie sã vãd acest film în avanpremierã ºi sã stau de vorbã cu actorul Jim Caviezel la sfârºitul proiecþiei. A fost o experienþa extraordinarã pe care aº dori s-o împãrtãºesc în aceste câteva rânduri.

Jim Caviezel:

“Interpretarea rolului lui Isus m-a ajutat sa-L cunosc mai bine pe Mantuitorul”
“Nu m-am gandit niciodata de ce, cand eram mic, imi placea mult sportul, in mod special baschetul. Am crezut, pana nu de mult, ca voi ajunge un bun atlel. Cand eram adolescent, in perioada cautarilor, m-am dus la tatal meu si i-am spus: 'Cred ca Domnul ma chiama sa fac un lucru deosebit in viata, insa nu descopar inca ce anume trebuie sa fac. Simt ca ma chiama, insa nu stiu in ce directie sa merg'. Tatal meu mi-a raspuns: 'Poate te chiama sa fii preot'. Anii care au urmat nu au confirmat cuvintele tatalui meu, insa crescand, parintii m-au ajutat sa descopar - in Biserica Romano-Catolica - darul credintei in Isus. Cu anii am descoperit ºi calitati proprii, in mod special talentul de a intepreta. Am inceput sa ma pregatesc pentru a fi actor, totul mergea fantastic, am crescut din toate punctele de vede si am ajuns la Hollywood unde...reputatie, faima si glorie (pamanteasca).
Intr-o zi primesc un telefon de la managerul lui Mel Gibson: 'Sunteti cautat de Gibson pentru a interpreta un rol in care este esential sa stiti sa faceti Surf '. Am acceptat si m-am intalnit cu Mel Gibson…In primele minute regizorul mi-a vorbit despre surf si apoi m-a întrebat daca eu cred in Dumnezeu si ce cred eu despre Patimirea lui Cristos. Imediat mi-am dat seama ca surf-ul nu avea nici o legatura. Era numai un motiv. I-am raspuns: Vrei sa fac rolul lui Isus? El nu mi-a spus nimic si mi-a lasat timp de gandire pana a doua zi.
Primesc un telefon a doua zi de la el. 'Cine e?' 'Mel', raspunde. 'Mel si mai cum?' intreb. 'Mel...Cross'. 'In acest caz eu sunt Isus Cristos', am raspuns. Mel a inceput sa-mi spuna ca acest rol este dificil, incomod, ca imi pot ruina cariera de actor, ca o sa fiu luat in ras de colegii mei actori de la Hollywood. A incercat sa ma convinga sa nu accept acest rol, însa am decis contrariul.
Astfel am descoperit ca sporturile pe care le-am facut, evolutia pe care am avut-o din punct de vedere uman si artistic au avut un anume scop: acela de a putea interpreta acest rol crucial din viata mea. Nu a fost usor: chiar din punct de vedere fizic a fost un rol extenuant. Mi-am amintit ca Mel imi povestea ca a avut momente dificile in viata, odata ajungand chiar in pragul sinuciderii, insa credinta in Isus l-a salvat. Atunci a promis Domnului ca va face un film pentru ca el, si poate si altii de langa el, sa poata pretui marele dar al Mantuirii.”

Experienta personala de intalnire cu Jim Caviezel

-         Acest film te-a ajutat sa cresti in credinta? l-am intrebat la sfarsitul filmului pe Jim Caviezel. Iata ce mi-a raspuns:

-Da, si cred ca foarte mult. Am avut o ocazie privilegiata de a ma apropia de cuvantul lui Isus, de a avea o comuniune speciala cu El. Cand am inceput filmarile mi-am dat seama ca fiecare minut insemna o noua sansa de a ma apropia de Mantuitorul. Am inceput sa studiez latina si aramaica. Nu eram pregatit si stiam ca am nevoie de ajutorul Sau ca sa-l pot face cunoscut. Prietenii mei preoti m-au ajutat sa inteleg si sa ma rog. Stiam ca nu as fi putut sa intereptez acest rol fara ajutorul lui Isus si al Mamei sale Sfinte. Intrarea in comuniune cu Dumnezeu m-a ajutat sa trec bariere umane pe care nu credeam ca sunt capabil sa le depasesc: frigul pana la congelare, biciurea si oboseala fizica pana la extenuare. In zilele in care am filmat momentul crucificarii, a trebuit sa raman pe cruce ore intregi. Datorita frigului si a pozitiei, nu eram capabil sa mananc. Au fost zile in care m-am hranit numai cu Trupul Domnului, dimineata, la Sfanta Liturghie. I-am cerut in acele momente, precum si in toate zilele cat au durat filmarile, sa ma ajute sa-l comunic lumii pe El si nu pe mine ca protagonist

-         Astazi a fost o zi speciala pentru tine?

- Absolut. Dimineata am avut marea onoare de a-l intalni pe Sfantul Parinte si de a-i multumi pentru tot ceea ce face. I-am marturisit ca pentru mine el a fost un model de curaj care mi-a dat forta in momentele dificile. Ma aflu in acesta aula in fata multor cardinali, episcopi, preoti si surori si sunt emotionat. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti, pentru ca v-ati oferit viata Domnului, pentru marturia voastra de credinta.
Voi sunteti eroii mei si veti ramane astfel pentru totdeauna in sufletul meu. Rugati-va pentru mine.

Filmul

In timp ce Jim Caviezel urca scarile amfiteatrului, pe ecranul panoramic incepea proiectia filmului. Umbra actorului proiectata pe ecran disparea cu fiecare treapta urcata, pentru a da spatiu unicului portagonist al acestui film: Isus Cristos.
Muzica, atmosfera apasatoare, imaginea Mantuitorului, suferinta de pe fata sa ne-a proiectat in cateva secunde in realitatea din Getsemani.
Ritmul imaginilor, putinele cuvintel rostite in limba aramaica ne-a predispus spre o profunda meditatie.
Fiecare detaliu devine un element important in realizarea simfoniei Mantuirii, stiind bine noi toti ca ultima parte a acestei simfonii nu este Crucea si Invierea.
Toate personajele traiesc momentul patimii intr-o continua tensiune care se dovedeste a fi benefica pentru unii, iar pentru altii un cosmar.
Maria,intepretata de actrita romanca de origine evreiasca Maia Morgenstern, este tot timpul alaturi de fiul sau pe drumul Clavarului. Ea reprezinta imaginea durerii dar si a bucuriei de a fi mama. Gesturile sublime si pline de gingasie din copilaria si adolescenta lui Isus cristalizeaza dragostea de mama si forta credintei. Imi amintesc cu placere de cuvintele lui Jim Caviezel care, afland ca sunt un preot din Romania mi-a spus: “Maia Morgenstein este si ea romanca. O femeie extraodinara si o actrita deosebita. A fost pentru mine un privilegiu s-o cunosc si sa pot interpreta Patimirea lui Isus langa o persoana din poporul lui Isus, dar dintr-o cultura a Europei rasaritene. A interpretat rolul Mariei sublim.”
Maria Magdalena, intepretata de Monica Belluci, participa alaturi de Mama lui Isus la drama Calvarului.
Titlul filmului ne arata intentia autorului de a se concentra mai mult asupra Patimirii, asupra misterului Mantutirii noastre prin cruce, insa mesajul este clar: acela al vietii si sperantei. Sangele preotios a lui Cristos varsat in curtea lui Pontiu Pilat la biciure, pe drumul Clavarului ºi pe Cruce este pretul mantuirii noastre.
Giulgiul in care era infasurat Mantuitorul se goleste si trupul sau se ridica de la pamant pentru a lua locul la drepta Tatalui. Iar fetele tuturor celor care au sperat in El se insenineaza, se umplu de lumina, de pace si de viata.

Concluzie

The Passion of the Christ vizionat cu ochii credintei te patrunde in profundul sufletului, te face sa constientizezi marele dar al mantuirii dat noua prin Cristos, stimulandu-te sa meditezi asupra vietii tale, asupra lucrurilor realizate pana acum si a celor pe care trebuie sa le infaptuiesti, in lumina marelui dar al credintei primite la botez. Este o ocazie care ni se ofera si prin care noi putem sa ne apropiem mai mult de realitatea credintei noastre, ocazie la care noi putem sa raspundem cu un act de credinta, facand viata nostra asemeni cu cea a lui Cristos.

Claudio Barbut
claudiob27@hotmail.com




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14049 (raspuns la: #13830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt.Jay de la Ozzy - de (anonim) la: 03/06/2004 06:51:59
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Dear sister,

Ai scris chiar direct cum gandesti si e bine,apreciez si respect asta tuturor care fac,ca tine,nu sunt lasi sau ascunsi in suflet.
Chiar crede-ma ca uitasem termenul"fofoloanca"...deh de 23 ani in USA...
imi place termenul de "pussy",cred ca cel"cunt"e impropriu si parca o insulta.
Si la fel imi place mult clitorisul,il iubesc!Daca nu-l lingi in prostie si pui degetul pe el degeaba ai sex.
Poate unii barbati sunt prea horny si nu dau importanta femeii,sunt egoisti si doar la placerea lor se gandesc,nu-i bine.
O tin cum zici tu,5 minute(poate si mai putin!)si se cred mari barbati...

Da,Paianjenul zice ceva legat de sot si sotie sa aiba sex intr-o maniera ...decenta.
Ce-i oare considerat..."decent"?
Mie personal imi place sa am cat mai mult timp nu doar sexual dar si inainte,sa stau de vorba la un pahar de vin,sa fiu romantic si sa las femeia sa ia initiativa,n-o fortez si n-o ...atac infometat,a avea sex cere timp si pasiune.
In trecut am gandit altfel,dar de multe ori am facut ce iti scriu acum.Poate drogurile erau de vina sau consumul excesiv de alcohol....in alte situatii.

Omul se schimba dar capeti experienta nu doar in caz de sex,ci in orice aspect al vietii.
Hey,NU am ditamai p...a gen John Holmes(faimosul actor porno din anii 60-70
mort de aids,el da a avut cam 10.000 femei si barbati)dar e medie si satisface femeile,de fapt multe mi-au spus ca nu vor ditamai salamul de 30 cm.
5 min? Nu inseamna love intre doi oameni,ci doar procreatie in multe sensuri.
Si cand vine vorba de sotie-sot,nu stiu precis ce vrea Paianjenul sa spuna prin
"o maniera decenta"?

Eu mereu am scris in Cerc adevarul despre mine pt. ca nu-mi e rusine deloc si a fi onest e o calitate de Brave Warrior.
Ne spunem parerile dar sa fim sinceri cu noi insine si cei din jur.

Nu sunt impotriva Paianjenului,fiecare cu viata lui,dar sa incercam sa intelegem si pe a altora si sa ne transpunem in pielea lor,suntem toti acelasi suflet,nu?

Legat de maniera decenta,eu cred ca a face dragoste(a avea sex)implica si ceva pornografie sa zic asa,mi se pare f. natural si nu e ceva hippy!Vremile alea le-am trait deja personal.Sunt okay pt. mine.
Crezi ca am sex cu sotia mea in 5 minute?Oh NO!Nu fac nici chiar un maraton,dar e de ajuns o ora jumate.Suntem epuizati dar satisfacuti amandoi.
Si avem sex ca in filmele porno,ne e rusine?NU.
Chiar actul sexual e o dovada de dragoste intre sot si sotie si de ce sa nu
explorezi orice posibil?
De ce sa ai fantezii ascunse?Cand le poti transforma in realitate?
E oare ceva RAU?Nu-mi pasa de Biblie si alte carti religioase,ele nu-mi spun nimic,nu apartinem vreunei religii sau credinte si nu e nici necesar deloc!
Suntem toti acelasi suflet si doar dragostea intre noi conteaza,poate invatam sa iubim mai mult si sa uitam sa ne uram intre noi si lumea va fi mai adevarat libera si buna.

Ce e RAU in asta?
Maniera decenta?Cand am sex cu sotia mea,folosesc si vibratoare cu ea si masturbari si sarutari si orice orificii avem,crezi ca imi e rusine sa spun ca uneori imi pune degetul in cur?NU!
Ca-mi da un blow job si eu head inainte de toate si crede-ma ca avem un GREAT SEX!Facem si gimnastica in diverse pozitii care mai de care,de suntem plini de sudoare,dar suntem fericiti apoi .Si nu-i nevoie de o tigara.

Clitorisul este f. important,este organul feminin cel mai sensibil si caruia orice barbat ar trebui sa-i dea mare atentie cand are sex.Este f. rau ca unele tari musulmane si africane fac acest lucru femeilor,e vina barbatilor egoisti!NU stiu a face sex si a iubi o femeie.
Cum le-ar place lor sa fie castrati?AUD?
Acum sunt pus pe War Path,fiti siguri masochistilor de barbati ca va iau scalpul.
Ce e cu voi?Be cool and loose,THINK and FEEL inainte de a spune ceva.Think TWICE!

Ce fel de sex e ala prin cearceaf?Parca nu vrei sa atingi sa ai contact cu femeia?Este ceva fals.Dai din cur de zece ori si ...ti-ai facut...."datoria"?
Si ce face ea?Sta si dupa ce pleci sa te speli se masturbeaza?
Nu stiu de cate ori nu m-am masturbat pana acum,chiar si a doua zi dupa sex.
E ceva normal si nu -mi pasa ca-mi risipesc sperma.Uneori nu am chef de sex,si nici sotia mea Marilyn si atunci ne masturbam unul pe altul,am mai facut-o si cu alte femei inaintea ei,e f. placut.
Ne jucam intre noi,cream diverse scene teatrale cu costumatii,cred ca este ceva ce aduce un apetit in viata noastra sexuala si o mentine f. fericita,chiar daca acum avem sex de 2 ori pe sapt. uneori chiar odata.
E si mai interesant!
Lui Dolly Parton i-a placut asta...mama mia ce sani!!!Si inca a trebuit ...sa-i micsoreze(o durea spatele chiar cu sutiene speciale din sarma groasa).

Ce vreau in final sa spun e ca trebuie sa fim mai deschisi si mai intelegatori si sa nu judecam pe nimeni,fiecare avem ceva de invatat de la unul si alta,suntem frati si surori.Iubesc femeile la nebunie,dar nu mi-as insela sotia niciodata!Si la fel nici ea pe mine.Ne-am facut de cap amandoi destul pana la casatorie.
Asta nu inseamna ca nu aduc complimente femeilor pe strada,dar nu mai am acele ganduri...ascunse de a incerca sa le agat!Le iubesc ca surori si pe tine la fel.
Asa ca nu-ti face iluzii de un sex marathon cu mine.Ha!Dar te iubesc cu sufletul si esti sora mea.La fel iubesc si pe barbati,nu-s gay,am prieteni gay si lesbiene,ii iubesc deopotriva.
Am sex de 14 ani doar cu Marilyn si crede-ma ca suntem f. fericiti si satisfacuti sexual.
Avem tot felul de sex toys si cred ca oricine ar trebui sa le aiba,in loc....de o gaura in cearceaf.Nu este sex ...indecent,este just great sex si de ce nu?

Astea am avut de spus sora mea draga Jay.Nu uita ca te iubesc mult.
Imi cer scuze ca sunt atat de sincer dar asa am invatat,sa fiu ca o carte deschisa oricui.

Love&peace,

Ozzy(Wichincala Magha Chaule Shice-Little Eagle Who Cries).

"Mitakuye oyasin"(We are all related)
Great Chief and Medicine Man Lame Deer(Takche Huste)Oglala Sioux
























































































































#16082 (raspuns la: #15340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce Este Un Vis? - de Pavel Campeanu la: 05/07/2004 21:09:05
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Preotul Iulian Nistea a abordat problema Visului dintr-un punct de vedere nestiintific. Nu spun ca interpretarea dansului este complect eronata, dar spun ca pe langa interpretarea Bisericii, mai exista si o interpretare stiintifica. Ambele pozitii ar putea fi puse in acord.
De exemplu, parintele Nistea ne spune ca "visele trag sufletul omului in jos, spre pamant," si ca "visele fac parte dintr-o sfera nebuloasa in care noi nu mai suntem in stare sa facem discernamantul intre BINE si RAU." Cu tot respectul pe care i-l datorez parintelui, eu sunt in total dizagrement cu interpretarea sa.
In mintea mea eu cred ca Dumnezeu, cand a creiat Omul, a creiat si Visul (posibiltiatea omului de a visa vise). Probabil ca Visul a fost pus in om nu ca sa-l confuzeze, ci ca sa-l ajute cumva.

Asa dar, ce este un vis?

Visul este nimic altceva decat o forma simbolica de comunicare a omului inteligent. Subiectul este foarte complex, dar daca aveti putina rabdare si vreti sincer sa stiti pozitia stiintelor, dati-mi voie sa va explic mai "pe romaneste":

Creierul este intr-o activitate constanta, fara pauza, manifestate electric prin asa numitele unde cerebrale, care se pot examina direct pe hartie. Diferitele stari de constiinta, cum sunt starea de veghe, somnul, starea de alerta, somnolenta, agitatia, plictiseala, visarea cu ochii deschisi, concetratia mentala, toate astea cauzeaza diferite unde cerebrale. Activitatea noastra constienta foloseste numai circa 10% din activitatea cerebrala. Alte activitati (respiratia, bataile inimii, simtul vederii si al auzului, echilibrul mersului etc.) reprezinta si ele un mic procentaj. Exista in creier o arie speciala care controleaza IMAGINATIA. Stiinta abia acum descopera cum functioneaza. IMAGINATIA este ceva mai mult decat atunci cand visam ca suntem la volanul unei masini noi sau cand "vedem" pe cineva in pielea goala care ne atrage sexual! Este la fel ca atunci cand privim norii si vedem diferite forme ciudate. Este tendinta noastra naturala de a desparti "ordinea de haos." Mintea noastra nu prea agreaza haosul, de fapt i se opune si alteori incearca sa faca ordine din haos. Asta este foarte important in procesul de visare. Procesul acesta ia si el un procentaj destul de mic din activitatea cerebrala. Dar mai exista si MEMORIA. Memoria este vasta! Memoria ocupa un mare procentaj din activitatea creierului! Mai mult decat va imaginati dumneavoastra.

Si apoi, avem VISUL. Eu personal cred ca -- intr-un grad mai mare sau mai mic -- toti visam, zi si noapte. Visam chiar cand suntem la serviciu, sau cand conducem masina pe freeway, sau cand ne bem cafeaua, sau cand facem dragoste. Procesul are loc in subconstient, nu in realitate. Poate ca din punct de vedere technic nici nu putem sa spunem ca visam, dar activitatea este foarte apropiata de vis.
Cand dormim, dupa un numar oarecare de cicluri de activitate cerebrala, incepem sa "vedem" aceste vise cu mintea noastra constienta si sa "inregistram" cu ajutorul memoriei (asa se intampla ca ne aducem aminte de ele uneori).

Bine, bine, nene Pavele, dar...ce sunt visele? ma veti intreba.

Pai, din cele ce v-am explicat mai sus (in special chestia cu despartirea ordinei de haos), incercati sa va imaginati urmatoarele:
Creierul vostru, constiinta voastra si spiritul vostru, in timp ce se odihnesc, "revizuiesc" si "analizeaza" (in felul lor special) datele inregistrate in memorie. Undeva in culisele memoriei, se gasesc toate tendintele naturale ale vietii voastre, ale credintei voastre, fie ca le-ai violat sau nu, toate informatiile pe care le-ai castigat prin intuitie psichica (NOI TOTI avem asta in noi) si bineinteles, toate formele de comunicare cu Dumnezeul nostru.
TOATE ACESTEA, la fel ca si "citirea subconstienta printre randuri" a ceiace stim dela alti oameni ca si noi, sunt procesate, prelucrate de catre noi. Toate datele vin ca un HAOS, iar mintea noastra (la fel ca atunci cand privim norii si vedem forme) pune totul la un loc si restabileste o oarecare ORDINE sub forma unor scenarii vizuale, ca intr-un spectacol de sunet si lumina. emotie si activitate imaginara.
Rezultatul este...Ati ghicit, este VISUL!

Dar vai, ce bine ar fi fost daca ar fi fost atat de simplu!

Visele noastre sunt influentate de factori din viata noastra si din spiritul nostru, si toate aceste influente creiaza "categorii" infinite ca variatate. Uneori avem tendinta sa "categorisim" visele noastre ca "profetii" sau ca "vise obisnuite" sau "fizice" sau "cosmare" (ca sa amintim numai cateva). Si incepem sa le studiem pe fiecare in parte cu speranta ca vom gasi ceva in ele care sa ne fie de folos.
Iata cum vad eu problema: Mintea si spiritul nostru, impreuna cu creierul fizic, constituie de fapt cel mai mare computer care a fost creiat vreodata. Ca sa-i intelegi "bucataria" trebuie mai intai sa inveti despre tine insuti, despre Dumnezeu, despre viitorul nostru, si despre ceilalti oameni. Avem multe de castigat din vise, de exemplu o sanatate mai buna (fizica si mentala), o calitate de viata superioara, sau chiar cum sa castigam mai multi bani (de exemplu cand visezi o inventie sau o ideie mare).
Acum, pentruca aveti o ideie de baza despre vise si visare, stiti acum ce este un vis din punct de vedere teoretic, puteti acum sa intelegeti mai bine si sa decideti cum sa folositi visele voastra spre folosul vostru propriu.
#17342 (raspuns la: #17075) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rolul spiritualitatii crestine pentru dinisor, - de DESTIN la: 04/09/2004 19:58:34
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)

Rolul spiritualitatii crestine,la nivelul fiintei umane,este cel de a depasi opozitia dintre ratiune si iubire,ce a provocat numai suferinta in lumea zilelor noastre.

Faptele rele,aceste actiuni ale "FORTE ALE RAULUI",(cum eu le numesc) sunt rezultatul abuzului de ratiune in totala uitare de iubire.

Mai mult chiar, au aparut ideologii care au inlocuit iubirea cu ura de rasa sau ura de clasa, provocand atatea distrugeri si suferinte spirituale si materiale ca si adevarate hecatombe umane.

Rolul spiritualitatii crestine este cel de a inalta cu ea catre Creatorul ei, caci nu numai omul dar si intreaga creatie este menita sa devina cer nou si un pamant nou in Imparatia lui Dumnezeu.

Credinta crestina nu inseamna izolare,ci comuniunea omului cu Dumnezeu si intreaga creatie in Hristos.

Nimeni nu pune la indoiala aspectele pozitive ale culturii moderne secularizate,dar din multe puncte de vedere, in special morale si spirituale, modernismul nu inseamna progres,ci intoarecere la omul cel vechi,la omul cazut prin propria trufie,dinainte de Hristos,atunci cand se imbata cu iluzia inaltarii lui prin firea proprie.

Adevarata modernitate este cea adusa de Hristos odata pentru totdeauna,anume moartea omului vechi,scufundat in propriul lui egoism si renasterea omului nou in Hristos,prin miracolul prefacerii egoismului in iubire,prin viata in Hristos si prin urmarea lui Hristos.

Credinta adevarata nu are caracter individualist sau egoist,ci personal.

Invatatura noastra de credinta dispune de valorile spirituale care ne permit sa depasim sfidarea care ne vine din partea lumii secularizate.

Pentru aceasta este inca nevoie sa cunoastem bine aceasta actualitate si sa traim in viata noastra de zi cu zi,pentru a o marturisi nu numai cu vorba,dar si cu fapta,fiindca numai astfel vom deveni credibili.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21025 (raspuns la: #21002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT. VOI TOTI, DAR IN SPECIAL SOTIEI MELE!!!!!!! - de carapiscum la: 10/01/2005 05:00:47
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Mai intai de toate vreau sa jur pe ce am mai sfant ca cele ce urmeaza sa le scriu aici sunt purul adevar, adica acelasi adevar pe care l-am ascuns cu buna stiinta, intai de mine insumi apoi de ceilalti.

De aici a inceput totul:
EU- "Sa-ti spun ceva: eu am fost multi ani pe cont propriu, inainte de a ma casatori, si singur m-am intretinut fara vreo greutate, sa stii. Dupa fericitul eveniment lucrurile nu s-au schimbat prea mult, in sensul ca nu intotdeauna m-a asteptat mancarea calda intinsa pe masa- si asta nu m-a suparat. Nu m-au suparat f. multe lucruri desi in sinea mea nu le-am agreat niciodata. Si ce s-a intamplat cand am avut curajul si nasabuinta de a rosti ce gandesc? Sa fiu considerat un fel de intrus in viata ei. Am stat atunci si m-am intrebat: de fapt cine este intrusul aici, eu sau ea? Cine mi-a invadat viata cu iubirea pe care apoi a uitat-o? Cine s-a gasit sa-mi zica mai apoi ca nu-mi da socoteala unde merge si ce face, asta in conditiile in care eu ii spuneam cu f. mici exceptii unde sunt si ce fac? Femeia care s-a folosit de iubirea mea pt. ea!!!"
Daniela M.- "in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati.

lamureste-ma si pe mine: vrei ca femeia sa fie "si desteapta si frumoasa si banoasa si devreme acasa" (sau ma rog, asta o fi idealul) ... ok, dar tu, barbat roman, ce ii oferi?"

PRECIZARE NECESARA: nu e vorba de o a treia persoana in cazul nostru!

Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Am recitit ce am scris eu si ce au scris altii despre mine la acest forum si va spun cu toata onestitatea de care mai pot da dovada ca MI-A FOST EXTREM DE RUSINE DE MINE INSUMI!!! Dar ce urmeaza sa va spun tuturor sub forma de marturisire publica, spre stupefactia unora si spre extazul altora, tin sa precizez ca nu cauta sa atraga nici compasiune/compatimire, nici incurajari si nici altceva. Este pur si simplu vorba de nevoia mea interioara de a restaura cat de cat dreptatea si de-a ma putea impaca- cu Dumnezeu si cu oamenii, semenii mei- in special cu sotia mea. De iertat eu singur nu ma pot ierta! Ramane la latitudinea voastra sa ma judecati cum vreti. Pe langa asta, consider ca o mai mare umilire decat insusi faptul ca ne vom desparti anul asta nici nu pot concepe.

Decizia de a scrie aceste lucruri aici si acum vine intr-un context cu totul special din viata mea, asa cum deja v-am spus- pe fondul unei imense deznadejdi si pareri de rau pt. ceea ce am facut in trecutul nu tocmai indepartat. Va scriu acestea si cu greu imi pot retine lacrimile care deja mi-au inundat cararile vietii, zile si nopti la rand.

Din conversatia mea cu gazda acestui subiect, stand acum si judecand mai pe indelete, am dedus ca am facut pe interesantul la momentul postarii raspunsurilor mele. Eram intr-o pasa proasta, asta pot sa-mi amintesc, nici nu mai stiu ce am gandit atunci. Nu-mi caut scuze, am facut ce-am facut si acum suport consecintele faptelor mele. Am pozat in drept si sfant, am facut pe lupul moralizator, m-am impaunat cu tot felul de citate care nici macar nu aveam caderea necesara de a le lua in gura mea. Nu stiu cat de cerebral mai pot fi sau daca am fost vreodata, insa stiu ca mi-e dor de demnitatea mea pe care ca un nebun eu singur am profanat-o.

Nici unul dintre voi nu mi-ati atras atentia, cand i-am raspuns Danielei si i-am pomenit de deziluziile mele, ca prin afirmatiile acelea am jignit-o crunt pe sotia mea, mai ales ca nu era de fata sa-si poata lua apararea. Imbecil, nerod, ipocrit bicisnic ce sunt, sa ma ierte Dumnezeu ca spun asta dar mai bine mi-ar fi fost in ziua aceea sa-mi fi pierdut o mana ca sa nu mai pot redacta elucubratiile alea! Cum adica s-a folosit de dragostea mea? Iubindu-ma si iertandu-mi toate mojiciile, trecand cu vederea impasibilitatea unui trantor care-i sugea mierea sufletului, suportand absolut eroic traiul alaturi de un om care a dezapreciat-o si i-a calcat demnitatea in picioare in numele iubirii lui parsive??? Pai asta n-a fost casnicie pt. ea, a fost temnita grea in care cu ferocitate si fata schimonosita de ranjetu-mi salbatic am aruncat-o ca pe-un gunoi nefolositor. Si pt. faptul ca m-am considerat cel drept, care nu savarseste nici o faradelege asupra ei, am indraznit sa-i cer si ultima picatura de inima ce-i mai ramasese, am adus-o pana la stadiul acela de epuizare psihica si fizica in care a cazut bolnava. Iar cand am vazut asa ceva ce credeti ca am facut? NIMIC, oameni buni, NIMIC!!! Am lasat-o ca pe-un gard ce sta sa se prabuseasca si nici macar un leat de compasiune nu i-am pus in sprijin. De apa si de alte cele nici nu mai vorbesc. Sigur, in sinea mea ma gandeam atunci ca am dreptate sa ma port asa. ...Ah, nesuferitul de mine, dar cum poti lasa un bolnav sa zaca in patul de suferinta in care de fapt chiar tu l-ai infundat, mai ales ca este vorba de consoarta ta, cand legea crestina pe care ai invocat-o de atatea ori spune ca pana si pe dusmanii tai esti dator sa-i ajuti la vreme de necaz??? Si uite-asa mi-am dat singur dreptate si m-am intaratat in propria-mi inima pana ce am devenit dusmanul dinauntru- cariul ce roade in nestire si subrezeste lemnul de cea mai buna calitate. Zice o vorba: "pazeste-ma, Doamne, de prieteni/(casnici), ca de dusmani ma pazesc eu singur!"

Vreau in contextul asta sa vorbesc si despre ceva ce n-am vorbit cu nimeni niciodata. E vorba de vizionarea unor scene sexy sau porno, din reviste sau filme. Stiu ca e greu de crezut, chiar pt. mine insumi este pur si simplu inexplicabil, dar niciodata revistele porno sau sexy n-au avut alta insemnatate pt. mine decat ca material informativ, de documentare. Nu stiu cum priviti voi lucrul asta, insa eu in afara de sotia mea, de formele trupului ei frumos si curat, n-am dorit mai mult. Exista instinctual in fiinta mea dorul de ea, nu de femeie straina, pt. ca fantezii erotice nici macar nu mi-am putut inchipui sa am cu altcineva in afara ei. Si poate ca n-ar fi rau de spus un lucru aici, anume ca ea a fost prima femeie din viata mea si a ramas singura! Cred ca totusi i-am ramas fidel pana la capat, in pofida aparentelor care m-au tradat de inselator. Dar, sigur, asta ramane o afirmatie neverificabila. Cred ca ei i s-a parut a fi hidoasa aceasta fata ascunsa a mea, insa mie mi s-a parut a fi in regula fiindca oricine isi doreste sa aiba o viata sexuala normala, mai ales cand e vorba de inceputurile acestei vieti. Asta nu m-a facut instabil in sentimentele mele fata de ea si nici in dorintele mele pasionale pt. ea ca femeie. Daca macar ar fi existat posibilitatea citirii gandurilor...

Revenind la conversatia mea cu gazda, stiti cum s-a intamplat atunci cand mi-a zis verde-n fata cine sunt? Am scuturat din cap si-am zis: NU, eu cu siguranta nu sunt asa! NU sunt eu cel zugravit aici! Cata mascarada, ce oglinzi diforme am trebuit sa folosesc pt. a-mi canta singur in struna...! Pai e normal de vreme ce ego-ul uman si in special cel masculin nu poate accepta ideea ca daca ai gresit cumva trebuie sa recunosti asta cat mai curand, nu sa dai din colt in colt doar-doar s-o gasi o portita de scapare din fata propriei constiinte. Cand nu-ti joaca nimeni dupa cum ii canti, crezi ca nu vrea sau nu stie sa joace, nu te gandesti niciodata ca muzica ta e proasta si ca are ritmul stricat. In plus uiti ca fiecare are anumite afinitati pt. probabil lucruri diferite decat ale tale.

Mi-am zis la un moment dat ca de s-ar deschide pamantul sub mine si pe loc m-ar inghiti, nu mi-ar parea rau. Merit cu varf si indesat o bataie crunta, dar daca s-ar intampla asa n-as mai avea vreme sa indrept pe cat posibil greselile trecutului. Si apoi cui i-ar folosi un asa sacrificiu? Ei, asta-i o intrebare mai dificila. Poate ca in felul asta ar scapa lumea de tirania si de mandria mea...

Stiti ce e cel mai dureros in amintirile astea? Ca unele persoane din apropierea ei mi-au atras atentia inca de la inceput sa n-o ranesc, fiindca e o fiinta sensibila si a indurat destule la viata ei. Dar nesimtitul de mine a dat din cap atunci ca un natang ca intelege, a raspuns sa nu-si faca griji pt. ea si i-a asigurat ca o iubeste nespus de mult. Sigur ca o iubeam, insa indiferenta mea in a applica in practica acest sentiment rafinat si uitarea rugamintilor ei si ale prietenilor ei a facut din mine cel mai josnic si lipsit de constiinta barbat de care ar fi putut avea parte. Si nu pot sa nu ma intreb acum: de ce mi-au atras atentia atunci, ce au vazut acele persoane in viitorul nostru...?

Cred insa ca cea mai mare greseala pe care am putut-o face a fost aceea de a-i reprosa unele lucruri, asta fara a ma gandi in prealabil ca era necesar sa-mi aplic intai mie aceleasi reprosuri. M-am grabit sa ridic piatra si sa arunc asupra ei cu manie, n-am cautat niciodata cu adevarat sa inteleg si logica dupa care isi randuia ea propria viata. Si chiar sa fi avut dreptate, oare nu puteam macar sa fiu mai blajin, mai bland, mai temperat??? Sigur ca n-au existat numai zile negre, totusi ce folos de toate celelalte zile bune daca atunci cand a fost mai mare nevoie de mine eu am lipsit cu desavarsire la apelul cel mai important??? Vedeti voi, eu am gandit (superficial ca intotdeauna) ca ea n-a vazut decat partea goala a paharului... Insa nu m-am gandit niciodata ca in fapt eu n-am turnat nimic in respectivul pahar, ea mi l-a intins plin si eu am sorbit pana la ultima picatura apoi am uitat de asta si m-am trezit ca cer din nou sa beau- ceva in genul: "muieti ti-s posmagii?". In imaginatia mea bogata eu il vedeam plin, dar in el sufla vantul deznadejdii ei, nu era iubirea sau vreun rod al iubirii mele, ci numai un gol imens- si iata ca acum asta se razbuna fiindca acest gol s-a transferat pe deplin in propria-mi inima ca sa vad si eu cum e...

Stiti ce regret cel mai mult? In primul rand zambetul ei cald, dragastos, aproape nelumesc, acel zambet care incetul cu incetul s-a intunecat, apoi a disparut fara urma de pe fata ei obosita de atata chin sufletesc. In al doilea rand regret enorm timpul ei irosit in van in incercarea ei supraomeneasca si inutila de a mentine viabila o casnicie pe care eu o daramam prin orice mijloace. Apoi regret noptile pierdute in fata monitorului sau a televizorului, nopti care cel putin teoretic ar fi trebuit sa i le dedic in totalitate. Imi vine acum sa ma dau cu capul de toti peretii, sa-mi sfasii pieptul ca sa-mi scot inima si sa mi-o arunc la caini, dar cred ca nici cainii n-ar manca asa o inima neagra si stricata. Si cate regrete nu s-au ancorat acum in sufletul meu..., cate pareri de rau... Ce folos, sunt tardive.

A avut anumite pretentii pe care m-am grabit sa le accept gandindu-ma ca chiar daca unele nu-mi prea convin va trebui sa invat sa le respect ca atare. Dar bineinteles ca nu i le-am respectat nici o clipa; cum adica ea sa ridice pretentii si eu nu? Pai bine, mai golane, atunci de ce-ai mai acceptat? Si daca ti-a cerut s-o respecti si sa nu-i incalci anumite reguli pe care ea le avea deja in practica, tu te-ai gasit sa terfelesti totul fara zabava in dorinta de a-ti impune tu propriile legi? Adica tu sa-ti hranesti orgoliul masculin pana crapa iar ea sa taca si sa inghita ineptiile tale? Ce te asteptai, sa-ti puna cununi de lauri pe tamplele-ti intelepte??? A avut dreptate sa afirme ca ai incercat sa manipulezi in fel si chip unele situatii de asa maniera incat, normal, ea sa apara ca o scolarita prinsa cu copiatul si pedepsita- pusa la colt. Dar stii ceva interesant? N-ai facut decat sa te manipulezi pe tine insuti, pana la urma.

Stiu acum ca nu mai exista cale de intoarcere din voiajul de...despartire, incerc sa ma impac cu ideea asta. Acum..., acum ce-i de facut? Nimic nu mai e de facut decat bineinteles luarea aminte pe viitor si indreptarea copacului crescut stramb. Mai este posibil oare? Minuni se mai intampla, dar se spune ca tin doar 3 zile. Socotesc ca mie mi s-au oferit din partea sotiei mele mai mult decat suficiente zile pt. minuni (fara a mai pune la socoteala noptile) si daca ineptia si inertia nu m-ar fi dus in continuare pe acelasi val pierzator, azi n-as mai fi avut ce scrie aici. De aia va spun ca daca este cineva de care trebuie sa va fie mila in toata povestea asta sordida, acea unica persoana este sotia mea.

O singura dorinta mai am acum in viata, indiferent pe ce drumuri vom apuca fiecare din noi: anume sa reuseasca in cele din urma sa-si calce (inca o data, pt. a cata oara???) pe inima si sa ma ierte- nu cu sensul de a ma primi inapoi in viata ei, n-as merita asa ceva. Recunosc totusi ca sufletul meu nu mai are pace de cand ne-am separat si ca singura alinare mai rasare in sufletu-mi hain doar atunci cand o zaresc, altfel viata mi se pare lipsita de sens, lipsita de culoare, de farmec... Vioiciunea de altadata m-a parasit definitiv in ultima vreme iar de reusesc sa uit pt. o clipa si zambesc, atunci vine glasul acesta cumplit care ma intreaba: mai poti zambi? Si ca un facut, chiar de vad o femeie mai frumoasa in fata mea, ma uit la ea ca prin sticla- fiindca dincolo de ea o vad tot pe frumoasa si nevinovata mea sotie!!!

Am avut un noroc orb sa dau peste asa o femeie care sa ma iubeasca sincer, si asa cum spunea un antevorbitor aici (care nu stie cum sa-si mai arate aprecierea fata de propria sotie) eu n-am stiut/n-am invatat sa-i apreciez calitatile decat dupa ce am pierdut-o.

Cred ca pe aceasta cale am raspuns inclusiv cererilor mai vechi de a-mi cere iertare fata de unele persoane de pe forum.

Vreau sa inchei prin copierea unuia din ultimele mesaje aparute la acest topic fiindca mi se pare ca se potriveste f. bine acestei situatii.
"Barbatii nu sunt cele mai importante fiinte de pe Pamant ,caci in fata lui Dumnezeu toti suntem egali ,si daca va iubim-noi femeile ,nu inseamna ca nu mai avem si alte prioritati in aceasta viata.Imi pare indaratul acestei afirmatii o unda de aroganta.DA, sigur gresim ca sunteti centrul universului nostru ,ca va iubim cu disperare ,ca sunteti lumina ce ne ghideaza pasii prin intunericul vietii,ca suntem orbite de dragoste sub influenta careia se sterg toate supararile provocate,dar nu e greseala noastra ca sentimentele nu sunt impartasite ,ca suntem tratate necorespunzator, pentru ca barbatii habar nu au ce este respectul in primul rand pentru ei si apoi pentru cei din jur.Suntem sclave ale iubirii da ,si deci si ale barbatilor spre rusinea noastra.Oare nu ar trebui sa mai iubim?Ar trebui sa ne schimbam sufletele, materia creierului nostru,caci doar asa stim sa iubim oferind tot ce este inlauntrul nostru.
Atat a avut de spus o romanca din Ploiesti."

Asadar uitati ce ati citit in carti sau ati vazut prin filme, asta e povestea adevarata a doua vieti irosite si a unei iubiri distruse de un barbat roman- damnat sa fie in veci!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#33058 (raspuns la: #31644) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poveste - de (anonim) la: 01/04/2005 19:46:02
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
M-am nascut intr-o familie Crestina, parintii si bunicii mei erau oameni foarte credinciosi si inca de mic m-au invatat sa cred in Dumnezeu, imi citeau povesti din Biblie si asa mai departe.
Viata in familia mea a fost mereu minunata. Am avut niste parinti iubitori iar cu fratele si surorile mai mici ma intelegeam in general bine. Dumnezeu era mereu prezent in casa si viata noastra.

La scoala nu am fost niciodata foarte popular dar aveam citiva prieteni. Am avut relatii de prietenie atit cu baieti cit si cu fete. Fetele pentru mine au fost mereu o companie placuta.

Am intrat la pubertate cind eram prin clasa a 5°a. Pentru prima data am inceput sa am sentimente sexuale. Insa eram pregatit. Am fost un copil precoce din punct de vedere intelectual, mi-a placut mereu sa citesc mult asa incit stiam cite ceva despre primele porniri sexuale. Primele mele simtiri sexuale au fost mai mult un fel de curiozitate si credeam ca era normal ca aceasta curiozitate sa fie legata de prietenii mei de acelasi sex. Este o virsta la care multi baieti experimenteaza din punct de vedere sexual unii cu altii, dar asta nu este un indiciu al orientarii sexuale viitoare. Eu nu experimentam cu nimeni dar citeam mult si stiam ca un pic de ‘confuzie sexuala’ era perfect normala la virsta aia si ca multi baieti simt o atractie sexuala pentru alti baieti in timpul acestei perioade. Acest gind ma recomforta dar in acelasi timp nu-mi evita gindul ca pornirile mele sexuale erau pacatoase. Asa ca m-am concentrat si mai tare in Dumnezeu, scola si alte aspecte asteptind sa treaca etapa delicata.

Putin cite putin prietenii mei incepusera sa descopere sexul opus, era perioada in care ne impartaseam unii altora care fata ne atragea mai tare. In grupul meu era o fata care se purta foarte frumos cu mine asa ca le-am marturisit prietenilor mei ca imi placea de ea.. Insa cind ei ma intrebau daca credeam ca era draguta, nu stiam ce sa spun. Niciodata nu ma gindisem la colegele mele ca fiind ‘dragute’. Asa ca raspundeam ca cel mai tare conta ce era in interiorul ei. In acelasi timp ma intrebam ce anume facea ca prietenii mei sa se refere la ele ca fiind dragute. Nu intelegeam dar credeam ca era doar o chestie de timp si de a intilni persoana adecvata. Ma consideram in acelasi timp mai putin dezvoltat din punct de vedere sexual in comparatie cu prietenii mei.

Cind am inceput sa am visuri erotice, m-am ingrozit. In visele mele nu apareau fete asa cum scria in cartile pe care le citeam ci .....baieti! Ma trezeam atemorizat, ma simteam rau, murdar, pervers. Am inceput sa evit compania colegilor mei atractivi, sa ma concentrez mai tare in Dumnezeu, aveam incredere in ajutorul sau. Dar daca reuseam sa-mi inhib gindurile in timpul zilei, noaptea nu puteam evita sa visez...

La virsta aceea nu stiam multe despre comportamentul homosexual. Doar stiam ca era ceva amoral intre doi oameni de acelasi sex (barbati in general) si ca era complet condamnabil, un mare pacat. Dar nu asociam sentimentele mele cu comportamentul homosexual.

Mai tirziu, aspectul homosexualitatii a revenit intr-o forma mai personala. Unii colegi incepusera sa ridiculizeze homosexualitatea folosind termeni injositori. Ca raspuns, un grup de colegi incurajau toleranta. In cursul conflictelor, unul din colegi s-a declarat in mod deschis homosexual. Era fratele mai mare al unui prieten. Declaratia lui m-a shocat. Nu cunoscusem niciodata personal un homosexual (sau cel putin nu stiam). De fapt nu-l cunosteam personal dar faptul ca era fratele unui prieten (ma gindeam ce ingrozitor sa ai un frate homosexual) ma facea sa cred ca il cunosteam. Am inceput sa ma gindesc daca si prietenul meu era homosexual, poate ca se contagiaza, ma gindeam.

Intre timp elaborasem propria mea teorie in legatura cu homosexualitatea. In privinta mea, credeam ca inca treceam prin acea perioada de confuzie sexuala, din care asteptam sa ies pe masura ce ma maturizam. Credeam ca existau alti baieti care ca si mine treceau prin aceasta criza si ca lipsa lor de cunoastere ii putea duce la greseala de a se autoeticheta homosexuali si sa adopte un mod de viata homosexual, distrugindu-si in acest fel viitorul. De aceea vroiam sa-i spun fratelui prietenului meu sa astepte ca totul se indreapta, sa nu ia calea gresita. Dar nu am avut niciodata sansa sa-l inilnesc personal si sa-l avertizez de pericol. Aceasta nu m-a oprit sa adopt o pozitie publica acuzativa fata de homosexualitate si sa subliniez caracterul sau pecaminos. Vroiam sa fiu intelegator dar in acelasi timp sa fiu coerent cu credinta mea in Dumnezeu.
La liceu am cunoscut o fata extraordinara – L. Era foarte simpatica, spontana, sincera, activa, facea sport, si mai ales era Crestina. Ma simteam bine cu ea. Am inceput sa iesim din ce in ce mai mult impreuna si din ce in ce mai mult imi dadeam seama ca reprezenta tot ce cautam la o fata. Eram indragostiti oficial. Desi ne intilneam des, nu aveam nici o graba sa avansez in aspectul fizic, sexual. Ma purtam foarte educat cu ea. Nu m-am simtit niciodata atras fizic de L desi stiam ca aspectul ei fizic era foarte apreciat de ceilalti colegi. Cu toate astea tineam foarte tare la ea si faceam tot posibilul sa-i fiu un adevarat prieten. Singurul sarut pe care i l-am dat vreodata a fost pe obraz.

Intr-o zi am mers impreuna la un concert. Ne simteam bine, atmosfera era plina de emotie, dar amintirea pe care o am despre acel moment nu are nimic de a face cu muzica. In timp ce eu si L stateam fericiti tinindu-ne de mina, privirea mea s-a intilnit cu cea a unui tip foarte atractiv in multime. Am vazut fata lui pentru o fractiune de secunda dar imediat am simtit toate emotiile si gindurile mele concentrate asupra lui. Am recunoscut ca erau sentimente relationate cu sexualitatea mea. Imediat mi-am dorit sa-l cunosc, sa vorbesc cu el sa-l imbratisez. Cred ca m-as fi multumit doar sa ma asez linga el pentru tot restul serii. Recunosc ca nu era primul care ma facea sa ma simt in acest fel. Dar in acel moment am constientizat penibila situatie – stateam alaturi de cea mai frumoasa fata, pe care o iubeam si care ma iubea, iubita mea, cu care speram sa ma insor intr-o zi, si cu toate astea emotiile mele cele mai intense erau stirnite de un strain in multime, unul de acelasi sex... Ce se intimpla cu mine? Nu-mi asculta Dumnezeu intensele mele rugaciuni sa ma ajute sa nu mai am aceste sentimente oribile, perverse, nedorite pentru altii de acelasi sex, nu-mi vedea suferinta?
Obrajii mi s-au umplut de lacrimi iar L credea ca era din cauza muzicii. Dar pe drum catre casa si-a dat seama ca ceva nu era in regula si m-a intrebat. Eu nu am putut sa-i spun adevarul – cum puteam sa-i spun ca ma atrageau barbatii?

Intr-o zi chateam cu niste prieteni. Cu unul din baietii de pe chat vorbisem doar o data sau de doua ori dar am simtit imediat o conexiune, si ne-am trezit rapid ca purtam o corespondenta privata. Vorbeam despre tot felul de chestii pina cind mi-am dat seama ca era ceva special in relatia mea cu acest baiat foarte diferit de relatia mea cu ceilalti prieteni. Recunosteam in el ceva care imi amintea de mine. Cu cit conversam mai mult, cu atit mai mult simteam un sentiment de frica amestecat cu bucurie la gindul ca descopeream care era acea legatura misterioasa intre noi.
Deodata el m-a intrebat daca eu vroiam sa il intreb ceva, dar intrebarea pe care as fi intrebat-o mi s-a nazarit greu de pus. I-am zis ca nu imi venea sa-l intreb nimic deosebit. Cu toate astea el mi-a spus: ‘Nu sint gay, dar nici hetero. Sint undeva intre. Cred ca ma poti numi bisexual’
Imediat am izbucnit in lacrimi. Toate sentimentele reprimate timp de ani de zile, ma napadisera dintr-o data. M-am rugat in tacere. L-am intrebat daca putea sa mentina un secret. Si atunci i-am povestit tot. Datorita marturisirii lui aveam un nume pentru ceea ce imi framinta viata. Eram un ‘bisexual’. Dar pentru mine acel termen nu insemna o alegere si nici macar nu era o stare permanenta. Era doar o eticheta pentru conditia mea, o conditie eram sigur, temporara.

In cele din urma am capatat curajul sa-i marturisesc lui L ca eram bisexual si am fost uimit si uluit de usurinta cu care a acceptat si m-a incurajat sa continuam relatia noastra. Eu am fost de acord, aveam incredere ca Dumnezeu ma va ajuta daca credinta mea in El era puternica, credeam ca prin El voi invinge.

Mi-au trebuit citeva luni ca sa admit ca termenul corect pentru situatia mea era homo- si nu bisexual. Alesesem termenul bisexual pentru ca cel de homosexual are implicatii atit de ingrozitoare pentru mine. Nu puteam fi ‘gay’ pentu ca era pacat. Dar in final a trebuit sa recunosc ca sexul opus nu m-a atras niciodata din punct de veder fizic. O femeie frumoasa nu a stirnit niciodata emotii in mine. Asta m-a facut sa-mi dau seama ca nu eram corect fata de L. Stateam cu ea pentru ca vroiam sa fiu normal si imi placea compania sa dar niciodata nu am apreciat compelt feminitatea sa. Un prieten comun imi spunea mereu ce norocos eram sa am o prietena atit de deosebita, de frumoasa si plina de calitati. Mi-am dat seama ca el simtea ceva ce eu nu simtisem niciodata.


In cele din urma am fost amindoi de acord sa intrerupem relatia, mai tirziu ea si-a gasit alt prieten, a facut bine.

Chiar si dupa ce am acceptat ca sint ‘gay’ am mai crezut ca era o stare trecatoare. Eram intr-o cautare continua de cazuri de gays care au luat calea dreapta. Intre timp am incetat sa-l mai rog pe Dumnezeu sa-mi arate calea si am inceput sa-l intreb ce era de facut. Nu mai aveam raspunsuri. Cred ca nu am fost suficient de inteligent sau suficient de credincios ca sa gasesc raspunsul. Tot ce pot sa fac este sa ma umilesc in fata Lui, sa cad in genunchi si sa ma rog.

Multi dintre voi nu vor fi de acord cu multe din povestirea mea, dar asta este adevarul. Unii afirma ca nu ar trebui macar sa ma numesc homosexual ci doar ‘atras de acelasi sex’. Eu prefer cuvintul homosexual din motive proprii. Ce stiu este ca sint mai Crestin decit oricind, asta este adevarul chiar daca ma numiti homosexual sau nu.

Justin
Pentru mine, 1 Martie este o - de Selima la: 26/02/2006 00:19:49
(la: 1 Martie - despre Martisor)
Pentru mine, 1 Martie este o zi speciala. Desemneaza incepututl primaverii. Inceputul inceputului. Este ziua in care totul renaste, chiar daca nu fizic, cel putin in inimile noastre simtim fiorul primului vant de primavara. Chiar daca zapada predomina pe strazi ,intr-un colt al parcului isi face aparitia primul ghiocel. Este vremea unui nou inceput. (Pentru mine Martie simbolizeaza si luna nasterii mele:P)

Traditia martisorului este pastrata si respectata, dar nu din obligatie fata de neamul romanesc(caci acest respect fata de stramosii nostrii nu este intotdeuna premergator acestei zile frumoase din viata romaniilor.) ci din placerea de a oferi.
O fata se bucura de micutul medalion cu codita alba si rosie pe care il primeste, iar baiatul care i-la oferit simte bucuria ei si se bucura la randul sau.
Este poate si incepututl unei noi iubiri...unui nou sentiment..unei noi vieti!
Iar amintirea este superba si poate fi pastrata chiar si dupa zeci de ani. Sub forma micutului dar primit.
Iar fatpul ca este o sarbatoare pur romaneasca ma face sa ma simt mandra de originea mea. nici nu vreau sa ne preia si alte popoare traditia..ce ...sa ajunga asa de ...fara valoare....cum este pentru unii Valentine's day?
Nici nu magandesc....este darul natinuii noastre ..pentru noi....
Iar eu ca fata...sunt foarte mandra atunci cand port un martisor...si chiar daca ziua frumoasa isi gaseste sfarsitul....zambetul nu-mi paraseste buzele....seara imi amintesc de emotiile traite...iar a doua zi..o iau de la capat ...cu martisorul meu preferat cu tot!
Alergare de viteza-la intrecere cu viata - de zaraza sc la: 31/03/2006 13:31:04
(la: SOMETIMES I JUST FEEL LIKE SHIT)
Vad ca asta e o caracteristica foarte intilnita...Pesemne ca vom gasi cauza in societatea actuala...nu mai avem timp pentru noi, pentru micile noastre placeri, mici dar atit de importante...Sintem prinsi in iuresul vietii, el ne duce mai departe si in urma ramine viata noastra, noi ne grabim si nu vedem ca a ramas in urma...Recuperati-va micile placeri...ce va placea in adolescenta? Desi nici eu nu fac ce imi placea, ca ma adaptez la ce imi e accesibil...dar nu ma dau batuta...am avut o perioada mai tulbure, sper ca a trecut, nu zic ca m-a ajutat Dumnezeu ca cineva...mai multi nu m-ar lua in serios...dar e cert ca mi-e mai bine...ceea ce va doresc si dumneavoastra;) Sigur ascultati muzica preferata? Nu cumva ati uitat niste melodii ciudate, e adevarat, dar care v-ar face bine?-e un exemplu...Am pierdut undeva farmecul vietii, poate trebuie sa redevenim copii pentru o zi, ei au atita nevoie de intelegere si adultii renunta prea usor la inocenta, la naivitate...Fiti naivi! Incercati sa fiti adolescenti ca cei de azi...
A, si ma mai gindeam la ceva...Eu cel putin nu mai simt nevoia sa citesc carti...Dar caut anumite carti pentru fiica mea...Si ca sa ma documentez...Le caut cu un scop precis...Viata e infinit mai interesanta...Multumesc pentru intelegere si ma iertati daca nu v-am putut ajuta...

cere si ti se va da
#114577 (raspuns la: #114552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lucruri in comun... - de Dante Faustus la: 31/07/2006 20:29:39
(la: Ce cosmaruri aveti?)
mi se pare mie sau nu sunt singurul care are asemenea experiente...? pare-se ca nu. important e ca nu sunt singurul care are cosmauri, doar ca problema e, ca sunt singurul care le are incontinuu. am dat peste acest site cautand un leac sau sa fac ceva pentru a-mi stapani subconstientul cand sunt in "pauza". subiectul asta e un fel de D.A. (Dreamers Anonymous). ma rog, vi s-a intamplat sa nu dormiti doua zile la rand, si sa va culcati a treia zi, dar sa dormiti pana in urmatoarea zi? mie mi se intampla de 3 luni incoace, si se pare ca se tot reia. am cautat pe net, cosmaruri, nightmares, cauchemars, in toate limbile care le vorbesc, dar niciunde nu am primit detalii concrete. cat l-am mai citit eu pe sigmung freud e nimic pe langa ce "experimentez" eu in ultimele luni.
voi ce faceti de obicei cand aveti o succesiune de deja-vu-uri? ce faceti cand va ganditi la un subiect ludic, filosofic, etic, si dati la nimereala pe un post de televiziune si-ti vine sa spui Evrika, deoarece subiectul acela este dezbatut de catre 2-3 oameni, fara sa stii tu, doar gandindu-te la el.
nu vi se intampla sa ascultati de exemplu o anumita melodie ambiental/instrumentala care sa va aminteasca de anumite momente care nu sunteti siguri daca le-ati trait sau nu...?
ultima perioada am citit un mare psihanalist, contemporan, care spune astfel : "If you believe in raw evil, you can create it, by dreaming" . pana si chestia asta iti da de gandit.
ce dracu as putea sa fac sa adorm? efectiv confund ziua cu noaptea. prietenii se mira cum de ies afara abia la 24:oo noaptea...am incercat tot, somnifere, lapte cald, oboseala, sex intens, dar, nimic!!!
pana si atunci cand adorm, am cosmaruri asemeni voua, doar ca nu odata m-am trezit cu urme sau stiu eu ce din vis. ma gandesc ca acuma veti spune ca insomnia asta mi-a afectat judecata, pai, uite, nu e asa!
puteri psihice inca nu am, deci nu ma pot numi un mindflayer, dar ii o chestie ciudata, ca, nu odata s-a intamplat sa gandesc cu un om acelasi lucru, evident, spunandu-l inaintea lui, prin simpla intuitie.
din punct de vedere al ceasului biologic, nu mai am mult daca nu dorm, dar problema e ca nu pot. si ar mai fi o chestie legata de cosmaruri. am facut un mic studiu asupra subconstientului, si multe lucruri deriva de multe ori de la viata noastra de zi cu zi. dar nu toate! unele sunt imagini pe care noi le creem, prin simpla noastra gandire, unele atat de inspaimantatoare, incat chiar noua, (creeatorilor) ne este teama sa vorbim despre ele, gandindu-ne ca mai bine ar ramane in subconstient, bantuindu-ne visele, transformandu-le in cosmaruri.
de multe ori, se intampla ca un vis sa fie atat de intens, incat in prima fractiune de secunda, sa simti totul pe pielea ta. am mai facut o chestie interesanta. cand va treziti din somn, nu va uitati la fereastra, si va veti aminti o parte din vis.
nu vi s-a intamplat vreodata sa va invingeti cosmarul dormind? eu am facut asa, dar n-am scapat de "all my inner demons". am mai patit o chestie, care cred ca asta mi-a stricat somnul : sa ma trezesc brusc din vis inainte de a pati ceva in lumea "psihic/nemateriala".
unele cosmaruri sunt atat de intense, si de periculoase (in special cele repetitive) incat pot lasa sechele. asa ajung unii oameni "dementi". dementia inseamna pierderea inteligentei, inchiderea in propria lume (asemeni fazei a III-a a schizofreniei) , cresterea fortei.
sa numim ceea ce patesc eu : obilvscr (O Bariera Intre Lumea Viselor Si Cea Reala).
#136761 (raspuns la: #100103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru limpede, gasit pe Google - de Intruder la: 03/04/2007 07:44:17 Modificat la: 03/04/2007 07:45:00
(la: Pesach fericit!)

PESACH SI ISTORIA ACESTUIA


Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate, Pesach este o sarbatoare de origine biblica care marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti. Este o sarbatoare de opt zile, care include doua zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit. In timpul celor opt zile mancam matzah si ne abtinem de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. In primele doua seri de Paste, se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca marror, ierburi amare.

Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor, Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora, Iacob, Rachel si Leah.

Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de persoane care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt. Aici, aceasta familie a crescut si a prosperat intr-o asemenea masura incat evreii au ajuns sa fie priviti ca o amenintare de catre gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ura si,in final, intr-un program organizat de sclavie si opresiune. Dupa o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de catre Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plagi, Dumnezeu a eliberat o natiune, provenuta dintr-o familie care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Tora pe Muntele Sinai.

In timpul unei mese speciale de Pesach, numita Seder, se citeste Haggadah. Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea trateaza in principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul nostru national de nastere. Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii noastre nationale.

Cuvantul haggadah inseamna a spune sau a relata. Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii. Pesach, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta.

Mesajul inerent in Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari - si pe pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente. In iudaism, a fi erudit, invatat si intelept nu este un scop in sine, ci este un mod de viata.

Cuvantul "Pesach" poate fi despartit in doua cuvinte: Peh (gura) si Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteste ca desi porunca de a ne aminti de Exod se aplica "in fiecare zi din viata noastra" (Deuteronomul 16:3), totusi, de Pesach nu este de ajuns sa ne amintim, ci trebuie sa spunem povestea exodului si sa "vorbim" despre ea pe indelete.


copiat din: http://www.jen.ro/sarbatori_files_7.html
#183715 (raspuns la: #183579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu sunt cea mai importanta persoana din viata mea... - de impreuna2006 la: 19/10/2008 10:50:00
(la: "eu sunt omul care ... ")
ARGUMENTEZ

A fost odata un vaduv care locuia impreuna cu cele 2 fete ale sale care erau foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau mereu multe intrebari... la unele stia sa le raspunda, la altele nu... Cum isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, intr-o zi si-a trimis fetele in vacanta cu un intelept. Inteleptul stia intotdeauna sa le raspunda la intebarile pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un o vrabiuta pe care planuia sa o foloseasca pentru a insela inteleptul.
-Ce vei face? o intreba sora ei.
-O sa ascund vrabiuta in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e vie sau moarta.
Daca va zice ca e moarta, imi voi deschide mainile si o voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e vie, o voi strange si o voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela.
Cele doua fete au mers la intelept care medita si l-au gasit meditand.
- Am aici o vrabiuta ... Spune-mi inteleptule, e vie sau moarta?
Foarte calm, inteleptul surase si le zise:
-Depinde de tine... fiindca e in mainile tale....

MORALA

Asa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. Nu trebuie sa invinovatim pe nimeni cand ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. Viata noastra e in mainile noastre, ca si vrabiuta. De noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.
*** - de maan la: 30/10/2008 18:23:37 Modificat la: 01/11/2008 12:45:40
(la: Miss Cafeneaua 2008 (Probele))
“femeile sunt de fapt la fel ca noi
sunt si ele curioase ca noi
stii, te uiti la una pe strada sau in tramvai
si te gandesti: dom’le cum ar fi?
asa gandesc si ele”.
(M. Cartarescu)
Intrebare: …ce ai de comentat?


... ca ma bucur ca ati specificat care este intrebarea.
mi-ar fi fost extrem de dificil daca n-as fi vazut cuvantul 'intrebare' inainte de 'ce-ai de comentat?'.

Exercitiu de Imaginatie: Targul de Barbati.
traiesti intr-o tara – Matriarhalia, unde femeile au drept de viata si de moarte asupra barbatilor, ii pot vinde sau cumpara. vine o zi cand vrei sa-ti vinzi sotul/iubitul/amantul ...si-l duci in targ.
Intrebare: cum ii faci reclama in fata unei posibile cumparatoare?


nu-i fac!
se stie ca tot ce am eu e cu-adevarat valoros.
in plus, io-s singura care nu are nevoie sa cumpere barbati - toti se ofera, n-am ce vinde.
p-aia care nu-mi mai trebe ii insor, nu-i vand.

Ce ar mai avea de spus Seherezada in cea de-a 1013 noapte?

ar dormi si ea, saraca.

Incearca o spovedanie in fata unui expert in natura umana.

adica omul e in natura umana si io-l tin de vorba?
nu-i cam pervers?

tot in Matriarhalia, esti nevoita sa mergi la un meci de rugby la 500 de km. de domiciliul tau, sa-ti sustii echipa favorita.
acasa raman: copiii vostri de 1, 3 si 5 ani, mama ta, 3 motani castrati, un caine doberman si-un altul pechinez si bineinteles sotul/iubitul.
fa-i sotului/iubitului/papagalului... o lista cu ce are de facut in ziua in care tu lipsesti de acasa.


mama are grija de copii, dobermanul o sa ucida motanii (de care-abia astept sa scap!), pechinezul ramane la o vecina (de el nu vreau sa scap!).
lista pentru el: iubitule, du-ma la meci!

esti prinsa de canibali - tu si inca doua femei. sunteti aduse la seful de trib care decide ca veti fi mancate. oala mare e umpluta cu apa si pusa pe foc.
dupa indelungi lamentari si plansete din partea voastra, seful de trib inghite o cutie intreaga de Extraveral si decide: doar una singura va scapa, dar numai dupa ce va expune un discurs in favoarea ei. cea care isi va expune cel mai beton discurs, va scapa cu viata. celelalte doua vor fi halite cu fulgi cu tot.
Intrebare: cum ar fi discursul tau?


scurt:numai un idiot ar incerca sa manance un sac de oase!

"Sa ma asez intre tine si lume dar sa stau la distanta, urmarindu-te, vazandu-ti frumusetea" (cosmacpan)
cauta greselile de exprimare.


as cauta mai degraba sa beau o cafea cu dumnealui...

"Ca bărbat mi-ar fi fost greu; între femeia mea şi mine
s-ar fi întins 9 fabrici si 9 uzine." (Realdo, "Sapca mea comunista")
cauta greselile de forma.


adica sa ma prefac a le cauta!?
regret! deja am facut-o cu Mac!

"Fericiti cei ce-au cunoscut femeia, caci ei vor stapani iadul!" (Intruder, "La multi ani...”!")
cauta greselile de fond.


aici nu-s decat greseli de fund.

Pune o intrebare (una singura) Comisiei de "Senzori".
(atentie, s-ar putea sa ti se raspunda!)


veniti cand sunteti siguri ca-mi veti raspunde!

Cea mai originala si mai documentata poveste va primi un premiu special din partea noastra. Dam drumul la cronometru!

draga, pi daca dati drumu' la cronometru inseamna ca vreti una mica si rapida!
tipic, draga!
scurta si rapida n-am.

Stii sa minti?
nu stiu sa mint!

ai aptitudini in directia asta?

daca stiu, inseamna ca am, daca nu stiu inseamna ca n-am.
ce rost are-ntrebarea asta?
ati obositara deja?

stii sa faci meandre concrete?
teoretic sau practic?

poti sa denaturezi, sa induci in eroare, sa trombonesti?
da, da, da, poate, nu.

Minte-ma frumos, de sus in jos

ghinion! nu pot decat de jos in sus.



SECTIUNEA II-a - Buricul cu talente !!! :))) - de Lady Allia la: 03/11/2008 23:48:45 Modificat la: 03/11/2008 23:51:30
(la: Miss Cafeneaua 2008 (Probele))
1. Stii sa folosesti pickamer-ul?

decat la tarnacop mai bine cu picamerul :))).
il folosesc cu precadere la viteza incet si foarte incet.

Esti initiata in tainele finisajelor interioare?

ioii, da se pune problema?
dupa munca grea in constructii, finisajul e floare la ureche!
pun si tapet!

Ai terminat masterul in origami si petrochimie?

de ce? vreti sa ambalati ceva gaze in trandafiri de hartie?

Esti campioana nationala la gimnastica ritmica?

is la mai multe! saritura cu prajina, sapte metri garduri...

Stii sa canti la fagot sau oboi?

pai, daca spun ca stiu sa il fac pe maestru sa scoata singur sunete, ma credeti? :))))

Orice talent/aptitudine/deprindere pe care le urmezi cu indarjire de mandarin se vor consemna in carnetul de bal si vor conferi un plus de stralucire coronitei de miss pe care esti gata-gata sa ne-o confisti. Ardem de nerabdare sa-ti cunoastem talentele secrete!
Ce trebuie sa faci? Ne povestesti in detaliu despre talentul tau special (incearca sa te limitezi la max. 300 de cuvinte), dai exemple si – daca poti – dovezi (linkuri spre diplome, poze, filmulete, orice crezi tu ca poate veni in sprinjinul povestii tale).
Cea mai originala si mai documentata poveste va primi un premiu special din partea noastra. Dam drumul la cronometru!

stiu sa visez si sa ii fac si pe altii sa creada in visele lor. stiu sa fac luna sa vorbeasca. stiu sa trezesc magia cu ochi senini de copil, iar apoi sa o pun in suflet de om mare sa ii fie de zi frumoasa la vreme mohorata. stiu sa fac povesti din orice, apoi sa le dau viata. stiu sa modelez spiridusi si zane, elfi si copaci vorbitori, iar apoi, creez o lume pentru fiecare.
stiu sa iubesc si incerc mai mereu sa ii fac pe oameni sa inteleaga ca iubirea este esentialul...ea este singura care ne defineste atat, atat de frumos. restul este inconsistenta fara gust, fara culoare, fara ritm - o viata goala si absurda.

2. Stii sa minti?

zic cate-o minciuna de crap intre masele si cuburile de gheata! asta e!
de aici si intrebarea lui barbatu-meu: bre, de aia nu am eu niciodata gheata la wisiky???

ai aptitudini in directia asta?

le perfectionam dupa starea de necesitate.
cat de cald sau rece vreti wisiki-ul???

stii sa faci meandre concrete?

nu, dar pot face niste impachetari de iti trece toata reuma sufleteasca!

poti sa denaturezi, sa induci in eroare, sa trombonesti?

cum am facut mai sus?
cum sa nu?
mai mere' una?

Minte-ma frumos, de sus in jos - cum pacaleste suava ciocarlie, un vajnic eschimos.

v-as minti, dar o las pe altadata.
acum ma grabesc sa prin iceberg-ul de noapte :))).

*** - de anisia la: 04/11/2008 12:50:06
(la: Miss Cafeneaua 2008 (Probele))
SECTIUNEA II-a - Ibricul cu Talente (exhibitio)

1. Stii sa folosesti pickamer-ul?
Esti initiata in tainele finisajelor interioare?

- haha, dragalasilor... sa va zic un secret. cin'se lauda ca-i miere, nici ca stie ce se cere, cum sa faca, ce sa dreaga pe pickamer sa-l intreaca in a tainei finisare, nici culcat, nici in picioare. cine insa tace malc, vei afla ca chiar cu talc stie cum sa manuiasca, nu doar arma stramoseasca, un pickamer oarecare... ci pickamerul ce-i tare! ca de-i mare si-ofilit, nu-i pickamer ca-i sortit sa ramaie-n ziua mare, uite-asa cu ochii-n soare. insa de-i mai maruntel dar vanjos ca un soldatel, el de-ndata va afla, cum se poate finisa :)))

Ai terminat masterul in origami si petrochimie?

- nu mamica, io sunt cu sindromul turistic bine dezvoltat. impachetez in treizeci de secunde si nici n-ai habar cand ma intorc... io si cu cutremurul, suntem doua ecuatii cu mii de necunoscute :))

Esti campioana nationala la gimnastica ritmica?

- da, proba cu flipflopul :))

Stii sa canti la fagot sau oboi?

- nu bre, ca am teama de microbi. cine stie fagotul ala pe unde-o mai cantat... io-s fobiotica cand e vorba de oboi, ca mi-aduce aminte de cimpoi, care era catelu lu nea paranghel de-l azmutea pe noi cand ne mumuleam in camp si de-atunci mi-am zis ca mai bine sa cant la pianina, ca are pedale si sunete rotunde, ca rotula lu iliuta care cand vrea sa vrajeasca pe cate una ii arata rotula si aia pica ca proasta ca n-a mai vazut in viata ei asa rotunjime...

Orice talent/aptitudine/deprindere pe care le urmezi cu indarjire de mandarin se vor consemna in carnetul de bal si vor conferi un plus de stralucire coronitei de miss pe care esti gata-gata sa ne-o confisti. Ardem de nerabdare sa-ti cunoastem talentele secrete!
Ce trebuie sa faci? Ne povestesti in detaliu despre talentul tau special (incearca sa te limitezi la max. 300 de cuvinte), dai exemple si – daca poti – dovezi (linkuri spre diplome, poze, filmulete, orice crezi tu ca poate veni in sprinjinul povestii tale).
Cea mai originala si mai documentata poveste va primi un premiu special din partea noastra. Dam drumul la cronometru!

- io sunt multitalentata si polivalenta ca am terminat facultatea la politechnica, tot cu poli incepe, si cu multi, ca mi-a luat multi ani pana am terminat-o ca puneam cate o caramida in fiecare zi ca sa nu fac sciatica. si mai sunt talentata si la cantat ca am invatat cand ma duceam cu hanfri la pescuit noaptea ca el zicea sa ii tin de urat da defapt voia sa ii tin de sase ca se punea in cap cica sa vaza lumea cu susu in jos, da io i-am zis sa nu se mai uite la susu oamenilor ca le pica vorba aia in jos da' el nu a vrut sa asculte si atunci m-a luat cu el la pescuit si io am exersat in fiecare noapte... haaaaaooooooooouuuuuuuuuyrrrrrrrroooooooosssssssiiiiiiii.. asa faceam vocalize de se cutremura bietu hanfri de emotie cand ma auzea si se uita la mine cum tresaltau vorba aia corzile vocale de emotie. si mai sunt talentata si la gatit ca arunc in oala tot ce nimenresc numai la culoare sa se potriveasca ca de gust pui colea doua degete de sare si-o lingura de piper si gata e treaba. la economisit nu am talente da nu e nimic ca compensez cu cumparatu ca am un talent la shoppingtherapyyyyyyyyyy de nu ma intrece nimeni :)))))

2. Stii sa minti? ai aptitudini in directia asta? stii sa faci meandre concrete? poti sa denaturezi, sa induci in eroare, sa trombonesti?

- normal ca stiu, doar sunt femeie!

Minte-ma frumos, de sus in jos - cum pacaleste suava ciocarlie, un vajnic eschimos.

- intr-o zi am sa te iubesc cu ochii inchisi departe de lumea dezlantuita, acolo unde inceputul nu are sfarsit si diminetile poarta flori in par. apoi am sa te port in mine - adevar nou descoperit, pana la capatul zilelor, nestavilita fie-ti vrerea.
#359056 (raspuns la: #359052) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
VIATA CA FAPT DIVERS - de moreni la: 31/05/2009 22:03:45
(la: Divortul, un esec?)
NU VA LASATI INSELATI DE APARENTE TOTUL POATE PAREA O BUTAFORIE SI IN REALITATE ESTE VIATA DE ZI CU ZI. DACA ITI DORESTI CU ADEVARAT POTI AVEA! DESI EU IMI DORESC NU STIU DACA AM SA REUSESC PT CA NU DEPINDE DOAR DE MINE. SE PARE CA MAI SUNT SI ALTE PERSOANE INTERESATE CA VIATA NOASTRA DE FAMILIE SA NU MEARGA. VA ROG SA CITITI CU GHILIMELE DE RIGOARE.VIATA ARE O MULTITUDINE DE FORME PE CARE NICI NU LE BANUIM . DIVORTUL ESTE UNUL DIN ELE. DAR NU VA GANDITI CA ATI REZOLVAT TOTUL DACA ATI DIVORTAT! ABIA ATUNCI INCEP ADEVARATELE PROBLEME. CEI CARE AU TRECUT PRIN ASTA STIU CE SPUN
EU INCA NU AM AJUNS SA IL INCEP(DIVORTUL) DAR NU INSEAMNA CA NU POT SA VAD VIITORUL
DE DUPA. ADICA ACUM AVEM n PROBLEME,DUPA VOM AVEA n+1 CEL PUTIN
PUNCT SI DE LA CAP. NU EXISTA ASA CEVA. EXISTA O CONTINUARE TREBUIE SA O DORIM DACA EXISTA CAPACITATEA DE A CONCEPE IN MINTEA NOASTRA CA REALITATEA DE ZI CU ZI NU INSEAMNA SI REALITATEA PE CARE NOI O GANDIM.CEI CARE DORESC DIVORTUL DIN MOTIVE PE CARE DOAR EI LE INTELEG TRAIESC IN ALTA DIMENSUNE A SPATIULUI SI CHIAR A TIMPULUI.DAR TOT ODATA SUNT CONTEMPORANI CU NOI. AM CREZUT CA AM GASIT CEA DE A DOUA JUMATATE DE SFERA CARE SE POTRIVEA MOZAICULUI RUPTURI DAR IN SCURT TIMP CRED CA MI-SE VA DEMONSTRA CONTRARIUL SI ASTA DUPA 18+4 ANI CASATORIE+TATONAREA DE DINAINTE
POTI SA STERGI CU BURETELE ? ATATIA ANI DIN VIATA? SA AI UN COPIL DE 15 ANI CARUIA TREBUIE SA II EXPLICI DE CE NU MAI EXISTA ACEASTA FAMILIE?
ESTE FOARTE GREU! EU SUNT PE PUNCTUL DE A CLACA! SA NU MAI POT SA LUPT PT A TRECE MAI DEPARTE.EU VREAU SA LUPT,DAR MI-SE TAIE TOATE PORNIRILE DE A REFACE CEEACE AM REUSIT SA STRIC CU VOIE SAU FARA VOIE. AM FACUT O PROPUNERE: SA O LUAM DE LA INCEPUT DE PE ALTE BAZE. TOTUL IMI ESTE REFUZAT. DE CE ? AM COMIS O CRIMA CARE NU POATE FI IERTATA? SAU NU AM FACUT DECAT SA IMI DAU SEAMA DE GRESELILE DE CARE MA FAC VINOVAT?
NU IMI CONVINE SA FIU ACUZAT DE O "CRIMA" PE CARE NU AM COMISO
FIECARE ARE PROBLEMELE SALE DE FAMILIE
SA NI-LE REZOLVAM ASA CUM NI LE-AM CREAT ADICA SINGURI . VA DORESC LA TOTI CARE CITITI ACESTE RANDURI SA NU AJUNGETI CA MINE.ADICA SUNT PE PUNCTUL DE A INCHEIA SOCOTELILE CU VIATA! PT CA VIATA MEA AM DEDICAT-O ACESTEI FEMEI PE CARE O IUBESC SI CARE ESTE INCA SOTIA MEA VREAU SA IMI REFAC FAMILIA,VIATA DE FAMILIE,SI TOATE GRESELILE PE CARE LE-AM COMIS IN TERCUT
DAR NU MI-SE ACORDA ACEASTA SANSA. SUNT UN CONDAMNAT SA TRAIESC IN SINGURATATE SAU MAI RAU SA MOR IN UITARE SI DISPRETUIT DE CEI PE CARE I-AM IUBIT SI II IUBESC.MULTUMESC CELOR CARE M-AU AJUTAT SA AJUNG AICI! PT CA LA FINAL TOT EU VOI FI VINOVATUL SI TOTUL SE VA CONCRETIZA IN "VIATA CA FAPT DIVERS"
adio VA SPUNE MORENI
#445998 (raspuns la: #445879) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata la treizeci de ani - de (anonim) la: 25/09/2003 04:42:18
(la: Viata la 30 de ani)
Dogmatic,ai perfecta dreptate!de ce trebuie sa copiem ceea ce au facut altii inaintea noastra? Critica celor din jurul nostru este cea mai buna dovada ca suntem originali.Viata trebuie traita fara prea multe prejudecati.Daca avem prea multe ganduri preconcepute s-ar putea sa ne trezim la 50 de ani fara prea multe amintiri placute!
#424 (raspuns la: #309) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
traditie si inovatie - de pr Iulian Nistea la: 26/02/2004 07:09:21
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna, frate anonim.

Mesajul tau ma trimite cu gândul la o veche dar inepuizabila discutie, anume aceea a raportului între traditie si inovatie. Problematica aceasta a izbucnit în România de mai multe ori cu putere, obligând pe multi literati, artisti, psihologi, filosofi, teologi etc. sa ia pozitie. Ramuri derivate ale acestei problematici ar fi, într-o enumerare incompleta:


  • problema specificului national (pe care au abordat-o mai toti gânditorii români)
  • national si universal
  • traditie si inovatie în arta si literatura
  • traditie si înnoire în Biserica Ortodoxa

Pentru partea neteologica a problemei dezbaterile au fost adunate (selectiv, desigur) în niste antologii:

  • Aesthesis carpato-dunarean (Antologie, postfata si bibliografie de Florin Mihailescu), Ed.Minerva, 1981
  • National si universal (Antologie de Pompiliu Marcea), Bucuresti, Ed. Eminescu
  • Traditie si inovatie - idei si atitudini literare (Studiu si antologie de Florin Mihailescu), Ed. Eminescu, Bucuresti, 1975

Aceste dezbateri nu doar ca sunt foarte interesante, dar sunt semnificative si pentru partea teologica a problemei.

Atitudinea "vreau totul, aici si acum" nu este una crestina. Atât în viata noastra, cât si a Bisericii vedem ca nu putem cere totul în aceasta lume, si ca si ceea ce se împlineste si împlineste în timp.

Aducerile la zi ("aggiornamento") ce s-au facut în Biserica Catolica ne dovedesc (nu o zicem noi asta, ci ei), cât de periculoase si daunatoare pot fi aceste "transfuzii".

Eu cred ca principiul cel mai sanatos e sa faca fiecare ceea ce poate la locul lui si cu rabdare lucrurile se fac si se schimba.

Chiar daca noi nu ne dam bine seama, ritul ortodox nu sta pe loc. Tot asa precum geologii de la Institutele de seismologie percep miscari pe care noi nu le vedem si stim, ei bine, tot asa liturgistii vad si in cultul ortodox schimbari pe care noi, crestinii de rând, nu le percepem, dar care sunt foarte reale si care în timp devin ceva din ce in ce mai vizibil. Pe unele din aceste mici tendinte si miscari timpul si constiinta Bisericii (care nu e un for uman, ci un consens al Bisericii, neregizat) le valideaza; altele se sting de la sine.

Aceasta este functionarea dezvoltarilor ritului ortodox. Ea este, în cele mai profunde principii ale ei, dincolo de ideologia unei epoci, dar se întrupeaza într-o epoca.

Sa luam un exemplu banal (dar la zi): rugaciunile Bisericii pentru conducatori.

Forma cererii pentru conducători a ecteniei mari în slujbele ortodoxe din România a variat ca formulă, dar în Liturghierul românesc de astăzi e aşa:

"Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni,

pentru cârmuitorii ţării noastre,

pentru mai marii oraşelor şi ai satelor

şi pentru iubitoarea de Hristos oaste,

Domnului să ne rugăm".

Această formulă, similară celei folosite de Biserica Greacă, a fost adoptată de Sfântul Sinod după anumite ezitări: imediat după Decembrie 1989, de teamă că ea e înţeleasă de unii ca o formă/semn de obedienţă/supuşenie a Bisericii faţă de Stat (dar, fără putinţă de tăgadă, şi dintr-un sentiment de culpabilizare pentru acest soi de alunecări în epoca comunistă), Sfântul Sinod a înlocuit rugăciunea pentru conducători cu rugăciunea pentru popor şi armată. Acum Biserica Ortodoxă Română a revenit la formula de mai sus, în spiritul Tradiţiei Bisericii, explicitată într-o altă rugăciune, care însă, din păcate, se citeşte astăzi "în taină" (şi nu cu voce tare, ca să fie auzită de tot poporul ) în marea majoritate a bisericilor ortodoxe:

"Încă aducem Ţie această slujbă cuvântătoare pentru lumea întreagă, pentru Sfânta Sobornicească şi Apostolească Biserică;
pentru cei ce în curăţie şi în viaţă cinstită vieţuiesc,
pentru ocârmuirea ţării acesteia, robii lui Dumnezeu (N)
şi Ţie ne rugăm, şi cerem:
dă lor Doamne paşnică şi înţeleaptă ocârmuire,
şi pace lumii Tale,
ca şi noi, întru liniştea lor, viaţă paşnică şi netulburată să vieţuim, în toată cucernicia şi curăţia."

Cu alte cuvinte, nu ne rugăm să-i ţină Dumnezeu în scaune – nici pe cei care par buni, nici pe cei care sunt răi –, ci ca atât cât stau în acele scaune să le dea Dumnezeu minte şi să fie înţelepţi, să nu facă prostii (care să aducă ţara în război sau în lupte sociale, tulburări etc.), ca "viaţă paşnică şi netulburată să vieţuim [noi], în toată cucernicia şi curăţia" (cari va sa zica: sa ne putem ruga în liniste, sa ne putem vedea de ale noastre treburi în pace si fara sa fim pagubiti, ca sa ramânem în "curatie", sa nu fim obligati la compromisuri etc....).

Vedem deci cum un principiu forte, transcultural, îmbraca diferite forme vazute, mai mult sau mai putin "convenabile". Dar dincolo de aceste vesminte mai mult sau mai putin stralucitoare, mai mult sau mai putin demodate, putem gasi intotdeauna o comoara!

Toate cele bune.

pr_iulian

#10670 (raspuns la: #9719) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...