comentarii

a invata (pe cineva)minte


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
puterea gandirii... (pentru destin) - de anisia la: 13/01/2005 01:03:59
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
... sau puterea mintii cum imi place mie sa o numesc. ai citit despre Veronica Franco? de la ea am invatat despre puterea mintii... este puterea cu care poti face totul posibil: poti invata, poti convinge, poti seduce, poti invinge.

da, ai dreptate. fiinta umana este suverana. dar nu pentru ca are abilitatea de a iubi. ci pentru ca isi poate exprima aceasta abilitate si prin cuvinte. de unde stim noi ca animalele nu iubesc? asa in felul lor cred ca si ele iubesc. numai ca noi putem sa punem iubirea in vorbe, sa-i dam forma, culoare, sens, impuls, si nu continui lista.

vesnica flacara...este defapt acel magnet care ne atrage catre aproapele nostru. acea nevoie de a imparti, de a nu fi singuri. de a ne gasi jumatatea.
#33257 (raspuns la: #33256) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia, - de DESTIN la: 13/01/2005 01:51:36
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)

Dear anisia,

Ai mare dreptate in ce afirmi:

"da, ai dreptate. fiinta umana este suverana. dar nu pentru ca are abilitatea de a iubi. ci pentru ca isi poate exprima aceasta abilitate si prin cuvinte. de unde stim noi ca animalele nu iubesc? asa in felul lor cred ca si ele iubesc. numai ca noi putem sa punem iubirea in vorbe, sa-i dam forma, culoare, sens, impuls, si nu continui lista."


Eu am fost sintetic in a ma exprima:

Darul divin al ratiunii si puterea de a iubi.

Puterea de a visa si de a duce visele la indeplinire.

Prin inteligenta, prin visare, prin iubire.

Deci nu numai abilitatea... luata izolat!!!

"... sau puterea mintii cum imi place mie sa o numesc. ai citit despre Veronica Franco? de la ea am invatat despre puterea mintii... este puterea cu care poti face totul posibil: poti invata, poti convinge, poti seduce, poti invinge."

Frumos exprimat,da am citit Veronica Franco,..."a seduce" insa este enorm de greu...daca de invatat mai merge...sa te lasi convins asa si asa...invingator poti a fi...revenim la seducere!!!

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#33266 (raspuns la: #33257) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga maan - de mosu dochia la: 20/06/2005 01:11:03
(la: azi, acum 9 ani)
am vrut initial sa scriu ca-ti multumesc pentru vorbele bune si pentru intelegere. dar m-as si te-as insela daca m-as opri doar la o multumire. fiindca, la fel ca si sora mea, m-ai ajutat sa vad totul cu alti ochi si pentru asta simt ca n-am simple cuvinte sa-mi exprim recunostinta. sufletul meu iti spune insa 'multumesc'.
m-ai intrebat de tati. mi-e inca greu sa vorbesc despre el, desi au trecut 9 ani. am pus mai jos raspunsul surorii mele atunci cand i-am trimis ce-am scris. ea e 'habotnica' familiei si in ea mi-e sprijinul de cand tata nu mai e.
sa ma ierati cei pentru care durerea mea reprezinta poate un moment de intristare. mi-e dor de tata insa si nu stiu cum sa o spun. si simt ca vorbind cu altii despre el il aduc mai aproape. si-o fac public, pentru ca omul care a fost tatal meu merita sa traiasca, chiar si numai pentru o fractiune de secunda, si in memoria altora.

sorella:
"(...) Tati cu siguranta nu te blameaza pentru asta. Cred ca daca ar putea sa-ti vorbeasca, ti-ar spune cat de mult sufera din cauza supararii tale. Il doare durerea ta si ar vrea sa ti-o aline. Te-ar face cu siguranta sa razi, si ar rade cu tine, doar ca sa te scoata din asta. Cum radea el, asa, din toata inima, cu ochii. Si ar cauta sa-ti toarne prin privire direct in suflet, veselia lui.

Ma intreb, cum poti, din tot ce a fost tati, sa ramai cu durere si suferinta cand te gandesti la el. Cum poti sa mai ai resentimente, fie si vis-à-vis de niste preoti pentru care durerea oamenilor a devenit moneda de schimb, cand tati, de-ar fi fost, n-ar fi cheltuit pe ei, poate, nici o emotie. Cand ar fi inteles, si ti-ar fi explicat, pe intelesul tau, ca singurul mijloc de trai este pentru preoti taxa pe care o percep de la enoriasi. Ca Patriarhia le da un salariu mizer si ca ei se bucura, in definitiv, de fiecare eveniment din acesta din care mai pot primi ceva.

Ca ei, ca si toti oamenii, sunt buni si rai. Uita-te la tine in SOS (organizatie umanitara in care am lucrat 7 ani in romania). Oameni care lucreaza cu oameni, mai rau, cu copii, cu situatii dramatice la tot pasul. Spune-mi, in timp, cati oameni sensibili ai gasit? Ai mai gasit macar unul? Vei fi tentata sa spui ca da, dar, daca te vei gandi mai mult, vei realiza ca aveau parti sensibile, dar nu intregi. Nu aveau capacitatea ta de daruire totala. Pentru multi, limitele proprii de generozitate erau bine stabilite. In rest, rutina. In rest, probleme personale peste care vin altii sa se vaite. Cati au capacitatea de a darui? Putini.

Si intri in tagma preotilor. Altii care ar trebui sa fie cu daruire. Si cu har. Cati gasesti? Cam cati sunt si la SOS. Pentru ceilalti, rutina, serviciu pentru care se trezesc dimineata si se imbraca, slujesc, mai o inmormantare, mai o nunta, mai un botez… O slujba de seara, daca au ghinionul sa aiba enoriasi, si cam atat. Iar preotul nostru... tu te poticnesti intr-un om ale carui vise au fost de mult ruinate si pentru care singura ratiune de a fi, poate, sa ma ierte Dumnezeu, a ramas banul. OK, e preot. OK, ar trebui sa fie omul lui Dumnezeu pe Pamant. Cu atat mai dificil pentru el. Responsabilitatea ce apasa pe umerii lor e cu atat mai mare. Pentru ca noi incercam sa-l gasim pe Dumnezeu - unii reusim, altii nu, fara sa stim ca e tot timpul cu noi. Pe cand ei se joaca teribil cu focul. Pentru insensibilitatea lor, pentru transformarea ritualului in sursa financiara si atat, le va fi mult mai greu. N-ai vrea sa fii in locul lor.

Iar tati, dincolo de toate astea ramane omul cel mai minunat pe care l-am intalnit. Si care ne-a daruit din el tot ce a putut. Ne-a invatat sa avem mintea si inima deschisa, sa daruim cu drag, sa nu ne opreasca nimic. O fire vesela, optimista, plina de viata. Bland, bun si intelept. Cati oameni, din cati ai cunoscut, au avut sansa unor parinti ca ai nostri? Cati au fost binecuvantati, cum am fost noi doua, cu o atmosfera de familie linistita si armonioasa? Cand vei reusi sa intelegi si sa ierti? Nu poti ierta ca nu ti-a dat totul? Ti-a dat tot cat i-a stat in limite. Ti-a dat cat a putut el. Nu a vrut sa pici de sus, nu a vrut ca gustul dezamagirii sa-ti inunde sufletul. Il acuzi ca ti-a taiat aripile, ca nu a crezut suficient in tine. I-a fost teama de esec, si a vrut sa iti atenueze caderea. Dar altfel, ti-a dat materialul genetic si educatia necesara sa te uiti intotdeauna in sus, spre mai departe, sa nu fii niciodata multumita si plafonata. Sa-ti doresti sa explorezi mai mult, mereu.

(...) Eu cred ca tu ai ajuns si ai depasit conditia pe care ti-o doreai si pentru care ai fi avut nevoie de sprijinul lui tati. Tati ti-a dat exact ceea ce ai avut nevoie si culmea, exact asta iti lipseste. Increderea in tine la pachet cu precautia de a nu zbura cu aripi de ceara. Iar aripile pe care le ai tu acum nu sunt de ceara.

Mi-esti draga. Si, dincolo de experientele tale nefericite cu biserica, ar trebui sa intelegi ca Dumnezeu are mai putin de-a face cu biserica decat crezi. Biserica este o institutie pe care au facut-o oamenii, initial din credinta, pentru a-L proslavi pe Dumnezeu. Ulterior, s-a rutinat. Dar tu poti avea acces la Dumnezeu, direct, pe scurtatura, fara biserica. Adevarat, asa cum a zis tata, Biblia se poate constitui intr-un manual scris pentru cei mai simpli, iar biserica o poti privi ca scoala. Dar pentru oameni ca tine, ar trebui sa fie evident ca El iti este aproape. In tot ce-ti daruieste. Simt ca nu pot aborda acest subiect cu tine atata timp cat esti inca pornita. Atata timp cat ai in tine stranse multe dureri, pentru care, mai mult ca sigur, Il consideri vinovat, nu pot sa-ti deschid sufletul.

(...mi s-a spus ca pe mine oamenii) si poate Dumnezeu, ma percep ca pe un om bland, bun, generos. Si in clipa respectiva, desi poate parea absurd, am fost recunoscatoare. Pentru ca imi place sa fiu un om bun si generos. Pentru ca imi place sa dau o mana de ajutor, sa pot ghici ce-i trebuie celui de langa mine si sa-l surprind daruindui-i, sa ma hranesc din fericirea si bucuria pe care acesta o simte."

luciana
#55594 (raspuns la: #54921) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TACEREA - de DIDINA la: 22/01/2006 21:14:07
(la: Tăcerea nu-i de aur)
Nu am citit toate raspunsurile si imi cer scuze daca repet idei deja expuse dar cred ca e destul de evident ca nimic nu e abslolut si ca intelepciunea adevarata este sa stii cind sa taci si cind sa vorbesti; cum de altfel nici minciuna nu este in mod consistent ceva negativ desi cind am fost copii cu totii am fost invatati sa nu mintim; tacerea poate fi foarte multe: pastrarea unui secret, discretie, ascunderea adevarului, ascunderea nesigurantei de sine, teama de a nu jigni sau a trece o limita pe care o intuiesti ca exista, nepasare...muuulte. Cu filozofia: "daca taceai filozof ramineai' nu stiu daca sint neaparat de acord; bineinteles ca e preferabil sa gindesti de 3 ori si sa te exprimi odata dar a nu vorbi de teama impresiei pe care o poti face mi se pare un orgoliu aiurea, si dupa cum inteleg eu expresia, sensul este ca vorbind poti sa-ti arati ignoranta; cred ca una din greselile mari in relatiile interumane este sa faci presupuneri. Comunicarea adevarata cu expunerea clara a punctelor de vedere este singura cale de crestere si de intelegere a celorlalti , restul nu poate fi decit presupunere. Taci cind nu vrei lumea sa stie ce gindesti dar cind vrei sa clarifici ceva trebuie sa te exprimi deschis ; bineinteles ca exista putin si reversul medaliei la a fi prea deschis depinzind de calitatea interlocutorului care poate sa trivializeze sinceritatea ta dar cum am spus la inceput totul e arta de a stii cind si cum.
maan - de onutza la: 14/05/2007 21:53:44
(la: "io te-am facut, io te omor")
tarziu am citit randurile tale.m-am regasit...:)
si ai dreptate. reactioneaza doar la violenta majoritatea , pentru ca sunt invatati cu ea.:( mintea lor nu-i setata ca cineva le-ar putea vorbi frumos.
cea mai buna strategie, in ce ma priveste, este sa ma imprietenesc cu "golanul" clasei.
o singura intrebare: ai reusit sa-i faci sa si invete ceva?
rezolvarea e in tine - de proletaru la: 25/10/2007 10:33:50 Modificat la: 25/10/2007 10:37:01
(la: ce faceti atunci cand va simtiti deprimati?)
lucrurile nu sunt deloc simple in a explica diferite forme de depresie. nu voi da explicatii in acest sens pentru ca nu sunt in specialitate dar...
pot fi cauze fiziologice (ne simtim mai nustiucum si credem ca dintr-o anumita cauza, "stimnoicare", suntem deprimati - e o atribuire) sau cauze psihologice.
in primul caz e usor de reparat. eu ies la o plimbare sau o intalnire cu prietenii si uit de depresie. un film bun sau o carte pot schimba radical starea. somnul e in cazul asta un aliat bun.
in al doilea caz e putin mai complicat. incerc sa vorbesc cu oameni in care am incredere despre problemele mele.
fac o anailza scurta a pasilor pe care i-am facut si incerc sa inteleg unde sunt eu in raport cu lucrurile astea si ce solutii exista ca sa ies din impas. am invatat lucrul acesta si nu e usor sa te aduni in momente dificile. exercitiul e mama studiului.
in ciuda oricaror actiuni de contracarare e posibil sa persiste starea si n-ai ce-i face. atunci ma gandesc la niste repere prezente si a caror stare nu o pot schimba: ma gandesc la soarele care straluceste dincolo de nori, la cate ore mai am pana ma culc sau incerc sa fac un program riguros pe care il respect la secunda (el este atunci cel care imi va ordona viata in ziua aceea si nu am decat sa ma supun lui).
a incepe sa iti plangi de mila poate duce rapid la degradarea starii si afundarea si mai adanca in depresie.
nu vreau sa o contrazic pe Bright, ea are dreptate cu plansul - e bine sa plangi, sa faci sport sau sex in momentele de cadere... te readuc la realitate, dar ea se refera la un anume gen de plans, lucru care transpare din comentariul ei.
Intruderul are si el dreptate. anumite forme de depresie pot fi combatute medical dar trebuie avut grija pe mana cui te lasi. de multe ori psihiatrii sunt mai cretini decat pacientii lor.
exista remedii naturale bune: fructe care te energizeaza, sucuri cu vitamine.

sfatul meu: gateste ceva bun pentru prietenii tai, invita-i la tine si bucura-te ca le place ce ai facut. pune muzica buna, rasfata-te. atentie, alcoolul in exces si tutunul nu fac bine in momentele alea. invata corpul si mintea sa gaseasca solutii pentru aceste situatii.
eu nu sunt pentru solutia cu medicamente: ca la raceala, cu cat te infunzi mai mult cu medicamente, cu atat stai mai rau cu imunitatea.
bright - de adina.petre la: 02/12/2008 21:49:04
(la: Propunere)
eu la gradinita am invatat astea cu "minti,minti" si "poezie, poezie". si mai erau tampeniile alea cu "te spun, te spun! c-ai mancat sapun! de la noi din beci, cu 2 lei 50!" :))))
#368138 (raspuns la: #368089) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mintea la cap...? - de Axel la: 07/10/2004 17:18:21
(la: Tara lui "Asta e...")
Care minte, Hypatia? Si nu stiu daca e nevoie de comentarii suplimentare, dar o sa le fac, totusi, luind ca exemplu chiar acest forum.

L-am parcurs cu atentie, am citit 90% din textele publicate si am ajuns la concluzia ca pina si aici, polemica de dragul polemicii e la mare cinste. Ne contrazicem de dragul de a o face, multumindu-ne cu un "esti timpit, ba!" in loc de argumente sau, daca argumentam, nu o facem in cunostinta de cauza.

De fapt, polemicile noastre aduc cu acele conversatii cu baietii la o bere - ma refer aici la discutiile pe teme pur speculative, nu la interviurile cu personalitati - in care, dupa ce-ti expui o teorie, replica, in majoritatea cazurilor incepe cu "Nu, dar..." sau "Sa-ti spun eu cum e..." si continua cu insiruirea ideilor proprii, fara o contra-argumentare bazata pe fapte concrete si/sau logica.

Si am mai observat ceva interesant in conferintele unde este invitata o personalitate. Atunci cind cineva indrazneste sa critice o pozitie a respectivului invitat, e asaltat de mesaje dintre care cele mai blinde sint la marginea ofensei, si asta doar pentru ca si-a permis sa nu fie de acord cu sus-amintita pozitie.

Sa deducem de-aici ca exista in noi o gena a cultului personalitatii? Riposte de genul "Bine ca esti tu mai bun, bai...!" scrise cu aproape dezgust - si inspaimintator e ca dezgustul pare sincer - abunda pe toate forumurile romanesti.


Ce naiba se intimpla cu noi? De unde si de ce atitudinea asta de "Da tu cine esti, ma, ca n-am auzit de tine...?" scuipata printre buze, dispretul abia mascat fata de oameni pe care nu ii cunoastem, imboldul de a contrazice, de a contrazice doar ca sa spunem si noi ceva, sa ne vedem numele acolo...crezi ca asta tine de acea "minte la cap"?


Probabil ca voi fi lapidat pentru ce o sa spun acum: cei mai scirbosi si ticalosi romani pe care i-am intilnit au fost cei din comunitatile din alte tari. Nu, nu...evident ca nu toti sint asa, nici macar o mare parte, probabil, dar sint. Si pe ei ii vezi prima data, pentru au grija sa iasa in evidenta. Pai daca dupa ani de zile traiti "dincolo" nu au invatat ce-i aia comportare civilizata, ce naiba sa mai ceri celor de-aici?

Nu dispretuiesc pe nimeni si nu am idei preconcepute dar cind vad asemenea lucruri, cind vad ca acum, in 2004, in plina era a informatiei, cu deschidere inspre lume, in tara asta amarita traiesc atit de multi al caror reper temporal ar fi trebuit sa fie Evul mediu timpuriu...


Sa incepem cu noi insine...da, ai dreptate, dar cine sint acei "noi insine"? Crezi ca daca tu, eu si atitia altii sintem in stare sa mergem cu o hirtie de inghetata in mina kilometri intregi doar pentru ca nu gasim un cos de gunoi, asta inseamna neaparat ca cei multi vor urma exemplul asta? Si apoi, de ce nu gasim un cos de gunoi?

probabil ca o sa spui "Bine bine, dar ce dracu divagheaza asta, despre cosuri de gunoi si inghetate?" De-aici incepe. Pustiul care scrijeleste o banca cu "gygy+geny=love" va fi probabil adultul care isi va arunca gunoiul pe geam sau va adormi, beat mort, in vreun sant, scaldat in propria voma...asta daca nu va avea puterea sa ajunga acasa si sa-si ia nevasta la omor. Extrapoleaza putin si vei vedea unde ajungi. Cum, unde?

In Romania anului 2004...


Si da, zic ca am putea schimba ceva, si anume tot sistemul asta putred, printr-o simpla greva generala fiscala...



------------------------------------------


"Create each day anew by clothing yourself with heaven and earth, bathing yourself with wisdom and love, and placing yourself in the heart of Mother Nature."
-- O-Sensei Morihei Ueshiba --
#24420 (raspuns la: #24269) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sekhmet Mdaa as minti daca a - de Sekhmet la: 07/11/2005 19:53:43
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Sekhmet
Mdaa as minti daca as spune ca nu cred in asa ceva daca nu as fi patit-o pe pielea mea..bunica mea practica "vrajitorii" de`astea, veneau la ea diferite femeii imbracate super bine cu masini scumpe, care nu ar fi avut ce sa caute la o baba de 70 de ani care nu avusese cine stie ce avere, + ca la ea in casa gaseai toate tipurile de ierburi, lumanari si chestii de genu, eu nu prea vorbeam cu ea mare lucru decat ma mai duceam la ea sa-mi dea in carti si am invatat si eu :P...era o femeie ciudata care umbla noaptea..si de`asta a murit cum a murit..pur si simplu a disparut si nu am gasit-o nici in ziua de azi...am cautat-o la morga..am cautat-o in toate locurile in care se ducea si nimik ..parca ar fi inghitit-o pamantul..si recunosc am mostenit multe chestii de la ea..si mi-a fost greu sa accept faptul ca pot face rau fara sa-mi dau seama..doar mentinand contactul vizual cu persoana respectiva..bine ma si pasioneaza extrem de mult ocultismul si parapsihologia..am muncit destul sa ajung la capacitatile astea..;))
Deci exista persoane care si-au dezvoltat mai bine anumite capacitati, atatata tot...nothing more..just exercise..
Toate se invata. Chiar si des - de rayro la: 04/05/2006 19:51:25
(la: Sa nu pui nimic la suflet)
Toate se invata. Chiar si desensibilizarea fata de un aspect sau altul. Unii ar numi acest lucru dezinteres. Ma doare-n cot de toti si toate, intr-o forumulare mai putin elevata. :))
Greu este sa accepti ca exista situatii pe care nu le poti controla. Prezentarea conferintei precizeaza:"ne afecteaza ce e in jur". De cele mai multe ori ceea ce ne afecteaza sunt situatiile, intamplarile sau atitudinile pe care nu le putem aduce pe calea ce noi o consideram buna.
Practica mi-a demonstrat ca, odata cu simpla acceptare a faptului ca uneori chiar nu putem face nimic pentru a schimba o stare de fapt sau o persoana, duce in mod firesc la indepartarea unor "greutati".
Daca am reusi sa ne educam ca problemele altora nu sunt problemele noastre, ar fi mult mai usor. Putem ajuta. Putem asculta un prieten care este trist. Putem pune la bataie toata energia si tot efortul pentru a-l ajuta in acest sens. Cu mintea limpede. Constructiv. Si asa cred ca am fi mult mai eficienti. Ca doar vorba... "ma doare sufletul cand te vad asa"... nu rezolva absolut nimic. Ba dimpotriva. Uneori doar intretine o stare si-asa paguboasa.
Am invatat multe, din carti s - de ARTEMISS la: 30/08/2006 19:34:48
(la: Ultimii 5 ani.)
Am invatat multe, din carti si de la oameni. Am scris tot ce mi-a trecut prin minte si pastrez acele scrieri penru a ma amuza mai tarziu. mi-au placut barbati/baieti, dar nu m-am indragostit. Am fost in tabere unde am lucrat si m-am distrat. Am facut legaturi noi, am pierdut cateva din cele vechi. M-am maturizat si continuu sa o fac. I-am ajutat pe cei din jur si m-am lasat ajutata. Cred ca...in mare....AM TRAIT!
- invata sa uiti, matzule. invata sa uiti. - de cosmacpan la: 28/12/2007 21:50:49
(la: broken thoughts)
Si am invatat! (ce inseamna sa uiti de jurnal....)
"Zi de tot rahatul. Ori imbatranesc urat ori nu mai inteleg alti lenesi (ma inteleg doar pe mine). Partea proasta e ca nici nu-i mai accept prin zona. Imi pare rau pentru mine si pentru ei dar asta e. O sa supravietuim. Trebuie.
Niciodata nu m-am abatut de la ierarhia ce mi-o stabilisem de bunavoie sau poate ca era deja scrisa in mintea si sangele meu. Stiam ca eram in abatere dar nu puteam altfel, era peste poate cum s-ar spune. Pe primul loc ardea ca un rug bogatia viermuitoare a pasiunii ce ma scrumea cu fiecare rasuflare. Urmau apoi toti maestrii pe care mi-i alesesem ca indrumatori si care puteau pune umarul alaturi de mine la munca de Sisif la care ma inhamasem. Doar ei mai putea propti cumva zdruncinarea trupului mintii. Apoi ca o alinare a tuturor incercarilor venea familia. Ea era apa vie si asemeni Sfantului Duh reusea sa ma tina in viata. Dar toate cate le-am facut, am reusit sa le fac numai cu pavaza si ajutorul Celui ce m-a izbavit de pacatul necredintei in mine si in El. Caci bine a spus cel ce a spus: Cred Doamne, Ajuta necredintei mele! Iar El ne-a spus: "Adevarat va spun ca daca ati avea credinta cât un graunte de mustar, ati zice muntelui acestuia: Muta-te de aici colo şi s-ar muta. Nimic nu v-ar fi cu neputinta.". Si tot El a spus: Sunteti Dumnezei!” Si am crezut, si am fost. Nimic nu a trecut vamile fara afi cercetat, cantarit, masurat."
non-invatare de minte - de 1brasovean la: 09/09/2008 21:48:48
(la: despre...)
dar cand facem cate una nefacuta, inconstanta cu deciziile anterioare, se cheama ca non-invatam? tot... impreuna?
erata: pardon, dor in limba r - de (anonim) la: 17/09/2003 15:52:48
(la: Prejudecata despre cuvantul "dor")
erata: pardon, dor in limba romana vine din latinescul dolus, si nu cum am spus din greseala dolor. Daca tine bine minte, trecind cam 30 de ani de cind am invata latineste la liceu, este vorba de dolus - doloris. Scuze, cititori !
#302 (raspuns la: #279) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 25/09/2003 04:34:18
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu, sigur ca nu....altfel te amagesti ca ai lucruri importante
de facut, ca n-ai timp de iubire, de sentimente, te minti pe tine insuti, dar la un moment dat ne intoarcem la inceputurile fiintei noastre si descoperim ca in fond trebuintele ar fi cam aceleasi, cele de baza, e doar un pic de mai multa spoiala, cumva o alta cultura, civilizatie - lucruri inventate tot de noi - dar stii undeva in adincuri ca motorul tuturor lucrurilor este iubirea. Nu filozofez acum despre iubire, depsre ce inseamna sa fii indragostit, sau sa iubesti - un om, o carte, cuvintul e aproape automat folosit....ma gindesc la dragostea aceea frumoasa, la acel sentiment frumos si cald dintre oameni...si sigur exista, chiar daca nu e usor de gasit, Dar inveti la un moment dat sa pretuiesti fiecare clipa de iubire, fiecare zimbet si preaplin al sufletului. Cam atit azi. Nu va lasati pacaliti de motivatii si teluri mai mult sau mai putin reale chiar daca traim intr-un secol al tehnicii, stressului si al depresiilor. Viata aia adevarata, frumoasa sta in simplitatea si bucuria clipelor.
Iar parasit cu adevarat poate ca nu esti niciodata. Poate de cel pe care l-ai iubit, sau il iubesti, dar atunci ceva nu a fost adevarat...n-ai vazut adevarul, te-ai amagit.....e frumos sa visezi dar uneori e si durerors.....asa ca cu sperante, zimbete si incredere in tine si Dumnezeu mergi inainte pe drumul existentei tale. Si chiar daca e toamna, si poate melancolie, nu uita sa zimesti, face si iti face bine. Asta este pt "ratusca"....nu ca sfat ci asa ca un gind sincer exprimat.
Yra65

Poate pe alta data.....nu pot spune ca viata mi-a adus in cale numai bucurii, dar din durere si suferinta, dupa caderi, dupa abisuri, am regasit calea spre lumina, am invatat sa ma cunosc, incetul cu incetul si sa iubesc.
Antoine de Saint Exupery spune ceva de genul-cine iubeste oamenii, semenii, iubeste cu mult mai mult decit cei ce se inchid in iubirea lor de cuplu,cam asa e ideea - sigur ca nu e citat - si ceva de genul iubirea care se roaga e frumoasa, cea care implora e dezgustatoare....asa ca in viata asta tumultoasa, de zi cu zi, fiecare se teme de ceva sau doreste ceva, fiecare cauta un sens al existentei sale mai mult sau mai putin constient, dar daca dragoste nu e nimic nu e.....asa ca sa fiti iubiti!!!! si sa iubiti!
Cel mai rau ar fi sa ma inchida! Si nu se poooaaateee... - de Alina Momanu la: 27/09/2003 03:38:40
(la: Participare la forum cu numele real?)
Sa fii cinstit cu altii si sa te minti pe tine?
Sa spui ce simti azi, sa semnezi "eu"! Iata marea eliberare!Am incercat cu juma’ de nume: rezultat ambiguu. Cand am spus ca doare, sufletul meu se zvarcolea deja in tarana. Si-a TREBUIT sa semnez! A trebuit!
Am citit aproape tot ce-ai scris aici: nimic aberant sau condamnabil social (caci tie de societate ti-e teama, nu?) Nesansa a facut sa intalnesc putini oameni atat de coerenti ca tine, poate nici pe jumatate atat de curajosi. Iata un fragment structurat ca la carte, dupa toate teoriile textului argumentativ, uite si "nu"-ul polemic, si...Ce motive ai avea sa...
Da’ eu nu vreau sa te conving, Dogmatic.
De cinci luni invat sa respir, sa ma bucur de tot ce primesc, si chiar daca vreau mai mult, n-am sa mai spun niciodata "mai da-mi!".
Multumesc ca esti aici.Tie si celorlalti.
Gandurile voastre sunt acum aer pentru mine.
P.S.Alina Momanu
#503 (raspuns la: #323) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Florin George - de lmm la: 20/10/2003 06:56:56
(la: Romani in strainatate)
Iti multumesc pentru ca ne consideri romini, oriunde am fi.Chiar ma bucur pentru asta. Asa si sintem. E adevarat, ne mai stilizam, ne mai emancipam la scolile inalte ale vestului (;)) e si adevarat ca de unii se lipeste mai mult, de altii mai putin....Chiar foarte putin....
Dar atita vreme cit nu inchidem clapa mintii si ne lasam sa invatam , avem sanse bune pe aici unde sintem cu fata spre apus dar nu intoarcem spatele Rominiei.

...Si sintem mindri ca sintem romini si ne iubim tara....
....Daca nu as mai vedea tiganii astia (de fapt nici macar nu arata tigani) la colt de strada pe aici, de cite ori ma duc la piata....Ca atunci mi-e rusine ca vorbesc aceeasi limba cu unul(una, ca fac cu schimbul...)care nu e nici schiop,arata sanatos si imbracat, si mai are si privirea aia vicleana de mincinos si sta cu mina literalmente intinsa, ca odata era sa ma duc sa il intreb daca nu il doare si daca macar se merita sa stea in frigul ala pe ciment toata ziua....

Eu una am plecat din Rominia din acuza regimului, nici macar carnet de partid nu mi-au dat, dar este adevarat, nici nu am cerut. Dar si ce am cerut nu mi-au dat, nici casa, nimic...Nici macar la bulgari nu mi-au dat drumul...Ba au mai aminat si toata excursia ca sa imi incurce mie socotelile si sa pierd si concediu si tot...
:))
Si am mai plecat ca ma saturasem sa dau tot salariul pe o pereche de blugi, ....Eeeiii...amintiri, amintiri....
Daca ma voteaza ca presedinte m-as intoarce, si as face si un pic de curatenie pe acolo....
#1705 (raspuns la: #1702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domule Sergiu,.... - de lmm la: 21/10/2003 04:59:29
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
....iti respect si te felicit pentru ca v-ati indeplinit dorintele si sinteti satisfacut cu viata pe care (Bunul Dumnezeu, sper!) v-a ajutat sa o realizati, si de asemenea, sau poate mai ales, va felicit pentru patriotismul pe care l-ati invatat pe meleaguri straine, americane......Mai bine mai tirziu decit niciodata.......

Totusi trebuie sa imi exprim si uluirea mea personala, sa va spun cit de tare (strong) m-a iritat si deranjat ignoranta si aroganta cu care categorisiti LEAGANUL DE CIVILIZATIE AL LUMII, tari ca Franta, Germania Italia, ca fiind tari inapoiate !!!! Cumva mi-a venit greu sa imi cred ochilor citind cuvintele astea...... Simtind ceva intre ris si plins...De mila si de uimire.....M-am intrebat cu ce scuza sau explicatie sa va atenuez culpa majora pe care o aveti de a incepe sa arunci cu pietre in curtea vecinului numai pentru ca nu este asa de mare ca(virgula) curtea ta........
Si ma gindesc ca singura explicatie ar fi ca nu ati vazut nimic din ``inapoiata` Europa !!!Ca istorie si civilizatie nu sint cuvinte pe care le intelegeti prea bine.
...Nici macar nu ma indoiesc de asta de fapt....
Ca cineva care ar avea cit de cit o idee de istoria si cultura Frantei, Germaniei sau Italiei sau etc....,pentru care si cei mai mari oameni ai lumii isi considera viata ca implinita dupa ce macar o data in viata le viziteaza, nu ar putea sa numeasca chiar si numai o parte a Europei Occidentale, inapoiata.
Sigur , fiecare tara cu avantajele si dezavantajele ei, cu frumusetile ei specifice.
....E ca si cum nu te-ai putea bucura de frumusetea unei panselute si ai calca-o in picioare pentru ca nu este asa de mare ca un trandafir...
Ca sa inlaturez orice suspiciune din mintea domniei voastre, domnul Sergiu, si eu iubesc America, am trait pe coasta de vest si pe coasta de est,si eu ador sa merg la Mall si sa traiesc linga ocean to dig for clams ; si nici eu nu sint nici paznica si nici altceva nesatisfacator, desi daca as fi ca sa imi intretin familia, nu mi-ar fi rusine sa o fac.....Si sint doar putine state in sudul US pe care nu le-am vazut inca....
Si eu ma ridic in picioare cind se cinta Imnul American pentru ca le respect obiceiurile si traditia si patria partenerului meu de viata. ...

Imi iubesc si eu MAMA ADOPTIVA.... Dar ca sa incep sa vorbesc urit de mama cealalta, patria in care m-am nascut, continentul care m-a educat si trimis in lume la eventual mai bine, nu mi-ar trece nici prin cel mai indepartat colt al constiintei .
Ma intristeaza deja gindul domunle Sergiu ca ai putea sa ai copii carora sa nu le poti transmite in cei sase ani de acasa capabilitatea de a recunoaste valorile adevarate morale si umane, care nu au nimic comun cu dragostea pentru cine imi da covrigul cel mai mare .....
Am si eu copii care s-au nascut ``in Vest`` si totusi vorbesc si limba romina printre altele, si chiar si ei stiu sa isi doreasca
intr-o zi sa aiba posibilitatea sa faca ceva pentru tara si nu sa o acuze ca este cum este...
Dar cum spunea Alice intr-unul din inspiratele ei comentarii, rominii plecati din tara se impart in doua categorii....
And maybe this sounds a little too emotional from me..., dar pacat mare e sa uiti de unde ai plecat....
#1767 (raspuns la: #1743) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
invatatoarea pt mine - de athos la: 25/10/2003 14:38:33
(la: Invatatoarea pentru mine)
cand eram in clasele primare in RO invatatorii erau cred ca diferiti fata de cei din ziua de azi
ca sa explic ce inseamna:erau un model de urmat,aveau silinta sa predea in asa fel sa priceapa copiii,ne dadeau teme,ne ajutau va in afara educatiei de acasa sa devenim oameni disciplinati
in ziua de azi nu se intampla acelasi lucru,mai rar gasesti invatatorii de pe vremuri care te puneau sa inveti,si culmea ca-ti si placea sa stii cat mai multe
imi pare rau pt copiii din ziua de azi,ce exemple vad si ce influente(negative) absorb...deh,grele vremuri am ajuns
Invatatorii si profesorii - de (anonim) la: 26/10/2003 12:24:24
(la: Invatatoarea pentru mine)
Invatatorii si profesorii mei din Ro majoritatea erau membrii cu carnet de PCR-ist probabil multi dintre ei fiind si turnatori la securitate desi nu-i forta nimeni sa o faca.
La Scoala de pe calea Plevnei(Bucuresti) devenita mai tirziu liceu erau niste "glume" de cadre didactice care de fapt trageau doctrina comunista la litera...ca sa nu mai vorbesc de directorul scolii Tovarasul Blideanu care mai si batea elevii dindu-le cu multa ardoare socialista suturi in fund.
O profesoara de geografie ne batea pe miini cu linia cind se enerva asa degeaba fiindca nu avea nici in clin si nici in mineca cu pedagogia, o alta de limba romana ,Tamara ...ne indocrina la fiecare ora cu istoria partidului dinsa spuneau gurile rele fiind sotia unui stab PCR.
Amintiri,amintiri,....:):):)
#2183 (raspuns la: #2147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...