comentarii

a lua in ras-as bate joc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Just, Intruder - da...si huliganii isi bat joc de mediul inconjurator! - de Muresh la: 17/06/2007 08:35:45
(la: concurs de trollare )
da...si huliganii isi bat joc de mediul inconjurator!
Just. Fac pipi pe trunchiurile copacilor prin paduri dese.
1. F. bine ca mai sunt paduri dese. O placere. Cu sau fara pipi.
2. Paguba'n ciuperci de pipi ala, dar citisem mai demult ca un transport de ciuperci exportat in Italia, a fost returnat pe cestie de radioactivitate de Cernobil.
Da' bine ca nu permitem ingineria genetica a diferitor zarzavate si fructe, caci, cine stie, poate ca au mare rezistenta la radiatiile nucleare, care de fapt sunt foarte sanatoase...pt. cioclii.
#206824 (raspuns la: #206760) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum sa-si bata joc alex andra? - de Bucu la: 09/06/2009 22:16:32
(la: BBC's believe it or not)
poate asta-i realitatea. poate, duminica, au fost doar pensionarii la urne. de la sate, mai ales. saraci, fara dinti, saracacios îmbracati, vai de mama lor...

cum s-ar fi putut cel mai bine fotografia evenimentul la noi? cu ce personaje? ce actori? nepotii si copiii pensionarilor sunt, probabil, capsunarii din italia spania etc.

la orase au fost cabinele pustii...cred ca media participarii in europa a fost de 43 procente. la noi a fost sub 30.

stii ce scriu ziarele aici? ca RO, împreuna cu altele, a bagat niste "ciudati" in parlament. sunt cam 30 de ciudati din astia in viitorul parlament, doi sunt de-ai nostri, autohtoni, alesi democratic.
crezi ca-i poza mai rusinoasa decât cele doua locuri?

nu fotografii-si bat joc de noi. si nici bbc-ul. altii. interni. si multi.
#449377 (raspuns la: #449356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Reincarnare - de Little Eagle la: 23/11/2004 19:03:09
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Hi de ho,Boys&Girls,
Cred ca a venit iar vremea sa ne gindim putin la viata sufletului.Banuiesc ca Samadhi nu si-a ales la intimplare acest pseudonume indian(India)si ca practica si yoga poate si ca a citit si destule mai ales legate de Budhism si Hinduism,acolo unde reincarnarea exista in gindire.La fel ea exista de mai mult de 5000 ani la indienii americani.
De altfel si in Sufism ea exista si odata a existat si in primele scrieri biblice dar pe sest eliminata din motive egoiste religioase catolice dar si protestante sau ortodoxe.Daca lumea acestor credinte din urma ar fi constienta de existenta reala a reincarnarii,biserica n-ar putea controla sufletele si speria credinciosii cu iadul si Diavolul.Azi e cam tirziu sa mai caute omul raspunsuri(..crede si nu cerceta)cind deja este complet anihilat (brainwashed)de religia papagalica in care "crede" ca ..crede...Dar si acesti oameni sint produsul unor vieti trecute traite si trepata vor ajunge si ei la un drum anume si vor scapa de haturile bisericesti in drumul spre adevar.

Samadhi,stiu f. bine ca diferenta de opinii mereu creaza pareri opuse si din ele se nasc conflicte.Cei religiosi vor da din gura iar cu numere de citate biblice ca si cum daca le stii pe dinafara te face un mare credincios!
Un adevarat credincios poate fi cel mai mare ateu posibil,important e sa traiesti o viata de fapte bune,ginduri bune si vorbe bune,cum a insumat f. simplu totul in aceste cuvinte unul din primii avatari ai lumii,Zoroastru.
Si atit e peste de ajuns sa fii un real credincios fara biserica.

Revenind la subiect,sint de acord cu Mya.In acest sens odata ajuns in forma umana,sufletul nu se mai reintoarce niciodata prin reincarnari la etapele primordiale evolutiei lui incepind cu firul de praf.Deci continua ascensiunea catre perfectiune si drumul spre avatarhood.Adica si cred ca stii,este devenirea constienta a eului drept cine este si a fost de la bun inceput:Dumnezeu insusi.
Desigur ca exista la un moment dat pt. unii masters ce se pot ridica oricind la nivelul etapei 4(4th plane of godhood existence)unele tentatii la care sint supusi.
Sunt f. mari si atunci ai acces la niste puteri colosal de f. mari,daca nu stii sa le folosesti si cazi pe un drum rau....te reintorci imediat la stadiul de suflet in forma de piatra.F. putini insa.Iisus obisnuia sa atinga usor acest nivel prin care producea acele miracole descrise in biblie.Ele sunt reale pt. astfel de perfect masters,Iisus insa a avut alta misiune,el fiind chiar Dumnezeu in carne si oase.E o discutie de viitor fiind lunga de explicat aici.

Dar noi ca oameni ,suflete simple inca,vom merge inainte prin numeroase vieti viitoare si vom fi toate aspectele dualiste din creatie,pt. ca doar asa se ajunge la
reala cunoastere de sine prin experienta proprie ce provine din reincarnari succesive.
De la momentul in care sufletul imbraca prima forma de om(ultima in evolutia lui)
exista 840.000 lahi ...deci acest numar de reincarnari.E un drum f. lung dar vietile trec repede si ce ai invatat in asta de ex. duci mai departe in urmatoarea si prin ea continui sa te cizelezi tot mai mult pina cind egoul se rupe de dualisme si vede ca totul e o iluzie traita cu ochii deschisi(Maya).

Asa ca depinde de lectiile vietilor.Daca te nasti femeie in asta,nu inseamna ca in cea trecuta ai fost musai femeie ci ai fost barbat si invers,dualismul trebuie perceput la perfectie pt. a intelege totul.La fel te poti naste bogat in urmatoarea ai sa fii sarac sa vezi cum e ca experienta si invers.Ceea ce decide ce vei fi sint impresiunile mentale cu care sufletul pleaca dintr-o viata la alta=moartea este doar o trecere de la o viata la alta,nu e sfirsitul!Ea insasi este o iluzie in lumea iluziilor in care traim si le luam drept"realitate" deoarece sunt f. puternice si nu deosebim inca diferenta,dar am o parabola simpla ce poate aduce intelesul situatiei:

Cind dormi si visezi sufletul traieste anumite impresii numite vise.Sint atit de "reale"incit in acest stadiu sufletul nu le considera iluzii.Dar cind te trezesti din somn iti aduci aminte de vise si iti dai seama ca ...nu-s reala ci o creatie a mintii influentata de aspecte de viata ori uneori chiar din vieti trecute.Le consideri iluzii.Dar viata efectiva pe care o traiesti treaz este o iluzie insasi imaginata si vista de suflet.
In momentul cind ajungi la Dumnezeire,te trezesti din visul trait si realizezi ca a fost o..iluzie in final!Acolo trebuie sa ajungem si vom ajunge,desigur nu cu gramada la un los pt. ca nu asa este drumul,sa fie pt, toti deodata si aici intervine biserica!Drumul il face fiecare singur si tot singur are experientele reincarnarilor potrivite lui/ei.Iisus ar fi de ex. drumul spre El,dar asta nu inseamna ca va ...lua sau ajuta cu El numai pe cei care cred in anume doctrina religioasa,restul...sint suflete pierdute.Nimeni nu are dreptul sa-ti arate drumul ce stie el teoretic cind nu are nici o experienta ca atare!
Pt. unele suflete e bine sa cunoasca intr-o viata anume ce este religia si sa fie vreun credincios ca atare,este numita asta cunoastere prin teorie,ce cindva va duce la curiozitatea de a cunoaste prin experienta reala nascuta din intuitia de a-ti pune intrebari de genul:cine sint,de unde vin,unde ma duc?
A-ti pune aceste intrebari denota deja ca esti la inceputul realului drum de autocautarea de sine si redevenire spirituala totala.Stiu ca unii refuza vehement sa creada in asa ceva si e un sacrilegiu daca gindesti ca mine de ex. ca drumul meu este de a deveni Dumnezeu insusi cindva.
Asta pt. ca ei pun o bariera intre ei si Dumnezeu,in loc sa-L vada ca exista peste tot in jur si in ORICE si oricine,din pacate chiar si in cei rai dar cindva se vor schimba in alta viata anume.

Impresiile cu care mintea se transporta de la un corp la altul se numesc sanskaras ori samskaras.Ego-ul este prins in acest paienjenis de impresii din care nu poate scape imediat.Multe le duce deci cu el mai departe.idea finala fiind cit si obiectul reincarnarilor de a scapa total de acest sansakaras.Adica trebuie sa fii in balanta totala:nimic pe nici un taler!

Nu uita ca poti fi un mare credincios si chiar sfint dar tot in iluzie traiesti si esti dependent de ea incit faptul de a avea lanturi de aur la picioare si miini nu te face diferit de altul care e rau si are lanturi de fier,in final tot incatusat vei fi ca si el.Trebuie sa nu ai nici un fel de lanturi.Aici sta drumul si trezire intelepciunii sufletului.

Altfel,legat de reincarnare sint f. multe,de ex. moartea trupului.In functie de cite sanskaras ai adus in bagaj cu tine de la ultima viata se scrie si drumul duratei sufletului in noua viata.
Uneori si sa dau un ex. se intimpla sa iei un avion si sa se petreaca o nenorocire in care mor majoritatea,dar sa zicem 2-3 scapa cu viata si se considera /
...norocosi,de fapt nu e noroc ci ei ca suflete NU trebuiau sa fie acolo de aceea nu au murit.Cind exista catastrofe in care multi mor deodata=toti au avut in comun aceleasi sanskaras ce i-a adunat impreuna la un moment dat si NU este o coincidenta.

De obicei "mori" atunci cind ti-ai terminat sanskaras vietii prezente si uneori ea poate fi f. rapida sau f. lunga,pot muri copilasi de citeva luni sau citiva ani la fel precum pot muri oameni la 100 ani.
Oricum exista enorm de multe lucruri de scris pe tema asta incit in spatiul nostru de aici este cam imposibil.
Am sa dau alt ex.:crezi ca oare cindva intr-o viata trecuta n-ai fost un criminal?
Uneori exista procesul de plata al sanskarelor,nu-s pacate ci greseli umane.Sa zicem ca azi esti O.J.Simpson si ai scapat nepedepsit.In viata urmatoare vei plati cumva fiind omorit.
ori uneori in viata apare o persoana ce te ajuta la nevoi si nu vrea nimic in schimb.Intr-o viata trecuta tu i-ai facut un bine si abia in asta a putut sa te rasplateasca.Uneori deci poti reveni ca femeie alteori barbat si uneori de diverse nationalitati si rase.La fiecare sens exista un contrasens.Uneori poti reveni cu ambele trasaturi umane de femeie si barbat si viata prezenta vei fi homosexual sau lesbiana.Sa tinem minte ca NU alegi ce vrei sa fii in viata ci te nasti in dualismul ei trebuie sa treci prin orice experiente dualiste.

Alteori vei fi crestin incuiat si habotnic in viata urmatoare sufletul tau va trebui sa cunoasca si opusul si va fi intr-un corp de musulman sau cine stie ce alta credinta.
Doar as inveti sa nu faci deosebiri pt. ca in final toti sintem acelsi suflet si daca am gindi asa cu totii am trai in pace si iubire,am intelege creatia in realul sens al ei caci ea este in noi si noi in ea.Venim pe un drum tare lung din trecut unii am uitat ca odata am fost un copac sau o pasare sau vreun animal al padurii sau junglei.
Natura din jur nu este un decor de carton al unei scene de teatru de care sa ne batem joc si sa o consideram ca nu are suflet.
Cind stii cine esti vei sti rostul tau in creatie,este o intelepciune la care nu toti ajung,de aceea unii(f. putini)au mai putin de parcurs din drum in contrast cu altii
ce-s abia la inceput.
Numesc creatia mama mea si pe copii ei drept fratii si surorile mele cu frunze,cu aripi, 4 picioare,coada de peste si 2 picioare.Sintem un suflet unic dar mai avem o gramada de invatat si alte vieti de trait.Stii cum e? Moartea este doar o cortina ce se lasa incheind primul act apoi se ridica si urmeaza al doilea,decorul ramine la fel ori se schimba si el.Hehey multe acte sint in viitor.....

LOVE&PEACE,
Ozzy

"Take only memories.Leave nothing but footprints"
Chief Seattle






















































































informatii "publice" - de cristi_r la: 04/02/2004 05:31:58
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
-Ar trebui scoase ghilimelele,informatiile sunt pe forum in dreapta ecranului (http://www.geocities.com/radu-herjeu/pag0explorer.htm)
Vad ca te-ai iritat tare,de ce nu ai scris "mine" si cu "M" ca sa intelegem ca nu-i chiar vorba de oricine.De ce nu poti Tu manipulat?De ce nu tine la Tine?

-"Cel mai iubit dintre pamanteni -altul era sensul cuvintelor mele dar, evident, ai preferat sa-l ocolesti."

Probabil era vorba de dizidenta si chiar nu am inteles.

-"Diferenta dintre mine si un nationalist demagog este ca pot sa-mi iubesc tara si, totusi, sa nu-mi placa muzica lui Enescu (in afara Rapsodiei). Si nu-mi place nici Pheonix. Si, la fel, nu trebuie neaparat sa-mi placa filmele romanesti."

Da ce iti place din ce creem noi romanii?

-""prieteni" de barbecue, e, desigur, alegerea ta. Eu inteleg prin prieteni mai mult decat cineva cu care impartasesti mirosul de carne prajita."

La cum reactionezi la o polemica probabil sunt momente deosebite de
monolog.

-"(cand are ditamai baronii multimiliardari) si l-ar "menaja" pe cel care tine in maini mijlocul de informare si influentare a opiniei publice. Dar cum singur spuneai, e vorba de niste oameni de la tine din zona. Asta nu-i identifica nici cu guvernul si cu atat mai putin cu Romania."

Dar baronii astia sunt creatie comunitatii locale?Sa inteleg ca nu reprezinta Romania(chiar daca pe buletin scrie cetatea roman),nu au legatura cu guvernul?Dar cu cine au legatura cu americanii?Oricum in fiecare judet sunt cite doi ,in Bucuresti sunt ceva mai multi si mai greu de retinut

-"Mie mi se pare ca natiunea americana este alienata la nivelul relatiilor interumane"

Sunt curios chiar fi daca afirmatia asta ar fi promovata de diplomatia romaneasca,oare ce ar spune poporul american,asa la nivelul nivel anonim hirtia suporta multe.Spre deosebire de tine eu nu pot trage concluzii despre un popor pe baza unei experiente de citeva luni,cred ca daca as schimba adresa in Romania mi-ar lua mai mult de sase luni sa cunosc bine noi vecini.

-"Asta nu-i impiedica pe marii lor regizori (cei mai multi imigranti) sa realizeze filme cu mare incarcatura umana."

Ei sunt definiti ca popor de emigranti ca pe bastinasi tocmai i-au curatat europenii nu americanii.
-
"Si nici pe mine sa-mi placa filmele lor si sa ma-ntreb de ce sunt asa cum sunt, la nivel de mase, cand pot scoate de profundul unora dintre ei asemenea filme."

Bun si noi la nivel de mase cum stam?
Promovam manele si trebuie luata atitudine aproape oficiala sa fie interzise.Nu mai zic de mari consumuri de telenovele,vezi sondajele care reprezinta masele.
Consumatori de stiri macabre,nu cred ca un post TV sau un ziar ar prezenta asa ceva daca nu fi cerere pe piata.
Consumatori peste medie de bauturi spirtoase,concuram cu popoare cu traditie
Am tranformat religia,singura institutie respectata in perioada comunismului, intr-o afacere, cu colectari de bani cu tablita in git, cu constructii monumentale-vezi Catedrala Neamului,cu un afux de biserici fara parohii,cu oferte de facut biserici daca Steaua da gol sau cistig la Loto etc,numai nu s-au batut in Buc.pentru apa sfintita,parca era un cistig nu un lucru spriritual,nu mai continui ca asta chiar e un lucru dureros, ne batem joc de orice.

-"o natiune nu poate fi mare doar pentru ca a ajuns prima pe luna sau pentru ca transforma orice oligofren in star"

Manelele,formatiile cu patru cuvinte intr-un cintec,literatura proasta ce este la noi ,arta?Doar asta consumam cel mai mult.Uite o vedeta deosebita tranformata de noi, Adrian Minune,ne da si interviuri si poate o sa fie si senator,doar avem citiva deja.
Apropo poate ai vazut pe B1 TV pe AMinune,unul Guta si dl.Pruteanu,si ai fi vazut cum reactioneaza masele,poporul sau o parte din ceea ce este Tara la oligofreni (ma refer la manelisti)

-despre influenta Americii e o poveste prea lunga,ramine asa.

-"Dar, desigur, altfel vezi tu politica monidala de acolo de unde nu se da ora exacta si altfel o vad eu dupa 10 ani de jurnalism."

Se vede vine de aici,in schimb se vede prost tare la Bucuresti.Chiar si raspunsul in sine reprezinta o atitudine de acolo care creaza in general mari tensiuni in tara,acusi va imprastiati iar pe listele electorale in provincie si pentru ca reusiti este tot in cauza masei.
Si apropo de extraordinarul Bucuresti.De unde vin OG-urile cu facilitati la importuri (de ex.) si dupa citeva zile se abroga,verifica un program de legislatie daca ai dubii.Asta daca nu stiai cum se creeaza baronii locali si cei nationali

-"N-am acuzat pe nimeni de nimic si n-am incercat sa ma dau mare sacrificat pentru patrie"

Nici nu a fost vorba

-"Nu stiu (adica stiu) de ce asemenea discutii nasc tot felul de reactii exagerate"
"N-am intrat pe acest forum ca sa-mi rastalmaceasca nimeni cuvintele (din motive mai mult sau mai putin evidente). "

Vad ca stii ar trebui cred sa stiu si eu.Adica sa inteleg ca tu crezi ca esti o persoana importanta pe care eu o lezez cumva stropind-o.Ar fi probabil magulitor pentru tine,dar din punctul meu de vedere ar fi o mare pierdere de timp.

-"Curios ca numai din partea celor care au reusit sa plece sau cei care ar fi vrut dar n-au putut."

Ba nu-i curios de loc, este un forum unde fiecare isi impartaseste parerile,impresiile,trairile petru ca in acelasi timp fiecare sa ne lamurim de ce am facut sau un anumit pas.Sau crezi ca a fost o decizie in urma unei introspectii.
Probabil nu ti-am explicat, am putut,pot inca sa plec dar nu am curaj.Si nu as merge la ghici,ci la sigur la rude asezate care profeseaza conform meseriei din Romania dupa o indelungata munca de echivalare a diplomelor, sau la cei 80% din colegii mei de facultate care stau in Canada si nu vor nici macar sa vina in vizita si probabil posteaza pe forum.
De lauda sunt cei care au plecat ca intr-o aventura si au reusit.

-"Imi iubesc tara si mi se pare deja prea mult sa trebuiasca sa cer scuze sau sa ma rusinez pentru asta pentru ca, nu-i asa, aia buni si destepti o acuza de toate relele din lume, inclusiv de decizia lor de a o parasi."

Vad ca marjezi tare pe ideea asta.Scrie o definitie despre tara sa intelegem si noi ce inseamna exact ca asa abstract vorbim inutil.Si chiar nu evita cumva problema.

In final ideea mesajului era ca noi romanii nu suntem mai speciali decit altii si nici procentul de masa nu este mai mic decit altundeva.

Oricum ai dreptate ca au plecat cei mai buni,asa ca am ramas numai noi doi.
#8858 (raspuns la: #8752) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inaintarea frontierei NATO si UE si criza din Republica Moldova - de belazur la: 24/03/2004 19:01:54
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
În statul multinational al Imperiului sovietic, tendinta ruseasca în directia statului centralizat a intrat în coliziune cu renasterea constiintei nationale a mai mult de o suta de minoritati din republicile autonome. În cazul Republicii Moldovenesti, raportul dintre crearea statului si crearea natiunii era chiar mai complex, deoarece atât identitatea nationala, cât si cea statala, erau creatii artificiale. Natiunea moldoveneasca fusese inventata de rusi pentru a preveni (re)nasterea unei constiinte nationale românesti la populatia basarabeana. Statul moldovean fusese creat în Imperiul sovietic în 1924.”
Wilhelmus Petrus Van Meurs,1
„Ideea ca moldoveni sunt o natiune distincta, în sensul obisnuit al cuvântului, e problematica astazi. Limba pe care o vorbesc ei este româna, chiar daca a fost numita mult timp moldoveneasca de locuitorii din zonele rurale si este în continuare numita astfel în constitutia republicii post-sovietice. Istoria Moldovei moderne este o parte ce nu poate fi ignorata a istoriei mai largi a latinitatii rasaritene, regiune ce se întinde de la padurile Transilvaniei si dealurile Bucovinei, în nord, pâna la Câmpia Dunarii si Marea Neagra, în sud, si pâna la dealurile rotunde si stepele ce se întind de-a lungul Nistrului, în est. Toate aceste regiuni, incluzând teritoriul de astazi al Republicii Moldova, au apartinut României Mari aparute dupa primul razboi mondial si distruse de cel de-al doilea. Moldovenii de astazi nu au reusit sa se afle în acelasi stat cu românii mai mult de câteva decenii, dar cultura, limba si traditiile folclorice provin incontestabil din aceleasi radacini. Eroii nationali si marile personalitati dintr-o regiune sunt, cu siguranta, recunoscute si în cealalta. În acest sens, din punct de vedere cultural, sunt astazi doua state 'românesti’ în Europa de Est, chiar daca ambele adapostesc si multe alte minoritati etnice – unguri, ucraineni, rusi, romi si turci.”
Charles King 2

„Cei care încearca sa dezvolte o constiinta moldoveneasca ar putea sa revina, astfel, la interpretarile sovietice de alta data privitoare la istoria si cultura Basarabiei. Prin urmare, putem fi martorii unei renasteri a unor pareri comuniste cu privire la trecutul Moldovei si ai unei reactii concomitent a românilor fata de ele.”
Denis Deletant3

Preambul. Republica Moldova – spatiu de frontiera euro-atlantica

Acest text va vorbi despre asa numita Conceptie a politicii nationale de stat a R. Moldova si Dictionarul moldovenesc-românesc a lui Vasile Stati încercând sa le aseze pe fundalul geopolitic adecvat. Nu doar informatia legata de aceste chestiuni lipseste astazi în România, dar si cadrul geopolitic just în care aceste evolutii sa fie plasate si citite. Caci, dincolo de amprenta locala pe care aceste evenimente o au neîndoielnic, ele sunt parte a unor evolutii politice si geopolitice mai ample care nu pot fi ignorate în nici o analiza. De prea multe ori aspectele legate de Republica Moldova sunt abordate într-o grila provinciala, în care actorii principali sunt personajele politice de la Chisinau iar evenimentele majore - alegerile locale sau parlamentare (vag, este pomenita si Rusia). În realitate, toate evenimentele de la Chisinau poarta, mai mult sau mai putin, amprenta unor evolutii geopolitice globale. Mai concret, ele sunt determinate de înaintarea frontierei NATO si UE spre Republica Moldova, de decizia acestor institutii de a fixa granita pe Prut si de reactia pe care aceste evolutii le genereaza.4

Frontiera ar însemna, în cadrul teoretic utilizat aici, aspectul dinamic al unei evolutii geopolitice, respectiv totalitatea proceselor prin care se manifesta o expansiune istorica, un popor, o civilizatie sau un imperiu etc. Frontiera, ca aspect dinamic, declanseaza si întretine o gama larga de procese spirituale sau institutionale, pe care le denumim procese ale frontierei. Granita este aspectul static, stabil (stabilit) al înaintarii unei frontiere. Înaintarea unei frontiere se fixeaza (este fixata) undeva, pe o granita. Dar asta nu înseamna, automat, ca, o data fixata granita, dinamica procesului de înaintare a frontierei dispare sau ca este suspendata. Dimpotriva. Atunci când avem de a face cu o fixare artificiala (politica, geo-strategica) a unei granite vom asista la perpetuarea manifestarilor de frontiera, iar spatiul în care asemenea evolutii se petrec îl numim spatiu de frontiera 5 . Aceste spatii de frontiera6 sunt, geopolitic vorbind, de multe ori, spatii de criza, de turbulenta geopolitica, care nu pot fi decriptate sau întelese just fara a lua în considerare aceste aspecte7.

Un asemenea spatiu de frontiera este astazi Republica Moldova. Nimic nu se poate întelege acolo daca se ignora înaintarea frontierei euro-atlantice si consecintele pe care aceasta înaintare – si, mai ales, fixarea granitei artificiale pe Prut - le genereaza. Republica Moldova este astazi un spatiu de frontiera euro-atlantic. Decizia politica (geo-strategica) de a fixa granita înaintarii frontierei euro-atlantice pe Prut, cuplata cu refuzul majoritatii populatiei din Republica Moldova de a accepta aceasta decizie sunt responsabile de evenimentele care au loc acolo. Razboiul din Transnistria, refuzul Moscovei de a retrage armata si armamentul de acolo, proiectul de federalizare, manifestarile din Piata Marii Adunari Nationale sau din fata Ambasadei Ruse, Conceptia presedintelui Voronin, chiar si Dictionarul lui Stati etc. sunt consecinte directe sau indirecte ale acestei decizii8.

Acesta este cadrul în care momentele punctate mai jos trebuie citite si percepute.

„Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova”

„Proiectul Conceptiei politicii nationale de stat a R. Moldova, inclus pe agenda de lucru a parlamentului R. Moldova, este un document politic, în esenta provocator, ce îsi propune, în ansamblul sau, sa anuleze Declaratia de Independenta din 27 august 1991, ca act juridic de nastere a celui de al doilea stat românesc, si sa-i confere R. Moldova o noua identitate etno-culturala, istorica, lingvistica si politico-juridica. El reprezinta suma tentativelor ideologice privind crearea unei doctrine nationale de stat si ideologizarea fortata a întregii societati. Axul respectivei doctrine îl constituie preceptele false din punct de vedere stiintific, cultural si istoric al existentei unui asa-numit popor moldovenesc si a unei limbi moldovenesti, camuflate inabil si de o maniera totalitara cu notiuni la moda, precum ‘multiculturalismul’, ‘multilingvismul’, ‘polietnicismul’ - toate amalgamate si ambalate sub drapelul tolerantei’, ‘pacii interetnice’ si ‘concordiei civice’”.9

Într-o ancheta a publicatiei Contrafort pe tema asa-zisului Dictionar moldovenesc-românesc, academicianul Mihai Cimpoi facea urmatoarea constatare: „Ma întristeaza atât aparitia, sustinuta oficial, a Dictionarului cât si atentia extraordinara pe care i-o acorda posturile TV din România (o ora la Pro TV, doua ore la Realitatea) fapt care nu s-a întâmplat cu nici o carte a vreunui scriitor basarabean” 10.

Naduful reputatului academician trebuie înteles corect: nu doar dezamagire fata de liderii de opinie din România care se întrec în a neglija si uita performantele culturale autentice ale carturarilor de peste Prut (supararea ar fi fost justificata fie si numai din aceasta pricina!), dar si deceptie fata de cecitatea vadita a acelorasi personaje care, lipsite de perspectiva si viziune, au transformat un eveniment minor, totusi, în eveniment de presa ignorând vinovat ca gestul ridicol al lui Stati – „renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai joasa speta” cum numeste academicianul pe autorul acestei „monstruozitati” – este numai vârful de aisberg, expresia rizibila a unei evolutii politice mai profunde care se petrece în Republica Moldova si care, ea, ar fi trebuit sa se afle în colimatorul presei sau a societatii civile de la Bucuresti. O evolutie politica si geopolitica inedita, ale carei expresii reale si consistente sunt, pe de-o parte, asa numita Conceptie a politicii nationale a Republicii Moldova – document programatic complet ignorat, cu rarisime exceptii, în România! - si, pe de alta, dezbatere în jurul problemei federalizarii (incluzând aici chestiunea transnistreana). Aparitia Dictionarului lui Stati nu este decât partea cea mai putin consistenta a acestor evolutii ce se desfasoara astazi si despre care asa zisa „societatea civila” din România (analistii, jurnalistii si „purtatorii ei de cuvânt”) sau politicienii de la Bucuresti se încapatâneaza sa nu vorbeasca sau sa nu stie nimic. Ciudata reactie a celor chemati sa ghidoneze opinia publica a unei societati care sta sa se integreze în NATO si UE, adica institutiile a caror granita viitoare va fi, într-o prima instanta, tocmai Prutul...

Proiectul legii numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova a fost publicat pe 25 iulie în oficialul guvernamental, Moldova Suverana. Este un proiect de lege initiat de presedintele Voronin. Cum se va vedea mai departe, exista o legatura evidenta între aceasta conceptie si Dictionarul moldovenesc-românesc al lui V. Stati, publicat, în aceeasi zi, în ziarul partidului de guvernamânt, Comunistul. Validarea lui de catre guvernul de la Chisinau s-a facut recent, fara a stârni, nici de data asta, o discutie atât de necesara la Bucuresti.

Textul este aproape necunoscut publicului din România, astfel ca remarcile si comentariile vor fi flancate de ample apeluri la text .11

Axul definitoriu al documentului este indicat în deschidere: „Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova, denumita în continuare conceptia, reprezinta totalitatea principiilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare privind integrarea si consolidarea poporului unic multicultural si multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor nationale generale cu interesele tuturor comunitatilor etnice si lingvistice din tara”. Baza juridica este si ea sugerata din plecare: „Conceptia se bazeaza pe prevederile Constitutiei Republicii Moldova, pe normele legislatiei nationale si ale dreptului international, inclusiv ale: Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale altor acte internationale referitoare la drepturile omului si ale persoanelor apartinând comunitatilor etnice si lingvistice la care a aderat Moldova”. Temeiul elaborarii proiectului este acesta: „Actualitatea elaborarii si adoptarii conceptiei este determinata de necesitatea de a stabili principiile si sarcinile politicii nationale de stat, orientata spre consolidarea independentei si suveranitatii tarii noastre, crearea unor conditii favorabile pentru dezvoltarea libera a tuturor comunitatilor etnice si lingvistice, spre integrarea lor în poporul unic al Republicii Moldova”. Despre importanta textului vorbeste limpede un paragraf întreg: „Conceptia este documentul de baza pentru autoritatile publice la promovarea politicilor social-economice si culturale în domeniul dezvoltarii si consolidarii independentei si suveranitatii tarii, a poporului multietnic, multicultural si multilingv al Moldovei. Tot de aceste principii trebuie sa se conduca organele de stat ale Republicii Moldova în activitatea de sustinere a eforturilor de edificare a unei societati civile”.

Urmeaza apoi cinci sectiuni care cuprind: I. Dispozitii generale; II. Principiile politice nationale de stat; III. Scopurile politicii nationale de stat; IV. Sarcinile politicii nationale de stat; V. Asigurarea politicii nationale de stat.

Sa vedem însa ce spune, în detaliu, acest text, dincolo de protocolarele declaratii de intentii.

O declaratie explicita de politica interna si externa

Atmosfera textului este data deja de paragrafele citate. Înainte de a intra însa în substanta (!) lui, sa sesizam contextul în care se lanseaza documentul: momentul aparitiei proiectului coincide, practic, pe plan intern, cu demararea campaniei electorale în Republica Moldova (este vorba de alegerile parlamentare din primavara lui 2005), proiectul servind, implicit, drept platforma electorala pentru Partidul Comunistilor aflat la guvernare. Cel putin al acelei factiuni din acest partid care va merge neconditionat cu actualul presedinte, Vladimir Voronin, chiar daca, pentru asta, va fi necesara o scindare a partidului între linia dura si cea „moderata”, capabila sa faca o alianta cu partide necomuniste de genul Partidului Democrat al lui Diacov. Proiectul initiat de presedintele Voronin este un semnal clar si o conditie explicita pentru viitorii sai suporteri.

Pe plan extern, aparitia proiectului vine în consonanta cu presiunile pe care Rusia le face din ce în ce mai insistent asupra republicii, presiune „stimulata” tot mai mult de dorintele exprimate insistent în ultima vreme de catre UE de implicare a acestui organism în solutionarea conflictului din Transnistria, deci într-o chestiune care afecteaza direct interesul Rusiei în zona. Proiectul este, din acest punct de vedere, o declaratie de politica externa, cel putin prin atentia si grija deosebite care se acorda limbii ruse în document sau încapatânarii de a ignora organismele europene în care Moldova ar putea nazui sa fie parte12 .

Un text nul din punct de vedere academic

Conceptia este în primul rând un text politic, dar „argumentatia” sa deriva însa dintr-o perspectiva ce se vrea „stiintifica” asupra proceselor de formare si dezvoltare a natiunilor.

În primul rând, textul este parte a unui proces mai amplu de „nation building” (demarat însa în Basarabia de ocupantul sovietic si continuat astazi de Partidul Comunistilor). Ideea care fundamenteaza argumentatia este una de tipar modernist (inventionist, instrumentalism etc.) dupa care natiunile se nasc prin proiect (by design), ca o creatie de sus în jos si în care un rol crucial trebuie sa revina statului si institutiilor acestuia. Agresivitatea cu care este promovata o asemenea perspectiva în document este cel putin stranie, mai cu seama ca este vorba despre un teritoriu care, vreme de mai bine de 60 de ani a fost supus de catre puterea sovietica, cu sistem si încrâncenare, unui proces de nation building (asta este, în esenta, moldovenismul), respectiv de creare a unei Republici Moldovenesti de limba, traditie si istorie rusesti. Procesul a esuat, dupa cum evenimentele de la 1989 au demonstrat-o cu prisosinta. Acest esec trebuie sa faca pe cei care pariaza fara rest pe asemenea abordari mult mai circumspecti.

Cert este însa ca perspectiva constructivista a demersului – „Am creat Moldova, acum sa-i cream pe moldoveni...” –, lipsita de minimale precautii sau spirit critic, sfideaza ridicolul când încearca sa justifice tentativa.

În al doilea rând, frapeaza în text confuzia (voita sau nu) si inconstienta cu care autorii textului se joaca cu vorbele si conceptele. Un text care nu urmareste decât sa „legitimeze” un stat, o limba si o etnie nu gaseste de cuviinta decât sa.... vitupereze „nationalismul”. Iata o mostra inclusa în „Expunerea de motive la proiectul Conceptiei politici nationale de stat a Republicii Moldova”: „Însa evenimentele de la sfârsitul anilor ‘80 si începutul anilor ‘90 ai secolului trecut, inspirate, în republica de fortele politice radicale de orientare nationalista, au dus le dezintegrarea statului si societatii moldovenesti, la confruntarea interetnica si la scindarea teritoriala a tarii, scindare care mai persista. Din aceiasi perioada dateaza tentativele, care continua si astazi, de a nega existenta natiunii moldovenesti si a limbii moldovenesti, de a discredita istoria Moldovei - bazele politico-juridice si national culturale ale statului moldovenesc”13.

Prin urmare, tot ce s-a petrecut în perioada indicata este manifestarea fortelor „de orientare nationalista” împotriva carora Conceptia îsi propune sa lupte. Sofismul este aici la ele acasa: caci Conceptia, care îsi propune, cum spuneam, explicit, sa impuna un stat, o limba, o etnie, o limba etc. reprezinta, dupa toate normele sociologiei natiunii si nationalismului, chintesenta unui proiect sau program nationalist, în ciuda lipsei de consistenta si a falsului pe care se bazeaza argumentatia. Pentru autorii conceptiei, a fi nationalist moldovean nu e nationalism, dar a sustine limba, natiunea si etnia româna... da! Utilizarea atributului cu conotatii negative - nationalist – doar pentru ceea ce înseamna „românesc” nu este, în fond, decât o tehnica de propaganda sau proba unei confuzii majore care fundamenteaza acest document.

În al treilea rând, documentul se bazeaza pe o manipulare grosolana a textelor si conceptiilor europene privind drepturile omului sau ale comunitatilor etnice. În pofida filosofiei de la care pretinde ca se revendica, Conceptia nu face decât sa impuna de sus o carcasa identitara unei comunitati (populatia Republicii Moldova), ignorând nepermis dreptul individual la optiune al fiecarui cetatean. Altminteri spus, în loc sa plece de la drepturile omului pentru a ajunge la drepturile colective (multiculturalismul), textul le decreteaza pe cele din urma neglijându-le sistematic pe cele dintâi! În ciuda retoricii, este exact invers decât traseul european pe care documentul îl invoca cu obstinatie. Cum bine a sesizat un comentator de la Chisinau: „...atât actele privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cât si actele referitor la drepturile minoritatilor etnice si nationale, vizeaza doar individul si autonomia sa ireductibila. Drepturile culturale si lingvistice sunt considerate drepturi individuale, dar care se exercita în mod colectiv. Ceea ce înseamna ca unui grup etnocultural i se acorda drepturi nu pentru a pastra si perpetua cu orice pret existenta acestui grup, indiferent de optiunile membrilor grupului. Dimpotriva, grupului i se acorda drepturi deoarece pentru persoanele respective apartenenta la acest grup este plina de sens si importanta pentru exercitarea libertatii lor”. În opozitie, cum sugeram deja, Conceptia, dimpotriva, propune o viziune si un sistem de valori care ar trebui împartasite de catre toti cetatenii. Autorii Conceptiei considera drept scop strategic: "afirmarea unui sistem de valori nationale la baza carora se afla constientizarea de catre toti cetatenii tarii noastre a apartenentei lor la poporul unic al Republicii Moldova" (partea IV, Sarcinile politicii nationale de stat)”14.

În esenta, este vorba despre „un proiect totalitar”, cum îl numea academicianul Cimpoi, care nazuieste sa impuna, de sus în jos, o unica identitate tuturor cetatenilor Republicii moldova, indiferent de optiunile sau dorintele lor. Indiferent, adica, de ceea ce comunitatea internationala numeste „drepturile omului”...

Mitul „fondator” al Republicii Moldova: moldovenismul

Axul principal al textului este ideologia modovenismului. Documentul vizeaza, în esenta, impunerea „moldovenismului” ca ideologie de stat. Cu vorbele unor reprezentanti ai societatii civile de la Chisinau: „Moldovenismul ca doctrina a asa-zisului specific national al ‘poporului moldovenesc’, cu istorie, cultura si limba diferite de cele ale poporului român, este, precum se stie, o fabricatie a regimului tarist de ocupatie si, în special, a ideologiei sovietice staliniste, menita sa justifice anexarea provinciei românesti Basarabia de catre Rusia tarista si, ulterior, prin aplicarea prevederilor Protocolului aditional secret la Tratatul sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) de catre Uniunea Sovietica”15.

Nu avem spatiu suficient pentru a descrie evolutia acestei ideologii relativ la teritoriul dintre Prut si Nistru (dar nu numai). Genealogia aceste idei indica limpede emitentul: Moscova si Kominternul, iar aparitiile ei pe scena istoriei – dupa cum sugereaza un comentator de la Chisinau - nu este lipsita de semnificatii: „De fapt, aceasta teza conceptie cominternista a mai fost formulata în aceiasi termeni si în noiembrie 1988, când au aparut faimoasele teze ale Comitetului Centra al PCM si cuvântarea lui N. Bondarciuc, la acea vreme secretar al CC al PCM, azi fruntas al aceluiasi partid, care se încheia cu celebrul ‘niet, niet I niet’. Anume acele teze au catalizat miscarea de emancipare nationala a românilor basarabeni si procesul de acordare a limbii române a statutului de limba de stat si de revenire la alfabetul latin”16.

Fenomenul moldovenismului a fost resuscitat în Republica Moldova mai ales dupa venirea la putere a Partidului Comunist, dar el nu este, în nici un caz, apanajul acestei formatiuni politice, caci versiunile în care acesta este livrat pe piata sunt diferite (cazul Partidului Democrat Agrar si a reuniunii acestora din 1994 – „Casa Noastra – Republica Moldova” – este primul care vine în minte). Recent, fenomenul a beneficiat de o analiza pertinenta sub forma unei teze de doctorat si care merita tata atentia. Una dintre concluziile lucrarii merita reluata: „ ... moldovenismul nu este ‘minciuna întreaga’, ci o semiminciuna. De aceea, demontarea acesteia nu este un lucru usor: a afirma ca basarabenii nu sunt moldoveni ar fi la fel de gresit cu a afirma ca ei nu sunt români. Într-o eventuala disputa privind tezele moldoveniste, este foarte important a nu se ataca partea asa-zis pozitiva a moldovenismului – faptul de a fi moldovean nefiind o contradictie cu a fi român. Pe de alta parte, faptul existentei statului Republica Moldova implica recunoasterea politonomului ‘moldovean’, care nu este o emanatie a moldovenismului, ci o realitate geopolitica. În calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, si românii basarabeni si minoritarii sunt moldoveni. Speculând însa pe chestiunea identitara, moldovenistii comit în mod deliberat tot felul de confuzii, mizând pe deruta si ignoranta. (...) Astfel, moldovenismul se prezinta ca o manifestare a crizei identitare în Republica Moldova (urmare a politicilor de rusesti de deznationalizare si rusificare), dar si ca o continuare a acestor politici”17.

Miturile fondatoare ale Republicii Moldovenesti (2)

Proiectul de constructie se bazeaza pe câteva „axiome” repetate obsesiv. „Republica Moldova constituie continuarea politico-juridica a procesului multisecular de statalitate continua a poporului moldovenesc. Moldovenii - nationalitatea fondatoare a statului, împreuna cu reprezentantii altor etnii: ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, românii, belorusii, tiganii (romii), polonezii si altii constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este Patria lor comuna”.

Textul este uluitor. În primul rând, prin acreditarea ideii ca actuala Republica Moldova ar fi succesoarea de drept a Principatului Moldova, principat al Tarilor Române care a participat la fondarea României moderne în 1859. Mai mult, acreditarea unui „proces secular de statalitate” este rizibila când implica un teritoriu (actual Republica Moldova) care nu a participat, de fapt, nici la unirea din 1958 (se afla atunci sub ocupatia Imperiului Rus). A doua chestiune, contradictorie, se refera la compozitia etnica a populatiei: acreditarea unui „melanj etnic” într-o republica care are, conform recensamântului în vigoare, o majoritate clara de circa doua treimi, nu face decât sa reia o ideea mai veche, de sorginte cominternista, referitoare la acest spatiu.

Românii ca „minoritate etnica”

O alta intentie clara a autoritatilor de la Chisinau este transformarea românilor într-o minoritate etnica. Plasarea „românilor” undeva între evrei si belorusi în textul Conceptiei sugereaza clar unul dintre obiectivele strategice ale Chisinaului. Unul dintre instrumentele cu care se va realiza acest obiectiv este recensamântul din 2004, unde confuzia etnie/cetatenie – se spera – va transforma „românii” într-o minoritate etnica, covârsita de... „moldoveni”. Textul Rezolutiei este relevant la acest punct: „Beneficiarii respectivei conceptii vor fi Rusia si diaspora rusa din R. Moldova: Rusia îsi va asigura astfel, pentru decenii înainte, dominatia sa în regiune si realizarea intereselor geostrategice în raport cu Uniunea Europeana si NATO. Pentru mentinerea statutului de mare putere în afacerile europene, Rusia impune R. Moldova, prin intermediul actualilor guvernanti comunisti de la Chisinau, un plan de deznationalizare definitiva a românilor basarabeni, de creare a unui "popor unic" în care elementul românesc majoritar va fi "dizolvat" în asemenea masura încât va putea fi ignorat. Diaspora rusa, care are la ora actuala suprematia economica si mediatica, va dobândi oficial si suprematia cultural-lingvistica si îsi va prezerva toate drepturile politice necesare pentru realizarea scopurilor geopolitice ale Rusiei. Astfel, R. Moldova i se pregateste, prin aceasta conceptie funesta si prin tentativa de federalizare, statutul de enclava rusa la frontiera Uniunii Europene si NATO, dupa modelul regiunii Kaliningrad”.

Aceasta idee ca românii sunt o minoritate etnica nu este noua în Republic Moldova, dar, odata cu recensamântul, va capata o confirmare „stiintifica”. Cu voie sau fara, aceasta ideea a mai fost invocata la Chisinau chiar de gazetari aflati în tabara democratica . Cea mai importanta „contributie” la impunerea acestui sofism periculos apartine însa lui Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu cei care, în studiul „Relatia României cu Republica Moldova”19 sustineau acelasi lucru: optiunile cetatenilor care se declara români sau a celor care se declara moldoveni trebuie respectate deopotriva etc., etc. Nu e de mirare ca textul a fost republicat rapid de catre publicatiile guvernamentale de la Chisinau!

Consecintele unei asemenea evolutii sunt extrem de grave si periculoase, pe termen scurt, iar pe termen lung insolubile. Pe termen scurt va exista atunci „baza legala” pentru impunerea limbii ruse ca a doua limba de stat – limba româna va deveni a limba a minoritatilor – a eliminarii cursului de „istoria românilor” sau chiar a... etnicizarii Mitropoliei Basarabiei prin transformarea ei într-o biserica româneasca, deci minoritara. Pe termen lung, însa, acest multiculturalism extrem – caci pulverizeaza bazele consensuale ale oricarui stat - nu are nici o solutie, pentru ca intra într-o serie de contradictii din care nu se mai poate iesi. Inutil sa spunem ca acest mod de gândire nu este acreditat de nici un document european si, mai ales, nu este practicat (caci este imposibil!) de nici un stat de pe continent20.

Multiculturalismul sau noul „marxism-leninism”

Socheaza aproape, în textul Conceptiei, abundenta termenului „multiculturalism”, „multicultural”, „multilingv”. În primul rând, e ciudata aceasta strategie pentru un text care vrea sa promoveze unitatea unui stat si a unei „natiuni”. Se vadeste însa în acest document – veritabila struto-camila din acest punct de vedere – dorinta de a pune cap la cap tezele mai vechi si mai noi ale internationalismului proletar, pe de-o parte ideologia moldovenismului, pe de alta, cea a multiculturalismului. Dupa cum comenta un ziarist de la Chisinau: „Daca în perioada sovietica politica de deznationalizare si rusificare a popoarelor ocupate se desfasura sub acoperirea ideologica a internationalismului proletar, iar temelia doctrinara o asigurau Marx, Engels si Lenin, astazi politica de asimilare, promovata de Rusia prin intermediul comunistilor, utilizeaza terminologia împrumutata din limbajul occidental despre societatea civila multinationala, stat polietnic, popor multicultural si multilingv”21.

Este limpede însa ca aceasta incoerenta doctrinara nu poate pretinde pretentii de document fondator.

O limba, doua limbi...

O alta contradictie ce brazdeaza textul se refera la limba. Iata textele: „Limba moldoveneasca, având statutul de limba de stat, se foloseste în toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale. Una din prioritatile nationale ale Republicii Moldova este asigurarea însusirii limbii moldovenesti”. Dar si: „Limba rusa care, în conformitate cu legislatia în vigoare, are statutul de limba de comunicare interetnica, se aplica si ea în toate sferele vietii statului si societatii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus si ruso-moldovenesc statornicit istoriceste, care, în actualele conditii, este necesar sa fie dezvoltat si perfectionat”. Pe de-o parte: „crearea neîntârziata a conditiilor necesare pentru însusirea limbii moldovenesti de catre o parte a populatiei Moldovei”, pe de alta: „neadmiterea restrângerii sferei de folosire a limbii ruse în toate domeniile vietii statului si societatii” si „asigurarea de conditii pentru pastrarea si dezvoltarea în continuare a functiilor oficiale ale limbii ruse”22.

Textul este cel putin ambiguu. Pe de-o parte, daca, programatic, „limba moldoveneasca” va deveni o „prioritate nationala”, ce sens mai are acordarea unui statut egal limbii ruse? Care este, în mod real, intentia celor care au lansat documentul? Publicatia Flux, ziarul de limba româna cu cel mai mare tiraj, încearca sa raspunda: „autorii acestui plan cauta sa mentina, în mod artificial, situatia când majoritatea româneasca si toate minoritatile, cu exceptia celei ruse, vor cunoaste si vor vorbi obligatoriu limba rusa, în timp ce minoritarii reprezentând fosta natiune dominanta a imperiului sovietic vor cunoaste doar limba rusa. Prin urmare, avem de-a face cu un asa zis bilingvism cu totul distorsionat, care ar trebui numit mai corect aparhaid, adica dominatia discriminatorie a unei minoritati asupra majoritatii. Sa nu uitam ca aceasta majoritate include atât majoritatea româneasca cât si minoritatile ruse” .

O conceptie represiva a unui regim represiv

Chestiunea cea mai grava, probabil, si care ridica semne serioase de întrebare asupra acestui demers, este maniera în care acesta va fi implementat în societatea moldoveneasca. Indiferent de parerea pe care o avem fata de tezele documentului, o discutie sau dezbatere democratica pe aceasta tema nu are, în principiu, a dauna. În fond, democratia presupune si dreptul la eroare: poti gresi, te poti însela, dar pentru asta nu poti fi eliminat din spatiul discursului public.

Alta este însa problema grava – apropo de democratie – care apare relativ la acest document. Ea tine de maniera în care puterea politica propune si vrea sa impuna acest proiect. O discutie reala lipeste si, mai mult, textul stipuleaza explicit pedepse pentru cei care se vor opune. Acesta este principalul motiv pentru care academicianul Cimpoi o definea, la conferinta deja invocata, „cu caracter totalitar”: „Conceptia pusa în discutie este, de fapt, o anticonceptie, deoarece ignoreaza adevarul stiintific despre românii moldoveni si limba româna. Este construita pe un temei de nisip, o utopie ce nu tine cont de realitate. Ea nu are nici o sansa de a fi transpusa în practica, fiindca nu se tine cont de parerea intelectualitatii. Asa-zisul dialog fructuos între autoritatile publice si societatea civila s-a dovedit a fi o farsa mincinoasa. Aceasta conceptie nu respecta drepturile fundamentale si principiile democratice recunoscute pe plan european si international, libertatea de gândire si exprimare, valorile democratiei, drepturile omului etc. Este o conceptie cu caracter totalitar”23.

Textul contine, explicit, avertismente limpezi si deloc linistitoare în legatura cu viitorul Republicii Moldova. Astfel, documentul sustine orientarea politicii de stat catre: „neutralizarea juridica si politica a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existentei natiunii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti, de discreditare a istoriei moldovenesti, de negare a etnonimului „moldoveni” si glotonimului „limba moldoveneasca””. social-economica a tuturor regiunilor Republicii Moldova. Dupa cum s-a exprimat presa democratica de la Chisinau, „într-o singura propozitie avem concentrata dorinta expresa a comunistilor de a neutraliza, din punct de vedere juridic si politic, pe toti cei care vor îndrazni sa împartaseasca o alta opinie. Însusi faptul ca Voronin urmareste neutralizarea juridica si politica a celor pe care îi considera indezirabili, arata, fara putinta de tagada, adevarata fata a regimului comunist de la Chisinau. Acesta a ramas fidel traditiilor marxist-leniniste si staliniste de practicare a terorii ca norma politica si a violentei ca mijloc de anihilare a oponentilor. Aceste rânduri sinistre trebuie privite în contextul tuturor ajustarilor legislative operate de comunisti în ultimii doi ani, prin care sunt distruse în mod premeditat si metodic institutiile democratice si suprimate drepturile fundamentale ale omului”24.

Aceste planuri apar si mai periculoase daca ne gândim la initiativa comunista de modificare a Constitutiei care urmareste introducerea unui regim de functionare a unor legi speciale si extraordinare, ce ar anula, de fapt, principiile constitutionale democratice si ar distruge statul de drept, ca si prin Legea privind combaterea activitatii extremiste. Dupa prognoza aceluiasi ziarist: „Ar fi de asteptat ca dupa intrarea în vigoare a acestui document monstruos sa urmeze modificarea Codului Penal si a altor legi care sa permita lichidarea Opozitiei si a presei incomode”.

Dictionarul moldovenesc-românesc

„A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural”
Eugen Cosariu25

Vineri, 25 iulie, în Partidului Comunistilor din Moldova Comunistul se putea citi o prezentare oficiala a straniului Dictionar moldovenesc-românesc. Evident, textul este scris de „neobositul detractor al culturii românesti V. Stati” (cum îl numeste presa de la Chisinau), tot el autor al dictionarului. Textul este plasat la rubrica „raftul de carti” si poarta supratitlul „Senzational! Prima data în istorie! A aparut dictionarul moldovenesc-românesc!” Nu e nici o coincidenta ca si Dictionarul si i au fost tiparite, practic, concomitent. Cum am scris deja, Dictionarul este parte organica a Conceptiei si cine nu îl percepe asa este în teribila eroare.

Un jurnalist de la Chisinau comenta astfel aparitia lui: „În fata unei tiparituri de acest fel, am înteles în sfârsit cum se descifreaza sigla comunistilor de azi, în care pe lânga secera si ciocan, mai e plasata si o carte deschisa. Negresit, cartea din sigla bolsevica, monument al prostiei si deopotriva al arogantei si agresivitatii împotriva bunului simt, este dictionarul lui Stati (...) Într-adevar o astfel de scriitura de sorginte stalinista apare în premiera si împinge dincolo de limitele absurdului vechea teorie comunista prin care se neaga unitatea etnolingvistica si culturala a românilor. Noi, românii de dincoace de Prut, am suportat din plin efectele nefaste ale politicii expansioniste rusesti, care si-a acoperit dintotdeauna invaziile din 1812, 1940 si 1944 cu „misiunea eliberatoare” a armatei de ocupatie, care salva „moldovenii” de ocupantii români”26.

Cartea presupune, practic, mai multe etaje de lectura, inclusive. În primul rând, volumul a fost o provocare organizata tocmai în acel moment (si) cu scopul de a stârni reactia oficialitatilor de la Bucuresti în preajma întâlnirii între Iliescu si Voronin27 . Pe lânga aberatiile inserate acolo sau strofele inepte semnate de acelasi V. Stati28 sunt inserate în prefata jigniri la adresa României sau a primului-ministru, România fiind, de fapt, ortografiata „Rromânia”.

Dincolo de mitocanie si provocare se afla al doilea nivel e lectura. Acesta justetea justetea, în sine, a întreprinderi. Care e, fireste, nula. Cel putin la acest capitol. Daca nu la altele, unanimitatea intelectualilor români de dincolo de Prut e clara si fara echivoc. Alaturi de textele din publicatii precum Flux29 sau Timpul30, grupajul realizat de publicatia Contrafort31 da radiografia reactiei intelectualilor de la Chisinau. Vasile Gîrnet scrie despre „... Vasile Stati, personaj grotesc, mândru purtator al unei prostii flamboiante, dublate de o impertinenta pe masura, care produce periodic diversiuni în mediul cultural si politic de la Chisinau”; Nicolae Negru spune ca „e rodul unei crize de schizofrenie antiromâneasca (cu foarte posibile radacini kaghebiste) combinate cu complexul lui Herostrat”; Mihai Cimpoi comenteaza: „Asa numitul Dictionar moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf si plagiator de cea mai josnica speta, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atentie daca nu ar reprezenta o mentalitate ce tine de moldovenismul primitiv si nu ar avea sustinere oficiala”; Eugen Lunga avertizeaza ca „efectul stiintific al acestui op este nul”, dar ca „dictionarul semnaleaza... întoarcerea la era troglodita, când cutuma politica si ideologica scârnavea adevarul istoric si stiintific”; Vasile Romanciuc îl numeste „un certificat al prostiei ajunsa la paroxism”; Leo Butnaru scrie despre „sfertodoctul cu sistem” si despre dictionar ca „un mod de a scotoci în pubelele de gunoi ale ideologiei comunist-tariste”; Lidia Codreanca argumenteaza despre „fobia glotonimica”, aceasta „pecingine veche pe trupul Moldovei dintre Prut si Nistru, al Basarabiei noastre”; Constantin Cheianu îl numeste, simplu, „o escrocherie”; Andrei Burac scrie ca „V. Stati este o persoana care a sfidat deseori istoria, a scuipat în fata unui întreg neam din care face si el parte”; Iuria Colesnis afirma ca „nici chiar comunisti ortodocsi sovietici n-au îndraznit sa faca o asemenea mojicie sau ceva similar”; Ion Ciocanu scrie ca „în loc sa combata rusismele care s-au latit asemenea unei pecinegi pe corpul limbii noastre stramosesti, autorul „dictionarului” le considera piloni ai unei limbi distincte – „moldovenesti””; Nicolae Rusu crede ca „acest dictionar este o aberatie atât de evidenta, încât, probabil, nici autorul nu crede cu adevarat în „teoria” pe care, de mai multe decenii, o promoveaza cu atâta tupeu”; Grigore Chiper afirma ca „în noile conditii, când la putere au acces radicalii comunisti, pro-rusi si românofobi declarati, ideea moldovenismului a devenit doctrina de stat. În acest sens, V. Stati este expresia a ceea ce s-ar numi comanda politica”; Iurie Bodrug scrie ca „Antiromânismul veninos al celor care au pus la cale acest kitsch monstruos i-a impus sa scoata pe piata un asemenea produs cu o denumire atât de bizara”; Nicolae Spataru considera ca „sa le oferi basarabenilor un asemenea dictionar înseamna sa-ti bati joc de ei în modul cel mai mojicesc, sa nesocotesti în mod criminal soarta lor vitrega si faptul ca mai bine de jumatate de secol au fost îndobitociti, batjocoriti, umiliti si deznationalizati”; iar Iulia Ciocan crede ca „este în natura lucrurilor sa apara ineptii într-un stat în care domneste dezmatul, sa existe românofobie într-o republica condusa de fostii nomenclaturisti”. Alte comentarii sunt, cu siguranta, inutile... Vom încheia aceasta sectiune cu un pasaj din articolul directorului publicatiei Timpul, Constantin Tanase, deja citat: „Aparitie Dictionarului moldovenesc-românesc m-a facut sa-mi schimb parerea despre V. Stati. Dupa mine, Stati merita cu prisosinta un loc de cinste în Aleea Clasicilor din Chisinau. Stati, editând mult blamatul dictionar, a facut pentru clarificarea definitiva a problemei limbii române în R. Moldova mai mult decât academiile de la Chisinau si de la Bucuresti. Prin acest dictionar, Stati demonstreaza cp asa-zisa „limba moldoveneasca”, diferita de cea român, NU EXISTA! Si punctum, aplicând astfel o lovitura mortala (sa speram, ultima) moldovenismului primitiv anti-românesc”.

Al treilea nivel de lectura a dictionarului lui Stati este cel al semnificatiei lui dincolo de provocare si fals. Iar semnificatiile ultime sunt de esenta geopolitica. Nu doar în sensul ca este parte si expresia a proiectului numit Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova, ci ca ilustreaza întreaga fobie occidentala pe care un regim de extractie comunista înca o încarneaza si ilustreaza. România este pentru Republica Moldova, geopolitic vorbind, Uniunea Europeana si NATO. Un gazetar de la Chisinau a surprins excelent ideea ca atacul regimului comunist de la Chisinau nu este doar asupra României, ci asupra Occidentului pe care, în raport cu R. Moldova, România îl ilustreaza: „Dupa ce s-au tot facut glume pe seama inexistentei unui dictionar moldo-român, iata ca provocatorul de serviciu Stati ajunge sa materializeze un banc, care, devenind realitate, înceteaza sa fie comic si devine sinistru. V. Stati îsi bate joc cu nerusinare de România, îi prezinta pe români ca pe niste tigani si îl insulta mitocaneste pe premierul Adrian Nastase. Cliseul batjocoritor este cunoscut. Întreaga propaganda sovietica împotriva Occidentului se facea dupa acelasi tipar, acesta fiind un element de baza al „razboiului rece” dintre URSS si lumea libera. Denigrarea si insulta porcoasa erau procedeele predilecte ale propagandistilor sovietici. Asa cum R. Moldova de azi a devenit un URSS în miniatura, România este identificata cu Occidentul, prin urmare devine tinta unor atacuri sordide. Prin aceasta scriitura abominabila, puterea de ocupatie a Federatiei Ruse, exercitata de catre un partid de ocupatie, cel comunist, urmareste si testarea capacitatii de reactie a societatii” 32.

Razboiul regimului comunist nu este doar cu România, ci cu valorile euro-atlantice pe care (si) aceasta le reprezinta si semnifica. Aceasta este explicatia ca, în Piata Marii Adunari nationale sau în fata Ambasadei se pot auzi si cântece românesti, si drapele NATO sau ale Uniunii Europene...

Concluzii. Ce se întâmpla acolo? Dar ce se întâmpla aici...

“Desi pare convenabila, trebuie sa recunoastem ca este falsa sau cel putin incompleta ideea ca în Basarabia de azi discutiile despre glotonimul ‘limba româna’ si etnonomul ‘popor român’ ar purta doar un caracter stiintific… Aici, în Basarabia, afirmatia ca esti român constituie un act politic… La noi poti fi foarte bine orice, dar daca te îndaratnicesti sa fii ceea ce esti, adica român, exasperezi toata tagma de artizani ai unei noi natiuni”
Tara, 1995

Doua concluzii, redate succint, vor încheia acest material si vor tine deschis un dosar care este departe de a fi epuizat:

Criza identitara a Republicii Moldova

Recentele decizii ale autoritatilor comuniste sunt doar expresia unui razboi mai adânc care se petrece peste Prut. Genealogia conflictului si radacinile crizei trebuie cautate mult mai departe. Batalia aceasta culturala la care asistam – sa ne reamintim ca una dintre putinele, daca nu unica, miscare de protest care a pornit de la explicite revendicari culturale s-a petrecut anul acesta la Chisinau – a început demult în Basarabia si s-a acutizat odata cu aparitia statului Republica Moldova. Nu e cazul sa insist aici asupra unei istorii, în general, stiute33 .

Care este, de fapt, esenta chestiunii? Citatele au sugerat deja: una identitara. Întrebarea “Cine sunt eu?” ramâne una dintre mizele cruciale ale oricarui pariu existential. Nu vom intra aici în complicate chestiuni de sociologia natiunii si nationalismului sau de geopolitica, dar merita reamintit – apropo de statul moldovean - ca unul dintre elementele constitutive ale unei asemenea entitati este cel pe care Anthony Smith îl numea “etno-istorie” (etno-history). Intra aici suma tuturor elementelor – mituri, memorie comuna, simbolistica etnica, legatura cu teritoriul, asumarea trecutului etc. – care constituie si configureaza legitimitatea implicita a statului în cauza (pe care se bizuie, apoi, prestatia lui politica, culturala, economica etc.). Este vorba despre aceea parte necontractuala a contractului despre care vorbea clasicul sociolog francez Emile Durkheim si care constituie, în esenta, orice proiect comunitar (national), respectiv fixeaza bazele acelui consens care nu este – nu poate fi – doar de natura rationala. De aceea nu poate fi inventat rational, de sus în jos. În lipsa unui asemenea fond sau a neasumarii celui “oficial” (promovat de sus de o putere politica), criza este perpetua sau, în orice caz, recurenta. Acesta este cel putin verdictul lui Anthony Smith si a celora din scoala lui. Mai mult: în conditiile unor discursuri identitare paralele si/sau concurentiale – mai cu seama când unul dintre ele ale girul statului – ne aflam în situatia numita de geopoliticieni “tara sfâsiata” (torn-country). Instabilitatea, în asemenea conditii, este endemica, iar criza perpetua, în ciuda unor momente de aparenta stabilitate. Pe de o parte, oricând pot aparea noi generatii care sa urce pe scena publica si sa revendice sau sa impuna un alt discurs identitar, sau, pe de alta parte, niciodata discursul identitar forjat de oficialitate nu va reusi sa se impuna cu adevarat. Criza normalitatii se transforma în asemenea situatii în normalitatea crizei. Pe acest fundal se joaca, mai mult sau mai putin coerent, celelalte evolutii (Republica Moldova nu e în nici un caz unicat: nici Macedonia – FYROM sau Bosnia-Hertegovina, printre altele, nu o duc mai bine…)

Într-o asemenea situatie pare sa se gaseasca astazi Republica Moldova si de aici precaritatea statului de peste Prut. Conflictul la care asistam este de esenta identitara. Razboiul cultural si identitar este nu doar concomitent, ci sinonim cu Republica Moldova.

Momentele descrise aici sunt parte a acelei crize profunde34...

Integrarea euro-atlantica si obligatiile României

Ce e de facut? Paradoxal – doar pentru cei are gândesc raportul problematicii cu integrarea europeana ca incompatibil - extrem de mult. Si tocmai acum ceva e de facut, pentru ca trebuie sa fie facut! Altminteri spus, tocmai apropierea României de structurile euro-atlantice aduce, intempestiv, chestiunea Republicii Moldova în prim plan.

Din doua motive. Pe de-o parte, ca formula de angajare europeana. Integrarea în structurile institutionale europene nu aduce numai beneficii, dar si obligatii. Iar una dintre ele se refera strict la protectia minoritatilor si a drepturilor omului. Asa cum România din acest punct de vedere are, poate, cea mai liberala constitutie, excedând chiar baremurile impuse de procesele de integrare, ea trebuie sa-si asume rolul de curea de legatura între ce se întâmpla în alte spatii pe care, lingvistic cel putin este cel mai bine pregatita sa le abordeze, si institutiile europene. O încalcare a drepturilor unei minoritati vorbitoare de lima româneasca si traitoare în tari care se afla înca mai prost plasate în raport cu UE trebuie facuta publica si semnalata la nivel european. Este, în esenta, una dintre obligatiile care deriva (si) din conditia de candidat al României. România nu îsi poate asuma un rol de lider regional în zona daca nu va deveni lider regional si la nivelul respectarii drepturilor omului. Si asta nu înseamna numai legislatie interna – de departe cea mai liberala din zona -, ci si atentie la ceea ce se petrece în jurul ei din acest punct de vedere si colaborare sistematica cu structurile europene din acest punct de vedere. Activismul european pe aceasta directie este, deci, nu doar o optiune, ci o obligatie.

Daca prima motivatie are în vedere chestiunea integrarii în UE, a doua ratiune majora se refera la integrarea si locul României în NATO. Integrarea – este un lucru prea putin constientizat - a accelerat masiv interesul pentru populatia româneasca risipita în jurul frontierelor. Românii se întind nu doar în Balcani, Ucraina sau Republica Moldova, dar si în Georgia, tarile baltice, Armenia sau Moscova… Rolul pe care România îl va dobândi din punct de vedere strategic va spori, geometric, importanta acestor comunitati. Si contemplata pe acest versant, problema poarta, iarasi, stigmatul obligativitatii, nu cel al simplei optiuni…
Daca ce e de facut este, nadajduim, limpede, cum e de facut pare mai dificil de abordat. Dar nu e. Tinând seama de defectiunile lesne reperabile în acesti 13 ani, în ciuda unor gesturi laudabile, desi singulare, poate ca cel mai bun punct de plecare este… evitarea lor. Asta înseamna, înainte de toate, suprematia proiectului asupra proiectelor, coerenta institutionala si, mai ales, mutarea accentului – cantitativ vorbind – de la politic la civic, respectiv de la actiuni guvernamentale la cele prin intermediul asociatiilor non-guvernamentale (ONG, publicatii, cercuri de dezbateri etc.). În lipsa unor fundatii local (nationale) care sa aiba pe agenda aceasta chestiune, guvernul, prin fondurile pe care le aloca – nu o data complet aiuritor si pe niste directii absolut hazardate – va trebui sa-si asume plasarea problematicii în zona de interes a publicului român (finantare de publicatii de acest profil, cercetari, seminarii nationale si internationale, ONG cu activitati în zona etc.).

Si înca o observatie. Doar o redefinire a pozitiei problemei românilor Republica Moldova în spatiul civic poate sa redeschida cu succes acest dosar. Numai transformarea ei în chestiune cheie o poate impune atât la nivelul interesului public, dar si – prin recul - la nivelul interesului politicienilor. (Politicianul român de astazi, cu rarisime exceptii, ignora sistematic aceasta problematica. Si nu exista vreo speranta pe termen scurt ca lucrurile se schimba. Dar, indirect, prin plasarea chestiunii în spatiul public, deci ca problema care poate mobiliza o parte de public sau anumiti lideri de opinie, aceasta poate intra si pe agenda de interese a politicianului român, cel putin din motive pragmatice. La rându-i, acesta va putea perpetua atentia asupra problemei în mediile politice în care evolueaza).

Textul de fata nu vrea, fireste, sa epuizeze gama de solutii, cât, mai ales, sa deschida problema. Care, cum am sugerat, nu mai tine doar de registrul optiunilor României, ci de cel al obligatiilor ei – ca sa nu mai pomenim aici, excesiv, de vetusta… demnitate nationala35.


--------------------------------------------------------------------------------

Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Moldovenii, România, Rusia si politica culturala, Editura Arc, Chisinau, 2002.
„Prefata” la Chestiune Basarabiei în istoriografia comunista, Editura Arc, Chisinau, 1996.
Cadrul conceptual utilizat în aceasta analiza l-am dezvoltat în alta parte. Vezi Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopolitica frontierei, Editura Floarea albastra, 2 vol., Bucuresti, 1995.
Numai în cazul în care fixarea granitei înaintarii unui proces frontalier este naturala, deci organica, spatiul de frontiera înceteaza sa existe. Cazul tipic aici este, de pilda, înaintarea frontierei protestante în Europa. Aceasta înaintare s-a oprit, organic, la marginea spatiului ortodox, deci fixarea granitei protestante s-a petrecut de la sine (de ce stau lucrurile asa nu e locul sa detaliem aici).
Este vorba despre acele zone care emit – justificat sau nu - pretentii la apartenenta la acel spatiu.
Este vorba mai ales despre acele spatii de frontiera refuzate, respectiv acele spatii care emit, justificat sau nu, pretentii la includere în interiorul granitei.
Chiar si exodul masiv al populatiei din Republica Moldova spre Occident – circa 1 000 000 de persoane – este explicabila doar în acesti termeni. Caci acesti oameni, care vor – si demonstreaza ca pot – sa munceasca si sa traiasca în spatiu occidental sunt adeptii si electoratul partidelor din Opozitie, deci anti-comuniste, care refuza programatic locul în care cancelariile politice au stabilit ca trebuie fixata granita înaintarii frontierei euro-atlantice. Ne aflam astazi în situatia în care acesti emigranti – activ socio-politic si anti-comunisti ca structura – ajung sa sustina regimul Voronin atât economic – prin valuta pe care o aduc în tara sau o trimit regulat familiilor lor – cât si politic – prin deprivarea partidelor din opozitie, anti-comuniste, de sectiunea cea mai activa a electoratului lor! Gestul acestora de a pleca a fost generat, din pacate, trebuie sa repetam, si de mesajele cinice pe care unele cancelarii europene (inclusiv OSCE) le-au transmis în legatura cu viitorul „ne-european” al Republicii Moldova. Principalul mobil pentru emigrare este astazi un amestec de lipsa de proiect, necredinta si sentiment de abandonare. Lipsa de încurajare sau declaratiile de respingere a Republicii Moldova formulate de membrii importanti ai institutiilor europene (Prodi este doar unul dintre acestia), lipsa de proiect si de angajare a României – ca virtuala punte spre Europa sau NATO a Moldovei – au facut mai mult rau populatiei de dincolo de Prut decât toate tancurile Armatei a XIV stationata în Transnistria.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”, desfasurata duminica, 14 septembrie, în sala mare a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Moderator a fost academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Au participat savantii si profesorii: Anatol Ciobanu, Gheorghe Bobâna, Andrei Esanu, Mihai Purice, Ion Barbuta, Ana Bantos, Anatol Petrencu, avocatul Gheorghe Susarenco, scriitorii Mihail Gheorghe Cibotaru si Ion Ciocanu, Stefan Urâtu, presedintele Comitetului Helsinki Moldova. În dezbateri au mai luat cuvântul academicienii Petru Soltan si Alexandru Mosanu, scriitorii Haralambie Moraru, Serafim Saka, Valeriu Matei, Ion Hadârca, Pavel Balmus s.a.
Contrafort, Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003.
Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova a fost examinata miercuri, 11 septembrie, în cadrul Clubului de presa de la Chisinau, participantii la dezbateri apreciind documentul elaborat de institutia prezidentiala drept „batjocura fata de natiunea titulara”. Potrivit presedintelui Uniunii Jurnalistilor, Valeriu Saharneanu, conceptia respectiv trebuie tratata în modul cel mai serios, deoarece „principalul scop al conducerii de vârf este ca Republica Moldova sa nu se integreze în Europa”. O atitudine similara fata de conceptie a exprimat-o liderul Partidului Social Democrat, Oazu Nantoi, desi considera ca „acest proiect nu merita o abordare academica, deoarece este o provocare politica cam rasuflata”. „Prin intermediul lui, conducerea de vârf încearca, de dragul succesului, sa faca vrajba interetnica. Faptul ca partidul de guvernamânt intentioneaza sa implementeze aceasta conceptie începând cu luna ianuarie 2004 este o dovada ca actuala guvernare comunista se pregateste de viitoarele alegeri parlamentare. Aceasta conceptie, elaborata la Presedintie, contravine flagrant prevederilor legislatiei internationale”, a conchis Nantoi. Comentatorul politic Vasile Botnaru a mentionat la rândul sau ca autorii conceptiei „nu si-au propus sa gaseasca o solutie pentru politica relatiilor interetnice, ci încearca sa satisfaca ambitiile puterii”. „Aceasta conceptie este o utopie care nu tine cont de realitate, de istorie si de procesul de deznationalizare, autorii urmarind o mentinere a limbii ruse si a realitatilor din perioada sovietica”, a declarat academicianul Mihai Cimpoi, care evidentiind contextul lingvistic al Conceptiei politicii nationale, a mentionat ca în cazul în care limba rusa va fi proclamata de stat, limba natiunii titulare va fi desconsiderata. Cu aceste opinii nu a fost de acord liderul partidului "Ravnopravie", Valerii Klimenko, caruia, desi „nu-i place aceasta conceptie”, articolul privind proclamarea limbii ruse ca limba de stat „ar fi o perspectiva”. „O treime din populatia Republicii Moldova vorbeste limba rusa si aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece transnistrenii nu vor accepta sa se reintegreze daca limba rusa nu va fi proclamata de stat in Republica Moldova”, a conchis Klimenko.
În ciuda unei retorici „europene”, documentul nu pomeneste nici o institutie euro-atlantica careia Republica Moldova ar dori sa i se alature în viitor.
Merita citat aici comentariul din Rezolutie la aceasta chestiune: „Între alte scopuri nedeclarate, dar urmarite de proiectul conceptiei, este denaturarea adevarului despre ampla miscare nationala din anii 1989-1991, definita ca fiind un "conflict civil", precum si anularea tuturor cuceririlor democratice din anii de renastere nationala a românilor basarabeni”.
Tamara Caraus, „Despre politica nationala în Republica Moldova: între bilingvism si unilingvism”, în Timpul, vineri 5 septembrie, pp. 12-13.
Din Rezolutia conferintei „Conceptia politicii nationale de stat a R. Moldova”.
Igor Burciu, „Revansa bolsevica în actiune. Conceptia impunerii minciunii prin teroare”, Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003, p. 5.
Argentina Gribicea, National si politic în Republica Moldova. Contributii de sociologie si geopolitica regionala, teza de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.
Vezi în aceasta chestiune polemica dintre publicatiile Literatura si Arta si Tara din iulie-august 1994.
Texul a fost tiparit în „22 Plus”, 25 ianuarie 1995.
Vezi, pe aceasta chestiune, articolul Tamarei Caraus, deja citat.
Burciu, articol citat. Sau, cum spune Rezolutia deja citata: „Proiectul conceptiei impune, de fapt, o maniera sfidatoare, fara precedent, de desconsiderare si umilire a românilor basarabeni – natiunea de baza a statului, prin promovarea ideii potrivit careia nu cultura, limba, istoria si jertfa pentru aceste valori eterne sta la temelia Republicii Moldova, ci amalgamul de "culturi" ale diasporei, de fapt, cultura si limba rusa. Realizarea acestei idei revansarde ne-ar situa în anii '50 din secolul trecut si ar fi de natura sa arunce în aer "pacea interetnica" si "concordia civica", declarate cu atâta emfaza în proiectul conceptiei ca valori fundamentale ale R. Moldova. Mai mult decât atât, o asemenea politica nationala urmareste si scopul izolarii societatii din R. Moldova de România si de poporul român, aflate într-un benefic proces de integrare în Uniunea Europeana”.
Burciu, articol citat.
Iar academicianul Alexandru Mosanu avertiza, în aceiasi idee, asupra persecutia românilor basarabeni: „În baza acestei conceptii, care prevede "formarea de catre stat a unei politici de cadre bazata pe criteriile profesionalismului, competentei si devotamentului fata de patrie", românii basarabeni vor fi discriminati pe motive de lipsa de patriotism ruso-comunist. Conceptia are drept scop transformarea celui de-al doilea stat românesc într-un stat antiromânesc, într-un stat-focar de tensiune la granita cu NATO si UE. Societatea civila trebuie sa creeze un centru de coordonare a luptei împotriva tentativelor de rasturnare a ordinii constitutionale în R. Moldova, de transformare a ei într-o enclava a Rusiei”.
Burciu, articol citat.
Apud. Gheorghe Ghimpu, Constiinta nationala a românilor, Editura Garuda-ART, Chisinau, 2002, p. 438. Eugen Cosariu este unul dintre marii savanti ai lumii: filolog, filosof, sociolingvist, cunoscator a circa treizeci de limbi ale lumii, Doctor Honoris Causa a 17 universitati si membru titular si membru de onoare al mai multor Academii.
Vitalie Calugareanu, „O carte între secera si ciocan”, în Flux, Editia de vineri, 1 august, 2003.
În plus, poate fi si un soi de praf în ochi pentru a distrage atentia de la initiativa politica mult mai grava si mai periculoasa pe care o ilustra, respectiv Conceptia presedintelui Voronin.
Iata o mostra a gândirii „savantului” Stati (în versuri de data asta) care te lasa fara glas: „Unii zic ca e otrava,/Dar de stai sa te gândesti,/Limba noastra cea moldava-i/Mama limbii românesti”.
Articolul lui Vitalie Calugareanu deja citat.
Vezi Vlad Pohila, „Când limba nationala e lasata la cheremul unor cârpaci” si, mai ales, textul nemilos al lui Constantin Tanase, „De neamul si limba moldovenilor”, nr. 29(91), p. 9 si, respectiv, 6,10.
Anul X, nr. 7-8 (105-106), 2003, pp. 16-19.
Calugareanu, articol citat.
Vadit, unul dintre momentele cele mai semnificative ale acestui conflict s-a derulat acum zece ani. Atunci, un “Ordin” semnat de Adrian Usatâi, directorul general al Radioteleviziunii, interzicea folosirea notiunii de “Basarabia” în institutia asupra carui rusii, vorba lui Eminescu, “l-au pus nacialnik”. Iata un fragment dintr-un text de la fata locului si intitulat “Fiecarui român – câte un calus în gura”: “Unul pentru Eminescu, altul pentru Iorga, se vor mai gasi câteva si pentru Kogalniceanu, Hasdeu, Russo. De azi înainte, adio Basarabie!… La nevoie se va gasi câte un calus si pentru Matcovschi cu Basarabia lui cu tot, care (ce neobranzare), chipurile, ar fi fost ‘trecuta prin foc si prin sabie, furata, tradata mereu’. Îi vine rândul si lui Vieru, facem rost de un cep si pentru ura lui. Sa astupam cu pamânt si gurile lui Ion si Doina Aldea Teodorovici, sa nu mai rasune din eternitate vocile lor anti-constitutionale care si de dincolo de mormânt submineaza statalitatea Republicii Moldova” (Tara, Chisinau, 1 iunie, 1993).
Daca 60 de ani de dominatie sovietica – iar regimul comunist a fost si un proiect identitar al unui stat care încalca orice reguli si avea la dispozitie toate institutiile culturale pentru a reusi – nu au fost capabile sa modifice si sa obliter
#12771 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cea mai trista pe care am primit-o... - de (anonim) la: 14/07/2004 16:09:50
(la: De Dragoste)
Am sa o transcriu asa cum am primit-o prin e-mail. Am primit-o in urma cu 4 ani, pana sa o cunosc pe actuala mea sotie, si am pastrat-o doar ca sa-mi dovedesc mie insumi ca am fost puternic in anume circumstante. Pentru ca raspunsul meu la aceasta scrisoare a fost unul laconic: "Cu bine". Si am ingropat "totul" din clipa in care am apasat pe "Send".
Cred ca Dumnezeu m-a incercat atunci, si a fost un fel de purgatoriu, ca apoi sa fiu atins de gratia divina pe care o simt acum.

Fiind in perfect anonimat, nu consider o impietate sa vi-o arat.

"Te iubesc si te doresc cum nu-ti poti imagina.
Dar , mi-ar fi frica sa incerc din nou. Nu cred ca sunt in stare . Sunt o bleaga incurabila . NU POT SA MA JOC CU VIATA TA . A MEA prea putin ma mai intereseaza .

N-AM VRUT sa-ti distrug viata , n-am vrut sa-mi bat joc de noi ! MA CREZI, A** ? Nu ma lamentez ,dar IMI PARE RAU CA SUNT SLABA. Nu ma dispretui .Stiu ca-ti repugna aceste tinguieli , dar efectiv , imi vine sa urlu …..Ia-ma asa cum sunt !!! ( ! ) ( iubeste-ma daca mai poti cu aceste defecte ) . Singura data cind am fost tare , am ratat-o . Asa cum sentimentele nu mi le pot schimba , nici felul de a fi , n-am puterea sa-l schimb.

Ma gindesc cu groaza , ca poate-ntr-o zi , vei lua hotarirea sa pleci …si ….nu te voi mai simti in preajma.

Noroc ca sunt singura in birou ,acum,pentru ca imi curg lacrimile si nu pot sa ma abtin. O fire de doi bani (fara juma'te si luna ). Sunt lasa , nu ?

NU AM DREPTUL SA-TI SPUN , A** , ASTEAPTA SA MA MAI GINDESC . NU .

Pina acum puteam avea si un copil , nu crezi ?

Ieri , te-am zarit dimineata si vroiam sa-ti scriu cit imi e de dor, dar , stiind ca poate esti redirectionat , m-am abtinut. Comunicam telepatic, clar.
Legatura dintre noi e atit de puternica , incit ma sperii .

SA NU-MI DAI VERDICTE ASPRE . As vrea , ca atunci cind simt nevoia sa-ti scriu, sa o pot face . Astept doar un semn de ingaduinta de la tine"


#17864 (raspuns la: #17836) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nashpa - de giocondel la: 18/10/2004 23:43:10
(la: sfat de la romanii din america)
imi pare rau sa aud ceva asa de trist.de obicei est europenii sunt cei care isi bat joc de americani si ii lasa cu moaca in soare.dar daca spui ca e o relatie abuziva, cel mai bine e sa iesi dintr-un astfel de cerc vicios cat mai poti.

din cate stiu eu, ai posibilitatea sa depui singura cererea de prelungire a rezidentei, mai exact de schimbare a statutului de conditional in permanent in urmatoarele cazuri:

-daca poti demonstra ca ai fost abuzata, batuata de catre sotul american si ca ai intrat in casnicie cu intentii bune

-daca poti demonstra ca ai intrat in casatorie cu intentii bune si poti face dovada de moralitate exemplara( nu stiu exact ce implica asta, as am citit pe un forum pt emigranti)

- daca poti dovedi ca esti in pericol extrem in cazul in care te vei intoarce in tara ta

din nefericire exista prejudecata ca est europenii se folosesc de americani pentr a capata vize..asta si pentru ca in mare parte asa este.Nenorocul celor care sunt bine intentionati dar ghinionisti.

Din cate stiu eu nici daca te vei recasatori cu un alt american intre timp, nu iti vei prelungi statutul pentr ca vei fi suspectata de manipulare.

O alta chestie, trebuie sa fii atenta sa trimti formularele respective inaintea declararii divortului.

si alta, daca va veti separa numai, legal insa, in unele state aceasta separare desi este facuta cu intentia de a nu mai coabita niciodata impreuna, nu este considerata divort.....

eu cam atat stiu, ideal ar fi daca ti-ai putea lua un avocat intre timp...

A thousand half-loves must be forsaken to take one whole heart home.
Pai sa vedem... In ultimul ti - de Demmi la: 17/02/2005 20:31:13
(la: Invatamantul din ziua de azi)

Pai sa vedem... In ultimul timp cam toata lumea vorbeste urat despre profesorii romani. In mass-media e o adevarata campanie de denigrare, in fiecare saptamana apar stiri despre elevi care-si bat joc de dascalii lor, ii lovesc sau au ceva de reclamat cu privire la acestia. Parerea mea este ca o mare parte din vina pleca tocmai de la elevi, care nu numai ca nu mai respecta pe nimeni, dar nici nu mai au strop de interes pentru a afla lucruri noi, ci vin la scoala doar pentru a se intalni cu colegii, poate pentru 2-3 materii care sunt importante pentru examene si pentru a lua (prin orice mijloace) note foarte mari la celelalte obiecte din programa. Mi s-a parut interesanta ideea de a pune intr-o ora cativa elevi in locul profesorului; toti au fost de parere ca e o treaba foarte grea, nu au reusit sa tina clasa in frau nici 10 minute si au zis ca a doua oara nu ar mai incerca acest experiment.


Probleme sunt multe in invatamantul de la noi, solutii de asemenea, dar, din pacate, in practica ajung cele mai proaste...

exemple - de clody la: 17/01/2006 22:01:31
(la: Reclame la TV)
Eu ma uit la reclame ca sunt amuzante. Pentru mine sunt divertisment. Prea rar m-au convins sa cumpar un anumit produs.
Ca exemplu de reclame stupide adaug clipul aparut de sarbatori pt o cafea anume: pe fondul colindului Florile dalbe "Scoala gazda din patut si ne da un colacut" apare un copacel care creste, creste , mai apare si un dragon stilizat si la sfarsit iti apare borcanul de cafea. N-am inteles asocierea. Dc voi ati inteles ceva, spuneti-mi si mie.
Reclama amuzanta: el si ea dimineata, ea iese din baie, il gaseste pe el in boxeri, aplecat sa ia ceva din frigider si ii trage chilotii jos si il pupa pe un "obraz". Dc nu va puteti da seama, era reclama la gel de dus. :)
Reclama stupida: pt o bautura alcoolica. Apar muncitorii care trebuiau sa descarce o basculanta de nisip, il iau pe sus din pat pe colegul lor cel mai tanar, incepator, si -l pun sa descarce nisipul cu lopata in timp ce ei beau(ca asa se munceste la noi, unul cu munca si 5 langa el se uita). Si-n timp ce saracu se chinuia, ceilalti il mai luau si peste picior: Hai ma, ca se-nchide la non-stop. In cele din urma, isi mai bat joc putin de el, ca basculanta se descarca automat si mai mai sa-l omoare pe ala care se afla in gramada de nisip.
Asadar, care-i logica? Greu de spus. Singurul efect e rasul.

L'homme est ne pour vivre dans les convulsions de l'inquietude ou dans la lethargie de l'ennui. - Voltaire
Italienii - de emporio la: 26/01/2006 19:42:32
(la: Romancele - neam de curve ??)
Intr-adevar Italienii au lipici la Romance si reciproca e valabila. Toate bune pana aici, ar spune unii...Ei uite ca lucrurile nu sunt chiar asa de roz.
Italienilor le plac Romancele pt ca sunt frumoase, ingenue, usor de cucerit, si mai ales economice,( "ieftin" e un cuvant prea dur)le fac economie bietilor Italieni ca sa le ajunga banutzii pt achizitionarea terenurilor de pe meleagurile noastre la preturi derizorii si de ras de cele mai multe ori. Partea proasta este ca pt marea majoritate a Italienilor ,fetele noastre sunt un fel de Thailandeze, profesioniste, avantajoase si cu servicii complete. Ma doare sufletul!!! Asta este cuvantul care poate sa exprime starea mea de spirit vis a vis de aceasta situatie...spuneam ca ma doare...ma dor toate: mandria de a fi femeie si mai ales Romanca, durerea ca acest sistem din Romania arunca efectiv fetele noastre in bratele disperarii, in asa fel incat sa devina slugi sexuale ale multor occidentali, si nu femei adorate sau iubite. Nu vreau sa ma gandesc care e pretzul pe care-l platesc ele in umilinta, ma ingrozesc la gandul ca multe sunt fragede si pot ramane schilodite sufleteste pe viata(cu exceptia celor "de meserie" dura)...dar asta este o alta latura si nu vreau sa dezvolt acum, tocmai pt ca este prea complexa si necesita o dezbatere ampla. In concluzie: Nu am nimic impotriva relatiilor mixte, indiferent de religie natzionalitate sau orientare sexuala, dar am un cui impotriva celor care se cred privilegiatii soartei si-si bat joc de Romance (chiar si de Romani) tratandu-le femeile ca pe negresele de pe plantatii, pt ca de cele mai multe ori tot ele cad vinovate avand reputatia si imaginea stricata de multe alte predecesoare aruncate tot de acelasi sistem bonlav, in noroi, in vartejul nemilos al pierderii demnitatii de femeie si respectului de sine. Nu intru in amanunte, ar mai fi multe de spus si referitor la diferentele de varsta pt ca multi dintre aspirantii la favorurile Romancelor, au varsta tatilor sau bunicilor fetelor noastre. Pana una alta cele din familiile defavorizate nu au prea au multe alternative, si pt unele chiar echivaleaza cu o sansa o astfel de gaselnitza adica un mosulica cu o masina de o pereche de ochelari, si cativa euroi in portofel sau pe credit card. Multumesc pt atenzie, atat am avut de spus!
Daca tot va complicati, sa va dau niste idei. : ) - de ayoka parol la: 30/03/2006 18:44:53
(la: Realitate romneasca: pensionarii din ratb)
Eu nu pot furniza chiar asa multe prezumtii, stocul meu e ceva mai limitat, dar garantez valoarea lor. : ))
Story-ul meu se poate numi ,,Pantomima mintala”, ,,Mosneagu cu baston de argint”, ,,Roxy si Inima-de-Ciuperca” ori ,,Telefonul fara fir” (2 persoane, copii pana in 3 ani, bafta lor ca au nevoie!).
Actiunea incepe (si se desfasoara) in special in mintile protagonistilor; de aceea, subtextul e de baza. Eroii se sprijina doar pe jumatati de gesturi, miscari vagi, onomatopee (tuse, plescait, fornait, dres de glas, respirat cu substrat etc.), diafane elemente de decor, plus cateva alte mijloace putin mai sofisticate de transmitere si primire de informatie – cuvinte puse aleatoriu cap la cap (personajele noastre, fiind extrem de perspicace, au darul de a descoperi sensuri profunde si multiple in absolut orice insailare de vorbe ori de situatii, deci logica, atata vreme cat exista in capetele lor, aducand ordine in orice categorie de haos, nu mai are ce cauta in ganduri sau asa-zise fraze. Le umplu ei de intelesuri, ba chiar la final le pun si fundite si ornamente si-si dau peste nas unul altuia cu ele, nici ei nu stiu de ce).
Dar sa incepem povestea. Roxy il vede pe batran (Neagu pe nume, poreclit si Optminute sau Inima-de-Ciuperca) mergand pe strada in fatza ei, orientandu-si faptura inca tzantzosa, ajutat de un baston de dandy din argint, spre statia de autobuz. Tanara il cunostea deja foarte bine pe atragatorul grizonat, din vedere si din cateva conversatii telepatice (plus cateva scrisori imaginare, la care el ii raspunsese, tot imaginar). Pentru Roxy, oricum, cele doua planuri, realul si imaginarul, erau nu doar complementare, intersectate si intersanjabile, dar deseori coincideau perfect (tipa era plecata rau cu pluta, nu facea diferenta intre timpuri, oameni, situatii, sentimente sau lipsa de sentimente). Fiind foarte ramasa in urma din punct de vedere social, cultural, economic si religios si constienta de acest fapt zguduitor pentru ea (punea mare pret pe toate acestea si nu vedea decat ascensiune in fatza ochilor), duduia Roxy isi dezvoltase mladios o erotomanie clasa-ntai, cu care-l hartuia pe Neagu de-l zapacise. Se credea iubita strasnic de acest batranel, avea vise erotice cu el, se vedea cu statuie in gradina blocului, ridicata tot de el, ce mai, era chinuita rau de demonii iubirii impartasite pe care o traia cu Optminute. Scrisorile ce si le trimiteau (scrise intotdeauna cu cerneala simpatica, direct pe cerebel) demonstrau clar ca si Inima-de-ciuperca o iubeste si ca se gandeste la ea, si ca ei au o relatie frumoasa, casta, neprimejdioasa, ca orice iubire erotomana, izvorata direct din negurile adanci ale psihicului ei virtuos si ideal.
Despre privirile languroase pe care i le arunca atunci cand se intalneau in statie (si la care, in mintea ei generoasa, el ii raspundea de doua ori pe-atat), Neagu nu avea nici o parere anume. Totusi, la un moment dat, incepu sa miroasa ceva. Mos Neagu se gandi brusc, cu flerul care-l caracteriza (si care nu dadea gres), ca fata ii face ochi dulci din cauza ca ii place bastonul lui de argint, pe care vrea sa i-l smulga intr-un moment de neatentie din mana chircita si sa-l vanda pentru a-si plati intretinerea. Asa ca o privi deodata cu ura si-si puse in gand ca, data viitoare cand mai iese din casa, sa-si imbrace bastonul in piele. Zis si facut. In ziua urmatoare, Optminute iesi mandru din scara blocului, fericit ca, iaca, acum o dovedeste pe domnita pusa pe sotii si-i scoate bazaconiile din capsorul zguduit de evenimente. Dar Rosanne nu mai aparu in statie. Optminute se simti lezat (cum, tocmai acum, cand sa-i arate el baston de argint peste spinare!…?), dar isi promise sa nu lase furia sa-i treaca (ia mai da-o naibii de tensiune!). Cand urca in autobuz, iata aparu si Roxy erotomana val-vartej, il impinse pe tataie, el cazu pe un scaun, socat si, prinsa cu mana de bara, incepu sa mestece guma deasupra capului lui (care ii apartinea pe vecie, cu restul de mos cu tot). Optminute lesina cateva secunde, iar cand se trezi buimac, vazand-o pe maniaca proiectata pe tavanul masinii, uitandu-se la el cu ochii sticlosi, gata sa-l manance din priviri, isi pipai bastonul, ca nu cumva sa i-l fi sustras nenorocita, dar simtindu-l stand cuminte la locul lui, nu gasi altceva mai bun de spus decat: ,,creatura ce esti, nu ti-e rusine sa mesteci guma in masina lu’ Reatebe, pun pariu ca n-ai nici bilet, jos cu tine, netrebnico, pana nu vomez! (nervos-nervos, da’ cuvinte sclifosite avea!…) Roxy intepeni si simti ca-i pica ceru-n cap si, cu ocazia asta, ca se desface si pamantul sub ea si o-nghite, cu amor cu tot…se uita ca o papusa de catifea batuta de vremi, fix in ochii mosneagului dezlantuit si nu gandea decat: ,,unde plecasi, iubire solida de acum cateva minute?’’ Ii veni sa-l ia pe mos de haina si sa tipe cu disperare: ,,Cine esti si ce-ai facut cu Inima-de-Ciuperca???” (se vede treaba ca-si imagina, in crunta ei deznadejde, ca mosul iesise din corp in momentul de letargie si un spirit ingrozitor ii luase locul. Un spirit neindurator, care n-o iubea si care nu avea s-o iubeasca – sau, ma rog, nu avea s-o adore ca Optminute).
La urmatoarea statie, Roxy, luandu-si cu ochii aposi ramas-bun de la corpul iubit, cobori, tarsaindu-si picioarele, si o lacrima de iubire moarta se asternu sub pasii ei, evaporandu-se pe asfaltul prafuit. Avea sa inceapa sa caute spiritul lui Neagu prin toata lumea, si, la nevoie, avea sa-si puna propriul trup in slujba acelui suflet iubitor, iesind de bunavoie din el, spre a-l lasa la discretia iubitului inimos, sa se lafaie in el inca 60 si ceva de ani…Macar atat sa faca, in cinstea iubirii pe care el, Inima-de-Ciuperca, suflet destoinic, i-o purtase.
Neagu, in schimb, multumit-ochi de succesul cuvintelor sale agresive, merse cu autobuzul pana la capat, apoi se intoarse acasa, bucuros ca-si simte in mana bastonul de argint, la care, datorita vigilentei sale, nebuna aia mica nu avusese acces. Cele opt minute pe care le facea de la statie pana acasa ii parura insa foarte scurte, impalpabile…Ba chiar, ajungand acasa, constata cu stupoare ca mersese de data asta mult mai repede, si ca-n loc de opt minute, cat facea de cateva zeci de ani incoace, fusesera doar 6 si 12 secunde…Mosulica era trist si dezumflat… Nu mai prezenta interes pentru Roxy…ramasese singur…cu bastonul de argint…ce-l privea dezabuzat, cu repros, din cui…
De asta, rezonez cu terrorizer: e de dorit, in astfel de situatii, sa afli ce e in mintea omului; il abordezi cu incredere si vezi care e problema lui. La ce-i sta mintea si de ce se poarta cu tine (sau cu altii) in felul in care se poarta. De obicei (atata vreme cat partenerul de discutie e fair-play), atunci cand faci primul pas si mergi jumatate de drum spre el, vine si acesta spre tine jumatatea lui. Nu-si bate joc de efortul tau de a te apropia de el.. Curaj! Prima jumatate de drum e a voastra!


ayoka parol seshun pafan

#114352 (raspuns la: #114008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca invatamant nu e, nimic nu e.. - de Dumitru Hritac la: 14/08/2006 12:17:20
(la: "Concurenta"in invatamant)
UE...aceasta mare gogorita a inflamat si sistemul nostru...In dorinta de a fi "cu temele facute" oficialii arunca gunoiul sub pres si declar ca toate-s bune...
In invatamant, care a ajuns de rasul curcilor plouate, exista aceeasi" preocupare de a "implementa" programe vestice , cica moderne, dar nimeni nu si-a pus problema daca functioneaza.
Daca ar fi ca in vest unde exista societate civilizata si puternica economic, nic ca ne-ar pasa de invatamant. Ori la noi problema e oblica de tot. Nu avem nici un fel de economie si ne miram ca invatamantul e canusareasa de la stat.
Atata timp cat nu vom avea economie stabila, nici invatamantul nu va iesi din mocirla. E bine de stiut ca normele didactice se vor imputina oricum din lipsa de elevi(copiii care vin din urma sunt tot mai putini, iar cei care sunt jumatate renunta din lipsa banilor sau a sigurantei gasirii unui post).
Ori asistam la degradarea brusca a invatamantului atat calitativ cat si cantitativ, indiferent cat ne-am zbate noi, profesorii. Tarile care sunt dezvoltate nu au neglijat invatamantul si e de prisos sa va spun cum s-au ridicat din propria cenusa Japonia si Germania:prin invatamant.
Din punctul meu de vedere invatamantul romanesc e pe buza prapastiei si vom fi ultimii care vom fi poate salvati.
Daca e sa raspund intrebarii as spune ca e bine momentan pentru elevi ce se vor distra mai mult o perioada, dar e rau pentru profesori care vor pleca cu coada intre picioare de la chenzina si vor fi umiliti de oameni pe strada. Cum nimeni n-are nevoie in tara asta de "ganditori", ne vom alege alta meserie.
Personal mi-e rusine sa zic ca-s profesor...de multe ori la coada la paine sau in piata le spun cunoscutilor ca sunt somer...Ei se uita cam cu dispret la sandalele mele rupte de profesor navetist si le zic ca am tras o fuga pe la tara sa ajut o matusa la gradina(ei nu stiu ca de fapt eu fac naveta)...si tot mai multi dintre noi chiar renunta la invatamant, lasand loc liber suplinitorilor de orice fel, mediocritatilor sau nulitatilor cu pile, asa ca elevii vor avea de ce sa-si bata joc in continuare...
Cu bine, ca raul vine!
Continuare - de tatiku la: 29/08/2006 12:54:21
(la: Un joc.)
Stiu, tentatia de a lua in ras treaba asta e mare pentru ca e doar un amarat de joc. Insa incercati un pic sa ganditi serios la ea, chiar daca nu veti posta raspunsul...
Iata si pasul doi. E si mai ciudat.
Sa zicem ca va cuprinde nebunia si incepeti sa-i insiruiti persoanei din fata voastra tot felul de acuze, tot ceea ce ati considerat ca ati gresit, toate vinile, erorile, pacatele facute. Absolut tot, cu ciuda si cu metoda.
Acuma e chiar delicat, pentru ca ar trebui sa scrieti aici, pe cafenea, despre ceea ce veti spune, ori nu e deloc elegant sa va cer asta, si imi cunosc bine lungul nasului. Insa va rog, faceti un exercitiu de imaginatie, regizati in minte scena asta, fara frica, fara jena si fara graba. Doar pentru voi, nu trebuie postat nimic daca nu vreti. Veti vedea ca e cumplit de greu!
Pare ciudat, dar e foarte util. E o metoda de autoanaliza si un foarte bun mijloc de a detensiona relatia cu sinele, intotdeauna incordata, in ciuda efortului constant de a nu arata asta.
Urmeaza partea a treia. Cea mai placuta.
oltcit la #143685 si inca multe altele - de donquijote la: 07/09/2006 08:07:32
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
cred ca tu iti bati joc singur de credinta pe care te pretinzi ca o reprezinti.

dai citate din scripturi fara sa le intelegi sensul.
cand ti se pun intrebari, in loc sa raspunzi la obiect, daca ai raspuns, sau sa-ti ceri scuze ca ai gresit, intentionat sau nu (probabil intentionat, ca altfel nu vad de ce nu ti-ai recunoaste greseala) raspunzi aiurea si acuzi pe alti de necredinta sau mai stiu eu ce bazaconii.
m-am referit mai sus la afirmatia ta despre avertismentul cu 9/11.
ceea ce ai spus tu e o minciuna. si folosesc termenul minciuna, deoarece fata de adevarurile alternative (asazisele minciuni albe care nu fac nici un rau), minciuna minciuna, ca in cazul asta e ceva cu scop: sa induca in eroare auditoriul. nimeni n-a prezis nimic. banuiesc ca daca iau la purecat ce-ai mai scris pe aici te mai prind cu ocaua mica si in alte chestii.

si tinand seama ca ai spus un neadevar, si nu vrei sa recunosti, de ce am lua in serios restul de vorbe pe care le insiri? sunt probabil adevaruri 'alternative' in aceeasi masura.
banuiesc ca sti aia cu marul putrezit.

de curiozitate, ce religie/secta reprezinti? tu esti intradevar credincios?
ca inca n-am auzit de vreo religie care sa incurajeze fanfaronada, minciuna, dispretul, lauda de sine, si inca cateva trasaturi de caracter care se opun modestiei si respectului fata de aproape care ar trebui sa fie calitatile de baza a unei persoane credincioase.

nu cred ca cineva poate aduce un serviciu mai bun ateismului decat oameni ca tine care pun "credinta" intr-o lumina ridicola.



#143794 (raspuns la: #143685) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de limpede la: 05/04/2007 13:15:55
(la: examen)
Cred ca tastatura ta are un defect ai scris limpi dar se intampla, ca si a mea e stricata draga pypy.
1 Pot fi orice persoana dar nu cred ca asta e important pentru ce am spus eu. Pot fi chiar amicul tau maan.
2 corect.
3 ce sa fac? Nu toti avem cultura ta. Dar tu de ce le confunzi? Te-ai simtit jignit?
4 e doar o caricatura de comentator ( a fost un pamflet ) :)))

Tu esti un ateu ce ia in ras tot ce e crestinesc si iti bati joc de religie peste tot iar prietenii tai ar trebui sa-ti dea suturi in cur macar ca le iei in ras religia.

Eu nu caut momente de glorie, dar cat de penibil ai fost tu nu va uita nimeni din cei ce acum iti tin trena si in privat rad de tine:))))
#184594 (raspuns la: #184448) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
munteanu rodica - de limpede la: 29/04/2007 20:08:28
(la: EI NORI)
Pentru ca orice adresare directa ori indirecta ma obliga la o minima politete, iti voi raspunde.

"Cinstita gazda" nu se supara.
Mai mult, a inceput sa vada cita dreptate a avut atunci cind a spus ca aplici si interpretezi totul la nivelul tau de intelegere.Care bineintzeles este singurul bun si valabil.
dar daca nu ai inteles conferintza este despre ironie, se vrea vesela si nu stiu daca poti face deosebirea dar ironia nu e mischtocarie.



E anormal sa aplici si sa intelegi ceva la nivelul altcuiva de intelegere.
Tu asa faci?

Ironia nu e vesela obligatoriu si mishto-ul in acceptiunea ta poate fi ironie in acceptiunea altuia, dar e acelasi lucru.

eu daca am deschis aceasta conferinta sint obligata sa fac fatza moderarii ca-mi face au nu placere.
dar, nu am sa accept jignirea altor useri de buna credinta care au intzeles
cu adevarat sensul si contzinutul conferintei.


Nu te obliga nimeni sa faci fata moderarii ca nu ai serviciu de moderator. Mai ales daca nu-ti face placere. Sa-mi arati te rog pe cine am "jignit"(ori poate nu la mine te refereai), ce inseamna "de buna credinta" pentru tine si care e adevaratul sens al continutului conferintei.

pentru asa ceva te rog sa-ti faci propia conferinta.

Pentru "asa ceva" ce?
Pentru a-i jigni pe userii de buna credinta?
Deci alfel as avea voie, dar nu aici in conferinta ta.


Iti recomand urmatoarele:
-Sa ma ignori cum fac si altii carora nu le spune nimic ce zic eu.
Si eu aplic aceasta metoda si e foarte buna.
-se spune sunt si nu sint nici sant.
-Sa folosesti â la jumatatea cuvantului (cita). Vad ca te poti adapta la noile forme de comunicare pe net in lipsa diacriticelor(bineintzeles,intzeles,contzinutul, etc)deci nu ar fi un efort sa scrii corect.
Cuvantulmischtocarie e o inventie a ta si il poti inregistra.
Daca la asta te referi:
MIŞTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mişto = a-şi bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din ţig. mišto.
atunci vei gasi la definitie si cuv ironiza.

Cuvantul propia nu exista. Poate fi folosit cu succes propria









#192119 (raspuns la: #191970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Kir Ianulea - Votati soarele Partea a IV a - de thebrightside la: 06/11/2007 09:33:29
(la: Mister Cafeneaua 2007 - Votul)
Inchise usa si se rezema de toc. “Au crecut mari. Doamne mai trec anii. Anii! Ce conteaza anii….anii ca si barbatii vin si se duc……nu stiu sa zaboveasca. Lasa doar urme. Ale trecerii. Urme lasate, clipe dezghiocate……matca amintirilor…….seaca sau plina…….
Ochii strapunsera ceata reveriei si se lipira de pereti. Tencuiala se strangea si se latea chinuind zugraveala, faramitand pe ici pe colo varul. Patina timpului uratise rozul, pierzandu-se printre amprentele prafului. Acum zece ani, Gelu ii aranjase apartamentul. Ca si pe ea de altfel. Atunci era atat de nou, de frumos, mirosea a proaspat. Se scutura. Ura casa. Si mobila. Ura totul. Singura bucurie, singura raza de bucurie era Dinu. Puiul pentru care luptase, se zbatuse, stransese din dinti si din pumni, se luase la tranta cu viata si cu poftele barbatilor…..pentru care, eh…..legaturi pasagere, legaturi uitate, trenuri si gari….statii….doar statii…..figuri, aburi uitati dar totusi prezenti pe oglinda timpului……trecutul…….
Dadu din mana a lehamitesi se indrepta spre sufragerie. Se aseza pe scaun iar acesta scartii lesinat. Blestemata mobila. Uscata si veche ca insasi viata ei. Prima rata o platise Ionel. Era mult de atunci. Amintiri. Cartile inca mai asteptau intinse. Mainile se ridicara, aripi vlaguite si apoi cazura. Nu-i mai ardea de pasienta. Stranse cartile in sila. Barbatii! Gata! S-a terminat. Se saturase……nu mai avea nevoie de ei…….il avea pe Dinu. Doamne! Ajuta-ma Doamne. Ce sa fac? Am gresit, stiu. Dar totusi, totusi nu am decat patruzeci si noua de ani. Ce sa fac? Da Doamne, ii urasc. Sunt hidosi, barbari. Miriapozi, larve gafainde. Bestii, sadici, urati, rai. Dar totusi, nu-i pacat sa renunt la tot? Sa-mi bat joc de mine si de ei? De acesti insuportabili dar totusi atat de necesari? De aceasta otrava necesara, care iti patrunde trupul si sufletul? La dracu cu toate. Ia sa vad mai bine ce-mi pica. Numai putin. Le deschid odata si gata. Incepu sa amestece febril; cartile. Ochii ii cazura pe fotoliul de alaturi. Intre cutele cuverturii vazu un buletin. Al meu? Lasa cartile si deschise buletinul. Dinu suradea din fotografia stas. Ce balamuc si cu buletinul asta. Noroc cu Gelu. Gelu….Doamne……ce barbat. Aasta da barbat, nu ca toti nespalatii…….il cunoscuse la circa de Politie. El ditamai colonelul, ea o disperata. Tot uitandu-se la dulaul fioros de langa masa ofiterului de serviciu, daduse peste el. Rochuia de vara se infiorase la atingerea mainilor mari, dar totusi fine…….
- Vai, ma scuzati domnule…….
- Ursu! Dati-mi voie sa ma prezint: Colonel Ursu…..placerea este de partea mea…….
Se simtise slaba si neajutorata sub impulsul inconstientului ce rabufnea. Dorintele se furisau cautand scaparea. Un tremur imperceptibil dar persistent ii fremata carnea umerilor…….locul unde se odihnisera mainile lui…….
- Va e cumva rau?
- Ma scuzati…..inima…….m-am cam speriat…….
- Ionescu? Locotenente…….ce cauta cainele aici?
- Sa traiti Dom’ colonel. Actiune. Se pregatesc sa plece in actiune – Piata Matache - si sergentul Jianu tocmai a fost intors din drum…….l-a chemat ……..(zise aratand cu capul undeva in cerurile institutiei)….n-a mai avut timp sa-l duca afara……
- Bine, bine……poftiti in birou sa va reveniti doamna…..
- Oh, stiti….n-as vrea……
- Va rog…….poftiti………un pahar cu apa…..un scaun……nu-i mare lucru…….
A urmat clipa ei de slabiciune, de vicleana si inconstienta slabiciune…….cand printre lacrimi……si suspine…..i-a povestit tot necazul cu Dinu, baietelul ei caruia nu poate sa-i faca buletin…..cu drumurile dintre cele doua orase care o omoara nu alta……picurand printre suspine si cateva vorbe nevinovate despre soarta unei femei singure ce trebuie sa se lupte cu soarta si cu viata asta pacatoasa…….
A urmat clipa lui de slabiciune, cand i-a promis ca o ajuta el sa-si resolve necazul, numai ca…..astazi nu se poate…..sa mai treaca peste cateva zile……ca sa se linisteasca putin….apele…
Apoi…….ce a urmat a fost ca o pata de lumina in existenta terna si anosta de gara. Gara prin care calatorii trec grabiti sau somnorosi. Au fugit cateva zile la Olanesti, abandonandu-l pe Dinu al ei in bratele singurei prietene Leni, alaturi de baiatul acesteia Dan. Chiar daca era mai mare cu doi ani ei se intelegeau, aveau jocurile lor, povestile lor, prietenii si prietenele din gasca…..ei se simteau bine impreuna…..ca copii……iar Leni, Doamne……o adevarata prietena…..stiuse sa fie discreta, n-o intrebase mare lucru……oricum i-a povestit ea insasi totul…..Da, o adevarata prietena…… poate singura…..Se convinsese de acest lucru si in iarna cand plecase cu Gelu la Mangalia. Ce nebunie si atunci……ei doi…….singuri in fata marii dezlantuite…..nebuna ca si dragostea lor…..
#252633 (raspuns la: #252632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tuxedo, alex andra - de giocondel la: 07/02/2008 00:30:31 Modificat la: 07/02/2008 00:31:56
(la: PASAREA PHOENIX)
Tuxedo, ai si tu dreptate!

light pentru soul si mind n-am, dar o explicatie pot sa-ncerc sa-ti ofer.

eu, citind dialogul dintre maan si sancho, de la inceputul conferintei asteia, nu am putut sa nu observ concluzia dezgustata a lui maan (care pe buna dreptate, critica ce nu-i de calitate, sau pe placul dumneaei).

nu am spus ca nu are dreptate, am spus doar ca e pacat sa devalidezi un om
( in intregul lui) bazandu-te pe o judecata limitata.


de ras e usor sa razi si sa iti bati joc, dar daca cineva iti ofera prilejul nu inseamna neaparat ca tre' sa te umflii in pene.


cat despre inimi si culorile lor... nu am concluzionat in nici un fel: cine ce fel de inima are, cine ce fel de om este.

asta era si comentariul de fapt: atat timp cat nu va cunosc, n-am sa ma apuc sa-mi rad in barba de voi si nici sa imi umflu egoul (prin nedreapta comparatie cu unul sau altul, mai nevolnic la minte, de se plimba prin cafenea).

alex andra : sa zicem ca si mie imi e prea lene sa rad de altii. nu-i mare scofala, este doar o diferenta de opinie.
#282791 (raspuns la: #282379) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 20/06/2008 07:56:53 Modificat la: 20/06/2008 07:59:58
(la: Despre tupeu)
Am vazut la stiri eu as spune nesimtire,pacat ca ne facem de ris in acest hal .

hait!
avem un obicei caraghios de-a considera ca oricine face-o prostie in afara granitelor, a facut neamu' de ras.
ca si cand aia au ras fiindca fetele-s romance, nu pentru ca erau caraghioase-n tupeul si dorinta lor de-a epata.
de-ala care caracterizeaza o natie plecand de la manifestarile a doi oameni, mi-i prea mila, ca sa-l mai si-ascult.

pe mine nu dorinta de-a impresiona m-a oripilat, ci imensa discrepanta intre ce credeau ele ca ofera si ce-au dovedit, pana la urma, ca sunt.

pot s-accept chiar principiul 'faima, cu orice pretz', daca cel in cauza si-l asuma si-i constient ca succesul lui are la temelie ridicolul, penibilul, grotescul...pe care nu doar le genereaza, ci le prezinta ca pe niste trasaturi de caracter.
io ma tem ca fetili-astea chiar cred ca au talent si ca, aici, acasa, lumea-i invidioasa si rè, ca d'aia nu le promoveaza ...uite-America, standu-le la picioare!
o america cinica! oameni care-au descoperit ca-i poti plati pe prosti ca sa poti rade nestingherit pe seama lor, in tara drepturilor omului.
asta e - de-acord cu motanul - deprimant: o sala-ntreaga razand de niste copile, incurajandu-le prostia si platindu-le-apoi comèdia.
uh!
scarboasa lume-au inventat oamenii.
candva, dadeam femei si copii drept hrana jivinelor, pe stadioane (nu's sigura care-s jivinele aici!).
acu-i mai bine - nu ii ucidem, ne jucam cu ei, ii tinem in viata de huzur ca sa nu ne-acuze nimeni ca ne batem joc.
in fond, ei au ales!

greu! greu s-alegi cu-atatia ipocriti in jur!

asa-i ca-s patetica?
iaca, ma doare-n palarie!
scrisesem 'cur', da' nu mi-o placut rima.
#319308 (raspuns la: #319267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gloria - de Giordano Bruno la: 30/09/2008 16:57:09
(la: matematica)
vai de mine... si de mine... eu cand sufeream ca un caine.... picky isi batea joc de mine dupa bunu plac... si lumea... era in extaz... asa ca: te rog, nu ma lua cu lucruri de genu.
EU ERAM FIINTA VIE!!!!!
NU O IEDEE!
totusi se-nvartea cutitu-n rana... pas... in definitiv... poezia e buna... care e problema?
vrei sa ma smiorcai?
#346445 (raspuns la: #346390) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: