te provoaca sa gandesti
a opina
Sondaje de opinie
- de
RSI
la: 04/11/2003 08:15:19
(la: Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace...) Acum citeva sute de ani un sondaj de opinie ar fi aratat ca majoritatea locuitorilor Europei considera ca Soarele se invirte in jurul Pamantului si nu invers. Asta inseamna ca aveau si dreptate? Sondajele de opinie sunt foarte relative:cind iei un esantion reprezentativ de 500 de oameni din fiecare tara nu stiu cit de semnificativ este, mai ales la dimensiuni diferite ale populatiei statelor respective. Si cit de reprezentativ pentru structura culturala si sociala a tarii respective.Alta cauza de confuzie poate fi modul cum este formulata intrebarea. Deci, aceste rezultate nu pot fi luate ca atare ci trebuiesc interpretate de specialisti si nu de jurnalisti dornici de senzatii
Atunci, in opinia ta, ce e un
- de
Daniel Racovitan
la: 27/11/2003 10:54:41
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura) Atunci, in opinia ta, ce e un scriitor?
Interesant. Nu ai cerut opinii, dar ma aventurez. Pentru mine momentul in care calul a inceput sa vorbeasca a ucis farmecul povestei. Deja calul a fost introdus foarte bine deja, si nu era nevoie sa spuna nimic. Faptul ca dispare incetul cu incetul il face pe cititor curios, dar vorbitul pare extra, fara nici un rost. Sfirsitul cu pestii si apoi cu personajul principal e bun.
O alternativa ar fi: calul nu dispare de tot; ochii ii ramin. Vioi si vii ca 'ntotdeauna. E mult mai cutremuratoare desfigurarea decit disparitia completa. Posibil ca unele parti sint regasite. Intre timp personajul principal pune ochii in acvariu, si se vad si mai mari decit in realitate. I-as face albastri. Pestii ii supara pe ochi, asa ca ochii sint pusi intr-un pahar mare. Trebuie schimbata apa in fiecare dimineata. Dispar pestii incetul cu incetul. Putem pune ochii la loc in acvariu. Apare botul si capul calului in acvariu, la reuniunea de 1 an. Apare gitul si nu mai e loc. Dar acum sintem obisnuiti cu ochii in acvariu... deci ne trebuie un acvariu mai mare. Apare si corpul. Acvariul e marit din nou. Pina la urma apa inunda camera, si personajul principal cu ochii si restul calului sint acoperiti incetul cu incetul de apa. La geam apare vecinul cu nevasta. Nevasta remarca: "uite ca i-a disparut urechea lui X" (unde X e numele personalului principal). Scuze, n-am putut sa ma abtin :) - ikoflexer "Dupa opinia dumitale, toti "paianjenii" cunosc conspiratiunea, numai bietul om n-a vrut sa-i cumpere nevestei un bilet pentru urmatorul avion"
Clar, dorea sa scape de nevasta... Nu am citit-o, desi acum sint curios. Totusi, daca sinteti interesati intr-o opinie diferita, o puteti gasi aici:
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7442 si aici: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7443
Sondaje de opinie
- de
RSI
la: 22/04/2004 07:57:02
(la: Despre viata politica si actualitate, cu Cosmin Alexandru) URR a facut deja sondaje de opinie ca sa verifice cu cat e "cotat pe piata"? Daca da, ne puteti da si noua cifrele?
In cazul cand acesta cifra s-ar situa periculos de aproape de procentajul limita de reprezentare in parlament nu credeti ca e cazul sa intrati intr-o alianta politica cu celelalte partide cu platforme asemanatoare pentru a impiedica irosirea voturilor publicului dumneavoastra? in opinia mea cred ca se creaza o confuzie pt. faptul ca se pleaca dintr-un punct gresit. mi se pare f. important sa intelegem mai intai ce inseamna traditie, obicei, si ce presupune aceasta/acesta. pt. mine un obicei poate sa insemne spalarea pe dinti in fiecare zi, la fel de bine cum poate sa insemne cununarea la biserica. unele sunt automatisme capatate in decursul vietii, altele sunt experiente traite de milioane de oameni inaintea noastra! n-as vrea sa dau definitii aici dar cateva caracteristici as putea enunta pt. traditiile care tin de evenimentele mai importante ale vietii.
as incepe prin a spune ca exista traditii si traditii, unele mai noi, altele mai vechi; apoi exista oameni si oameni, unii mai cuminti, altii mai...altfel. mai este desigur si problema locurilor de referinta- interesant ar fi de facut aici o paralela intre diferite locuri din tara. dar sa le luam pe rand. o traditie corecta, care (inca) pastreaza caracterul ei sacru si non-formalist, este aceea care se adreseaza obiectiv sufletului/spiritului uman si mai putin logicii si apoi lumii in general. de fapt chestiunea e destul de complexa fiindca, concret, rareori deslusim sau reusim sa facem diferenta intre o traditie laica si una bisericeasca. stiu ce spun si de ce o spun! cei mai multi sunt tentati sa le amestece. si nu e bine fiindca una e sa mergi imbracat national la biserica si alta e sa urmezi traditia dreapta a bisericii. vreau sa spun aici ca un mare "merit" pt. neintelegerea lucrurilor il au cei care cunosc cate ceva despre traditiile adevarate dar nu explica nimanui ce e cu ele. sa revin. in cazul cununiilor, ca si al nuntilor(am sa ma explic dupa aceea de ce fac distinctie si intre ele, chiar daca nunta se mai numeste in ritul ortodox si cununie), s-au amestecat in decursul timpului nenumarate prostii scornite de persoane care s-au vrut in centrul atentiei sau care, din nestiinta, au inventat ceva pt. ca li s-a parut a tine de mistic. in realitate insa s-a cazut in misticism si intr-un anume fel in profanare a vechilor si realelor obiceiuri. de aceea unora li se pare ca traditiile noastre ortodoxe sunt bune...de aruncat. insa tineti cont ca in nici o biserica ortodoxa, din toate timpurile, nu s-a predicat de la amvon vreodata ceva despre alte traditii decat cele bisericesti!!! dar cine sa le asculte cand noi toti ne astupam urechile sufletului nostru ca sa auzim doar ce mai e nou si dealtfel perisabil?! asadar o traditie adevarata mi se pare ca ar trebui sa aiba pecetea unei oarecari vechimi, in primul rand, apoi girul celor care sunt in cunostinta de cauza si pot sa explice CE ANUME REPREZINTA ELE, CARE ESTE SEMNIFICATIA LOR. sigur ca pusul cununiilor pe capul mirilor are o semnificatie aparte pt. mine, la fel cum inconjuratul mesei de trei ori are o alta semnificatie- si sunt atat de multe... dar ce importanta poate avea ruptul colacului deasupra capului mirilor la inceputul nuntii? sau faptul ca miresele nu trebuie sa se vada intre ele... ori ca n-au voie sa se uite inapoi pana nu ies din biserica(asa ca le intepeneste gatul si spatele pana la sfarsitul slujbei)... dar de aruncatul la tinta cu bomboane atunci cand se inconjoara masa, de se face un taraboi general si un ras de te intrebi ce cauti acolo...? intrebati pe cineva odata de ce face acel lucru si-o sa vedeti ca habar nu are. nu-i intelege rostul, insa asa a vazut la altii ca au facut inainte. intrebarea mea este: aceia au stiut ce fac??? dar cei dinaintea lor??? insa cred ca aici mai e o problema majora: anii de comunism ateu si mai nou de libertinaj ateu! anacronismul dintre cele doua nu se vede si in ceea ce priveste optiunea religioasa si, odata cu aceasta, in mistificarea realelor valori. adica si intr-un curent si in celalalt gasim prea mult ateism care face inaccesibila calea spre cunoastere a traditiilor perene. nu sunt sigur daca fac tocmai bine despartind cununia de nuta dar cred ca in constiinta majoritatii cam asa e de facto. cununia e slujba religioasa la care cei doi miri participa in calitate de viitori soti legitimi in fata lui Dumnezeu- si nu prea stiu ei de ce!; nunta e acea, indraznesc sa spun, masturbare a simturilor. sa nu fiu inteles gresit, nu sunt impotriva nuntii traditionale cu tot ce implica ea, chiar daca asta nu le place altora. sunt insa impotriva celor care, asa cum s-a mai spus, se dezlaneaza si se dezmata ca niste pagani- o fi aici influenta romana ramasa de la Traian?! asta nu putem sti sigur dar ce stim sigur e ca dacii, conform spuselor istoricilor de atunci, "aveau obiceiul de a bea pana la deplina imbatare"! concluziile le puteti trage singuri. si pt. ca tot mi-a venit in minte zicala "cearta fara bataie e ca nunta fara lautari" ma intreb ce fel de nunta poate fi aceea la care sa nu te bucuri si sa dansezi de fericire??? ce poate fi mai frumos decat sa marchezi acest unic(ASA AR TREBUI SA FIE!!!) eveniment din viata alaturi de cei dragi, apropiati sau nu? ce conteaza ca vom fi istoviti dupa nunta, ca avem batai de cap, ca nu mai stim pe unde sa scoatem camasa fiindca am fost scurti la minte si nu ne-am gandit serios la ce e de facut ca sa mearga bine?... important e ca vom fi fericiti alaturi de celalalt. iubirea conteaza cel mai mult. insa nu trebuie contestat faptul ca aceasta mai trece si prin burta, inclusiv (sau mai ales de aceea) intr-o societate flamanda ca a noastra. asadar scopul poate scuza mijloacele. in plus va mai puteti gandi si la aspectul pozitiv al reunirii si al comuniunii cu cei dragi- daca asta ii implica si pe cei cu bani n-am nimic impotriva! iar acum sa ma refer la oameni. tendinta aceasta de contrafacere sau de impropriere de la altii, specifica in prea mare masura noua(uneori), exista de cand existam ca neam. nu prea avem ce face, defilam cu ce avem. insa nimerit mi se pare a fi un lucru si anume ca fiecare roman(cu cat mai tanar cu atat mai bine) trebuie sa inceapa sa-si inteleaga mai intai istoria si apoi implicit traditiile. fac o precizare: aici, in Melbourne, exista festivitati speciale dedicate anumitor zile sau sarbatori traditionale la asiatici, spre ex., insa nu si pt. romani- si credeti-ma ca cei de aici daca ar vedea asa ceva ar ramane inmarmuriti. (am intrat deja la capitolul traditii laice) vreau sa spun ca noi ajungem sa ne uitam datinile(pe care poate nici macar nu le-am stiut sau le-am inteles vreodata) daca ne dezradacinam de glie. si asta e un punct mai mult decat negativ pt. noi. insa de capacitatea de intelegere si de ACCEPTARE a obiceiurilor populare care, repet, de multe ori s-au intersectat cu cele religioase- poate si pt. faptul ca la inceput biserica a condus inclusiv viata laica, sociala- deci de aceasta capacitate este direct responsabila pregatirea noastra anterioara. asa ca cine se crede curat dar de fapt nu intelege ce-i cu unele obiceiuri sa stie ca se face direct vinovat si ca are o malformatie congenitala: la suflet! insa asta se poate indrepta printr-o experienta nu tocmai traumatizanta a unui transplant din niste carti de referinta. in ce priveste locurile de referinta, adica a originii anumitor datini, stiti f. bine ca difera la fel de mult cum difera limbajul romanesc: Ardeal, Moldova, zona Oltului, Dobrogea, capitala samd. interesant e ca majoritatea acestor obiceiuri tin intr-o oarecare masura de slujbele religioase. nu pt. ca sunt indicate de slujitorii bisericii, ci pt. ca acestia nu mai pot face nimic ca sa le schimbe. in primele veacuri ale erei crestine biserica a preluat unele obiceiuri si le-a increstinat, asta deoarece s-a vazut ca unele nu pot fi scoase cu totul din constiinta vechilor pagani. li s-a dat o alta forma si un cu totul alt inteles, de aceasta data izvorator de speranta reala, datator de viata in cel mai sublim inteles al cuvantului. la fel s-a intamplat si in cazul nostru. sa spunem aici ca Apostolul Andrei, cand a ajuns in partile Dobrogei de azi, n-a mai considerat necesar sa inainteze in noul teritoriu cucerit de romani fiindca a constatat cu surprindere probabil ca locuitorii de aici, dacii, erau inclinati spre o credinta unica, intr-un singur Dumnezeu, in nemurirea sufletului si viata de dupa moarte. ceea ce e extrem de important fiindca vedem astfel care e contextul in care au luat fiinta noile(pe atunci) datini si putem intelege complexitatea fenomenului si amploarea lui. dar sa incerc sa scurtez. in general traditiile tin de oameni, locuri, timpuri si factori inerenti(diferite imprejurari). ce e in afara bisericii se numeste traditie laica si de cele mai multe ori nu are un suport teologic-dogmatic; ce e inauntrul ei sta scris in cartile de aur ale istoriei bisericesti care, sa fim realisti, le intrec pe cele laice; in cea de a treia categorie, cea mai detestata si mai tapetata, categoria "cu fundul in doua luntrii", sta 'ghiveciul' inventat de unii si absorbit de altii, un ghiveci fara gust sau forma, fara savoare si fara miros de tamaie. e un ghiveci pe care il poti pune intr-un ghiveci pt. flori ca sa dai cu el in capul celor care habar n-au cum sa se fereasca de el!!! s-am incalecat pe-o sa / si v-am spus-o chiar asa. just me Imi place opinia lui Alice si completez ca de vreme ce se s-a facut atata valva pe margina acestor scrieri, merita citite. Am citit un roman si jumatate (o carte si jumatate) si m-am oprit pentru ca m-am impotmolit in "moara" ideilor care se tot repeta. Problema este: "Are ceva de spus acest scriitor?" Eu cred parte ca da, parte ca nu ... cine stie.
Belle intreba:
"da' tu care crezi ca e opinia unei femei vis a vis de chestia cu fundul paros???" nu stiu soro, de un' sa stiu io? Nu am receptorii necesari si nici programul de prelucrare al informatiei data de acesti receptori ca sa pot sa simt/vad lucrurile prin prisma unei femeie. Oricat m-ash stradui si m-ash pune in piele unei femei, tot degeaba ar fi pentru ca asa cum spuneam, lipseste receptorul si programul de prelucrarea al senzatiilor primite:-)) AlexM "Nu este o opinie deloc hazardata. "
-ieste olecutsâcã. "Cand armatele romane au intrat in Galia si mai apoi chiar in Germania, s-a constatat ca bastinasii vorbeau o limba asemanatoare cu limba latina. " discutabil pentru Galia , exclus pentru Germania "Limba respectiva, avand la baza latina, a fost denumita "barbara" sau "vulgara"." limba respectiva (si cred ca prin asta vrei sa spui limba gasita de romani la bastinasi cand intrara in Galia) nu putea sa aibe la baza Latina. Latina e o denumire care a aparut dupa ce Noivenitii lu Eneas s-au unit cu Sabinii si au decis ca de la acea data ei se numesc Latini. Ca atare, este exclus ca orice alta limba din Europa sa fi avut la baza limba Latina inainte de existenta acestei limbi. Cred ca ai vrut sa spui altceva aici. "Apoi stii foarte bine ca Ovidiu, exilat la Marea Neagra, scria despre daci, sau geti, ca vorbesc o limba usor de inteles." zau? Ovidiu nu a scris asta. Ovidiu a spus numai ca el a invatsat (dupa ceva ani ) limba getsilor SI A sarmatsilor.A mai scris ca a devenit un fel de poet get, ca poate intre cuvintele din scrisorile scrise s-au strecurat cuvinte getice, ca si Homer ar fi devenit un get daca traia acolo si .. cam atat in ceea ce priveste limba. Restul sint interpretari ale unor persoane, altele decat Ovidiu. "Eu m-am referit la faptul ca elementele principale ale acestei limbi, care se vorbea atunci pe teritoriul Europei, s-au conservat cel mai bine in limba romana, datorita izolarii ei de mai tarziu." -in Europa s-au vorbit mereu mai multe limbi, nu una singura. Chiar si in timpul romanilor existau Latina, GReaka, Osca, Umbrica, Traca, Galica, etc. Erau limbi care se asemanau sau difereau mai mult sau mai putin unele de altele, dar totusi diferite destul pentru a avea nevoie de translator ca sa te intelegi unul cu altul. Ce intelegi prin "elemente de baza"? Vocabularul de baza eventual? " Acest lucru este afirmat chiar de profesorii universitari care au obiect de studiu limba Romana la universitatile din Spania, Italia si Portugalia.( Se poate usor cerceta acest lucru consultand "GOOGLE")" -probabil acolo se spune altceva. Cum ca din cauza izolarii sale, Lb. Romana este chemata ca arbitru cand este vorba despre a stabili forma cuvantului Latin pentru ca la Spanioli, Portughezi , Francezi, Italieni, e dificil de a face diferenta intre ce e "moshtenit" din Latina si ce e intrat pe cale culta in perioada medievala. In afara de asta, aceste limbi s-au incrucalit una in alta, influentsandu-se reciproc datorita istoriei lor oarecum comune de mai tarziu, ca atare este dificil de a stabili daca un cuvant este moshtenit intr-una din limbi si preluat din aceasta de celelate limbi romanice.Se mai poate spune ca lb. Româna are trasaturi comune cu Latina clasica si cu Latina arhaica(ceea ce lipseste altor limbi romanice). In nici un caz nu se spune ca lb. româna e mai latina decat celelate limbi romanice. In fond lb. româna este "cea mai latina si cea mai nelatina" in acelasi timp (ca sa plagiez un renumit lingvist italian (Pissani)) , sau pentru a nota din "orbillat", limba româna este "o limba latina barbarizata" sau "o limba barbara latinizata", cum vrei sa o iei:-) "Eu n-am afirmat ca Romania ar fi mai breaza cu ceva, desi ar merita sa fie, dupa ce i-am tinut pe loc pe turci cateva sute de ani permitand occidentului sa se dezvolte (dar asta e un alt punct de vedere) am spus numai ca am mostenit o limba, avand la baza latina, o limba latina populara, care a reusit sa pastreze in timp elementele esentiale ale structurii initiale ." sint de acord ca ar fi trebuit sa facem mai devreme loc turcilor sa se duca mai departe dar asta e -cum spui- alta treaba. Spui ca limba noastra are la baza latina si a reusit sa pastreze in timp elementele esentiale ale structurii initiale (structura initiala= structura latinei). Nu prea sint de acord cu asta.Ca structura lb. româna e diferita de Latina. Lb Româna are o gramada de lexic latin in ea (ceea ce nu e de mirare), dar este totusi mult diferita de Latina. La fel, Lb. Româna este foarte apropiata de structura de lb. Albaneza, dar totusi , este mult diferita de ea. cu stima, AlexM
subiecte tabu? unde este dreptul la opinie?
- de
Jimmy_Cecilia
la: 29/09/2004 09:07:23
(la: Reorganizare) multi romani au plecat, fugit si riscat mult pentru a parasi România înainte de 1990.. si stiti pentru ce?
pentru libertatea de a putea sa se exprime, libertatea de a avea opiniile proprii... interzicerea unor subiecte? o aberatie totala Israelul? atata vreme cand subiectele reflecta adevarul, aceasta face parte din actualitatea internationala, actualitatea cu repercursiuni in toate tarile lumii.. Atata timp cat discutiile sunt purtate civilizat, fara insulte sau "balacareli", nu vad de ce nu s-ar discuta. daca o discutie "degenereaza", îi apartine gazdei sa faca ordine si sa stearga mesajele respective, daca gazda n-o face, administratorii ar trebui s-o faca. Nu vad de ce ar exista subiecte tabu, de ce libertatea de exprimare ar fi îngradita, doar pentru ca anumite adevaruri supara... de ce am avea dreptul sa "dam in cap" guvernului român si sa-i criticam politica? de ce am fi catalogati de "antisemitisti" daca am discuta despre politica guvernului israelit, atunci cand, chiar ziarele evreiesti o fac???
Am vazut cateva opinii exprim
- de
Dragos Neacsu
la: 29/10/2004 19:53:29
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?) Am vazut cateva opinii exprimate si mi s-au parut ca au plecat de la premise false. In primul rand, cand unii se refera la BISERICA, fac greseala de a identifica Biserica cu cei meniti sa o pastoreasca. Nu ma mira, cam asta a fost definitia (secularizata) a Bisericii intiparita in mintile oamenilor de vreo 200 de ani incoace. Biserica este constituita din totalitatea celor care au fost botezati. Indiferent cat suntem de implicati in viata religioasa, reprezentam parti ale unui organism viu. Si fara sa vrem, incercand sa acuzam ierarhii sfarsim prin a ne acuza pe noi insine, ca sa nu mentionez faptul ca judecam pe altii (ceea ce este nu cred ca este nimeni indreptatit sa faca). Cei ce au incercat sa mai arunce cu putin noroi pe un obraz de preot sau episcop, s-au improscat si pe sine cu toate ca s-au pus sub inexistenta umbrela a afirmtiei (aparent exonerante): "nu am nimic cu Ortodoxia".
In alta ordine de idei, sunt sigur ca daca venea vorba de introducerea unei clase de educatie sexuala, nimeni nu s-ar fi scandalizat. Daca se introducea o clasa despre respectul pentru homosexualitate si pentru alte "valori" europene, nu s-ar fi facut atatea valuri. Si macar daca toate tevatura asta s-ar fi produs pe un fond real. Dupa cum multi dintre crestinii neortodocsi pot afirma, cu exceptia unor cazuri izolate, nimeni nu este obligat sa stea daca nu vor. Pana la urma, lectiile de religie pot fi luate ca simple exercitii de istorie sau de filosofie in caz ca nu vrem sa vedem dincolo de ochelarii de cal cu care ne-au inzestrat comunistii. Sunt sigur ca progeniturile ateilor vor fi scutite de plictiseala de a asista la o lectie de morala. Si e mai bine asa: de ce sa stricam orzul pe gaste?
"semenii nostri sunt diferiti...are dreptul lui la opinie"anisia
- de
DESTIN
la: 03/11/2004 01:45:08
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR) Deara anisia,
tu precizezi in finalul comentariului tau: "semenii nostri sunt diferiti. si fiecare are dreptul lui la opinie." Un fapt cunoscut si acceptat de cei deschisi la dialog. In comentariul pe care l-a scris Paianjenul, gasesti un raspuns in intregul sau,nu am sa mai insist asupra celor spuse de tine. Citeste te rog aceasta tema si comentariile colegilor de cafenea, ce au participat la discutii astfel vei retine numai ce tu consideri ...doar suntem prin creatie liberi,nu? Cu bine, Cine se teme de suferinta...va suferi de teama. Fiindca opinia ta mi s-a parut a fi fost logic condusa, desigur pe un fundament cultural consistent, si, mai ales, pentru ca interesul meu rezida in incercarea de a cerceta sociologic fenomenul kitsch, respectiv conditia-i vadit social-culturala, te rog sa-mi oferi prilejul de a te intervieva dupa o grila de intrebari succinta, astfel ca eu sa pot formula stiintific diagnosticul societatii romanesti "postmoderne". Imi constuiesc ad-hoc esantionul, din motivul ca cu greutate mi s-au dat raspunsuri unui chestionar cu itemi prestabiliti, ce nu presupunea incomensurabil efort de concentrare saru gandire. Adresa mea de e-mail este: rghitulan@uab.ro. Sa ma prezint: Ramona Ghitulan, studenta in anul IV, specializarea Sociologie, Unviersitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia. Pentru rabdare si, probabil, ingaduinta, iti multumesc!
Sunt femeie, am aproape 30 si sunt deocamdata singura, n-am tata potential pentru copilul meu. Ma intreb daca il voi gasi vreodata.
Mi-as dori ca la un moment dat sa fiu mama. Imi doresc foarte mult. Deja visez noaptea copilasii care se strang la piptul meu. Numai o femeie poate intelege aceasta nevoie de implinire. Este lafel de puternic ca al barbatilor de a se imperechea. Poate ca atunci cand voi gasi un tata voi descoperi ca am nevoie de ajutorul stiintei. Si poate ca asta va fi doar cand voi avea 55 de ani. Si atunci va tebui sa cantaresc toate argumentele care s-au dat pe acest forum. Voi oscila intre a fi rationala si nevoia imperioasa de a-mi implini menirea. La 14 ani aveam crize existentiale, ca probabil multi altii la acea varsta. Am intrebat un preot care e menirea mea. Mi-a spus ca menirea femeii este de a fi mama. As vrea sa cred ca dupa ce ma voi gandi si oscila inte atatea argumente rationale, sa imi implinesc totusi menirea, chiar daca voi avea 67 de ani. Inteleg si sunt de acord cu argumentele - rational, dar, acum, daca ar trebui sa aleg, as alege sa nasc, caci acesta este miracolul: realizarea imposibilului. mereu am vrut sa spun asta, dar m-am abtinut. Acum nu mai pot: Cel mai tare ma deranjeaza (nu doar la acest topic) modul in care persoane ce par scolite, citite, culte si intelepte, gasesc de cuviinta sa isi exprime opiniile: nu numai ca si cum ar fi detinatorii adevarului universal, (ceea ce e jignitor pentru orice hommo sapiens ce indrazneste sa-si afirme pozitia, oricare ar fi ea) ci si reactionand cu vehementa, duritate, dusmanie si lipsa de respect. Nu cred ca vreunul dintre noi poate judeca o astfel de chestiune. Ar tebui sa ne intoarcem mai mult catre inima noastra, libertatea de a simti inseamna a trai frumos si nu a face ceea ce scrie in carti. E bine sa fi rational, in stiinta; cand vorbim de sentimente, ar trebui sa ne apropiem de oameni cu mai multa delicatete. (am vazut interviul la televizor, iar femeia avea o privire mai tanara decat mine si am invidiat-o pentru curajul ei fantastic).
'...recunoscuta de opinia publica ca fiind amorala...'
- de
burcolor
la: 20/01/2005 10:55:37
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.) serios? cum ramane cu libertatea de exprimare si dreptul la opinie. in ce sistem de valori poti spune asta? cand RO a ajuns tara surogatului, a lui Quick Cola (remeber '80) sau Teck si Cornelius (remember 1990?) iar asta e o boala cronicizata - asta e scoala de morala pe care s-au bazat generatii intregi - asta e opinia publica de care vorbesti?
- poate exemplul cu filmele XXX nu este cel mai grav (desi multi isi ascund preferintele in public) dar daca te deranjeaza subiectul fi sigur ca punctul tau de vedere este doar PUNCTUL TAU DE VEDERE si nu al tuturor. eu respect ceea ce simti si crezi dar priveste si altfel: este evident ca adolescentii si tinerii, in general, cauta senzationalul, iar filmul XXX face senzatie - ai curaj sa le iei 'jucaria'... - daca ai o bruma de cultura familiala, o minima educatie scolara sau pur si simplu 'bun simt' nu faci din vizionarea unui film porno un hobby sau te dedici depravarii. - daca intr-adevar vrei sa devii erou intre oi trebuie sa fi lup. dar nu lup moralist. e cel mai greu sa te numesti pastor cand tentatia e mare! (''parerea mea!'') ??? crezi ca ia foc forumul daca pun in topic cati au vazut filme XXX cu homosexuali? de unde si le-au procurat? e Internetul talpa iadului??? e cea mai rapida sursa de informare? e necesar? (hmm - nu raspunde!)
Formatorul de opinie
- de
ampop
la: 03/02/2005 10:56:38
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?) Profil:
Varsta: de obicei intre 45-55 ani. Studii: tehnice, politehnica, geologie si/sau drept la fara frecventa inainte de 1989. Studii postuniversitare: eventual ziaristica la Stefan Gheorghiu. Fizic: 1.75-1.80m, 80-85 kg atletic de obicei, practicant in tinerete de sport performanta/semiperformanta, acum cu strat adipos mai dezvoltat; Ideologie: stanga si stanga nationalista; Gusturi culinare: palinca de Ardeal, branza, ceapa, rosii, carne de oaie. Partener de viata: obligatoriu casatorit legitim, cu aventuri extraconjugale admise tacit de partener; Moralitate: aparenta, de convenienta sociala dar expusa la tot coltul, cerand limbaj adecvat, maniere, etica...; Avere: medie spre mare, la limita bunsatarii, in Romania obligatoriu posedand cabana montana. Religie: declarativ ortodoxa sau greco catolica, uraste profund neoprotestantismul si religia mozaica. In realitate este ateu. Se recunoste dupa un discurs sarac ideatic, accentuand pe: istoria romaneaca Decebal si Ion Antonescu, patriotism de mucava, superioritatea societatii ante-89, potentialul ascuns al Chinei, "tigrii" asiatici, razboiul drept al sarbilor, anti-occidentalism si mai ales anti-americanism patologic, similar gruparilor HizbAllah etc. Deviante sexuale: necesitatea exhibarii virilitatii in discutii asa-zis amicale, laudarosenie cu numarul de "cuceriri" amoroase, in realitate individ inhibat si obsedat de inevitabilitatea andropauzei. Familie: copii educati materialist/ortodox, rasfatati cu cadouri trendy, fiind viitorul batranului formator de opinie. Cei de varsta mai inaintata pozeaza in bunicuti placizi, veseli. Mario
Formatorul de opinie... de fata cu reactiunea... hahaha
- de
PRIBEAGUL
la: 04/02/2005 02:55:19
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?) Salut Mario,
Imi place "profilul psihologic" facut pentru formatorul de opinie". Am vazut in comentariile tale ca folosesti acest termen destul de frecvent, scuza-mi ignoranta dar netraind in Romania de citiva ani buni, am ramas in urma cu vocabularul cel nou. Nu ca nu as sti ce inseamna un "formator de opinie" dar nu stiu daca este un termen oficial sau este inventat de tine? Daca este inventia ta?... Felicitari! Dar daca este un termen oficial, cel care l-a inventat nu a fost prea destept. Pentru ca opinii are oricine, depinde daca are curajul sa si le exprime si daca prind la public. De asemenea diferenta de opinii, exceptind poate in Romania, nu-i face pe unii destepti si pe altii prosti. Fiecare analizeaza o situatie prin prisma proprie si prin volumul si nivelul de informatii la care acces. As putea spune ca din acest motiv s-a inventat sistemul de votare si asa numitele "poll-uri de opinii" ca se sa ia in considerare opinia generala si de la toate nivelurile. Altfel, in luarea unor decizii ar fi consultati numai cei destepti. Ca tine de exemplu. Din fericire, cei care au inventat democratia s-au gindit ca si cel sarac cu duhul are dreptul sa-si spuna cuvintul, chiar daca nu stie prea mult despre religia mozaica sau care este cauza razboaielor din Middle East. Citind comentariul tau despre "Formatorii de opinie" am senzatia ca l-ai scris in fata oglinzii. Este adevarat? Mult succes, Pribeagul am citit si eu polemica despre photoraid. am vazut si pozele, care mi se par slabute. nu-i nici o drama aici, am vazut si mult mai rau. ceea ce nu inteleg este atitudinea fata de critica. din cate inteleg proiectul photoraid este un proiect fotografic, sau cel putin aceasta este finalitatea, pana in prezent. mi se pare mie ca in momentul in care "opera" este facuta publica, trebuie asumata si critica ei, asa cum vine, buna sau rea. sau trebuie prezentate numai aplauze (ptr initiativa), iar critica negativa combatuta si criticul pus la colt? de ce ati mai publicat pozele daca nu doriti opinii despre ele? oricum, incercarea de a-l desfiinta pe d-l dinu lazar -fotograful, pentru a demonstra nulitatea lui dinu lazar-criticul, e absolut infantila. generic vorbind, nu e nevoie sa fii un fotograf bun ca sa-ti dai seama cand o imagine e slaba, de fapt nu e nevoie sa fii fotograf. daca problema era ca dinu lazar e singurul care si-a permis o critica negativa fata de proiectul photoraid (prin contrast cu fanii in delir din germania si austria), puteti fi linistiti, mai sunt si altii.
zaraza
|
![]() |
(la: Evreii si o manie curioasa..)
despre toate momentele si faptele in decursul istoriei pe care le expui,
aceasta este opinia ta si esti liber sa o ai, lasa si altora libertatea de a avea o opinie sau de a si-o face...
Constat dupa asigurarea afirmarilor tale, ca cunosti si ai trait multe, deci trebuie sa fi in varsta destul de inaintata,
eu sunt mai tanar, stiu doar ce-mi povestesc parintii si bunicii,
poti sa-mi spui pe ce date si dovezi precise te bazezi? povesteste-ne lucrurile concrete traite de tine, ce cunosti din indelungata ta experienta?
lucrurile traite, de catre oameni care par impartiali, ma intereseaza
mult, ascultand invat multe..