a se ghemui

-diriga de la clasa a X a F,nu s-a casatorit nici o data.A ramas credincioasa marii ei iubiri neimpartasite-varul Vladimir;unicului ei var de care era indragostita pana peste urechi.Vova-cum il alintau cei apropiati-nu avea ochi decat pentru Andra;acea poama buna din vecini, care a fugit cu baiatul unui armator grec.De atunci nu a mai auzit nimeni de ea. Vova a considerat ca viata lui nu mai avea rost fara Andrisor a lui, si a fost gasit aninat de nucul batran din spatele gradinii.
D-ra Cintezoi a plans multe zile si multe nopti pana cand lacrimile au secat si sufletul a amortit. A ramas la scurt timp si fara bunicii care au crescut-o de la varsta de patru ani, cand minunatii ei parinti au trecut in nefiinta datorita unui vatman beat.
Si-a impartit timpul intre scoala si casa unde Botosel,motanul ei cel negru ca pacatul, o astepta in fiecare zi.
Cand a preluat, in urma cu un an, clasa a IX a F, a avut atat de mari emotii incat stomacul parca se facuse un ghem plin cu ace in miscare.Unul dintre elevi- Ionut semana foarte mult cu Vladimir. Aceeasi statura, un ten alb-mereu imbujorat, ochi albastrii si un par inelat de culoarea boabelor de porumb copt in soare-prietenos.
Se uita la Ionut si incerca sentimente contradictorii;ii era drag de parca era copilul pe care nu l-a avut niciodata, dar din cand in cand i se parea ca o priveste Vladimir.
S-a tot chinuit pana cand a venit vacanta de vara.
In plus de asta,o urmarea ideea ca Ruxandra- eleva cea mai constiincioasa din clasa ei, il priveste lung pe Ionut, dar parca si Ionut ii suradea acesteia.
Cand au inceput noul an, ceea ce i se parea ca ar fi ceva, i s-a confirmat. Legatura dintre cei doi adolescenti era si mai stransa. In pauza se retrageau sub un castan din curtea scolii si imparteau ceea ce aveau de mancare,mainile lui se odihneau pe umerii fetei,ii mai strecura si cate un biletel Ruxandrei pe sub banci.
S-a gandit d-ra Cintezoi la un motiv si i-a mutat pe cei doi din banci, astfel incat unul sa stea in banca din fata(de la catedra),iar celalalt in banca din spate si pe randurile de la fereastra si usa.Sa vedem cum ii mai trimite Ruxandrei biletele?!-se gandea d-ra Cintezoi.
La ora de latina-materie predata de diriga-lectia se desfasura cam asa:scotea cinci elevi la tabla-jupani si jupanese dupa cum ii numea profesoara.Acestia primeau un bilet-ca la examen-care continea;
-o retroversiune
-scandarea unui text la prima vedere
-conjugarea unui verb
-declinarea unui substantiv
Ultimele zece minute din ora se preda. Diriga citea noul text si de restul se ocupau elevii, acasa, ca doar asa poti invata o limba straina- cu dictionarul in fata.
Cand unul dintre elevi nu stia raspunsul(si se intampla obositor de des)era rugata jupaneasa Ruxandra sa raspunda si ca sa nu isi piarda antrenamentul ii mai punea si intrebari suplimentare. Ca totul sa fie cat mai chinuitor cu putinta, o masura pe eleva din cap pana in picioare cu o privire de pasare de prada.
La intervale scurte ii facea observatie fetei:ba ca nu stiu cum ii statea parul, ba ca tinuta vestimentara nu este tocamai potrivita, ba ca nu pune accentul bine pe silabe cand scandeaza si tot asa ii cauta ,,nod in papura''.S-a gandit d-ra Cintezoi sa-l cheme pe tatal Ruxandrei la scoala, dar nu prea stia ce motive sa invoce, caci notele Ruxandrei erau foarte bune si ceilalti profesori aveau numai cuvinte da lauda la adresa ei.
De fapt era foarte ingrijorata pentru Ionut.,,Atat de senini si puri erau ochii lui;atat de politicos si amabil era Vladimir-adica Ionut.Asa fusese si Vladimir si acea blestemata de Andra.... .
S-a perpelit diriginta pret de cateva luni; cum sa faca? ce sa faca? Intr-o noapte, cand nici macar Botosel nu a mai suportat agitatia stapanei sale, a hotarat sa supuna atitudinea Ruxandrei, atentiei consiliului profesoral ce avea loc in cursul zilei urmatoare.
Dimineata,vlaguita de oboseala, s-a imbracat dupa o toaleta sumara, a baut un ceai de tei cu doi biscuiti Digesta si a iesit pe poarta batranei case. In fata ei un pusti zgomotos,infuleca o banana, punand o multime de intrebari mamei lui.,, Ce prost obicei sa lasi copilui sa manance pe strada si cand te gandesti....''
D-ra Cintezoi nu a mai apucat sa-si duca gandul pana la capat.S-a desmeticit dupa ceva timp, nu intelegea ce cauta pe caldaram si de ce are asa mari dureri la sold.Auzea vag ceva in legatura cu o coaja de banana , cu o salvare...
S-a trezit intr-un pat de spital; medicul de garda i-a spus ceva despre o operatie, despre o lunga convalescenta si a intrebat-o daca poate lua legatura cu cineva din familie. Si-a adus aminte de Botosel si a inchis ochii.O v-a chema pe Mariuca-secretara de la scoala.....Ionut?....da!....v-a vedea ea ce v-a face cu Andra.De data asta nu v-a mai castiga ea..... .






_____________________________________________________________________
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius

in orinea aparitiei/trecerii lor in/prin mine: d, m, l, r, m, n, r si m = Oameni
D. a fost acolo, martor, cand constiinta mea a prins viata si glas. Ne-am aruncat impreuna si, crescand, am cazut amandoi din toate prapastiile. S-o dus dupa un vis in Canada si mi-a lasat amintirea fratelui mai mare pe care nu mi-am dat seama ca-l aveam deja … in el.
M mi-a zambit colega de banca, din clasa intai. Abia anu’ trecut m-a lasat sa-i privesc in suflet, fara podoabe. Abia atunci a-ncercat sa ma priveasca ea.
Ce-am avut – un suc impartit pe malu’ dunarii, la galati - e mai important decat orice vorba. Cu o exceptie, n-am strigat niciodata ‘au’ ca ea sa nu (tre)sara-n ajutor! Cat pe ce sa ne pierdem, intr-o zi am reusit sa ne redescoperim dorinta de-a ne fi.
L e fata care mi-a aratat ca bucuria de a putea iubi e suficienta rasplata. L m-ar iubi oricat de prosta lighioana as fi.
R m-a-nvatat ca ‘nu’ este o optiune de care nu trebuie sa-mi fie rusine si ca adesea oamenii se pierd in dorinte jinduind ce nu le trebuie. De la el stiu ca egoistii-s capabili de cele mai generoase gesturi.
M mi-a aratat rostul ambitiei, deliciul lenei si pericolul pragului de sus.
Cand singura ma-mprastiasem de durere, N m-a “ghem”-uit intr-o zi si mi-a dat sange dintr-al lui, cand nu mai avea nici pentru sine. De-aceea-l simt viu in mine cand vorbesc, ma misc sau respir si poate de-aia cand freamat in fata unei nebunii, instinctiv imi infloreste-un strigat “UITE!” caci stiu ca i-o placea. E copilul care citeste-n mine cu cartea-nchisa si regele desavarsirii mele.
R? R mi-arata cum sa te defragmentezi purificandu-te si mai ales cum s-ai curaj sa-ti doresti ce-ti doresti, mi-a aratat ca libertatea inseamna a fi tu-insuti, a trai cu tine-n adevar.
M nu-i ultimul decat in timp – icoana mea mai inteleapta, domoala si cumpatata – e ce-as fi mandra sa pot fi candva! Il stiu putin. E mult de-as deveni atat cat stiu (mai putin chestia aia cu proiectele pe computator, se-ntelege…)

Curios … toti Oamenii astia m-au cladit, nivelat, zimtuit ca sa ma potrivesc, jumatate, in viata unui om pe care-l sperii, il tulbur si-l innebunesc de cap, multumindu-i lui Dumenzeu ca a cladit o fiinta in care-a pus atata pace cat sa cuprinda razboiul din mine.
Acesta mi-i sot si nu m-a-nvatat nimic.
Langa el tac simplu si nici macar nu ma mai intreb de unde naiba o fi venind senzatia asta de ‘tot’ care pluteste nefiresc in jurul meu.

daca mi-e DOR de Oameni?
nici unul dintre cei enumerati mai sus nu mi-e fizic aproape.
unii s-au dus de tot.
dar dorul, de-ar fi el apa, s-ar prelinge din mine curgand ca suvoaiele-n vai.
mi-e dor cu fiecare firmitura de aer ce-mi umfla alveolele, mi-e dor metodic si disciplinat ca o teorema.
mi-i dor ca un raget in camp deschis, noaptea, pe la trei.

in fundul vaiugii in care adesea ma destram insirandu-m-atent pe pietre de rau, mi-i dor ...si parca nu destul.

Buna dimineata, a zburat cu ratza
apoi ziua buna, s-a dus dupa luna
acum buna seara, ca mi-am luat vioara
daca-i seara mare, facem sezatoare.
de gogosi am pus cat sunt pe sub dush
floricele sau popcorn, nucile le iau din pom
avem bere avem vin, tzuica buna chiar si-un gin
ca asa-i la sezatoare, mai o gluma, mai o zana,
mai un printz ori imparat, ce iese pe inserat
trei printzese si-o regina, care acu-l tin in mana
cand lucreaza-n broderie, vorba vesela sa fie.
o poveste, ori o gluma, ghicitori de stiu sa spuna,
canticele sa ne zica, sa rupa cate-o opinca
iar acum la incheiere, din Confucius zicere:
"Choose a job you love, and you will never have to work a day in your life."
la cate engleza stiu, ori ca vinu-i ghiurghiuliu, dar le spune mai candriu.
daca nu m-or impusca, si cablul nu-l vor taia
io promit sa ma intorc, si din caier sa mai torc.
sa mai scot vro doua gheme, ori sunt gheme, ori catrene
pa,pa,pa

ca sa-i scoata sa-i aduca

Azi Grivei e manios

nu razbeste cu un os

maraie si se framanta

zici ca s-ar lua la tranta

se zbarleste daca-l chemi

pe ciolan se arunca ghem

din privire parca spune

stai sa vezi ca-l voi rapune

"Si pe site-ul asta era o fata care isi spunea Anisia si care de cate ori avea ocazia imi facea ghemotoc hartiile pe care scriam, comentandu-mi textele si imi taia macaroana..."

Anisia... ai terminat cu ghemele de tricotat si ai trecut la ghemotocit textele si taiat macaroanele? Cred ca tot tu erai cand mi s-a taiat ieri maioneza ;)) Tzzzz tzzz tzzz.. sa nu mai faci ;;)


____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '