comentarii

a spala putin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cine le spala la noi? - de Adrian Marchidann la: 05/09/2004 09:46:10
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
Acolo macar le spala in fiecare zi, si nu iti este scarba sa intri intr-ul din ele. Am fost deunazi la Mall Bucuresti unde totul straluceste ca in State. Cu o singura exceptie: WC-ul de barbati. Celalalt nu stiu cum mirosea.

Un baiat intr-o uniforma frumoasa care trebuia sa-si faca treaba se considera prea inteligent pentru o astfel de munca degradanta. Statea in putoarea aceea pe vine si juca Tetris. Nimanui dintre clienti nu i-a trecut prin minte macar sa-l indemne pe baiat la munca. Daca reuseau sa-si termine treaba si sa se spele dintr-o singura respiratie totul era OK.

Daca cineva spala WC-uri in Occident este pentru ca asta este valoarea sa in decursul acelei perioade. Pentru unii aceasta perioada este mai scurta, pentru altii dureaza toata viata. Asta la vista!
ploaia nu spala radiatiile - de ami10 la: 08/06/2005 20:23:02
(la: Chernobyl in actualitate)
Ploaia nu spala radiatiile si nu are nimeni interesul sa spuna adevarul ca toti au actiuni pe la hotelurile de pe malul marii si pe linga asta doar nu o sa fie doar unii care sa faca cancer mai tre sa vina si altii in vacanta.
Nu pot sa-i lase sa moara de foame pe cei de pe litoral, nimeni nu s-ar mai duce daca ar sti adevarul
ce specialisti spun ca trec radiatiile batind din palme mai citeste despre asta
#54005 (raspuns la: #53557) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lacrimile nu spala pacatele d - de RSI la: 04/07/2005 16:16:13
(la: ce spala lacrimile?)
Lacrimile nu spala pacatele dar le ...inmoaie !...
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#57919 (raspuns la: #57913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mama e in cafenea eu spal si - de cosmacpan la: 06/11/2005 21:41:49
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
mama e in cafenea
eu spal sifonieru
si in masa as cresta
care-i cersetorul?
pe langa halbe fara sot
mai puneti si-o pastrama
si fiarba vinu-n cupe
ca nu-i loc in butoi
sa spumege pocalul
cand peste cap il dam.
Ce? care? cum? si unde?
aici la cafenea
am aruncat in valuri spada
caci toti penelul ne vom lua
si tzeluri noi noi vom picta.
misterul nu sta-n sifoner
nici daca e fantoma
si pasageri cu traista plina
de strofe calde si de versuri seci.
deci rima se marita
e nunta-n cartier
mireasa-i feericita
o strofa prinsa-n par.
si de n-o fi cu banat
vom vedea ce-apare maine
nou pe acest chat
#85327 (raspuns la: #85273) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
'neata, Belle, spalam rufe si - de RSI la: 26/11/2005 13:09:48
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
'neata, Belle, spalam rufe si ne uitam pe Cafenea ...
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#90740 (raspuns la: #90738) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Propaganda si spalarea creierului - de ampop la: 05/04/2013 09:38:04 Modificat la: 05/04/2013 09:39:45
(la: SUA vs Coreea de Nord)
In mod normal, la starea de infometare la care i-a supus partidul, nord coreeni ar trebui sa se predea spontan sud-coreenilor si americanilor la un eventual conflict. Consider insa ca problema trebuie privita mai nuantat. regimurile totalitare au ajuns la performante nemaiintalnite de spalare a creierului prin propaganda, mai cu seama ca aceasta a fost aplicata asupra unor persoane cu o anume aplecare aproape genetica spre cultul "Conducatorului". Chiar in situatia unor culturi asa-zis europene, recte Romania, usurinta de a manipula poporul a atins culmi de nebanuit. La peste 23 de ani de la caderea lui Ceausescu o multime de nostlgici regreta vremurile 'luminoase" ale Carmaciului. Felix Voiculescu face ce vrea prin propaganda barbara de la antenele sale iar spalatii la creier contemporani stau cu sufletul la gura ascultandu-i pe Gadea sau pe Badea. Atunci oare de ce nu l-ar urma nord-coreenii pe Kim Jong Un, stiind ca in America se moare de foame? Ca imperialistii americani sunt Raul suprem? Cati romani nu cred sincer, in forul lor interior ceea ce cred si sarmanii nord-coreeni? ...cati urasc din adancul sufletului UE si SUA? cati regreta pe Ceasusescu sau chiar pe Gheorghe Gheorghiu Dej? Asa ca...de va fi razboi cu Kim, totul trebuie evaluat in mod real, asa, de dragul sigurantei nationale.
#644657 (raspuns la: #644655) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ROMANA, saraca! - de Alice la: 06/10/2003 03:30:45
(la: Un nou concept la Luneta: gazda unui subiect)
Foarte bine atunci, caci multi ne pricepem mai repede la engleza sau ne dam francezi (mea culpa!) si mult mutilam sarmana limba-n care-am zis prima data "au!".
Pai cum sa nu doara, cand dezacorduri comitem, si scriem "vi" (in loc de "vii"= verbul "a veni", persoana aII-a, singular, indicativ prezent).
Sau "fi" (in loc de "fii"- adica "tu", un imperativ de la "a fi", un indemn, o porunca...; "fi" e in "a fi clar", "nu fi prost").
"A-si" ( in loc de "as" pentru "as vrea", "as iubi"," te-as iubi", o dorinta - conditional optativ, daca vreti); cu "a-si" construindu-se cu totul altceva: "a-si musca limba", "a-si spala rufele-n public")

Si nu, nu le facem in fuga, din neatentie, caci se repeta, obsedant.
Sa ma iertati de sangele-a tasnit un pic, n-am zgariat sa ma razbun!
Nu-i pacat ca niste oameni atat de destepti sa scrie prost in limba lor?
Ehehe! - de Alice la: 06/10/2003 14:40:02
(la: Retzetele bunicii.. Cuvant inainte.. :-)))
Ce nu inteleg? Pai, pasiunea ta pentru "retete".Doamne!Atatia de "se ia", "se pune", "se adauga"...Am incercat candva, dupa o reteta: mai trebuie un licar de geniu si-un dram de rabdare pe care eu, invidioasa, nu le am. Cred ca iti trebuie din amandoua, ca sa-ti iasa bine "sosul".
Si nu-s gurmanda, cum ziceam, mai curand "gurmeta" (n-am decat 65 de kile la 1.84)
Mai bine fac 20 de ture de stadion decat un sos, fie el cu busuioc (dupa care ma-nnebunesc!)
Ei, ce zici, te-nduri sa faci cinste c-un "sualacrem"? Spal eu vasele!Poate se mai inscrie careva si...impartim treaba frateste!
#801 (raspuns la: #784) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Va zic - de Alice la: 20/10/2003 10:09:04
(la: Romani in strainatate)
ca eu traiesc bine-merci in Romanica draga.
Si ca ii respect mai mult pe cei ce pleaca, pentru curaj!
Ce nu respect e moaca de "eu sunt cool si tu esti stupid!" cu care se intorc (desi stau in strainatati pe ajutoare sociale!)si "accentul" pe care iaca, l-au pierdut in doi ani.
Ce urasc e faptul ca-si beshtelesc originile pe unde-apuca si dau in tara asta cu toti mucii, cand ochi straini asculta!
OK! Nu zic sa lauzi ce-i stramb, dar hai sa ne spalam rufele intre noi, ca eu cred sincer ca nu tot ce-i aici pute.

Asa ca fac diferente, intre cei plecati: oameni cinstiti, la locul lor ce-si castiga traiul in alta limba, si care mor de dor de casa, dar asta-i viata (!)- respectele mele si mult noroc - si lepre care umbla dupa copite de cai morti...de care, cinstit mi-e sila!
#1722 (raspuns la: #1710) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ficaciori pe canapele, (pentru JCC) - de sanjuro la: 24/10/2003 02:19:40
(la: GRASIME? Da, dar grasime buna!)
Pai am castigat la un concurs de retete culinare, (scoici cu ciuperci) un bax cu toata gama de cafea SATI...dar asta-i alta poveste.

Sa-ti dau o reteta simpla si gustoasa:

Ficaciori pe canapele:

Se iau ficaciori de pui, se spala si se scurg. Se oparesc intr-un vas cu apa clocotita, si se scurg din nou. Separat se taie fasii subtiri de bacon, kaizer sau costita, (trebuie sa fie late cam de trei degete, si lungi de 15...20cm). Se sareaza putin ficateii si se pipereaza, si se infasoara in bacon prinzandu-se cu cate o scobitoare, sa nu se desfaca. Se taie franzela, (bagheta) felii cam de 1cm, si se unge fiecare bucatica cu putin unt. Se ia un vas de sticla termorezistent, (Jena) care se unge pe fund cu putin unt, si se pun feliile de franzela, cu ruloul cu ficatei asezat vertical. Se da la cuptor, (foc moderat) si se tin cat sa inceapa sa se rumeneasca putin bacon-ul. Se seveste cu cartofi piure sau piure de spanac.
Vinul, unul demisec, usor aromat, sauvignon blanc sau sauvignon fumee, servit frapat.

Pofta buna!


sanjuro
#2020 (raspuns la: #1939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
? - de ofemeie la: 24/10/2003 03:02:45
(la: Diaspora.. sa fie chiar 2 tabere ???)
Cand am venit in Franta pentru prima oara,francezii,iar nu statul m-au privit mirati!Eram femeie si voiam sa ma lupt pentru supravietuire.Francezilor nu le place sa lucreze.Sunt multi care prefera somajul.Am incercat sa cer statului,dar sunt roman si nu-mi mai da.M-am casatorit,dupa mult timp apoi,si am fost acuzata ca ma grabesc,ca vreau sa fur,ca ma impun.Voiau sa ma dea afara,dar am ramas.Asta e Statul Francez.Oamenii m-au primit,m-au integrat,dar m-au lasat a ma descurca.Vorbele totusi mi-au fost de ajuns.Se vb. de romani aici.Sunt privita cu mila cand un prieten ma mai anunta ca romani ce spala geamuri la masini au fost tratati din nou rau de politisti.Nu e vina mea!Dar mi se spune!Incerc sa ajut si nu-i vb. de rau,pt. ca eu sunt multumita ca nu fura,ci muncesc;cum pot si ei.Dar statul ce le-a dat lor?Numai libertatea de a alege!Dar asta nu primesti numai in Franta!Atunci merita sa faci ceva?Lasa statul cu ale lui;noi cu ale noastre.Datorez numai prietenilor cate ceva si cand am ocazia o fac,fie ei romani,fie francezi,fie rusi,fie sirieni...Alexandra
Ajutor ptr. Sadam - de (anonim) la: 29/10/2003 12:58:13
(la: Datorita lui Tolanici)
Daca a plecat de ce s-a mai intors ?:):)

JCC - numai o gluma.:)
Direct eu nu v-as cenzura pe voi astia din Franta fiindca imi place sa ne spalam rufele murdare in familia Luneta.Curios vad ca noi astia pro-Israel si anti-PLO sintem cenzurati ,cica este un BUGGER :):)
Este UE antisemita sau statul evreu a depasit masura bunului sim - de Zamolxe la: 04/11/2003 05:02:54
(la: Israelul, amenintarea cea mai mare pentru pace...)
Este UE antisemita sau statul evreu a depasit masura bunului simt?


Dupa publicarea sondajului efectuat in tarile UE care considera Israelul cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, Israelul denunta antisemitismul... Uniunii Europene
Rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului Simon Wiesenthal: "O dovada ca in societatea europeana antisemitismul este inradacinat mai adanc decat oricand de la terminarea razboiului"


Israelul a reactionat cu indignare la rezultatele unui sondaj efectuat, luna trecuta, la comanda Comisiei Europene, in cele 15 tari membre ale UE, conform carora statul evreu constituie cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, intrecand, din acest punct de vedere, Coreea de Nord, Iranul si Afganistanul.

Sunt de aceasta parere nu mai putin de 60 la suta dintre cei care au raspuns la sondaj, procentajele cele mai ridicate fiind inregistrate in Olanda, Luxemburg si Austria. Franta, pe care unele cercuri israeliene o acuza de lipsa de simpatie fata de statul evreu, face opinie separata, fara a crede ca Israelul primejduieste cel mai mult pacea lumii. Ministrul israelian pentru problemele diasporei, Natan Sharansky, a declarat ca rezultatele sondajului reprezinta o noua dovada ca Europa nu poate juca un rol important in procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Intr-adevar, cum remarca saptamanalul britanic Observer, sondajul pare a reflecta dezaprobarea larga de catre tarile europene a politicii de mana forte promovate de guvernul premierului Ariel Sharon fata de actuala Intifada (rascoala) palestiniana. , "Faptul ca majoritatea europenilor considera Israelul ca principalul pericol... constituie o dovada in plus ca in spatele criticilor "politice" la adresa Israelului se afla o atitudine antisemita pura", a precizat Sharansky, care a adaugat: "Uniunea Europeana, atat de sensibila cand e vorba de drepturile omului, ar face bine sa puna capat actiunii insidioase de spalare a creierului si demonizare a Israelului, inainte ca Europa sa se cufunde din nou in bezna trecutului, ".
Potrivit purtatorului de cuvant guvernamental, Avi Pazner, sondajul nu este suficient de credibil, imaginea pe care europenii o au despre Israel fiind rezultatul unei campanii mediatice negative din timpul celor trei ani de Intifada. "Cred ca informatiile oferite de presa in ultimii trei ani au fost nedrepte si dezechilibrate si au creat o imagine deformata a conflictului israeliano-palestinian", a sustinut el.

De altfel, in ultimul timp, oficialitatile israeliene au insistat ca in definitia moderna a "antisemitismului" sa fie incluse si criticile, si atacurile deschise la adresa politicii Israelului.

Si mai dura a fost reactia Centrului Simon Wiesenthal, care a initiat o petitie internationala pentru condamnarea Comisiei Europene, pledand, intre altele, ca UE sa nu mai fie reprezentata in asa-numitul cvartet (in care mai intra ONU, SUA si Rusia), insarcinat cu misiunea de a incerca sa aplaneze conflictul dintre israelieni si palestinieni. "Rezultatele socante ca Israelul ar fi cea mai mare amenintare la adresa pacii... sfideaza logica si constituie izbucnirea rasista a unei imaginatii fanteziste, demonstrand ca antisemitismul este inradacinat in societatea europeana mai adanc decat oricand de la terminarea razboiului", a afirmat rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului amintit.

Pe de alta parte, o cunoscuta personalitate politica a opozitiei israeliene, Alon Liel, fost director general in Ministerul de Externe si consilier al ex-premierului Ehud Barak, a atras atentia ca israelienii ar trebui sa mediteze asupra motivelor pentru care europenii gandesc asa despre ei: "Ne urasc cu adevarat sau realmente se tem (de ceea ce se intampla in zona - n.r.)? Predilectia noastra naturala este de a scoate din sertar arma noastra obisnuita de autoaparare - arma antisemitismului -, dar, de data aceasta, probabil, nu este cazul sa procedam in acest mod".

Publicarea sondajului a coincis cu organizarea la Ierusalim a unui urias miting comemorativ cu prilejul implinirii a 8 ani de la asasinarea fostului premier Yitzhak Rabin de catre un extremist israelian, Shimon Peres, fost si el prim-ministru si arhitect, impreuna cu Rabin, al acordurilor de pace de la Oslo, dezaproband, in fata celor peste 100.000 de participanti, politica actualelor autoritati si considerand necesara reintoarcerea la viziunea pacifista a celui asasinat, socotit, pe bun dreptate, "un soldat al pacii".

(Comentariu de presa)
"Poem pentru Vioară şi Lutier" - de Dinu Lazar la: 15/11/2003 07:47:41
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Album e mult zis. Este o carticica virtuala cu niste poze si poezii, aparuta la editura "Liternet" ( www.liternet.ro)- de unde poate fi descarcata sau citita.
Eu facusem aceste imagini in atelierul unui lutier din Reghin, pentru scopuri mai putin estetice; pentru promovarea nei marci de bere; domnul Razva Penescu, sufletul si inima actiunii de la Liternet, dupa ce le-a vazut, a tras foarte tare de mine sa se faca un album, doamna Delia Oprea avea niste versuri si a mai scris citeva, si gata lucrarea.
Cum nu ma pricep la arta si desigur nici la poezie, nu pot spune nimic de volum, privit in ansamblul lui; dar pot povesti despre aceste poze cum s-au facut si cum devine cazul de fapt, ca anecdota sau ca drama, depinde cum se vad lucrurile.
Acum un an - doi, ma bintuia pe mine ideea timpita de a aduna mai multi fotografi profesionisti, care sa-si uneasca fortele artistice si financiare si sa puna de un studiou foto cum nu exista in Bucuresti; esuata lamentabil, ideea m-a facut sa pierd o buna bucata de vreme cu speranta ca se poate face totusi asa ceva. Pe scurt, stringerea fortelor trebuia sa se faca pe linga studioul unui fost prieten, urma sa punem impreuna banii de promovare si sa ne bucuram de avantajul unei uniri de forte si de energii - totul suna perfect, dar in Ro e imposibil asa ceva si eu cam uitasem asta.
In timp ce roiam eu pe linga fotograful cu studiou si ii tineam locul, el fiind plecat la Fotokina, suna o agentie de advertising, -mare agentie, nota bene, cu sute de milioane de $ cifra de afaceri -, ca trebuie facute niste fotografii de proba pentru o campanie publicitara cu berea ics. EU ramin siderat, cum adica fotografii de proba, cine le plateste, cine plateste macar drumul, dar amicul de departe si agentia au zis ca sunt mari sanse sa luam campania si sa ma duc sa fac pozele.
M-am dus, am pierdut vreo 3-4 zile in care am facut peste 1000 de fotografii, plus transportul plus cazarea, ca sa ma prind in final ca eram pe post de fazan, lucrarea fiind de fapt de mult arvunita de un alt fotograf care era in relatii mai bune cu agentia respectiva, si ca suma cheltuita (maricica...) ramine la capitolul experiente si ca pot sa ma spal pe cap cu pozele mele de proba. Ce a aparut ulterior, campania de afisare si spotul video rezultat erau departe de ideea mea despre ce inseamna maiestria lutierului care mai bea o bericica, asa ca asta a fost, si asta a fost singura colaborare cu o agentie de publicitate din ultimii 6-7 ani; pentru ca jocurile sunt facute in totalitate in culise si relatiile si jocurile de interese mai puternice decit s-ar crede, nu am mai continuat nici ideea cu studioul foto si gruparea de fotografi, raminind sa faca fiecare pe relatiile si puterea lui ce se poate face in dulcele stil balcanic.
Si ce se face in materie de fotografie publicitara e ceea ce se vede daca se vede si, adesea, iata, ceea ce nu se vede pe panouri si apare rareori si intimplator la Liternet, ca sa revenim de unde am plecat, si am incalecat pe o sha si v-am spus povestea asha.
#4293 (raspuns la: #4291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inainte nu vedeam atiti de mu - de (anonim) la: 18/11/2003 15:48:03
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Inainte nu vedeam atiti de mult cershetori la colturile strazilor.In occident suntem reprezentati de tigani care spala parbrizurile masinilor,iar straini cred ca suntem toti asa ca tiganii.Cind presedintele Romaniei a fost la Paris,un jurnalist de la "le Monde" l-a intrebat daca ii spala parbrizul.Ce rusine pe capul nostru!
Buuun..

Asadar, uite, frate Petrigi, ce vede si ce vorbeste inima mea.

Celalalt mesaj l'am semnat "Iulian", acesta o sa'l semnez "Pr Iulian", pentru ca din aceasta experienta si cunostere vorbesc.

Vad o multime de studenti care se dezechilibreaza psihic, in principal pentru ca nu'si dau seama de puterea distructiva a singuratatii, a dezradacinarii. Nu stiu sa se organizeze, sa insiste sa se intalneasca, sa iasa impreuna etc; iar noi nu ii ajutam destul.

Vad o multime de oameni simpli, care au venit aci sa lucreze, sa castige un ban, pentru care traiesc in conditii mizere fata de cele din Romania. Ii vad zilnic, caci zilnic bat la poarta bisericii. Dar nu vad ce facem noi pentru ei.

Vad o multime de oameni un pic mai asezati aici, care dispretuiesc aceasta alta multime de sdf'i romani, care dorm pe unde apuca si mananca ce pot si se spala din an in pasti.

Vad o multime de romani la Paris care isi pierd incet-incet legaturile cu traditia lor crestina, care'i hranea sufletste si devin tot mai debusolati.

Vad adeseori in spitale si in case de batrani oameni intr'o situatia tragica, pe care nu'i mai viziteaza nimeni.

Vad o ortodoxie dezbinata si o comunitate romaneasca si mai neunita.

Domnul sa ne ajute!

Pr Iulian
inistea@yahoo.com
06.033.18.033
#5982 (raspuns la: #5944) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

cine educa pe cine? - de (anonim) la: 18/12/2003 04:44:31
(la: Invatamantul din ziua de azi)
din EZ online:
Luminita a renuntat la scoala pentru a-si ingriji bunica

Luminita, bastonul alb al bunicii sale

Ramona Olaru
Joi, 18 Decembrie 2003

“S-a intors roata. Acum e rindul meu sa o ingrijesc pe ea”
Spiritul Craciunului ii determina pe oameni la gesturi de solidaritate si de generozitate iesite din comun. Atunci cind semenii nostri au nevoie de ajutor, sacrificiul nu pare niciodata prea mare. Asa stau lucrurile si cu o adolescenta din Craiova care a renuntat fara nici o ezitare la scoala pentru a avea grija de bunica ei. “Roata s-a intors” a spus Luminita, care nu regreta nici o secunda gestul ei.

Luminita Mariana Dinut are 17 ani si, pina nu demult, era eleva in clasa a XI-a a Liceului Electroputere din Craiova. Fata a fost nevoita sa renunte la studii pentru a-si ingriji bunica, Ioana Rogojinaru, care si-a pierdut brusc vederea. De atunci, nepoata ii este alaturi clipa de clipa. Boala a luat-o pe nepregatite pe batrina. La 67 de ani, femeia s-a trezit intr-o zi in bezna totala. Suferea de diabet, insa a aflat de aceasta boala abia dupa ce a orbit, cind era prea tirziu. Luminita a trebuit sa se sacrifice si sa aiba grija de persoana care i-a fost alaturi in copilarie. Tatal a parasit-o de mica, mai are patru frati, dar sint “raspinditi in lume”, fara sa mai aiba vesti de la ei. Mama Luminitei munceste cu ziua la tara, pentru a le intretine pe fata si pe batrina bolnava.

Vede lumea prin ochii Luminitei

Numele fetei se potriveste sintagmei pe care o spune batrina “lumina ochilor mei”. Fata are grija de Ioana Rogojinaru ca de un copil: ii da sa manince cu lingurita, o ajuta sa mearga, o spala. “Am avut de ales intre scoala si bunica mea. Ea este cea care m-a crescut si care a avut grija de mine. Simt ca a venit si rindul meu sa-i fiu alaturi, acum, cind este foarte bolnava si nu mai vede. Sint trista ca nu-mi pot termina scoala, dar simt ca asta e mai important. S-a intors roata. Acum e rindul meu sa o ingrijesc pe ea”, spune cu durere in suflet Luminita Dinut. Tinara de 17 ani a pierdut contactul cu lumea de virsta ei. Deja fata simte lipsa colegilor de scoala, dar este decisa sa nu se miste de linga batrina pina cind starea sanatatii acesteia nu-i va permite sa-si reia scoala.

“...Este un inger”

Batrinei ii este greu sa duca boala pe picioare, dar ii este si mai greu sa stie ca nepoata se sacrifica pentru ea. “Acum doua luni am descoperit ca am diabet si ca de asta am orbit. S-a agravat boala. Norocul meu a fost aceasta nepoata a mea, care a avut grija mereu de mine. Imi pare rau ca a renuntat la scoala pentru mine.Tin foarte mult la ea. Este un inger”, spune plingind Ioana Rogojinaru. Intre scoala si familie, Luminita este convinsa ca a ales ceea ce era mai important.

oameni buni,
eu vad LUMINA!
Violenta in familie ... - de ARLEKYN la: 22/12/2003 09:39:52
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
Violenta in familie isi scoate ghearele

Mediul familial devine pe zi ce trece o modalitate de exprimare a agresivitatii acumulate din afara lui

Conflictele sunt „rezolvate" de multe ori printr-o forma de agresiune verbala sau fizica.
Ne confruntam din ce in ce mai des cu evenimente de violenta familiala in toate formele ei, de la cea fizica si sexuala, pana la violenta psihica. Chiar daca situatiile de violenta domestica nu ne vizeaza direct, cu siguranta putem da exemple concrete de astfel de cazuri.
Studiile sociologice privind mediul in care se manifesta acest fenomen releva o stare de fapt deloc incurajatoare: mediul familial este cel mai violent dintre mediile sociale. Cum numai o parte din actele de violenta sunt descoperite si raportate politiei sau spitalelor, se poate trage concluzia ca fenomenul este mult mai raspandit decat se arata in sondaje.
Pe fondul schimbarilor rapide si spectaculoase care caracterizeaza societatea in ultimii ani, familia devine mediul de exprimare a agresivitatii refulate, de descarcare a stresului acumulat in afara mediului familial. De cele mai multe ori, conflictul "se rezolva" printr-o forma de agresiune verbala sau fizica, mult mai la indemana decat orice incercare de comunicare de bun-simt.



Formele violentei familiale

Sub conceptul de violenta familiala se recunosc manifestari de agresiune verbala, amenintari si atacuri, izolare, pedepsire sau intimidare. Violenta psihica este identificata ca fiind cea mai frecventa forma de violenta domestica, dar si cea mai putin observabila si mai putin marturisita.
Violenta, in oricare forma ar fi ea, nu trebuie acceptata. Dupa principiul adanc inradacinat cultural care spune ca „rufele se spala in familie", persoanele agresate, in majoritate femei, isi accepta rolul de victima si spera in mod nejustificat ca nu va mai exista o situatie similara.
Motivele pentru care femeia agresata isi accepta situatia si tace sunt variate. De multe ori, argumentul invocat este dependenta financiara de partener, existenta copiilor si imposibilitatea de a le asigura un trai decent, fara resursele materiale ale sotului. Un motiv puternic este si dependenta emotionala. Obisnuita sa traiasca pentru si prin partenerul ei, femeia abuzata va lua greu decizia unei despartiri. Saracia relatiilor sociale si familiale si lipsa unui suport moral ii vor alimenta sentimentul de nesiguranta si de neincredere in sine, preferand astfel un compromis in locul unei existente bazate pe independenta.

Copiii sunt cei mai afectati

Copiii supusi mediului violent din familie vor avea cel mai mult de suferit. Riscul depresiilor infantile, al sentimentului de culpabilitate si al anxietatii de abandon este foarte mare. Micutii crescuti intr-un mediu familial violent vor fi nesiguri in stabilirea relatiilor interumane si, astfel, singuratatea lor din copilarie se va prelungi la maturitate. Aceasta situatie genereaza ulterior un comportament agresiv asemanator cu cel din familia de baza.
Principalele posibilitati de depistare a cazurilor de violenta familiala sunt realizate de sistemul medical si politie. Chiar si in aceste circumstante intervin insa dificultati. In sistemul medical, lipsa de timp pentru o cercetare minutioasa, precum si nerecunoasterea de catre femei a faptului de a fi fost abuzate, anuleaza orice posibilitate de depistare a victimei si de rezolvare a situatiei conflictuale.
Una dintre prejudecatile cu care se confrunta societatea romaneasca este ca actele violente se produc numai in familii cu un nivel financiar scazut. Se pleaca de la premisa ca dificultatile materiale prin care trece familia reprezinta cauza principala a violentei din interiorul ei. Totusi, violenta familiala se manifesta in toate mediile socio-culturale, fara exceptie, insa cei cu un statut social ridicat sunt mai putin dispusi sa o recunoasca. Acestia sunt cel mai adesea impiedicati de rusine, de eventualele implicatii negative asupra carierei sau de lipsa de suport social.

Cauzele violentei familiale

Factorii care genereaza violenta familiala sunt atat de natura economica, cat si culturala. Cea mai des invocata cauza este situatia economica a familiei sau statutul social precar, care aduce frustrari si nemultumiri permanente. Printre motive se mai inscriu si dificultatile sexuale, dar si abuzul de alcool, droguri sau diverse medicamente. Studii recente arata ca aproximativ 75% din femeile cu parteneri alcoolici au fost abuzate.
Este evident faptul ca schimbarea in plan economic atrage dupa sine schimbari profunde de ordin social. De aceea, avand in vedere sacrificiile materiale si insecuritatea sociala implicita, se poate anticipa pentru urmatorii ani, mentinerea, daca nu chiar agravarea unor serii de tulburari de adaptare concretizate in comportamente agresive. Pe fondul perimarii valorilor traditionale, agresivitatea sociala a crescut, iar la aceasta crestere se adauga si faptul ca nu exista o protectie sociala eficienta.
O alta cauza importanta care poate fi adusa in discutie este lipsa unor modele pozitive. Agresivitatea care a invadat si a contaminat toate canalele informationale furnizeaza pseudomodele, ce sunt rapid preluate si adaptate la nivel familial.
Mentalitatea traditionala a contribuit si ea la accentuarea dependentei femeii de barbat si a obligat-o sa asculte de legile societatii patriarhale, in care predomina valorile masculine.
Se cunoaste faptul ca femeia este cel mai adesea victima violentei domestice, dar la fel de bine exista si cazuri de violenta asupra barbatilor din partea partenerelor de viata.
Violenta familiala afecteaza profund comportamentele. Cele mai intalnite manifestari psihopatologice sunt izolarea sociala, neputinta de a comunica, neincrederea accentuata, depresia, atacurile de panica, tentativele de suicid, precum si abuzul de alcool si droguri.

Copiii crescuti intr-un mediu familial violent vor fi nesiguri in stabilirea relatiilor interumane si vor imita la maturitate comportamentul agresiv din familia de baza.
Violenta familiala se manifesta in toate mediile socio-culturale.
Lipsa unor modele pozitive reprezinta una dintre cauzele agresivitatii din interiorul familiei.



Crede si nu cerceta!...
am o intrebare - de Catalina Bader la: 04/01/2004 12:53:35
(la: A existat holocaust in Romania?)
Telul final al Garzii de Fier era deportarea tuturor evreilor

nu ti se pare ca suna a spalare pe maini?
adica a mizerie politica?

de ce sa ii deportezi?

adica nu avem lagare de concentrare
da-i adunam noi
si vi-i trimitem...

nu mi se pare chiar corect.
Membrii Garzii de Fier unde credeau ca-i trimit?
cumva la o viata mai buna?!
#7594 (raspuns la: #1668) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: