comentarii

acel blestemat tren blindat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
5 pentru infern - de b36bvs la: 29/04/2007 20:39:10
(la: Cinci pentru infern)
A fost un film excelent, rusesc, iar faza cu guma a fost in "Acel blestemat tren blindat".E un film de nota 10
#192135 (raspuns la: #17854) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ultimul tren - de Daniel Racovitan la: 20/01/2004 10:51:44
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Prin recesiune inteleg cresterea economica ce a ajuns la un ridicol 0.3 (ce-i mai mica si mai mica... decat indicele de crestere economica francez? :)) )

Ultimul prin "ultimul tren" inteleg acea perioada fasta pentru inginerii informaticieni, care a luat sfarsit in 2001 o data cu spargerea "bulei" valorilor [Internet]. Ideea e ca pe vremea aia firmele faceau pe Satana in patru ca sa angajeze oameni, cererea de specialisti fiind enorma. Astfel, erau angajati si ingineri [straini]. Acum insa, marche-ul informaticii trece printr-o perioada de "grave morosité". [Francezii] au probleme cu joburile, in special cei fara experienta, reduceri de personal, etc.
Este foarte dificil in acest moment pentru un informatician roman din [Romania] sa isi gaseasca job in [Franta].
Abia de anul acest s-ar parea ca exista semne solide de relansare economica, dar nu se stie inca cu ce amplitudine...


_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8237 (raspuns la: #8233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paianjenul - blestemat este acum pamintul din pricina ta - de horiatu la: 29/06/2005 17:04:00
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"Fiindca ai ascultat de glasul nevestei tale si ai mincat din pomul despre care iti poruncisem sa nu maninci deloc din el" - nu face nici un sens, nu-i asa? De-a lungul timpului, clericii, filozofii, etc. au tot incercat sa dea sens acestei intamplari si sa gaseasca explicatia adevarului su cunoasterii la un fruct atat de banal cum e marul. De unde atata determinare, ura si blestem?
Dar daca considerati inca o data ipoteza mea cu delicventii din viitor: desigur alterarea trecutului este o treaba extrem de delicata si pana si Sarpele care i-a dat marul Evei sau a incercat sa civilizeze civilizatiile americane ar fi trebuit sa tina cont de legi temprale (pe care - repet, nu le cunoastem inca!)
Povestea marului care a pecetuit transformarea omului primitiv in om modern care sa reziste in timp si sa devina propiul lui creator, a dainuit in amintirea speciei, in biblie ajungind pana acolo unde lantul se inchide.
Cum spuneam, acesti fugitii in trecut si-au facut de cap cat au putut, incercand totodata sa stea in niste limite care sa nu le pericliteze existenta propie. DIn multe surse se vede ca si-au ascuns cu dibacie numele ca sa nu poate fi recunoscuti in viitor nici macar de ei insusi ca sa nu-si pericliteze liberul arbitru.
Crearea de Adami care sa nu dainuie a fost una din preocuparile lor de baza, de unde si faptul ca noi suntem muritori.
Povestea marului a fost insa cunoscuta de ei si au incercat din rasputeri sa elimine treaba asta din afacerile lor. Lui Adam i s-a poruncit clar sa nu se atinga de mar. (Probabil in aceeasi masura se poruncise speciilor de hibrizi anterioare.) Cand Adam (ademenit de Eva, ademenita de zeul Sarpe - rezvratit si indiferent la consecintele in viitor) as gustat marul, s-a adeverit profetia/evidenta de care zeii se temeau cel mai mult. Existenta cunoscuta de noi a fost confirmata ca anomalie spatio-temporala. "Blestemat va fi de acum pamantul..." Masa critica a schimbarilor a fost atinsa. De acum existenta zeilor este instabila, ei vor mai aparea ici si colo, de fiecare data incercand sa stearga blestemul su pacatul original - sa ne maintuie. Inca de cand Adam a ingitit coaza de mar, prezentul, viitorul si trecutul s-au zguduit. Undele temporale, pe loc l-au facut pe Adam si pe Eve sa se rusineze de goliciunea lor si sa se ascunda de zeii.
Lupta zeilor de asi reconsolida viitorul a inceput din acel moment. In primul rand, Adam si Eva au fost izgoniti din Eden. Diverse fractiuni de zei au abordat problema diferit. La un moment dat s-a propus chiar eradicarea oamenilor noi prin potop. Sarpele a intervenit iar spunandu-i lui Noe cum sa evite catastrofa (biblia nu vorbeste in acest context de Sarpe, dar textele sumeriene si babiloneene spun asta.) Oamenii au supravietuit potopului in mai multe regiuni (legende din america centrala spun ca o pereche umana a supravietuit celor 90 de zile de potop intr-o pestera.) Dupa potop a fost evident si zeilor ca linia temporala (blestemata) nu mai poate fi schimbata, iar Dumnezeu a facut legamant cu omenirea ca nu va mai incerca sa o distruga (oare de ce?)
De atunci prezenta zeilor pe pamant este din ce in ce mai rara si instabile, la limita paranormalului.

Iata de ce "blestemat este acum pamantul din pricina ta!"
#57181 (raspuns la: #57025) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vine vacanta, cu trenul din franta - de Yuki la: 27/10/2005 16:30:43
(la: C.F.R.)
Mie imi place in tren. Cand eram mica si plecam in tabere, plecam cu trenul asa ca nu tin minte decat hartia igenica pe care o agatam noi de geam, rasetele, si mai tarziu, sticlele cu caisata.
In timp ce ea viseaza, se scutura, pune muzica, bate cuie noaptea pana la rasaritul care toarna toate in sticla si biciuie constiinta chinuita de somn cu ganduri de irosire, el, stand incomod pe banca tare de lemn, recapituleaza in gand:
- Ok. Ne-am dus la restaurant. Am fost la cenaclu, pe urma la teatru si iar la restaurant. La mexicani! Tequila, muzica si chilli...
Dimineata, plecand, n-am trezit-o. De aceea mi-am imbracat pantofii pe casa scarii, sub privirile scrutatoare ale doamnei Elena, care pare a nu dormi niciodata.
Pe urma...
Pe urma am iesit in strada pustie, simtind vantul de care zicea Guinevere. Mi-a facut bine, cel putin durerea aia blestemata de cap s-a mai linistit...
Ciudat ce putini oameni savureaza rasaritul soarelui...
Mie mi-e greatza. Si zgomotele astea! Nu pot si tramvaiele sa mearga pe perna de aer?...

Pe urma trenul, peronul, iara tren si acum sala asta de asteptare...
Oare ce fac eu acum aici?
Si ea, ce face acolo, printre rasarituri, muzica, ciocan si pereti...

Si daca mi-as aduce macar aminte, unde am lasat celularul...
Ca daca l-as avea, as putea s-o sun, sa-i spun sa nu-si faca griji, si ca nu mai pun in viata mea gura pe Tequila...
Ca uite ce iese...

Ah! Zece centi!!!
O sun! Pe aici sigur e undeva un telefon public...
Daaaa! Ok, ... suna...suna... A ridicat...
O fi suparata? In fond ar avea tot dreptul... Dar cum sa incep, ca sa n-o doara....
- Click!
- Na! S-au dus si ultimii 10 centi... Macar de-i spuneam ceva! Doamne ce putin iti da soarta pentru 10 centi...
__________________
Things to do today:
1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
lectura de tren? - de codrutz la: 27/06/2006 07:16:13
(la: Paulo Coelho?)
Am aruncat o privire fugara peste comentariile adresate stilului lui Coelho si trebuie sa recunosc ca sunt un pic indignat. Am vazut cum idei profunde sunt etichetate ca "lectura de tren" doar fiindca sunt exprimate intr-un limbaj simplist si clar. Sa-mi fie cu iertare, insa nu apreciez o opera dupa gradul de incalcire al frazelor din care este alcatuita, nici dupa numarul de pagini recitite pentru a deosebi cine stie ce grad de rudenie de ordinul nshpe.

Ideile reiesite din cartile lui Coelho sunt cat se poate de complexe. Putem spune ca nu este nimic nou, insa aceste idei si indemnuri vor fi mereu fermecatoare. Alchimistul se citeste in doua ore, insa iti mentine zambetul timp de saptamani.

"Manualul" se citeste intr-o ora, insa iti mentine zambetul pentru luni de zile.

Orice imbecilotaur de nivelul lui Jiji e in stare sa fluture o carte pe post, insa nu oricine este in stare sa aprecieze "Voluptatea Luptei cele Bune". Nu oricine este in stare sa-si urmeze Drumul, sau sa se "inveleasca in mantia indestructibila a credintei", sau sa vada in propriile sale frici un motor si nu o frana. Coelho nu-si propune sa te inunde cu vreun stil inovator sau cu cine stie ce practica oculta. Coelho te aseaza, pur si simplu, in fata oglinzii.

Coelho este socotit ca o lectura "de tren" doar fiindca nu-ti da dureri de cap. Coelho iti descreteste fruntea, iar o carte trebuie judecata numai dupa profunzimea ideilor, nu dupa lungimea frazelor ce-i inunda filele.

Ideile lui Coelho nu sunt cu nimic inovatoare, nu abordeaza teme neatinse inainte, nu transmit nimic nou. Te pun doar pe ganduri. Stilul sau nu este genial.

Stilul sau ESTE, insa, fermecator.
despre blestemele in latina. - de donquijote la: 07/09/2006 11:38:52
(la: Blesteme)
http://www.mmdtkw.org/VCurses.html .
despre blsteme in limba latina.
se pare ca nu erau prea efective. sunt si cateva instuctiuni de folosire ;)

iata cateva exemple cu traducere in engleza:

Utinam barbari spatium proprium tuum invadant!
May barbarians invade your personal space!

Utinam coniurati te inforo interficiant!
May Conspirators assassinate you in the mall!

Utinam modo subiunctivo semper male utaris!
May you always misuse the subjunctive!


ps. probabil ca e vorba de o persoana foarte culta daca stapaneste latina la nivel de blesteme :))
Blesteme - de Jianu Neridan la: 14/09/2006 19:45:31
(la: Blesteme)
crestin
In primul rand ca sa-ti risipesc teama, vreau sa-ti spun ca ai o aparare sigura in Presoana Domnului Isus Hristos.El priveste la fiecare dintre noi si ne are in grija Lui.Dar Dumnezeu ne-a facut liberi asa ca unii isi permit sa blesteme.Un lucru e sigur: Blestemul nu are efect asupra celor ce sunt cu Isus Hristos.vezi in Vechiul Testament, Cartea Numeri 23:23.
Problema este ca de obicei la noi.Dumnezeu spune sa nu blestemam ci sa binecuvintam chiar si pe vrajmasi.Cum spune in rugaciunea Tatal nostru "iarta-ne precum si noi iertam".Fereste-te sa blestemi.
Cine seamana vant va secera furtuna.
Trenul din statie... - de zaraza sc la: 20/12/2006 11:19:45
(la: Orizonturi de aşteptare)
Ce frumos ati scris cit am lipsit...cind am avut timp, in 18 si 19, nu s-a incarcat deloc...

Eu personal as sari in tren, in orice ar fi, mai repede ca intr-un autobuz...atit de banal ;)
Sigur, urc in autobuz cu placere daca vine pe calea ferata...sau pe apa...

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#164334 (raspuns la: #164278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tren - de alex andra la: 11/04/2007 20:32:07
(la: O lume într-un cuvânt)
Glasul rotilor de tren...intrerupandu-mi firul gandurilor. In vagonul de dormit lumina chioara din tavan face spatiul ala ingust si mai meschin. Doamna din patul de sus se foieste intruna si nu inceteaza sa vorbeasca. Cu mine, banuiesc, dar nu inteleg nimic din ce spune. Cred ca ma intreaba ceva si asteapta un raspuns. O vad cum se apleaca peste marginea patului, aproape sa cada. Are ochii ca niste hauri. Gata sa ma inghita. Mi se face brusc o frica dementa, irationala. Lumina palpaie si moare. Imi simt inima in gat...

apoi...
#186297 (raspuns la: #186286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
blesteme - de alex boldea la: 12/11/2007 01:06:17
(la: blesteme)
doamne, si nu vreau sa ma implic, pe cuvantul meu, dar cand vad chestii din astea parca nu ma pot abtine.
ma gandesc ca poate 1989 e anul nasterii tale. ceea ce ar explica o gramada.
pentru inceput, ce spui tu e atat de gresit in atat de multe feluri. inclusiv gramatical, dar asta nu se critica conform politicii site-ului. cineva citeste niste rugaciuni pentru a-ti face rau. rugaciunile catre dumnezeu nu cred ca sunt luate in seama atunci cand sunt in defavoarea cuiva, adica de genul sa moara si capra de la usa alaturata. daca tu crezi in dumnezeu, totul e ok. daca nu, atunci tot ce ai spus e o mare prostie. daca acele rugaciuni nu sunt pt dumnezeu, atunci te-ai scos, ca tot el castiga in final (am citit eu biblia si la sfarsit iese ok). daca esti si tu satanista, atunci avem mai multe variante. daca asculti sau ai auzit vreodata de o formatie numita burzum, blestemele sunt de la mama natura si se vindeca prin infuzie de cultura. daca esti de parere ca manson e satanist si ti se pare super, ma tem ca esti pierduta. daca ti se pare ca esti blestemata doar pentru ca lumea nu te place, poti incerca doua chestii antagonice cu acelasi rezultat.
1. spala-te. ti se va largi cercul de prieteni la modul pozitiv
2. nu te mai spala. ti se va largi cercul de prieteni la propriu.
incearca sa te concentrezi pe cine va castiga la "dansezi pentru cinspe" sau pe numarul de episoade pe care il va avea "tanar si nelinistit" (aud din surse sigure ca ultimul episod va coincide cu cel mai mare numar prim, ca un tribut pentru goldbach).
daca esti blestemata, n-ai decat sa devii agnostica. problem solved.
Comentariu Literar, de Intruder - de Intruder la: 06/12/2007 13:00:52
(la: „Trei luni de senzaţii" de Florin Peşte)
Ce miracol şi ce vrajă
Stau cu gagica pe plajă


aici e vorba de infratirea omului cu natura, respectiv cu gagica. de fapt, eroul vrea sa i-o traga la gagica si i se pare totul miraculos. dar vraja nu-i ca straja, nici miracolul ca oracolul.

Am chef de distractie
3 luni de senzatie


in mintea lui de mascul infierbantat, se gandeste sa fure toate economiile la ai batrani si sa mearga cu gagica la mare, la Mamaia. pune la cale un sezon intreg de senzatii, cu pozitii noi, babardeala in apa (acolo unde se balacesc babele) si chiar cateva orgii.

Dau o cheie la mertan
S- am plecat pe litoral
Mi-am pus plinul de benzina
Si in dreapta o blondina


il doare-n paishpe, nu se gandeste ca altii au dacii din 1985 si in dreapta o grasana cat Palatul Telefoanelor!

Am mertanul de mult timp
Si-o blondina prototip
E a mea numai a mea
Si-mi petrec vara cu ea


de fapt, blondina a fost a' lu' toti care au vrut-o.
el o crede nou-nouta, pen' ca e fraier! (normal, are mertzan!...dashteptii are dacii!)
deasemenea e blondina prototip, adica:
- isi da cu sclipici pe oki, ziua in amiaza mare
- are unghi lungi-lungi ca sa stie lumea ca ea nu se masturbeaza cu deshtele
- formateaza orice tip de hard
- rade ca o oaie, la toate bancurile proaste
- e abonata la revista "Superba"
- crede ca toti barbatii sunt cazuti in limba dupa ea
- are pielea iritata la genunchi
- bea din ceasca, tinand degetul mic in sus
- spune mereu ca nu-i e foame dar cand e invitata la masa mananca precum o vaca
- plange la Titanic, pe care l-a vazut de 14 ori
- isi citeste in fiecare zi horoscopul
- e blestemata de mamele fostilor ei iubiti
- iese afara blindata de bijuterii cu pene si kokocici
- poarta numai incaltaminte cu shtrasuri si cioburi de sticla
- prefera masculii care stiu sa-njure si care stiu sa-si arate Rolex-ul peste portiera
- crede ca Descartes e o firma de produse cosmetice

Marea neagra e calduta
Blonda-i sexy si finuta


aici s-a strecurat o greseala de tipar.
NU blonda e finuta!

Ziua stau cu ea la soare
Noaptea o scot la plïmbare


deci sa fie clar ca nu-i vorba de blonda, ci de "ea"!
ziua sta la soare, pentru ca soarele ii furnizeaza vitamina D si energie. noaptea, iese la plimbare prin tunel si face miscari de du-te-vino.

daca referate.ro imi fura comentariul asta, ii sparg!
Doi ardeleni in tren... - de cosmacpan la: 18/01/2008 15:36:28
(la: de unul singur........)
Ardeleanul merge la doctor si ii spune ca zilnic se caca pe el si are
nevoie de niste medicamente. Doctorul, distrat, ii prescrie niste
tranchilizante.
Se intoarce ardeleanul peste o saptamana. Doctorul:
- Ce s-a intamplat, tataie? E mai bine acu'?
- Vai, domnu' doctor, tot ma cac pe mine, dar acu' nu ma mai intereseaza. ..

Doi ardeleni in tren...
La un moment dat se satura de tacere si unul ii zice celuilalt:
- Ma, Ioane, ce-i ma mic si negru si mere roata de numa numa ?
- Ca doar n-o fi acidul dezoxiribonucleic ?

Pe marginea unui drum de munte, stateau 2 ciobani ardeleni cu oile
lor. La un moment dat, trece un tir si calca o oaie.
- Ai vazut, ma?
- Am vazut.
- Si nu era asta mioara ta preferata?
- Ba da.
- Si ce parere ai tu despre asta?
- Imi repugna.
succesiunea trenul si marea - de om la: 18/06/2008 16:19:41
(la: timpul-memoria)
pare un exemplu abordat/analizat de mai multi :)
Intrebarea mea: de ce este important sa se retina ca mai intai ai vazut trenul si apoi marea?
De ce TREBUIE sa ORDONAM temporal?
De ce nu putem avea un "repertoire" ceva pavlov-like? De ex. zgomot puternic si...hop apare memoria trenului. Racoare/briza si ... hop apare memoria marii? In fct-ie de diversele intensitati ale zgomotului sau brizei, pot aparea magini de avion, sirena lui Roaita sau lac, putz, etc :))

protagoras:
-Eu nu cred ca ar fi posibila gandirea, constiinta, ca sa nu mai vorbim de memorie, fara perceptia timpului, adica fara a diferentia intre miscarile fenomenelor. = mai ca as spune ca maan ca viteza o percep altfel decat timpul. Ma exemplific: m-am uitat la 2 pietoni si zau daca mi-a trecut prin cap cate secunde ii desparte (timp si apoi implicit viteza). Am vazut numai DISTANTA (mai putin abstract decat viteza) care se micsora intre ei ;).

De aceea cred ca afirmatia ta cu gandirea este un pic fortata. Nu cred ca animalele calculeaza timpul (implicit viteza), sau isi dau semana ca n-au vazut acum 1 luna. Dar sunt sigur ca ele gandesc si analizeaza situatii:))

Interesanta legatura dintre constiinta si timp. Poti sa o dezvolti?
#318914 (raspuns la: #318902) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TRENUL VIETII - de Areal la: 05/07/2008 16:04:23
(la: POVESTIRI CU TALC( II))
Acum catva timp am citit o carte in care viata a fost comparata cu o calatorie de tren. O lectura foarte interesanta.
Viata este ca o calatorie cu trenul: Urcam si coboram des, exista accidente, surprize placute la unele statii si tristete adanca la altele.
Atunci cand ne nastem si urcam in tren, intalnim oameni despre care credem, ca ne vor insoti pe tot parcursul calatoriei noastre: parintii nostri.
Din pacate, adevarul este altfel. Ei coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si atasamentul lor, fara prietenia si compania lor.
E drept ca in tren urca alte persoane care vor ocupa un rol important in calatoria noastra. Acestea sunt fratii nostri, prietenii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim.
Unele dintre aceste persoane care urca in tren, privesc calatoria ca o plimbare scurta. Altii gasesc numai tristete pe parcursul calatoriei. Si mai exista si altii in tren, care sunt permanent prezenti si gata de a oferi ajutorul lor celor care au nevoie de el.
Unii lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic... Unii urca si coboara, si noi abia i-am observat.
Ne mira faptul ca unii pasageri, pe care ii iubim cel mai mult, se muta in alt vagon si ne lasa singuri in aceasta etapa a calatoriei noastre. Bineinteles noi nu ne lasam opriti si ne straduim sa-i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam. Din pacate, uneori nu ne putem aseza langa ei, deoarece locul de langa ei este deja ocupat.
Nu face nimic, asa este calatoria: plina de provocari, vise, fantezii, sperante si despartiri...
....dar fara intoarcere.
Deci, trebuie sa facem calatoria in felul cel mai bun posibil.
Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi, si sa cautam ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei...
Sa ne aducem aminte, ca in oricare etapa a calatoriei poate exista un tovaras de-al nostru care sa ezite si care probabil are nevoie de intelegerea noastra.
Si noi vom sovai des si va exista cineva care sa ne inteleaga.
Misterul cel mare al calatoriei este ca nu stim cand vom cobora definitiv din tren si nici cand vor cobora cei ce calatoresc alaturi de noi, nici macar cel care sta pe locul de langa noi.
Cred ca o sa fiu cuprins de duiosie atunci cand cobor definitiv din tren.....
Da, cred acest lucru.
Despartirea de cativa prieteni pe care i-am intalnit in timpul calatoriei, va fi dureroasa. Va fi intristator sa-i las singuri pe cei mai dragi mie. Dar am speranta ca odata si odata va veni gara centrala, si am senzatia, ca am sa-i vad sosind, cu bagaje pe care inca nu le-au avut atunci cand au urcat in tren.
Ceea ce ma va face fericit este gandul ca si eu am avut partea mea in sporirea bagajelor lor si in cresterea valorii acestora.
Dragi prieteni, noi sa ne straduim sa avem o calatorie buna si ca la sfarsit sa putem spune ca a meritat osteneala. Sa incercam sa lasam dupa noi, cand coboram, un loc gol care lasa dor si amintiri frumoase la cei care calatoresc mai departe

Celor care sunt parte a trenului meu, le doresc
Calatorie placuta !

Papagalul din tren - de adina.petre la: 09/01/2009 02:07:34
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Un tip suparat ca papagalul din dotare nu scoate decat piuituri in loc de vorbe, il ia in colivie, se urca in tren cu ideea de a-l face cadou unui nepotel.
Vine controlorul si cere biletul papagaluilui. Tipul, consternat, intreaba cat costa, i se raspunde 20.000 de lei (vechi, da?).
Stand pe ganduri, omul intreaba ce alternative are. Nasul ii spune ca fie achita taxa de 20.000 de lei, fie ii suceste gatul papagalului si va fi considerat aliment, fara taxa de transport.
Vazand ca stapanului sau ii este dificil sa aleaga, papagalul prinde glas :
"Hai ba, Gigule, nu te bulangi la douaj' de mii!!!"
#386591 (raspuns la: #386590) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
peisaj de iarna cu tren - de Bucu la: 11/07/2009 11:11:56
(la: A picta cu lumină)
fluturi de noapte 1 - de sami_paris74 la: 10/01/2012 18:17:43 Modificat la: 13/01/2012 20:42:37
(la: Fluturi de noapte)
- Unde este ? Futuţi grijania mami mătii de ţigan !.
- E în camera şefule, doarme! Nu-l omorî, mânca-ţi-aş curul dumitale/
- Nu-l omorâm ba urâtule, îl trimitem în vacanţă la nemţi, spuse Zavragiu zâmbind cu subînţeles.
Şi-apoi shafuli eşti de-al nostru mânca-ţi-aş curul dumitale, nu-l omorâţi şi bătrânul se aşeză în genunchi.
Tandoi din Cringasi se trezise de mult, veni cuminte şi se aşeză în faţa tatălui... Pe mine mă căutaţi ?
Poliţiştii ai legară mâinile la spate, Zavragiu scoase din toc un pistol rusesc şi trase un glonţ în capul bătrânului. Na ţigane ! Să nu-mi mai mănânci curul... că am mare nevoie de el. Jandarmii şi poliţiştii începură să râdă.
Într-o săptămână strânseseră în jur de 200 de ţigani tineri şi 15 fete cam de aceiaşi vârstă. Doi dintre jandarmi au violat două fete tinere, una de 12 ani şi alta de 15 , apoi unul dintre ei le-a înjunghiat cu o baionetă şi le-a scos afară în curte pline de sânge.Au aşezat corpurile tinerelor fete pe o stivă de cadavre aşezate geometric lângă un zid de cărămidă.Pe fata cea mică , Tandoi o recunoscuse imediat, era tot din Cringasi şi era faţa unei vânzătoare de flori pe care o chema Atena.
După acesta istorie i-au scos pe toţi din chestura, i-au încărcat în trei maşini şi i-au dus la gară.
Acolo la gară, pe peron, erau obligaţi să înainteze mai repede, pentru că din spatele lor veneau împinşi de la spate alte grupuri, care veneau valuri, valuri în urma lor. Toate coloanele cu ţigani au fost înghesuite într-un tren, ermetic închişi în vagoane, trenul se îndrepta spre Germania.
După câteva zile trenul plin cu ţigani şi evrei a ajuns în lagărul de concentrare de la Ravensbrusk, două patrule s-au repezit şi s-au aşezat în dreptul fiecărui vagon, au deschis uşile şi au ţipat către ţigani să coboare.
Cei care au mai rămas în viaţă au fost încolonaţi şi, susţinându-se unul de celălalt au fost obligaţi să intre în cinci barăci construite din lemn de brad.
Din cei 250 de ţigani muriseră 31 , ţiganca care-mi povestea istoria asta era o femeie vârsta de 65 de ani, scăpată din acelaşi lagăr de exterminare devenise iubita lui Tandoi din Cringasi.În timp ce povestea avea ochii înlăcrimaţi, plângea şi nu se mai putea opri din plâns.
Ştiţi dle Sami, eu acolo în lagăr l-am cunoscut pe Tandoi.
Erau doi doctori Karl Gebhardh şi un altul Fritz Fischer care foloseau toţi bărbaţii şi femeile pentru diverse experienţe. Pentru a reproduce rănile pe care soldaţii nazişti le căpătau pe front, doctorii tăiau membrele “pacienţilor” condamnaţi, peste care presărau sticlă spartă sau aşchii de lemn impregnate cu bacterii. De multe ori, pentru a crea un efect cât mai real, le spărgeau oasele cu ajutorul unui ciocan. Cei care rezistau experimentelor erau duşi pentru examinare în alte lagăre.În septembrie 1942 Tandoi a scăpat ca prin minune de toate injectările cu bacterii şi microbi, apoi i s-a amputat braţul stâng, apoi l-au scufundat în apă rece timp de 70 de minute, a fost băgat într-un cuptor special ca să observe până la ce temperatura poate rezista corpul uman, dar Tandoi a scăpat de fiecare dată.
Exact cu o zi înainte de sfârşitul războiului, unul dintre medicii SS , disperat de cazul ţiganului Tandoi, a scos pistolul ca să-l împuşte zicând » nu înţeleg ce fel de ţigan e asta că nu vrea să moară niciodată ! » a ridicat pistolul gata să tragă. Afară se auzeau împuşcături şi zgomotul blindatelor care pătrundeau pe poarta lagărului. Toţi ţiganii care au scăpat cu viaţă au fost repatriaţi în România, mulţi dintre ei zac însă în fundul gropilor comune. Cine mai poate să-i numere ?
Tandoi din Cringasi îşi dorise moartea zile şi nopţi, pentru el nu mai exista « timpul », cel mai preţios "dar ",venit din spaţiu ori de la Dumnezeu.Bacteriile si microbii injectati in corpul lui il facusera se sufere de o boala necunoscuta »o boala psihica care se nescuse in creierul lui , sa-i zicem o pasiune ,pasiunea de a iubii fluturii nocturni.
Nu intocmai.Exista vocale ce - de Diana G. Verpe la: 26/08/2003 02:29:45
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Nu intocmai.Exista vocale ce pot fi citite sub forma diferita, in functie de pozitia pe care o au in cuvant. De ex: vocala "o", in mod normal ei o citesc ca pe "u"-romanesc ("Romania", ei citestc RUMANIA,"mor"- ceea ce inseamna mama, ei citesc MUR );exista cuvinte ca:"godt" din expresia "like godt"-la fel de bine- ce se citeste GOT, pe cand cuvantul "god" ( ex.: "god dag" - buna ziua- , "God Jul" - Craciun Fericit- , "god smak" - bun gust - ) se citeste GU; iar ca ultim exemplu, cand vocala "o" este citita "o", putem lua cuv. ca: "ordreseddel" -formular de comanda (folosit in comert) se citeste cum se scrie, "produkter" - produse- , "kolleksjon" - colectie- in ambele cazuri in acest cuvant "o" se citeste "o" indiferent ca este situat la inceputul sau sfarsitul cauvantului.

mai exista totodata grupuri de consoane ce se citesc intr-un mod anume determinat.si aici ne putem gandi la:
1) "sk": "skive" - felie- citit SHIVE, "unnskyld" - scuze- citit UNSHIULD
2)" sj": "sjokolade" - ciocolota- citit SHOCOLADA, "nasjonalitet" - nationalitate- citit NASHONALITET
3) "skj": "skjorte" - camasa- citit SHIORTE, " skjort" - fusta- citit SHIORT, "kanskje" - poate- citit KANSHIE
4) "kj": "kjøre" -conduce (masina, tren, avion, vapor)-citit CIORE, "kjærlighet" - dragoste- citit CIARLIET
5) "tj": "tjue" - 20 - citit CIUE

Dan, sper ca aceste cateva exemple sa iti raspunda la intrebarea ta.
#56 (raspuns la: #25) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...