comentarii

acel om nu l-am intâlnit


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Desertul tãtarilor - de (anonim) la: 26/10/2003 16:55:56
(la: "Calauza" de Andrei Tarkovsky)
Salut.
Mie filmul mi s-a parut cu mult mai slab decât cartea. In general, dupa parerea mea, un film nu poate fi mai bun decât cartea, din cauza faptului ca mesajul e denautart de fiecare interpretare: a regizorului, a actorilor, a luminii, decorului, etc. Dar poate ca existã si exceptii, eu unul nu le-am intâlnit.
#2191 (raspuns la: #2022) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre strigoi - de desdemona la: 22/07/2004 13:37:41
(la: Intre mitul credintei si realitate)
Ce spui tu e interesant, nu mi s-a intâmplat niciodata dar am vazut la tv show-uri in care diferiti oameni incercau sa inregistreze manifestari ale 'lumii de dincolo' in case bântuite. Si in general cred in existenta spiritelor unor decedati care n-au plecat inca in locul ce le e destinat (fiindca au inca o misiune de indeplinit).
Dealtfel am auzit in mai multe locuri ca Pisicutzele sunt capabile sa simta aceste prezente !
Desi aceste lucruri exista ele sunt periculoase pentru cei ce se implica in ele. Contactul cu lumea spiritelor presupune crearea unui dezechilibru fata de normalitate. Si 'fortele' intâlnite in acest câmp pot fi mai mari decat esti pregatit sa înfrunti.
___________
nu Trecutul, nici Viitorul, ci Prezentul
#18217 (raspuns la: #18141) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hirotonirea unui episcop - de pr Iulian Nistea la: 03/01/2005 14:44:06
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Cu privire la episcopii români ai stilistilor, as vrea sa spun câteva cuvinte legate de hirotonirea unui episcop in viziunea ortodoxa.

Atât practica ortodoxa, cât si practica abuziva a hirotonirii episcopilor se sprijina pe Canonul 1 Apostolic care spune ca un episcop sa fie hirotonit de 2 sau 3 episcopi - http://www.ocf.org/OrthodoxPage/reading/St.Pachomius/aposcanon.html (in engleza pâna la aparitia lor in româna). Pornind de la acest canon multe schisme, atat in Biserica Ortodoxa cât si în cea catolica s-au propagat. Fiecare grupuscul schismatic a facut eforturi sa scoata din pamânt 2 sau 3 episcopi ne-caterisiti care sa le hirotoneasca un altul si astfel sa obtina "continuitatea apostolica"... O logica omeneasca si de cele mai multe ori perversa.

In fapt, practica ortodoxa de aproape 2000 de ani cu privire la hirotonirea unui nou episcop este aceasta: Un episcop este hirotonit de 2 sau 3 din episcopii riverani (episcopii vecini scaunului pe care-l va ocupa), care sunt de fapt delegati ai Sinodului mitropolitan (al regiunii, care are in frunte un mitropolit sau un primat). Deci cei 2 sau 3 episcopi nu sunt de capul lor acolo, ci reprezinta: 1. semnul ca acea hirotonie este cu binecuvântarea Sinodului in care episcopul urmeaza sa se integreze (caci nu exista biserica si preot si episcop si parohie ortodoxa daca ea/el nu este intagrat/a unui Sinod ortodox); si 2. episcopii vecini erau de multe ori "locum tenens" (inlocuitor al scaunului episcopal vecin vacant) si cunosc situatia locului si adeseori erau implicati direct in alegerea noului episcop, deci ei sunt trimisi si pentru aceste motive (+motive de buna-vecinatate intre episcopi, atat de importante pentru armonia lucrarii ortodoxe).

Tocmai in virtutea acestei intelegeri ortodoxe a lucrurilor, canonul 1 apostolic nu a dat o cifra exacta pentru nr de episcopi necesari hirotonirii, ci a spus "doi sau trei" pentru ca nu e in primul rând o chestiune de numar, ci una de implinire a lucrului in rânduiala ortodoxa a traditiei Parintilor.

Acum puteti intelege de ce practici de genul celor pe care la vedem la toate gruparile si grupusculele schismatice sunt de fapt lovite de nulitate canonica. Un act bisericesc trebuie sa fie facut cu binecuvântarea Bisericii lui Hristos (episcopul se refera la sinodul lui, preotul la episcopul lui, credinciosul la preotul si la duhovnicul lui), altminteri nu e decât un soi de "magie alba ortodoxa" = apas pe butonul "canon x" si se intampla "lucrul y" -- ceea ce este o aberatie adesea intâlnita in ziua de azi in lumea crestina.

Domnul sa ne lumineze ca sa intelegem mai bine invatatura Sa si a Bisericii Sale.

An Nou Fericit tuturor.
Doamne ajuta.
pr_iulian
- http://www.nistea.com (Spiritualitate si Literatura)
- http://www.calendar-ortodox.ro/ (calendar crestin-ortodox pe anul 2005)
- http://www.EgliseRoumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna din Paris)
- http://www.icones-grecques.com (Icoane bizantine)
- http://www.OrthodoxesaParis.org (Ortodocsi la Paris)
#32616 (raspuns la: #32312) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sunt numai curioasa - de anisia la: 06/03/2005 13:48:00
(la: Cafengii din toate tarile, adunati-va!)
v-ati intâlnit pâna la urma?
gigi dear - de om la: 08/10/2005 16:42:41
(la: miss cafenea 2005)
cand ai scris MISA...te-am crezut in spirale inalte ;)), dar pentru ca ai revenit printre noi iti explic regulile (care fie vorba intre noi sunt dovezi de curtoazie :).
Dear aici in cyberspace nu avem varste....doar forme de exprimare...asadar iti alegi 10 intrebari (de la cel putin 3 persoane diferite) din puzderia lor (OM are 8+2, INT (intruder) 8+2, RAC 8+2, DQ (donquijote) 4, Bloom 2, Horia-D 1) si raspunzi (specificand codul intrebarii) in intervalul de timp alocat (inca nu stiu daca o exclud pe maan sau nu pentru nerespectarea intervalului. este febletea baietilor si ei o sustin...democratie ;)). Despre poze...poti sa pui dear ce vrei (soare, mare, chipuri, tu, pasari...ORICE)!
Acum este clear?
#77550 (raspuns la: #77481) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de apol la: 16/01/2008 16:47:49
(la: Câini, căţei si căţeluşi )
Am doi amici,Costel şi Nae.In adolescenţa Costel a avut un accident,despre care nu-i place sa povesteasca prea mult,in urma caruia a ramas lipsa din nara dreapta cu o bucaţica de marimea unei boabe de piper.Daca-l privesti de aproape, observi uşor
defectul.Costel ocoleste subiectul iritandu-se repede la cea mai mica aluzie.Nae,un tip
plin de sine,nu scapa niciodata prilejul de a tachina pe oricine cand este intr-o situatie
defavorabilă.Costel are un pechinez teribil de prietenos care iţi permite sa-l iei in braţe dar trebuie sa-ţi feresti faţa ca incepe sa te lingă.Eu am păţit-o de vreo trei ori.
Luna trecută stăteam la o bere cu Nae si apare Costel cu pechinezul.Se aşaza la masă
cu noi, iar Grăurel incepe să ne faca temenelele de rigoare.Purtam o discutie pe teme
de serviciu,avand profesii inrudite,iar Nae cu obisnuitul lui tact trecu la alt subiect,după
ce privise mai lung spre Costel.Incepu să declame :-Toată lumea are nare, numai popa
n-are nare !Ca niciodată Costel rămase calm si nu-l băgă in seamă pe Nae.Ca să evit
discutia pe marginea acestui subiect l-am plasat pe Grăurel , care se culcuşise in braţele
mele, in braţele lui Nae.Lingăul si prietenosul cateluş s-apropie frumos de faţa lui Nae
şi hap !o incizie exact cât o boabă de piper se ivi pe nasul lui.Cu batista pe nas acesta o
zbughi spre Spitalul de Urgenţă.M-am intâlnit cu Nae săptămâna trecută.Incă se mai
observa pe nara dreaptă urma amiciţiei lui Grăurel.
M-am ales cu o întrebare :-oare cainii inteleg ce discuta stăpânii?

*** - de cry3772 la: 10/07/2009 06:26:08
(la: SALUTARI TUTUROR!)
multumesc de spriji,nu o iau la goana insa reactile acide ma intristeaza..Daca vrei sa afli ceva despre un om il cercetezi mai intåi,nu dai cu pietre..Va multumesc pentru ca da-ti dovada de un caracter deosebit..mihay_stc@yahoo.com este mail-ul meu.Daca doriti sa vorbiti cu mine va astept..Fiti Binecuvantat!
#460445 (raspuns la: #459643) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de cry3772 la: 10/07/2009 06:29:06
(la: SALUTARI TUTUROR!)
multumesc de spriji,nu o iau la goana insa reactile acide ma intristeaza..Daca vrei sa afli ceva despre un om il cercetezi mai intåi,nu dai cu pietre..Va multumesc pentru ca da-ti dovada de un caracter deosebit..mihay_stc@yahoo.com este mail-ul meu.Daca doriti sa vorbiti cu mine va astept..Fiti Binecuvantat!
#460446 (raspuns la: #459643) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adică cum? - de barclay la: 29/03/2010 15:42:55
(la: a doua cruce)
.....adică greu :)....
uneori simbolul este mai puternic decât orice alt argument raţional(chiar şi pentru un imaginar cultivat,dar nu despre el vorbesc)....în timp, dar nu el, deformează sau îmbogăţeşte prin „adaugare” imaginea simbolului în mentalitatea colectivă.....banalul sărutat al mâinii tot mai rar intâlnit , refugiat azi în intimitatea cuplului.....opt,nouă secole în urmă era un puternic gest simbolic al oblaţiunii – o pecete a fidelităţii – presupunea un întreg ritual desfăşurat într-un ceremonial riguros – intrarea în vasalitate – îngenunchiat îţi aşezai mâinile împreunate între cele ale seniorului....(al naibii de frumos, nu_?) că a fost resimţit şi imaginat diferit în spaţiul european mesajul creştinismului, că religia prescrisă s-a” amestecat” cu superstiţii şi elemente moştenie din păgânism, că uneori cauţi urme în trecut nu din curiozitate ci în încercarea de a descoperi cum şi de ce..ştii tu....”adevaratele temeiuri”,că a existat un timp în care în mentalitatea colectivă(populară) n-a existat un diavol ci mai mulţi,o armată de dracuşori puşi pe glume şi şotii, că a urmat apoi un alt timp în care din cei mulţi au făcut unul singur, i-au pus copite,coarne, i-au dat un nume şi un imperiu atât de înspăimântător şi hidos descris încât ca şansă de reabilitare a păcătoşilor s-a trebuit inventat Purgatoriul....vorbesc de Evul Mediu timpuriu când spiritele încă nu erau fascinate de raţiune,când domeniul frigului şi al obscurităţii – dezolant ,rece – domina,modela o conştiinţă colectivă măcinând-o în fobii şi isterii
am marcat o societate medievală - un timp – (sau asta aş fi vrut)..

#533332 (raspuns la: #533212) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Povestea omului... - de spinroz la: 07/05/2005 13:48:46
(la: Copilaria)
A fost odată de mult pe la începuturile vieţii, doi copii , un băieţel şi o fetiţă, care trăiau într-o grădină a fericirii depline, numită Eden. Cu toate că îi ştia inocenţi, totuşi Tatăl Ceresc, dorind ca ei să rămână veşnic copii i-a spus lui Adam: ,,Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină dar din pomul cunoştiinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca vei muri negreşit.’’
Dar cum Adam singur se plictisea de moarte, Dumnezeu a zis : ,,Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.'' Şi a creat-o pe micuţa Eva. Adam s-a bucurat nespus fiindcă acum avea cu cine să se joace şi să bucure de fericire împreună cu Eva (nimeni nu poate fi fericit singur, fericirea totdeuana o trăim împreună cu cineva). Copii au continuat să se joace împreună uitând de ceea ce Tatăl le spusese că nu au voie să facă. În joaca lor inocentă ei se pierduseră în uitarea de sine. Dar în joaca lor au întâlnit şarpele. Deşi mai mică ca Adam, Eva a simţit mai întâi şarpele cum s-a urcat pe picioarele ei, cum s-a încolăcit şi s-a prelins tot mai sus, fără să poată face ceva, cum a urcat până la sâni ei daţi în pârg şi nici n-a ştiut când i s-a strecurat în suflet. Căci şarpele era mai şiret decât toate fiarele pământului. El a zis Evei: ,,Oare a zis Dumnezeu cu adevărat să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină? Eva a răspuns că pot mâca din toate roadele, dar despre rodul din mijlocul grădinei, Dumnezeu zis:,,Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atngeţi de el , ca să nu muriţi, ca sănu muriţi.’’ Atunci şarpele a zis femeii:,,Hotărât , că nu veţi muri, dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el , vi se vor deschide ochii, şi veţi fi ca Dumnezeu , cunoscând binele şi răul.'' Eva a văzut că pomul era plăcut la privit şi bun de mâncat. Atunci îndemnată de şarpe, de dorinţa aceea din suflet, ea n-a mai rezistat ispitei şi a mâncat. Mai apoi -a îndemnat şi pe Adam să mănânce. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au văzut că sunt goi; au cunoscut că erau goi ... Şarpele se însinuase în sufletul Evei ca o dorinţă căreia nu i se putea opune. În pofida interdicţiei Tatălui Ceresc, Eva a mâncat, ea mai întâi din pomul cunoaşterii binelui şi răului. De atunci toate urmaşele Evei păţesc la fel ca Eva; şarpele se strecoară mai întâi în sufletele fetelor, lor li se deschid ochii mai înainte de li se deschide băieţilor. Când fetiţei i se deschid ochii înseamnă că a ieşit din copilărie. Fiecare băiat sau fată simte ieşirea din copilărie odată cu intrarea în puberatae ca pe o vină şi, de aici, ruşinarea, îmbujorarea la faţă, roşirea Fiecare fetiţă repetă de atunci povestea Evei... şi fiecare băiat pe-a lui Adam. Prima reacţie a Evei a fost că s-a îmbujorat toată la faţă când a auzit glasul Domnului chemându-i la El. Adam şi Eva s-au ascuns să nu fie văzuţi căci le era frică (frica indusă de vinovăţie) şi fiindcă acum ,,ştiau cu certitudine'' că sunt goi. Când ieşim din copilărie pierdem inocenţa; căpătăm în schimb ruşinea, vinovăţia şi frica faţă de cei maturi ... ( povestea omului ar putea urma, dacă vei răspunde la ea)
Sufletul omului are si - de casyana la: 28/10/2005 18:27:17
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)

Sufletul omului are si el o lucrare asemănătoare cu cea a îngerilor. El are credinţa şi dragostea de Dumnezeu şi îl slujeste cu frică şi cutremur. Sufletul omului are şi el puterea de a sluji, de a ajuta pe fraţii săi, de a-i mîngîia în necazuri, de a-i îintări cuvîntul şi de a veni întotdeauna spre ajutorul lor.

Sufletul reprezintă într-un fel Crezul vieţii căci cu cît sufletul este mai luminat, cu cît purtăm mai mult dragostea de Dumnezeu, cu atît putem determina producerea de cît mai multe fapte bune, trăi mai bine şi mai împăcaţi, putem primi Mîntuirea.

Sufletul reprezintă dragoste, iubire, pace, un portativ de însuşiri care ne călăuzeşte pe anevoiosul drum în viaţă, Nu putem pleca pe drumul vieţii decît cu un suflet binecuvîntat de Dumnezeu, împăcat şi plin de lumină.

Omul, asemenea începătoriilor, stăpîneşte oraşe, ţări şi ţinuturi, dă legi şi conduce suflete după cum a zis Dumnezeu: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pămîntul şi-l stăpîniţi"(Facerea 1, 28)

Sufletul omului curat şi luminat de puterea lui Dumnezeu stăpîneşte pe Ispititor, îl arde cu rugăciunea şi îl alungă cu credinţă. Sufletul nu vrea să facă voia lor şi, mai ales, nu se lasă biruit de patimile trupului şi ale sufletului căci Sfînta Treime este mereu apoape de noi, ba chiar şi ne ocroteste de cel viclean.

Sufletul, se poate spune că este un dar, căci acesta este un cadou de la Dumnezeu. Sufletul ne conduce în viaţă, ba chiar ne face să trăim, sufletul ne dă prosperitate, ne însemnează faţă de alţi oameni, sufletul ne educă, ne maturizează, ne arde, ne arată mînie, poate fura alte suflete, poate respinge, poate omori, sufletul poate fi un atu, o amintire, poate însemna speranţă, flacără, dorinţă, sufletul este lumina, sufletul este scînteia focului lui Dumnezeu care sălăşluieşte în noi.

În funcţie de viaţa noastră, de calea pe care o alegem, de influenţe şi de educaţie, sufletul are întotdeauna o parte bună în el, reprezentînd partea optimistă a lucrurilor.

Sufletul este nemuritor! Sufletul nu fură! Sufletul este doar locul unde se adună păcatele! Sufletul nu este ironic! Sufletul este un moştenitor! Sufletul poate lua decizii, iar aceste decizii pot fi influenţate sau nu.

----------------------------------------------------------------------
"uitarea si mersul mai departe sunt cea mai buna intelepciune"



om???? - de anitzasmile la: 17/02/2008 21:49:33
(la: nu sunt yoghina,dar totusi ce stiti despre yoga?)
ma intreb de unde atata misoginism in tine.

'Frumoasa de pica nu esti pt astea nu sunt lasate singure de vulturii plesuvi',ce vrei sa spui cu asta?fiecare e frumos in felul sau.unii sunt frumosi si in int si in ext.asta poti crede?eu fac parte din aceasta categorie si daca nu ma las cucerita asa usor nici nu pic pe spate in fata tuturor celor care ma vor,nu inseamna ca sunt retrasa,inocenta sau,mai rau ,profitoare...

'banala barfa de budoar'-in acest lucru transformi tu un subiect caruia nu-i faci fata.daca ai fi avut ceva inteligibil de spus ai fi spus pana acum.toate incercarile mele de a te face sa hotarasti ce vrei au fost in zadar...arati doar un misoginism care-mi provoaca greata.

daca erai atent la subiect ti-ai fi dat usor seama ca nu persoana lui ma intereseaza ,ci cum sa scap de ultimele sechele cu care am ramas.

om,e ultima data cand raspund.fie iti verifici 'cutiuta' ca sa nu cred ca semeni cu stii bine cine fie lasi subiectul balta...altfel voi crede ca e vorba de altceva...
#286372 (raspuns la: #286365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cămaşa unui om fericit - de Tot Areal la: 12/05/2009 09:09:06
(la: POVESTIRI CU TALC(V))
Se spune că, odată, un împărat s-a îmbolnăvit grav. A fost consultat de o mulţime de medici, dar nici unul nu a reuşit să-i dea vreo şansă de vindecare. Văzând că medicii nu-i găsesc leacul, în cele din urmă a apelat la un vraci, iar acesta i-a spus că, dacă va reuşi să îmbrace cămaşa unui om cu adevărat fericit, se va face sănătos. Şi cum oamenii în asemenea situaţii uită de Dumnezeu, uită că e păcat să apelăm la vraci, la bioenergie sau alte mijloace oculte şi fac orice, numai să-şi rezolve necazul, n-a mai stat pe gânduri şi a început să pună în practică sfatul vraciului.
Imediat câţiva slujitori au fost trimişi în toată lumea să caute un om fericit, să-i ceară cămaşa şi să i-o aducă împăratului. Aceşti slujitori au bătut la poarta unui alt împărat şi i-au spus:
- Măria ta, nu eşti tu cel mai fericit om? Eşti doar un împărat puternic. Am vrea să ne dai cămaşa ta să o ducem împăratului nostru.
- Eu fericit? Nu am fost niciodată. Mereu sunt îngrijorat că voi fi atacat, că voi avea războaie. Sunt neliniştit şi nu am niciodată somnul tihnit. Să ştiţi că nu sunt deloc mulţumit şi fericit.
Auzind aşa, slujitorii au plecat trişti mai departe şi au bătut la poarta unui om foarte bogat, a unui bancher, şi i-au zis:
- Domnule, noi credem că având de toate şi fiind foarte bogat, dumneata eşti tare fericit. Nu-i aşa? Am vrea să ne dai cămaşa ta să o ducem stăpânului nostru.
- Vă înşelaţi amarnic dacă voi credeţi că eu sunt fericit. Cum aş putea fi fericit de vreme ce mereu mă tem că voi pierde banii, sau cineva mi i-ar putea fura. Mereu mă neliniştesc gândindu-mă cum să-i investesc cât mai bine, cum să-i fac să sporească mai repede. Mă gândesc apoi cui să-i las ca moştenire pentru a nu se risipi.... Şi mai am multe alte temeri. Vă spun că nu sunt şi nu am fost niciodată fericit.
Slujitorii merg mai departe şi bat la poarta unui om învăţat.
- Domnule, dumneata, care ai o faimă de om învăţat, cu siguranţă, trebuie să fii şi tare fericit. Cunoşti atâtea lucruri, ai dezlegat atâtea mistere! Nu se poate să nu fii fericit. Am vrea să ne dai cămaşa ta să o ducem stăpânului nostru.
- N-am găsit încă fericirea. Aşa credeţi voi că eu sunt fericit? Vă înşelaţi. Cum descopăr un adevăr, o noutate, mintea mea devine iar neliniştită. Ea vrea altceva, vrea mai mult. Nu am fost niciodată fericit. Credeţi-mă!
Acei slujitori începeau să fie descurajaţi. Nu mai ştiau la ce poartă să bată. Dar le era ruşine să se întoarcă acasă fără această cămaşă, fără să împlinească această misiune. De aceea, abătuţi şi obosiţi s-au retras într-o pădure. S-au aciuat lângă o colibă, la rădăcina unui copac bătrân. Cum stăteau ei lângă copac, gata să adoarmă de obosiţi ce erau, aud din colibă, pe cineva rostind următoarele cuvinte: "Doamne, ce fericit sunt că şi azi am avut cele de trebuinţă vieţii mele! Doamne, ce fericit sunt că şi azi am întâlnit oameni binevoitori care m-au ajutat! Doamne, ce fericit sunt....." Când au auzit, acei slujitori au năvălit în colibă să vadă cine rostise aşa cuvinte. Intră înăuntru şi găsesc un om în genunchi, cu mâinile ridicate către cer, care se ruga. Îl întreabă imediat:
- Omule, e adevărat că eşti fericit, aşa cum spui?
- Da, sunt foarte fericit fiindcă azi Dumnezeu m-a ajutat şi l-am simţit alături. Iar acum mă culc liniştit. Sunt foarte fericit că a venit primăvara, că au înflorit pomii, a răsărit iarba, au început găinuşele să se ouă. Ce vreţi mai multă bucurie ca asta?!
- Am vrea să te rugăm ceva: noi îţi plătim cât vrei dumneata, dar dă-ne cămaşa dumitale. Dacă împăratul nostru o va îmbrăca, se va face sănătos. La care omul din colibă le răspunde:
- Dar eu sunt aşa de sărac încât nici nu am cămaşă...
___________________________________________________________________________
Fericirea cea adevărată este cea sufletească, lăuntrică. Oamenii caută o fericire pământească, ce pleacă din afară. Se trudesc oamenii să facă mai întâi bogăţii, să se umple de bani, de plăceri şi de mărire lumească. Fericirea după care umblă cei mai mulţi constă în dorinţa de a avea spor la averi, belşug şi sănătate. Sunt bune şi acestea şi au şi ele rostul lor, dar nu valorează nimic, n-au nici un preţ, dacă nu sunt puse toate în slujba mântuirii sufleteşti.
Lumea doreşte o fericire pământească, care n-are nimic cu mântuirea sufletului, ci dimpotrivă, e foarte primejdioasă.
Câţi săraci nu s-au îmbogăţit şi au uitat cu totul de suflet! Când umblau cu pantalonii cârpiţi, cu opinci în picioare şi trăiau în modestie şi sărăcie, mergeau la biserică şi se rugau; erau blânzi, liniştiţi, ruşinoşi şi temători de Dumnezeu. Aşa îşi creşteau şi copiii, dar de îndată ce au dat de bani s-au pus pe chefuri şi petreceri, împodobindu-şi casele cu fel de fel de lucruri şi mobile costisitoare. Toate acestea i-au făcut să uite pe Bunul Dumnezeu şi s-au îndepărtat astfel de Biserică uitând că mai sunt creştini.
#436850 (raspuns la: #435921) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om, - de Astoniu la: 13/10/2010 18:38:05
(la: Dragostea eprubetei "nobeliare")
„nivelul de expressare a unei gene” – aici e o traducere nefericită, cu care m-am mai întâlnit, dar nu mi-e clar ce vrea să însemne? Mai pe româneşte, cum ar trebui să sune?

Da, e simplu şi corect pentru cine are cât de cât habar, dar „exotic” pentru un necunoscător. Stilul e foarte lapidar (ca al unuia care ar lucra cel puţin într-un domeniu conex). Puteai specifica mai detaliat cum se face replicarea după introducerea primerilor. Dar e bine, n-ar trebui să mai caut nici un nod în papură. Şi corecţia ta cu genom/ADN e pertinentă.
Mi-am adus aminte că şi la stabilirea paternităţii se foloseşte PCR-ul.
Dar dacă te-ai apuca să vorbeşti de ADN-polimerază (sau enzima Taq.) din PCR unui om de pe stradă ce-ar înţelege? Sau în alt limbaj păsăresc, de subramură... Cred că recunoşti şi tu că nu e tocmai uşor să vorbeşti şi în limbaj ştiinţific riguros şi vulgarizat (pentru nespecialişti), simultan.
Una peste alta, cu permisiunea ta, pe viitor am să-ţi cer părerea în chestiuni de biologie moleculară. Iar de un farseur, ca unu' Polopo, am şi uitat când era p’aci prin vizită (era gata, gata să-mi amintesc, da’ nu mă-ntreba de detalii că nu mai ţin minte) ;)
Toate cele bune! :)
#574150 (raspuns la: #573892) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca esti felul de om pentru - de Daniel Racovitan la: 01/09/2003 05:24:03
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
Daca esti felul de om pentru care copiii le "mananca" timpul, atunci te compatimesc. Si ii compatimesc si pe copii tai, ca ei saracii n-au nici o vina. Cred ca ai vrut sa scoti o fraza "desteapta" dart de fapt ti-ai afisat egoismul.
#98 (raspuns la: #97) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Credinta intre Dumnezeu si om - de monika b. la: 30/09/2003 07:31:17
(la: Exista sfintenie fara Dumnezeu?)
Undeva in Biblie scrie ca pentru a castiga viata vesnica langa Iisus trebuie ca fiecare dintre noi sa duca in spate o cruce.Uitandu-ma in jurul meu vad ca are o foarte mare dreptate:fiecare om are greutati,probleme,suferinte si cate o mare dezamagire.Tocmai in acest punct se vede credinta,sa putem indura orice suferinta cu fruntea sus si incredere in Dumnezeu si mai ales sa intelegem ca viata nu este altceva decat un mare test al Divinitatii.Cam asta ar fi esenta credintei din punctul meu de vedere,deci nu prea vad unde ar putea exista sanctitate fara Dumnezeu-El Insusi este Cel Sfant.
cam exaltat omul... - de JCC la: 30/10/2003 04:51:04
(la: EvZ: Nicu Bujor isi doneaza viata)
daca este parinte si are copii, sa-l framante mai mult copiii altora decat cei proprii?

omul mi se pare cam exaltat..
doar poate ca este bolnav sau risca sa moara de un cancer, avand inima sanatoasa.. atunci l-as intelege...

recent s-a descoperit ca inima de porc este compatibila cu grefarea la om, exista si antecedent.
#2682 (raspuns la: #2653) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
omul ce cade - de Catalina Bader la: 04/11/2003 03:47:33
(la: Virtutea si intelegerea!)
Ce frumos si cat de adevarat...
Omul cade si se ridica.De cand se naste, de la primii pasi-in sensul strict al cuvantului, pana cand moare-in sensul metaforic.
Depinde de puterea LUI cat de mult cade si cat de sus se ridica.
#3097 (raspuns la: #3084) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Relatia caine/om - de Catalina Bader la: 04/11/2003 08:51:20
(la: Ce face un caine)
In relatia asta totul este relativ.
Cine este om-ul si cine este cainele?!
intelectual este un om cultiv - de sorin1975 la: 08/11/2003 15:43:49
(la: "Nu exista intelectuali")
intelectual este un om cultivat ... nu neaparat inteligent! IQ-ul nu defineste gradul de intelecualitate al unui om ...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...