comentarii

adincul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
intrebari " adinci " in legatura cu sexul oral :-) - de Joe King la: 18/08/2005 20:01:55
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
1) Pana unde poate merge "imaginatia" ?

Cred ca pina unde o tin picioarele. Sau in intrebarea asta se ascunde ideea de a face sex oral fara partenera si vrei sa afli daca au indraznit si altii :-) ...of course I am joking, eu nu am indraznit, ma impiedica burta :-)
Serios vorbind, imaginatia poate merge pina acolo incit sa astepti
la ora sapte o blonda tulburatoare, sa iei 3 pastile de viagra la 7 fara zece gandindu-te la " savarina ei " mustoasa si la turatiile "elicei" tale. Si la 7 si cinci ea sa-ti dea telefon ca nu mai vine. E ceva in ideea de mai sus, nu ? ( aia cu fara partenera).
Ce intrebare e asta domnule ? De parca ai astepta sa ti se raspunda ,
femei fierbinti care fac felatii ore intregi si barbati lingatori care
folosesc si rotatiile nasului la organul ala pe care mi-e rusine sa ti-l indic. In concluzie, imaginatia trebuie sa mearga in locul unde
se gasesc orgasme vulcanice si nenumarate. La femei, ca la barbati, dupa ce arunci albusul urmatoarele orgasme sint un meci de fotbal
la televizor si cinci beri plus 6 injuraturi. Si bineinteles o friptura buna urmata de 5 rigiieli.


2) Ce e perversiune si ce nu e ?

Perversiune e perversiune, cartof nu e perversiune.Logic nu ?



Cat conteaza intr-o familie "a te intelege la pat" ? Este esential ?

Nu, cum sa fie esential. Femeile vor barbati impotenti si barbatii femei "scanduri " la fel ca alea de calcat.Sa nu se miste in timpul pomparii, sa nu-i deranjeze.

Pui niste intrebari " adinci" man, ...joking :-)
daca te uiti in tine, in adin - de (anonim) la: 10/09/2003 13:53:37
(la: Muzica culta si ciuma religiei)
daca te uiti in tine, in adincul fiintei tale crezi ca exista Dumnezeu sau nu?
#217 (raspuns la: #201) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sfertodoctii lui Dan.... - de (anonim) la: 23/09/2003 13:02:43
(la: Sfertodoctii cu pretentii si muzica clasica.)
Sfertodoct un nou cuvint romanesc....
Te cam invirti ca musca-n stii tu unde?
Muzica-i muzica ,buna sau rea .In cazul tau snobismul tau este asa de adinc ca nu asculti decit muzica clasica.
Daca ti-ai destupa urechile ai sa vezi ca sint si alte genuri de muzica in afara de clasica care sint foarte bune de ascultat.


Utilizator - de (anonim) la: 23/09/2003 13:06:25
(la: Ajutor / Intrebari puse frecvent)
Papadie67 sa fi sigur ca nu o sa facem ca tine.
Problema ta-i mult mai adinca si cu sechele.
Nu-i vina profesorilor ci a parintilor ...:):):):)
#378 (raspuns la: #365) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
n-ai nimerit-o - de (anonim) la: 23/09/2003 16:20:25
(la: Sfertodoctii cu pretentii si muzica clasica.)
Problema Dvs se pare ca-i mai adinca decit la prima vedere...
Citez :"Rap-ul il dispretuiesc...", "manelele imi fac greata", "de la tehno ma doare capul", "...iar de la drum and bass ma apuca o plictiseala monstra".
Deci nu va place nimic in afara de ?????
Concluzie: Depresiune nervoasa ,sau snobism acut !
#387 (raspuns la: #384) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Priceperea - de (anonim) la: 19/10/2003 10:21:07
(la: Nu ma urati ca nu pricep!)
A te exprima(scrie) intortochiat nu este o calitate ci mai degraba un handicap. Este ca si cum te-ai ratacit intr-o padure stufoasa fara busola.
Simplu si concis este greu de realizat in special cind vii cu tot felul de fandoseli de critic literar ne-realizat/a.
Problema dumitale stimabil/o se pare a fi putin mai adinca si nu are nimic de-a face cu "priceperea" altora.
#1662 (raspuns la: #1634) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TARA FACE OMUL - de NORWAY la: 21/10/2003 11:48:51
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
BUNÅ DARIANNE


ESTI PATRIOT INFLÅCÅRAT BRAVO TIE DACÅ ASI AVEA O PUTERE SUPRA NATURALÅ TE FACEAM PRESEDINTE I ( R ) CA SO ADUCI LA SUPRAFATÅ CÅ SÅRACA ESTE INECATÅ MAI ADINC CA ( TITANIC)..
TU ZICI CÅ NU TARA CI PERSOANA CONTEAZÅ..E BINE ZICI GRESIT ( TARA FACE PERSOANA ESTI DE ACORDEON CU MINE SAU NU ..DACÅ STAI INTRO TARÅ NASPA AI TOATE SANSELE CA SI MARE MAJORITATE DE OAMENI SA FIE NASPÅ ..STAI IN TARÅ CIVILIZATÅ ATUNCI SI OAMENI SUNT CIVILIZATI...
#1792 (raspuns la: #1782) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Relu - de (anonim) la: 29/10/2003 12:36:44
(la: Romani in strainatate)
Gindesc si eu exact ca tine.
Nici eu nu ma bag printre romani. Cei pe care-i intilnesc in special plecati dupa 1989 sint ingimfati ca deh nimeni nu-i ca ei.Toti sint "prosti" si "cretini" in afara de ei . Daca-i iei la bani marunti vei afla ca multi vin la studii nu pe banii lor ( de ce nu daca sint asa de destepti?) ci pe tot felul de burse date de fundatii sa guverne straine adica tot de "cretinii" astia de candieni sau americani.
Nu le place nimica dar dupa ce sint gata cu studiile nu se mai intorc.
De ce, nu stiu ,daca toti sint "cretini" aicea.
Celalta categorie fara studii muncesc si ei unii cum pot iar altii stau pe ajutoare sociale din tata-n fiu si trag adinc din beneficiile de sanatate,scolarizare(facultate),etc.
Toti se pling ca nu-i bine ,dar toti trimit bani acasa,iar cind se duc in vizita in Ro. se fanfaroneaza ca stabi in excursie si vin cu fumuri ca au uitat limba sau au un accent cind vorbesc romaneste.
Aici daca-i intilnesti toti iti cer sa le faci cite o favoare pe degeaba ca deh, sint romani ca si tine. I-am propus unuia sa facem o afacere in Romania si mi-a zis ca-i de acord dar el vrea ca eu sa aranjez totul(investitie si logistica) si el va fi doar "manager"...probabil ca se gindea pe timpuri la "managerii" de pe litoral care ne jupuiau cind mergeam la mare in concediu.
Daca-i inviti acasa la tine vor numai sa stie cit a costat casa sau masinile din garaj si cit faci pe an ca si cum ar vrea dinsii sa-ti scrie auto-biografia.:)
Eu pe romanii care vin aicea cu fumuri mostenite din Ro. nu-i vreau.Astia ne fac de ris si nu cei cu IQ-ul scazut9dupa standardele lor mioritice)
Stati acasa ,construiti capitalismul stil Iliescu acolo printre "savantii" vostrii.
Eu stau aici cu "cretinii" mei adoptivi.
Cei si mai hazos este ca ,cu toti "universitarii" astia ai nostrii care au inventat totul in lume incepind cu roata de la bicicleta Romania este considerata o tara a lumii a treia...mai bine ar devenii "asii" nostrii cultivatori de banane ca tot au acuma palmieri pe litoral :)
Probabil ca si atunci ar avea nevoie de americani sa-i invete cum sa faca recolte eficient...IQ-ul bata-l vina.:):):)
#2565 (raspuns la: #2490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Plictisitor - de sugardaddy la: 10/11/2003 11:54:56
(la: sindromul catalina...)
Ce gasesc unii plictisitor ,altii gasesc interesant si invers:)
Eu de exemplu gasesc plictisitoare aceste retete de bucatarie si creme de piele pe care unii le stim de la Adam baba Adam .:) Asta-i un forum de discutii mai adinci aam dedus eu si nu de retete culinare si cosmetologie care au inceput sa se repete la nesfirsit ,creme,iaurturi,etc.
Uite, zic eu ,de ce nu-si cumpara unii o carte de bucate Sanda Marin de pe la vre-un anticariat de fapt cea mai buna carte de bucatarie romaneasca. Aveau si comunistii si ei ceva bun de oferit :)
#3904 (raspuns la: #3596) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Craciun - de (anonim) la: 15/12/2003 06:47:54
(la: Un Craciun perfect)
Eu petrec Craciunul de o buna bucata de vreme in pantaloni scurti si pe malul oceanului - are farmecul lui. Mincarurile traditionale romanesti au fost de mult inlocuite, din necesitate, cu seafood si salate, nu prea merg tuica si sarmalele cu temperaturi de plus 30 grade. Cu toate astea, ne-am obisnuit si asteptam marea sarbatoare cu aceeasi emotie ca in copilarie, desi in adincul inimii visez in continuare la a petrece, macar o data la citiva ani, un Craciun "alb".
Pentru a va convinge , incercati, un Craciun in emisfera sudica e o experienta ce merita traita.
anita47 - de moprea19 la: 27/12/2003 21:10:39
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Doamna Anita Am stat si mam gindit la ceeace raspunzi si dupa multe ginduri , nu ca nu as fi intels ce spui,dar nu inteleg de ce ai spus ce ai spus citind ce am scris eu.
Este oare adevarat si(te rog nu ma crede shovinist , departe gindul de mine) femeile nu vad mi mult decit foarte aproape? sau poate numai tu
Cred ca am fost foarte explicit, Ramine la parerea ta daca adevarat sau nu, si cu date destul de multe, fara a-mi desface propriile afaceri aici, dar cred cau multi au inteles , nu numai faptul ca e greu de facut afaceri cu ei , unde someone cistiga , dar tot ceeace am scris sint fapt concrete , si daca ai fi citit putin mai mult , si nu neaparat din vechea istorie , dar cel putin din anii nostri , si chiar astazi in timp ce vorbim, ai vede cum stau lucrurile mai in mare decit faptul ca tu esti printre ei si te simti legata dintrun motiv sau altul de ei.

Daca teai uita putin mai mult la administratia americana presenta ai vede de ce am scris ce am scris, daca te-ai fi uitat in spatele administratiie acestei tari care soon va fi un imperiu vei fi vazut de ce scriu ce scriu .
Nu vreau sa jignesc pe nimeni aici dar eu cred ca unul/una ar trebuie sa aiba o vedere mai larga , mai adinca , decit prin prisma a ceea ce imediat ne inconjoara.cu stima
moprea
#7309 (raspuns la: #7287) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce am ales sa emigrez: - de mapopescu la: 09/01/2004 15:53:08
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
De ce am ales sa emigrez:
In afara de atmosfera de 'sa plecam cu totii', de dificultatea in a gasi un job care sa fie si interesant si bine platit, de esuarea unor incercari de afaceri proprii (informatica), poate momentul decisiv a fost acela in care nu mai eram sigur ca salariul meu si al sotiei va depasi chiria luna urmatoare.
Acum ma uit inapoi si nu mai sint sigur de motive sau de substanta lor.

De ce nu ma restabilesc in Romania acum:
Sper sa o pot face in citiva ani. Daca o sa mai pot sa ma readaptez mediului. Ca si conditie ar fi macar inceperea unei afaceri proprii care sa mearga, sa fie in legatura cu alte tari (europene in principiu) ...

De ce intentionez sa o fac:
Pentru ca impreuna cu sotia preferam sa fim in Romania, pentru ca familiile ne sint inca acolo, pentru ca asa simtim. Pentru ca ea s-ar adapta mai bine acolo.

Faptul ca asteptam o oarecare bunastare sau situatie stabila pentru cind ne-am intoarce arata ca nu sintem nici foarte hotariti.

Intre timp prindem radacini aici, probabil ca asteptarile noastre vor creste etc. Probabil va depinde si de Romania/romani ca sa na mai intoarcem. Suna urit sau cinic, dar cred ca senzatia de dupa 97-98 cind nu mai aveam impresia ca se poate face ceva (economic) sau schimba ceva (politic) a lasat urme adinci.

... Sa zicem ca facem pluta in expectativa ...
dl Ovidiu Nahoi- Foisorul de Foc - de Catalina Bader la: 20/01/2004 07:26:04
(la: Tinara generatie, fascinata de “descurcareti” si “tupeisti”)
referitor la acelasi subiect afirma (fragment):

Sa ne temem!

,,O tara in care devalizezi banci si ramii cetatean onorabil, in care puterea se masoara adesea prin numarul si importanta legilor pe care le poti incalca fiind sigur ca nu vei pati nimic dupa aceea. Sau in care banul public nu este controlat de contribuabil, ci se afla in virful pixului unui baron local. O lume in care drumul de la conditia de simpla fata frumoasa si pina la cea de vedeta in show-biz trece de multe ori prin dormitorul unui nou imbogatit. Aceasta patria noastra, in care legile nu te ajuta si normele morale nu fac cit doua cepe degerate, in care cei tari n-au decit sa-i calce pe grumaz pe cei slabi.
Politicienii care-si fac un titlu de glorie din politicile lor de echitate sociala, care vorbesc cu gurile pline despre justitie si morala n-au decit sa mearga si ei in cartier ca sa vada rezultatele muncii lor. La fel si responsabilii din show-biz si din mass-media care promoveaza obsedant non-valoarea vopsita sclipitor si sponsorizata din greu. Poate ca unii dintre ei vor avea o sclipire de constiinta si vor intelege cit de adinc este raul, cit de mare este pericolul si cit de sumbru este viitorul.
Dar este greu de crezut ca acesti oameni chiar vor avea puterea sa se priveasca in oglinda. Si atunci, dumneavoastra, cei care faceti ochii mari atunci cind cititi ancheta despre modelele tinerilor de azi, aveti toate motivele sa va temeti. Romania poate deveni un loc si mai urit decit este.''
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=7327 - de Filip Antonio la: 09/02/2004 18:35:33
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania*

Elie WIESEL


Nu ezit sa afirm: Radu Ioanid merita intreaga recunoastere a tuturor celor interesati de acea istorie care a devenit cunoscuta, desi in mica masura, sub denumirea de Holocaust. Opera sa trateaza un subiect foarte putin discutat din pacate: destinul tragic al comunitatilor evreiesti din Romania. Un subiect asupra caruia s-au oprit, in operele lor, putini istorici, intre care binecunoscutii Raul Hilberg sau Dora Litani. Radu Ioanid se raporteaza adeseori la lucrarile lor, dar exploreaza mai adinc Raul care a domnit in Transnistria, teritoriu situat intre Bug si Nistru, cele doua mari riuri din Ucraina. Lucrarea lui Radu Ioanid, bazata pe materiale preluate din arhive, nevalorificate pina acum, constituie astfel o noua contributie importanta in acest domeniu.

Roman de origine, autorul abordeaza subiectul cu o sensibilitate specifica. Isi cunoaste dusmanul. Il urmareste pas cu pas in vinatoarea lui de evrei dintr-un oras in altul, de la un decret la altul, de la pogromurile spontane la persecutiile organizate, de la ura traditionala pina la lichidarea fizica; victimele sint infatisate intii in casele lor, apoi in ghetouri si, in cele din urma, in moarte. S-ar putea spune ca autorul doreste, de fapt, sa-si puna dusmanul in fata propriilor lui crime care, intr-un fel au fost “mai crude” si mult mai salbatice in brutalitatea lor nesistematica, decit cele ale germanilor.
Desi camerele de gazare au lipsit din Transnistria, toate celelalte orori au existat: nu a fost scutita nici o comunitate; toate au fost decimate. Doua sute cincizeci de mii de evrei au pierit in mii si mii de feluri. Au existat teroarea, amenintarile, marsurile nocturne catre moarte, trenurile sigilate, foametea, persecutiile, umilirea, executiile publice, incendierile: din cind in cind, cu inima frinta si epuizat, cititorul se opreste in mijlocul unei pagini, incapabil sa mai receptioneze inca o imagine, inca un tipat.

Ordinele au venit de sus, de la Maresalul Ion Antonescu insusi. Toate sau aproape toate au fost executate cu mai mult sau mai putin entuziasm. Romani, germani, ucraineni s-au intrecut unii pe altii in cruzime. Peste tot a fost la fel. In orase sau la sate, vara sau iarna, a fi evreu insemna a fi supus durerii si torturii. Cum ar putea cineva sa citeasca raportul oficial al generalului roman Constantin Trestioreanu fara sa se infioare de oroare si dezgust? “Am spinzurat (sau spinzurasem) aproape 5 000 de oameni, majoritatea evrei, in pietele publice din Odesa”? Ati citit bine: 5 000 de spinzuratori, 5 000 de fiinte umane leganindu-se in vint, in fata ochilor unei populatii intregi. Sau marturiile miilor de evrei inchisi in incaperi incendiate de catre soldatii romani? “Unii evrei veneau la ferestre si ii implorau pe incendiatori sa-i impuste, pentru a scapa de flacari, aratind catre timplele si inimile lor.” Conform unui supravietuitor sau unui soldat, aproape 35 000 de evrei au fost arsi de vii sau spinzurati doar in Odessa. O alta sursa citeaza o cifra mai “caritabila”; doar 25 000 in Odessa si Dalnic.
Cum sa explici atita cruzime, manifestata la atit de multe nivele de societatea romaneasca? De ce au fost atit de putine interventii in favoarea victimelor (au existat, dar au fost rare si timide)? De la simplul soldat la cel mai puternic ofiter, de la angajatul anonim la birocratul investit cu autoritatea suprema si implacabila a Statului, evreii – si, mai tirziu, tiganii – nu puteau astepta nici o urma de mila sau umanitate.

Pentru a putea intelege procesul care a condus la violenta paroxistica impotriva evreilor romani in timpul razboiului, Ioanid ofera detalii documentate ale antisemitismului cotidian care l-a precedat. Influente religioase ancestrale, acuzatii absurde de deicid, nevoia unui tap ispasitor, factori economici, totul se afla in cartea lui Radu Ioanid. Dar autorul nu se multumeste sa evoce trecutul; el subliniaza deopotriva intreaga ambiguitate, urita si generatoare de confuzii, a prezentului. Cum sa poti intelege popularitatea lui Antonescu dupa caderea dictatorului comunist Nicolae Ceausescu? Strazi care-i poarta numele, statui, oficialitati care pastreaza un moment de reculegere in memoria lui: a uitat asadar natiunea atit de repede faptele lui singeroase, atrocitatile ordonate de el, crimele impotriva umanitatii si condamnarea lui la moarte?
Iti trebuie o extraordinara forta interioara pentru a citi aceasta carte de la un capat la celalalt. Autorul a avut inca si mai multa forta pentru a o scrie. Da, intr-adevar, Radu Ioanid merita intreaga noastra recunostinta.
Traducere de
Diana Soare
_______
*Cuvint inainte la The Holocaust in Romania. The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944 de Radu Ioanid (Ivan R. Dee, Chicago, 2000), editie americana a volumului Evreii sub regimul Antonescu (Editura Hasefer, Bucuresti, 1997).
Titlul apartine redactiei
Hello Shu - de Florin si atat la: 19/02/2004 14:15:38
(la: De ce vreau sa emigrez)
Am citit ceva din mesajul tau dar bineinteles nu tot. Este prea obositor si nu-mi spune nimic.

Daca as traduce textul tau in engleza si l-as citi unui psiholog de aici sint sigur ca te-ar gasi bolnav mintal. Asa ca te scutesc eu niste bani sa platesti un doctor.

Romania nu este o fiinta; nu e urita sau lenesa.

Iti propun un experiment:
Uita pentru citeva momente de Romania, istoria si cultura bogata. Uitate in jurul tau la ce ai material, la cei dragi si intreba-te din adincul inimii ce te face nefericit si ce iti lipseste. Fa o lista pe hirtie si de miine pune-ti mintea si puterea sa-ti indeplinesti dorintele.

Nu te mai jelii.
What is your point? Ce vrei sa spui?

Iti spun doar atit:
Get a life!

Numai bine!
Florin si atat.

Andrei Plesu este filosof, po - de gabriel.serbescu la: 20/02/2004 06:46:58
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Andrei Plesu este filosof, politolog si publicist. E poate una dintre cele mai lucide personalitati romanesti contemporane. Cartile scrise se gasesc la http://autori.humanitas.ro/plesu/bibliografie.htm
Dintre articole mi-ar place sa citez cateva paragrafe:

"Patria" e sansa anonimului de a avea un destin. E uneori, singurul concept la care au acces "cei multi¨. De aceea, (un individ) prefera sa renunte la "realitatea" sa imediata, la determinarile lui concrete, pentru a participa la demnitatea unei generalitati integratoare. E inutil, e chiar periculos sa-i amputezi aceasta aspiratiune. Contrariat, el se comporta patetic si justitiar: conceptul devine in mana lui infuriata - o bita cit se poate de concreta.¨
(Nationalism si europenism)

¨O suma de alegatori cu identitate difuza aleg, dupa criterii aproximative, o suma de guvernanti care nu-si dezvaluie decit ambalajul si nu sint, uneori, decit ambalaj. Nu stim exact cine opteaza - nu stim exact cum - pentru ca nu stim exact ce.¨
(Progrese)

Imperativul integrarii europene nu poate functiona simultan cu acela, infinit mai urgent, al supravietuirii. Noi sintem in etapa drastica a cosnitei stravezii, a strazii surpate, a closetului sordid si ni se atrage atentia ca nu acordam destula consideratiune homosexualilor si propagandei anti-tabagice. Gifiim dupa strictul necesar si ni se cer mari rafinamente civice
(Supravietuire versus integrare)

Poate ca totul se explica prin saracie; saracia insolubila, sistematica, batjocoritoare, a tuturor lumilor post-comuniste. Dar saracia care te face sa nu te mai speli, saracia care aduce lehamite, grosolanie, iresponsabilitate, ingalare, lipsa de respect pentru aproape, pentru meserie, pentru indatoririle elementare, saracia arborata mirlaneste, cu un fel de voiosie hida, saracia aroganta, netrebnica, rea - saracia aceasta tradeaza boli mai adinci si mai perfide, care nu se pot vindeca prin simple solutii financiare si nici prin aderari euforice la organisme internationale sanatoase. Ceva, in fibra nationala, e, deocamdata, deteriorat. Si, daca sintem cinstiti cu noi insine, vom recunoaste ca nu sintem, inca, in rindul lumii: mai avem de lucrat.
(Trenul 1642)

...pe standurile romanesti ale acestei mari expozitii nu se afla numai cartile propriu-zise. Se afla, deopotriva, cartile nescrise ale tuturor acelora care, intr-un fel sau altul, au fost anulati de istorie: ale acelora care neputind publica au pierdut curajul de a scrie, ale acelora care au trebuit sa-si cistige existenta in munci umile si istovitoare, care nu le mai lasau ragazul creatiei, ale acelora carora cartile le-au fost confiscate si distruse, sau care, pur si simplu, au murit in inchisori, inainte de a-si fi dat masura.
(Cartea ca leac si otrava)
discurs rostit cu prilejul deschiderii oficiale a pavilionului romanesc la Tirgul de Carte de la Leipzig.


SB one, reactia mea a fost poate frivola si lipsita de orice tact, dar tu esti ilustrarea vie a prejudecatii, ignorantei si habotniciei. Cu voia dumitale de azi inainte am sa te ignore.

http://autori.humanitas.ro/plesu/bibliografie.htm
#10139 (raspuns la: #10106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Presa din Romania - de Dinu Lazar la: 17/03/2004 16:40:50
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Bun venit la o cafea, stimate domnule Buzoianu!
Problema Dvs la noi e lamurita de la sine; in presa se fura ca la balamuc, oficial si neoficial.
Oficial, adica atunci cind se plateste, se plateste foarte foarte prost; neoficial, orice publicatie, luata la bani marunti, are mai multe sau mai putine imagini care nu se stie ale cui sunt, de unde sunt, si, normal, nu se platesc pen`ca piscina patronului trebuie si ea umpluta si iahtu` nu are vele si elicopteru` elice si mertzanu` stea.
Pentru ca sa scape de probleme, rareori se spune cine a facut cutare poza; din cite stiu, nici nu e vreo lege care sa-i oblige sa puna acel credit line.
Eu, din cite mai vad si mai aflu, apreciez ca un procent important din imaginile pe care le vedem pe ici pe colo nu sunt platite, ca sa nu zic ca sunt furate.
Eu am avut un caz cu un ziar mare mare, cel mai mare ca tiraj de la noi; a publicat niste fotografii de-ale mele fara sa intrebe si fara credit line si desigur fara sa plateasca; am trimis redactorului sef un extras din legea dreptului de autor; acesta mi-a dat telefon foarte ofuscat si mi-a spus ca au avut anul trecut beneficiu multe milioane de dolari si pentru ei e o nimica toata sa isi ia cei mai buni avocati si sa-i dau io pe ei in judecata daca vreau sa infund pushcaria pina la adinci batrineti si ca acu` e bine dispus si o sa treaca peste faptul ca l-am jignit cu faxul cu extrase din lege. Adica o io s-o iau eu peste bot ca l-am deranjat, asta voia sa spuna.
Deci, e un sistem aici la ora asta, care e cam asa; nimeni nu va obliga sa dati poze la publicatii sau la ziare. Daca dati, multe nu vor fi platite sau nu vor avea credit line. Si multe din cele platite vor fi in bataie de joc; Mediafaxul, unde am facut grava eroare sa dau niste poze, mi-a vindut poze cu un dolar, cu doi dolari... incredibil. Sume impozabile, desigur.
Asa ca mie imi e foarte simplu sa va lamuresc; e libertate, e care pe care, e furaciune generala, fotografilor din Ro putin le pasa si sunt incapabili sa stabileasca niste norme de conduita profesionala, majoritatea sunt amploaiati pe salarii de mizerie si rad si ei ciubucuri pe unde pot, distrugind astfel preturile in fotografia profesionala.
Calitatea imaginii, pe ansamblu, e la pamint, dar asta nu doare pe nimeni, viata merge inainte, si supravietuieste care cum poate, iesirea e prin Sarindar, vorba crainicului de la gradinile de vara de odinioara.
Ca fotografilor de aici si de acum nu le pasa de ce se intimpla, sau ca sunt inculti, se vede si din lipsa lor totala de prezenta din orice forum de discutii pro sau de fotografie generala, in Ro sau in lume; daca nu stii ce mai e si daca nu participi activ pe la photopro, fotonews, fotoeditorial, prodig, fotomagazin, afepereu, chiar badorgood, inseamna ca n-ai treaba cu meseria asta si ce se vede e numai partea vizibila a aisbergului.
Pentru ca inca e de apreciat linistea, scandalurilor dintre diversele gashti si fractiuni si grupari.
Ce rezolvare vad eu? Sa existe o patura solida si bine pregatita si inchegata de freelanceri care sa dea materiale la publicatii si firme; sa existe un for profesional care sa certifice si sa oblige pe toti, clienti si fotografi, la niste preturi minimale si la o calitate profesionala a produsului finit.
Sunt firme in Ro care acum doi ani aveau bugete de sute de mii de dolari pe an pentru fotografie, si acum si-au cumparat un aparat digital si un baietzash de la IT sa butoneze, si care va sa zica fac economie; nu conteaza ca produsul fotografic rezultat e jalnic.
Dar, repet, mai multe imagini decit ati crede sunt furate pur si simplu.
A se vedea la bxg raspunsul procuraturii in cazul unei imagini furate de Carrefour. Credit line? Astea sunt amagiri. Cum ziceam: ce lume vesela, care este.
#12294 (raspuns la: #12282) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
miraz - de amoore la: 19/04/2004 10:23:05
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Daca vei pleca pentu 6 luni din tara sunt singura ca iti vei schimba opinia

Eu ma intorc in tata (in vizita) o data pe an si da e foarte schimbata si de multe ori.... de prea multe ori in rau...din pacate

"sentimentul ca faci parte din ceva (nu stiu ce) si o senzatie de protectie ca indiferent ce se intampla in lumea mare aici este in loc sigur "
eu cred ca poti avea acest sentiment oriunde in lume...unde te simti ca acasa si acasa poate sa fii o alta tara.


Daca partenerul (sotul)iti cere sa te muti in alta tara sau daca e el din alta tara...l-ai urma?

O chestie care ma deranjeaza la unii englezi e ca nu s-ar duce sa locuiasca in alta tara (foarte patrioti), unii nu se duc nici in vizita pentru ca urasc strainii.Nu cred ca romani sint asa.Noi avem setea asta de a descoperi.. de invata o noua limba o noua cultura...
Dar asta nu inseamna ca nu ne iubim tara, sau obiceiurile.

Multumesc pentru raspunsul onest
Se vede ca ai radacinile adinci in romania...cred ca iti va fi foarte greu sa pleci (daca ar trebuie sa pleci)
Eu l-am adus cu mine!


Adelina
#14126 (raspuns la: #13757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vorbe la o expozitie(*) - de Dinu Lazar la: 28/04/2004 17:17:00
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Poate unii vor spune - ia, ce mare scofala sa faci o poza, acolo.
Ce mai e fotografia in ziua de azi?
Putem sa ne uitam la imaginile realizate aici de Mihai Moiceanu si sa spunem mai degraba ce nu este imaginea buna si implicit, ce nu este fotografia realizata de el.
Nu este impushcarea subiectului, nu este declansare fara motiv, nu este cautarea unei stari fara a avea idee de compozitie si de limbajul plastic, nu este imaginea fara motiv si ideea fara imagine.
Cumva, imaginea lui este, si vine din, acel rar moment care ne arata de fapt din cite momente nemuritoare se compune – sau se poate compune – timpul pe care il petrecem.
Fotografia lui Mihai Moiceanu este la urma urmei ca imaginea unei stele care o vedem ziua in amiaza mare vara cind ne uitam intr-o fintina si vedem acolo departe in acel loc neasteptat o sclipire albastra - e steaua de deasupra noastra, pe care altfel nu o putem zari.
Artistul surprinde cu delicatete si precizie momente fugare in peisaj, care dureaza numai o fractiune de secunda si le transforma in eprubete temporale cu nonsalanta unui creator de linii, de stari, de lumini si de compozitii baroce, ascultind parca mereu o ascunsa muzica a apelor si a inaltimilor si, culmea, facindu-ne sa o auzim si noi.
Compozitia imaginilor sale este in majoritatea cazurilor una descriptiva, care creeaza iluzia unui univers coerent.
Este numai iluzia, pentru ca intr-un fel sau altul, folosind un limbaj plastic simplu si interesant de analizat, ne strecoara in suflet certitudinea temporalitatii, a secundei care zboara si a momentului pe care daca nu il vedem in imaginea realizata de el, l-am pierdut pentru vecie.
Dincolo de imaginea unei lumi aproape linistite, de fotografia unei secunde in care liniile se compun intr-un cadru unic, de muntii cu vai albastre si de viata uneori panoramica a fotografiilor sale, Mihai Moiceanu pare a fi ca spiritul acela care fara sa cunoasca si sa vada marea, paseste in apa adinca si pina atunci fara valuri si se scufunda, chemat de o pasiune de nepovestit.
Povestea lui e ca povestea valului; incearca sa ne spuna ceva si cind e foare aproape de suprafata, este motivul acelei furtuni mari cu valuri albe si cer violet; si cum muntele nu este altceva decit un val urias si impietrit, el incearca sa foloseasca fotografia pentru a exprima intr-un mod aparent calm o stare de iubire adinca si devastatoare.
Si cred ca reuseste.
(*) Bucuresti, galeria Galateca, pina pe 8 mai, intre orele 8-18
#14679 (raspuns la: #14637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...