adjectiv pentrusubstantivul țarina

si mie mi-a placut, mai ales repetitia cu cer.

Bruno...varianta ta e nashpa, mai bine taceai. cred ca de aia sunt lipsite poeziile tale de continut si nu spun mare lucru...pentru ca renunti la verbe, astfel ca versurile sunt doar o insiruire de adjective ce se vor metaforice.
daca n-ai stiut, verbul aduce senzatia de viu. dar...cine-s eu sa iti sugerez? tu esti un neinteles, mai ai putin si devii geniu cu centura neagra.

Deci discutati: aceasta pleiada de compozitori, prin activitatea ei/lor , dar omiteti acordul verbului: a/au facut nu stiu ce...
Gramaticile accepta ambele variante.
Fac acordul adjectivului posesiv fie cu substantivul colectiv la singular, fie cu atributul substantival la plural. La fel si cu verbul, acordat la singular sau la plural.
Intr-un caz consider ca agent al actiunii pleiada, ca intreg, in al doilea, componentii pleiadei.
Cu gramada e la fel, doar ca in exemplul vostru era vorba de doua atribute - o gramada de femei si de barbati, ceea ce atrage dupa sine preferinta pentru acordul la plural, acesta fiind resimtit ca mai evident. Daca spunem o gramada de femei, acordul la singular pare foarte normal.

:))))retrag genial, dar profund peste poate tot esti.
macar atat accepta, de altfel oricat as complimenta poezia asta, adjectivele sunt sarace nu pot exprima...atata esenta.

eu zic sa citesti repede repde si "bibliografia".
sau macar biografia.
cine stie.
da' p'ale lu' shakespeare,minulescu, farago,verlaine le-ai citit?
poate si pe acolo sa se gaseasca vreo asemanare...
ca...treaba "e complexa si are aspecte...nebanuite"

hmm... adjectivele nu fac bine poeziei
i-un fel de regula, cred, fiindca mi-o tot repeta unii mai destepti ca mine
acum deh, daca stam dupa toate regulile pierdem vremea, insa tot merita sa renuntam macar la cele care submineaza substantivul: "grava infrangere", "inima... uscata" sa zicem, cel putin prin previzibilul lor.

Inca e "comestibil"! Aaa, si tu ai folosit adjectivul comestibil. Pura coincidenta.

Eu as fi spus:

o musculitza se-afunda-n plapumica
ca sa-si depuna outzele discrete
pe-un petecel mic si straniu de carnitza
intr-un decorash cu flori si trei carpete.

un soricel micut si pesimist
ce spera-n taina si el, la bucatzica
priveste musculitza cu ochisorii-i tristi
si-ncetisor, isi paraseste gaurica.

si tocmai cand sa fete outzele rotunde
pe bucatzica de carnitza tremuranda
tocmai atunci, pardalnicul de soricutz
sari si insfaca insectutza cea plapanda.

din prea mult zel si din prea mare fomica
mushca o bucatzica de carnitza
si nu vazu ca-n plapumica sta matroana
orbita de durere, de lipsa si de frica.

morala:
nu tot ce zace-n plapumica
se cheama ca e si comestibil
si de la o biata musculitza
deznodamantul poate fi teribil.

Asta e fabula greu de digerat, acum ca m-am apucat sa modific pe ici pe colo inainte sa inteleg sensul. :P

asa la prima vedere, si ultima ... :))) ce am vazt io care va sa zica.. sa zica aia stau pe acolo!!!! "este" urmatoarele chestii

Ils ont pavé le chemin vers l’enfer
Avec des bonnes intentions – de bonnes intentions
Ils ont pris un dinner sacrament – sacre (sau reformulezi, ala e adverb)
Ils ont mis comme symbole de la nourriture - le pain – Ils ont mis –le pain- comme … parca suna aiure rau invers
Ils ont ouvert leurs coeurs et ils ont perdu leurs amis
Ils ont aimé leurs bedaines blanches
Les femmes ont cueilli les rayons de soleil
dans leurs sacs
Elles ont souri aux souris que les hommes – aux sourires
Baissaient vers le visage
Saisi par la dentelle de boucles – des boucles
Elles ont rangé leurs souris- surires (souris – soricel)
Et l’incongruence suave de leurs robes blanches et longues
Les femmes se sont répétées dans le même façon – de la meme facon
Il etait toujours les mêmes femmes – il y avait
Qui partaient pendant le soir à la fenêtre – fara pendant as zice-
Pour mélanger une main et l’autre dans la brume - melanger… tremper… nu-mi vin idei, dar melanger ntz

Elles soingnaient si la pluie tombait sur les autres – nu mere soignaient …
Et cliquetait sur leurs toites sans aucun envie – aucune envie, dar suna aiurea
Elles avaient des tristesses de douzaine – … nu stiu daca e expresia de douzaine, san e zica ai de stiu
Elles ont bu une tasse du café avant le repas – de cafe
Et une avant la faim
Elles se sont rappelée des bagatelles derrière les rideaux croisés – rappellees de (adjective caificativ – de in fata)
Elles avaient des chaussures avec des talons pour mentenir la silence de leurs foyers
Les gens ont defini leurs matinées en deux ou quatres adjectifs contraires
Ils n’ont pas accepté leur pareils qui avaient les mêmes défauts avec eux – Elles n=ont pas supporte ceux qui avaient les memes defauts qu’eux
Ils ont été bien organisé – etaient cred eu…. Daca-I pasiva… organises
Et les questions qu’ils ne posaient pas étaient les plus importantes
Ils ont nourrit de leurs corps
Les citronniers qui fleuraient pendant l’été, en juillet.

plus ca pe unele le-ai tradus mot a mot... si nu suna bine...

indraznesc sa presupun ca Bacovia stia ca adjectivul "mov" e acelasi si la masculin si la feminin.

bine ... atunci sa inventam adjectivul gascal (care tine de gaste)

exact ca floral care tine de floare. Dar gastifer imi place mai mult

1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ureche. 2 puncte

floare la ureche
a se culca pe-o ureche


2. Motivează folosirea virgulei în versurile „Şi pentru duioşie, ochi/
Şi pentru alergare, picioare?”. 2 puncte

Separa doua complemente??!!! (habar n-am)

3. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al sentimentelor. 2 puncte

Duiosie, tristetea

4. Precizează măsura primului vers al poeziei. 4 puncte

18 ?

5. Comentează semnificaţia uneia dintre interogaţiile din poezie. 4 puncte

In cea dintai interogaţie « De ce să auzim şi de ce să avem urechi pentru auz? » Nichita Stanescu face referire la conditia limitată a fiintei umane (neoficial ma buseste un ras de nu mai pot, is constienta ca bat elizeele aberatiei cu gratie), constransa sa fiinteze si sa ia parte la procesul de comunicare printr-un numar finit de mijloace in contrapunere cu divinitatea ale carei putinte si valente sunt infinite, divinitate la care trimite adjectivul « pacatosi » din versul urmator.

(neoficial – cred că poetul habar n-avea la ce dracu’ facea referire.)

6. Prezintă antiteza pe baza căreia este structurat textul poetic dat. 4 puncte

NA

7. Motivează, prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text, încadrarea poeziei
în lirismul subiectiv. 4 puncte

Folosirea pronumelui personal de persoana a doua « noi »
Prezentarea sentimentelor autorului.

(neoficial rog comisia sa notez efaptul ac habar n-am ce-i lirismu’ subiectiv)

8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, versurile 7 - 13, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

Is just me and my puppy, together we’re so very happy…

9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte

Titlul poeziei « nedreptate » exprimă sentimentul de frustrare pe care autorul il nutreste (neoficial - bah, asta-i cel mai naspa cuvant din limba romana) fata de conditia de fiinta umana limitata, raportata la cea la care el nazuieste, respectiv o stare de fi in care individul nu mai este conditionat de natura sa. Folosirea interogatiilor contribuie si ea, prin retorica, la sublinierea sentimentului de injustete pe care scriitorul il evidentiaza prin discursul liric.

Ai un dar de a pune adjective (nu epitete !) ca nimeni altul:)
Si eu te recunosc, macar din vreo 26000:)))

Cu asa baza de discutie nu-i greu sa gasesc adjective... Tre' doar sa scriu ce simt:-)

lasa sa cada accentul pe metamorfoza si travestiul demonilor, nu pe adjectiv. zic si eu...:)

Văzduhul devenise greu de tine,
disipat cum erai în efemerul orei
asemeni argintului viu.

Arşiţa se târâia pe brânci,
să-ţi lingă umbra,
coapsele fetelor de optsprezece ani
se acordau în glorioase simfonii wagneriene
în preajma ta

şi
fără-ndoială, toate gospodinele din balcoanele cu muşcate
te strecuraseră-n sân,
în timp ce-şi agăţau în cârlige
oftaturile
laolaltă cu pantalonii fiului imberb,
te gătiseră-n gând şi te-nmuiaseră în cerul gurii
mai dulce, mai condimentat,
mai fierbinte,

tu păşeai învelit într-o crustă aurie de adjective,
dizlocând cu umerii mirosul amiezii, tăcerea stătută,
însingurat ca o acvilă rătăcită-n nisipuri.
În urma ta, clipa foşnea fecundată
până-n adâncul ei straveziu.

Te-am topit într-un vis
şi ţi-am sorbit trecerea, olimpianule,
necunoscutule scurs din împlinirea altei femei
peste pielea nudă a duminicii mele.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/13823/poezie-nud%C4%83-cu-un-b%C4%83rbat/1

pretentioasa, cu metafore lipite la intamplare, plina de adjective care, in loc sa aduca, iau
in plus, pierzi din vedere obiectivul pe care-l ai, nimic nu duce catre "fiara de lume", nici grozav, nici ironic; ideea, cu scenariul, se submineaza reciproc

centralizare

asta-i cel mai apropiat.
cuvantul meu nu e substantiv, e adjectiv.

adica ceva pe-aproape.
nu ceream sa transformi substantivul ala in adjectiv.
alt adjectiv, deci!?

si ce legatura au astea cu centrul, bre?
am zis 'forta, la centru'...adjectiv!

no! e bine sa fii si egoist ca altfel n-ai razbi in toate sau unele,ma rog!...da ,hai! doar daruiesti mereu..acest dialog..bucuria de a conversa cu cineva,ei uite asa,lipiti cu degetele pe tastatura ..nu instrainezi nimica..dar sa nu-mi zici mie ca nu zambesti tamp la monitor::)))

crez c-ai discoperit netu cam prea tarziu.
esti cam proaspat(a? zi, bre, de esti fata au baiat ca nuj sa pun adjectivele!)) in domeniu pintru gustu meu, ca tare te-as mai fugari otzara.

io-s pe net de 5 ani, asa ca ma cam doare shalele, nu mai sunt sprintena ca altadata!

auzi, "zambejti tamp la monitor!"
cin' te crezi, draga?
de unde stii?

în zadar degeaba futilă niciodată femeie fără sens deşert în urma-i
e prima data cand vad adjectivul asta langa un substantiv [+animat].

Eu ma intreb de unde aveti asemenea adjective, mereu gata sa curmati o discutie inofensiva, ba chiar binevoitoare.
Chiar crezi ca femeia are orice drept? Are dreptul sa faca orice din corpul ei si crezi tu ca e mai presus de orice judecata?

Dar noi suntem oameni civilizati. Traim dupa norme si legi, dupa morala si constitutii, avem nevoie de opinia altora, cerem sfaturi, dam sfaturi, intrebam, ne consiliem, traim in interdependenta.
La edificul punctului nostru actual se afla milenii de civilizatii, o intreaga colectie de cultura greco-romano-ideo-crestina, tocmai ca sa ne putem judeca si sa tinem un echilibru. E tot mai greu pentru ca biserica isi pierde din pondere si noi ne tot inmultim. Si atunci sa nu avem opinii? Sa nu putem lua o idee si sa o dizolvam in opinii? De ce nu?
Sunt N cazuri cand femeia greseste grav avortand. Tu, ca reprezentanta de frunte a genului, ar trebui sa stii asta, nu sa faci acte de feminism '60.
Cate femei nu ti s-au plans tine insati despre greseala de a avorta? Ce morala e aia in care o femeie hotareste in numele amandurora dintre parteneri ca nu vrea sa tina copilul (nenumarate situatii). Si asta nu sunt decat cateva din greseli.
Am dreptul sa imi spun o opinie. Nu sunt nici judecator si nici nu dau ordonante de urgenta, insa ca barbat, imi cer drepturile.
In afara de cazurile nefericite descrise in intrebarea din confa, sa stii ca decizia unui avort ar trebui sa fie intotdeauna a cuplului.