adjective pentru substantivul raze

Il intrebam pe bunicul meu ce meserie au avut cei mai batrini din familie pe care i-a cunoscut; firul se rupe undeva dincolo de 1800... dar toti au fost tzarani din sudul Moldovei, cu ogoare mici pe care era cite o fintina cu cumpana si cite un nuc mare... poate de aici o chemare genetica pentru acei copaci singurateci; poate si altele sa fie resorturile ascunse... oricum eu nu am constientizat decit la armata ( am facut o armata relativ grea, pentru un dandy de Cishmigiu... la pifani la Vinju Mare, cu masca pe figura si marsuri de 40Km si stat in si sapat la shantzuri) - deci nu am constientizat decit atunci mirosul reavan al pamintului, ceatza de dimineatza si importanta pe care o au in viata citeva momente de liniste induse de un copac pe care te sprijini.
Cam tot in acele vremuri - erau anii `70 - am vazut un film polonez care m-a impresionat foarte tare; se numea "Iubire" si nu mai tin minte din pacate regizorul; eroul principal se cauta pe sine si a avut puterea sa faca acest lucru construindu-si citeva traiectorii diferite; a incercat sa se faca preot, dar de la A la Z, a incercat sa se faca alpinist, a incercat sa gaseasca raspunsul si in alte moduri, dar nu a gasit acest raspuns - dar a tot incercat.
Eu sunt mai fericit, caut numai in imagine - sau mai nefericit poate - si nu cred ca as putea sa ma vad ca sau intr-o imagine si nici nu stiu care imagine e mai aproape de ce ar trebui sa fie raportata la cunostintele si sentimentele mele din acea clipa - si nu stiu nici macar ce anume ar trebui sa fac.
Cautarea in sine e poate un balsam, poti sa iti zici ca ai alergat, nu ai luat medalia dar continui sa alergi pentru ca asa s-a nimerit sa te prinda bagheta celui de sus si de atunci tot alergi.
Imi este clar ca pentru ca sa faci o imagine buna trebuie sa cunosti daca nu vietile pictorilor si ale fotografilor pe dinafara macar foarte multa plastica, compozitie, culoare, tehnica, si ca in momentul in care faci fotografia trebuie sa ai puterea ca ceea ce stii sa transformi intr-un limbaj cit mai simplu, in simple verbe, adjective si substantive, si sa iti scrii propria poezie complicata folosind acel limbaj simplu.
In alta ordine de idei la mine imaginea devine, se transforma, prea deseori e o distanta mare intre ce memoreaza compact flash-ul la fotografiat si ce se poate vedea pe monitor dupa ce imaginea a fost editata in mai multe reprize.
Dar cred ca in timp se poate construi o amprenta, un stil, si acel stil unitar este esenta lucrarii fiecaruia, este ceea ce ramine, este deseori ca umbra unei scari cu un om pe un zid ars, asa cum am vazut intr-o imagine facuta de un fotograf de razboi american la Hirosima cu ceea ce ramine din noi dupa bomba atomica.
Suma tuturor imaginilor vazute, banuite si realizate, se transforma mereu in alambicul complicat al uitarii si al devenirii si da senzatia si speranta ca miine in sfirsit, sau cindva, voi face acea poza minunata in care as putea sa fiu. Dar cred ca mai am de sapat; si mai trebuie timp, har, noroc si chef. Grea combinatie...

Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane. Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.

Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane.

Verbul se conjuga:-)
"ma dor, te doare, il doare, ne doare, va doare, ii doare)
cuvintele= ii -> cuvintele doare
Ambiguitatea vine de la hipercorectie si de la transmiterea unor verbe a desinentei de la pers. I sg la pers III pl care nu este justificata decat prin ca "asa vrura anumiti gramatici":-)
Conj I -terminatie in "a":
eu cant(u), tu canti , el canta, noi cantam, voi cantati, ei canta
Obs: niciodata nu o sa fie "ei cant(u)" ci ei cânta. Adica III sg= III pl.
Conj II - terminatie in "-ea"
eu vad, tu vezi , el vede, noi vedem, ei vad,
Obs: popular este inca "ei vede"; gramaticii au facut aici un "ei vad" care corespunde lui I sg ceea ce este nejustificat.
Conj III -terminatie in "-e"
eu cer, tu ceri, el cere, noi cerem, voi cereti, ei cer
Obs: dito ca pentru conj II
COnj IV -terminatie in "-i"
eu fug, tu fugi, el fuge, noi fugim, voi fugiti, ei fug
Obs: dito ca pentru II, III

Opinia mea este ca desinenta pentru pers. III pl este un hipercorectionsm impus si cerut de clasa culta . Omul din popor foloseste obisnuit desinenta pentru pers. I sg ca in conj I ( cea mai veche conjugare in opinia mea) .
Corect popular:Fugea aia maicã de li se rupea oasele.
Corect literar:Fugeau aia maica de li se rupeau oasele.
Corect popular:M-am intins ca ma doare oasele
Corect literar:M-am intins ca ma dor oasele.
Voila! ( un anumit spital de nebuni poarta acelasi nume, pronuntia in româna fiind totusi nu "voaila" ci "voila":-)

Alex



Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.

sa ne puna la incercare.
si e si plin de greseli de sintaxa.
Raportul monoculturalitate – inteculturalitate este unul diurn pentru ceea ce remarcăm la vedere şi unul nocturn spre ceea ce asortăm la prevedere în latenţă tocmai pentru a pune în valoare ceea ce este expus dând consistenţă ceea ce este indus fiind necesar utilizarea a ceea ce este unda retrovizoare, dincolo de fecunda improvizatoare atracţie şi implicit înmănunchiate aceste moduri de întrevedere, se întrepătrund, sinergia curcubeului vocaţional fiind consecinţa moştenirii comune.

...dand consitenta ceea ce este indus'... 'dand consistenta' - cere forma dativa - cui? (sper ca m-am exprinmat corect) sau cuvantul consistenta e in plus, sau lipseste o virgula dupa dand consistenta si un 'la' inainte de utilizarea...fiecare din corectari da alt sens (care tot ramane ascuns, dar e gramatical corect)
sau
'dincolo de fecunda improvizatoare atractie'
asta nu-i romaneste, lasand la oparte semnificatia cuvintelor.
2 adjective inaintea substantivului in lb. romana? unul singur treaca -mearga., da doua? macar de punea un si ...

p.s. bacalaureatul la lb romana l-am dat acum vreo 30 de ani...asa ca imi cer scuze daca am facut vreo greseala. sau poate revolutia din '89 a schimbat si gramatica...

mai citeste o data.cine stie. poate-ti iese.

consilieri juridici=bulbuci iluzorici?aaa, sau era o demonstratie cum ia adjectivul genul substantivului? noooo, asta-i o treaba ...iluzorica :P

"Fin" in acest caz, e adjectiv sau substantiv. Numa-ntreb!

cum vrei sa cresti murafo, daca te incapatanezi sa iei critica drept batjocura?
daca ti se pare ca cine-ti spune 'ai gresit' are-n mod clar intentii pugilistice?

nu mai devreme de ieri, userul teodorapa ii cerea lui picky: "ma lasi...?" ...fiindca acesta ii semnala ca a folosit un adjectiv drept substantiv.
ba i-a aratat chiar cum se scrie corect.
userita i-a spus de la obraz ca ea a mancat gramatica pe paine, facandu-se inca o data de rusine.

fireste, tot picky e agresorul.

SISTEMELE DE REPREZENTARE SAU NIVELELE DE PERCEPŢIE

Fiecare persoană percepe mediul înconjurător dintr-un punct de vedere individual, prelucrează percepţiile după un sistem personal şi îşi exprimă experienţele într-un mod cu totul individual.

„Oamenii vorbesc aceeaşi limbă dar totuşi nu se înţeleg” este de multe ori adevărat. Oamenii culeg informaţii din mediul înconjurător folosindu-se de cele 5 simţuri. Câteodată putem să constatăm că unii preferă un anume sisitem senzorial, un anume sistem de reprezentare. Această circumstanţă duce la situaţia ca într-un parteneriat o experienţă trăită împreună de unul va fi percepută din punct de vedere al sentimentelor iar de altul va fi percepută vizual.

În mod normal simţurile oamenilor, sistemele lor de reprezentare sunt dezvoltate într-o mai mică sau mare măsură în mod egal şi vor prefera anumite nivele de percepţie doar în anumite activităţi. Dacă s-ar dezvolta o preferinţă generală, ca o persoană să prefere un anume sistem de percepţie atunci am putea să discutăm de adevărate probleme de percepţie.

În munca unui specialist şi în activitatea sa de a vedea problemele ce provin din acastă percepţie selectivă senzorială, în comunicarea interumană şi pentru ca specialistul să fie în stare să perceapă lumea, modul în care lumea este percepută de partenerul de discuţie şi în special să nu se înfiripe în comunicarea specialistului şi partener de discuţie asemenea disfuncţii de comunicare este foarte important ca la începutul unei discuţii de consiliere să aflaţi într-un mod concret în ce fel percepe partenerul de discuţie mediul înconjurător şi în ce mod îşi imaginează lumea din jurul său.

O asemenea analiză nu este aşa complicată pe cât pare căci oamenii descriu în general experienţele în modul în care ele sunt percepute de către ei. Cuvintele utilizate în descrierile lor arată care sunt simţurile pe care ei le utilizează în diferitele trăiri. Fiecare ascultător va putea să constate asupra căror cuvinte se concentrează povestitorul în timpul povestirii: verbe, adverbe, adjective şi substantive.

Aceste cuvinte sunt numite de către NLP-işti predicate şi oglindesc dacă în descrierea respectivă este vorba despre a vedea, a simţi, a auzi, a mirosi sau a gusta.
Cuvinte care reprezintă o percepţie senzorială specifică sunt următoarele: a avea o perspectivă bună, a fi foarte solicitat, a fi foarte tensionat, a mirosi ceva, a găsi ceva fără gust.
În situaţii de vânzare- cumpărare este în avantaj pe care nivel perceptiv se află clientul. Astfel vânzătorul se poate poziţiona pe acest nivel perceptiv, va putea să constate exact nevoile clientului. Vânzătorul va putea să acţioneze în aceeaşi direcţie, pe acelaşi canal perceptiv cu clientul în ceea ce priveşte oferta percepută de client, felul în care va lua decizia. Dacă vânzătorul îşi va putea percepe în mod concret clientul va putea nu doar să simtă sentimentele negative sau pozitive ale clientului ci va putea înţelege tot procesul intern al clientului şi astfel îi va putea da un sfat optim.

dac-ai sti k asta mi-e cel mai drag... este o descriere, asa ca abunda adjectivele si substantivele, insa intr-adevar ma regasesc in exprimarea scurta, aproape de tacerea animalica, umbroasa, nu degeaba Beckett mi-e frate

Poi, am spus eu altceva???
Am spus raspicat, de ai vreme reciteste, ca "iubit", la vocativ, e "iubitule". Iară nu "iubite".

Adjectivu-i adjectiv, substantivu' - substantiv.
Coniţa puse-n coada titlului un verb sau un adjectiv, asta numa' ea ştie, în loc de substantiv.

Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .

corect este intradevar "conform afirmatiei facutã anterior (ce afirmatie? aia "facutã") Mai frumos este cu "anterior" care, ar trebui sa fie "afirmatie anterioarã" dar care printr-un necunoscut mecanism de hiper-correctie involuntara este folosit ca "afirmatiei anterioare":-)Desigur ca acest exemplu nu a pornit de la "afirmatia facuta anterior" unde anterior este folosit corect ci numai de la observatia despre cum se foloseste cuvantul "anterior" in anumite contexturi cand acest cuvant joaca rolul de adjectiv si trebuie acordat cu substantivul ce'l insoteste.
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?

hai sa tinem politica departe de lingvistica. Forma româneasca este "sânt" cu "â" ; ca acest sunet este redat grafic prin "â", sau "î", asta nu este numai o chestiune minora de "gust" al celor ce decid. Aparent numai "a" si "e" devin "â" in limba româna si nu si "i". Din punctul meu de vedere, justificat ar fi deci scrierea cu "a" ->"sânt"

Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .

o schimbare minora dar totusi apostroful joaca rolul sau si cratima rolul ei.

3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .

Doua oua moi; Neutrul este caracterizat prin sg = terminatie masculina, pl= terminatie feminina. Asa invataram la shcoala. Pentru cazul in discutie, discrepanta vine de la cuvantul "ou" care are forma de plural in "ã" si de toate numeralale care sint compuse cu "2" care cer si ele acordarea lor la substantivul langa care sint. Deci:
-doua oua moi (moi pentru ca-i pluralul lui moale unde vedem ca transformarea li > i via li > l'i ( prezent inca in Aromâna ) > i
(doua, dozecisidoua,treizecisidoua -douajdoua, treijdoua etc:-)


4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .


"sit" nu este prezent nici in DEX 1998; neologisme care intra in limba in mare parte cu circulatie redusã in ciuda incercarilor (snobiste?) de a le impune. Un utilizator normal foloseste mai mereu " am vazut pe o pagina de web" in loc de "pe un sit de web".
De fapt este foarte interesant aceste gen neutru in lb. româna care cere o terminatie feminia aiurea. De ce spun "aiurea"? Pentru ca inca nu stiu de o explicatie acceptabila a pluralului românesc in "-uri".
Nu se explica prin Latina si nici prin slava si este un sufix care a jucat un rol de sufix "colectiv" in IndoEuropeana; acest sufix aparent vine din substrat unde avem si formele sale de feminin singular "-urã" si masculin singular "-ure"; pentru unele cuvinte intalnim o reducere a sufixului masculin "-ure" in "-ur" ( veizure/viezur, strugure/strugur, mugure/mugur) iar pentru unele cuvinte intalnim aceasi forma de -ure/urã numai pentru feminin ( buturã/buture).
Un sufix foarte, foarte interesant dat fiind ca multe cuvinte Latine fac plural in "-uri"; asta ar arata o "adaptare" a cuvintelor din Latina la "modul de a vorbi" al unei anumite populatii. Dar ma opresc aici pentru ca urmarirea unei astfel de idei ar ridica un mare semn de intrebare asupra sintagmei "cuvinte mostenite din Latina" si ar arata ca de fapt nu sint cuvinte mostenite ci "imprumutate". Iar sa sustii ca limba româna a imprumutat cuvinte din Latina si nu ca a mostenit, ar insemna sa negi ca limba româna ar fi o limba NeoLatina precum "surorile" ei. Or, asa cea, este pentru multa lume intelectuala au ba asemanator unei crime a la les majeste:-))

Alex

Ai spus:
__________________________________________________
....ma duci la psalmi,la betie,la cocaine,uneori taci....
__________________________________________________

Rareori vezi cuvintul "psalmi" in aceeasi propozitie cu "betie" si "cocaine". Dar de la tine venind nimic nu ma surprinde. Totusi sint foarte ingrijorata de starea ta. Ai scris atitea despre unul si altul (artisti, muzicieni, cintareti) care si-au facut viata de gunoi din cauza substantelor care le-au abuzat. Nu stiu ce bun gasesti in aceste lucruri? Nu-i destul sa te uiti la un rasarit de soare si sa te umpli de senzatii de fericire? Nu-ti ajunge sa te uiti la cerul indigo plin de stele si sa te simti ca plutesti in univers? Nu-i nimic mai senzational decit sa te scoli inainte de a rasari soarele sa iesi afara si sa respiri aerul proaspat si racoros de afara, sa vezi cum roua de pe iarba, flori si frunze licareste ca niste diamante in bataia primelor raze de lumina. Sa umbli cu talpile goale in iarba uda; sa auzi ciripitul pasarelelor; sa asculti forfotul lenes al primilor oameni mergind la munca. Ah, viata, drogul cel mai adictiv! Iubesc natura, imi place sa ma sui pe culmile cele mai inalte, si sa privesc imensitatea acestui pamint. Tot asa imi place sa ma cobor cu urechea linga pamint si sa privesc imensitatea detaliilor, un fir de iarba, o furnica, un bob de nisip. Ce rost are sa-ti minjesti creierul cu iluziile unei substante?

PS: Nu am P.O.Box. Am email.

Gandesc ca te-a mers bine la test...si l-ai luat cu felicitari ...numai razi!!!
OK! Belle,thanks! si am rabdare sa te astept ...a-mi povesti.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

sti de ce se zice "it rains cats & dogs"? De mult de tot, cand se traia
in colibe, cand poua tare, se aduceau animalele inauntru...

jimmy/fefe,
pai un cuvant poate fi un verb, adjectiv, sau un substantiv, ca de exemplu:
"f#ck you, you f#cking f#ck"

increderea in raza de deasupra mea... raza de dumnezeire... asta-mi da puterea sa ma trezesc in fiecare dimineatza si sa iau realitatea asa cum e...
au fost dimineti in care ma trezeam cu sufletul gemand in mine, surd... ca nu vroiam sa merg mai departe... da`-mi ziceam ca e o limita la toata durerea: "cat o sa plang?... pana n-o sa mai am lacrimi... si dup-aia? dup-aia tot inainte o sa merg, alt drum nu stiu.."
asta e raza mea... never failed to be there for me... de cand am descoperit-o, nu mai sunt niciodata singura...

cred ca mi-am plasat textul asta..cam aiurea da a fost accidental
Ma bucur ca te-a facut sa razi, intr-un fel asta-i intentia, si poate mai vrea sa spuna ceva(textul)...oricum, ma bucur ca nu esti dintre cei care se scarbesc sau se indigna...si in primul rand l-am scris ca sa pot rade in voie de mineee :))))))))))))

Eu zic Ca nu gindesti bine.
Si sti de ce? Eu am trait acele momente ,casatorit cu trei copii, si stiu foarte bine cum a fost.
Dar stiu citeva axiome,pe care l-am invatat de la cei mai batrini chiar si de cit parinti mei:
1. Nu judeca ca sa nu fi judecat.
2. Nu omori ca sa nu fi omorit la rindul tau.
3. Nu face datorii.Mai devreme sau mai tirziu va trebui sa le platesti, chiar daca nu ai de unde.
4. Cere si ti se va da.Cu copilul in brate am fost la primarie si am primit o casa.
5. Niciodata sa nu scuipi mina pe care, cu voie sa fara voie, ai sarutat-o.
Respecta aceste axiome si vei trai foarte bine, fara sa-ti fie rusine la sfirsit de ce ai facut in viata.
Cu stime RAZA.

Asa este.
Un popor ca sa fie condusa "in mod democratic" trebuie sa fie incult.
Asa se prezinta situatia in acest moment. Si este foarte regretabil.
In schimb am invatat sa ne urim , mintim, omorim , inselam, droga, sa injuram la tot pasul si alte asemenea "democratisme".
Ascultam la TV pe cineva care spunea cu o nonsalanta dispretuitoare ca " turismul nu este pentru orcine" si ca "romanului sa-i iasa din cap ideia turismului popular". Comenteaza daca poti.
Capitalismul si democratia ne-a adus la:
-sa taiem singuri caloriferele din case
-sa folosim alimente pe baza de soia (bune pentru sanatatea noastra)
-sa nu ne mai permitem un concediu
-sa nu-l mai avem deloc (concediu)
-sa ne trimitem copii de mici sa munceasca (cu toate ca legea teoretic
interzice asa ceva)
Si lista poate continua.
Eu nu spun ca inainte a fost bine. Departe gandul acesta.
Dar se pare ca pe timpul comunistilor ..........
Cu stima Raza.

Daca parinti domniei tale ar gresi , le-ai cere bani pentru glontele destinat lor?
Cu stima Raza.