comentarii

adjective pentru vis


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
visele Pisicutzei - de (anonim) la: 08/09/2003 05:50:13
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
Pisi, visele nu se termina niciodata, omul viseaza tot timpul, la orice virsta, aminteste-ti de Lucian Blaga, " Eu nu strivesc corola de minuni a lumi, ...".
Cum zicea un mosneag: "vise t - de Daniel Racovitan la: 30/11/2003 12:38:07
(la: La multi ani Romania !)
Cum zicea un mosneag: "ehe... vise taica! vise!..." :)))
si-a implinit omul visul - de Coralie la: 07/01/2004 12:16:23
(la: Un roman din exil ctitoreste o biserica la Campulung Moldovenesc)
si-a implinit omul visul? (ar fi facut mai bine un orfelinat, daca tot vroia sa faca ceva.. sau un azil pentru batrani..)

sau fericiti cei care la 90 de ani se pot reîntoarce in copilarie...:)), ca sa nu zic ca dau in mintea copiilor...
Raspuns pt Florin - despre vise, despre politica si schimbare - de Cristian C. FRANCU la: 17/02/2004 16:06:26
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Spui ca si tu aveai vise mari prin '90. Sa inteleg ca ai fot 'dezamagit' si ai plecat?
Personal sper sa nu ma schimb prea mult!

Sunt constient ca in anii 90 (90-95) lucrurile stateau altfel pe aici prin tara. Atmosfera, mediu era altul.

Multe s-au schimbat insa de atunci. DE FAPT, MULTE am reusit NOI sa schimbam de atunci...in business, in economics, in politica chiar, in cultura....si in societatea civila!

PERFECT deacord, ma bucur ca ai spus asta: daca esti muncitor si destept poti sa fii bogat, sau sa reusesti as spune eu, ORIUNDE> Deci si in Romania.

Ideea mea: hai sa nu mai dam vina pe sistem, pe altii, pe guvern, pe mentalitati-caci tocmai aceste mentalitati blamate ne fac sa dam vina pe altii.

Hai sa trecem la treaba. FIECARE! Sa ne orientam pe solutii si nu pe probleme si sa nu ne lasam. THERE IS ALWAYS A WAY!
Cred in asta!

Si nu cred ca daca gandesc asa se poate spune ca inca mai cred in Mos Craciun...
Desi, Mos Craciun asta...este cel mai ambitios om de pe pamant...:) :) imagineaza-ti, sa duci tu intr-o singura noapte cadouri la toti copiii din lume. Super obiectiv!
:)

Cat despres a schimba oamenii...

In primul rand vrea sa invat sa ma schimb pe mine!!! Nu acel miloion de dolari e esential ci persoana care voi deveni incercand sa ii strang...

Abia dupa ce ma voi schimba si modela pe mine...pot sa incerc sa schimb pe cei din jurul meu.

Si impreuna cu ei sa schimbam pe cei din jurul nostru!

Sa le aratam ca se poate!

O viata irosita ar fi aia in care mi-as vedea numai de mine!

Implinirea mea: sa fac pe bani ce as face cu placere si gratis...sa ajut oamenii, sa tin training si sa ajut oamenii in personal developmentul lor!


!!!! Nu am vrut sa ma laud cu ceva!!! NU vreau sa imi scriu calificari sub nume...Nu am incercat decat sa ma prezint in primul meu mesaj...asa cum sunt...fara sa las ceva deoparte!

DESPRE PRESEDENTIE>..

nu acum! Florine nu acum, dar in 10-20-30 de ani...cine stie.

Cand voi avea ceva de spus, demonstrat, dovedit...cand voi avea ceva de aratat in urma mea...voi intra si in POLITICA!

Si stiu ca nu voi fi singur. Voi avea grija ca in jurul meu sa am oameni de exceptie.

:)

Numai de bine...


Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#9867 (raspuns la: #9855) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce poate fi sufletul - teorie din 1998- - de adacartianu la: 20/03/2004 14:59:16
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
*** Contemplând asupra marilor scrieri, începând de la filosofii antichităţii şi până la cei contemporani, am întâlnit o diversificare bogată de idei, asupra sufletului şi asupra sentimentelor. Aprecierea mea este că nu s-a ajuns la o concluzie finală definitoare, iar ce ştim, este ceea ce raţiunea ne-a permis să înţelegem şi să descifrăm.
De aceea gândesc că o mare parte din sentimentele noastre nu ne sunt pe deplin cunoscute. Şi uneori sub influenţa raţiunii care le controlează, sunt ori mai intense, ori diminuate ca valoare şi conţinut.
Omul este bivalent, trăieşte pe seama celor două
( raţiune şi suflet ), însă nu necesită o informare amplă despre acestea, mulţumindu-se cu caracteristici generale. Însă ca orice alte existenţe, acestea trebuie cunoscute în întregime, sau măcar în întregimea care ne este permis să cunoaştem.
Sufletul ca orice alt lucru trebuie studiat cu amănuntul, pentru că există întotdeauna întrebarea, ce este sufletul?
Majoritatea l-au căutat prin raţiunea care le defineşte şi analizează pe toate, eu am să-l caut în abstract. Pentru că sufletul nu are caracter echivoc, ci abstract.
În concepţia mea sufletul nu poate fi definit prin raţiune, pentru că nu are caracter raţional. Este o entitate existential conştientă prin raţiune, dar total abstractă ca formă.
Astfel că trebuie căutat abstractul, prin care înţeleg separarea şi generalizarea însuşirilor caracteristice ale sufletului, căci despre el discutăm.
În filosofie abstractul este categoria care desemnează cunoasterea proprietăţilor esenţiale şi generale ale obiectelor şi ale fenomenelor, reflectând asupra notelor esenţiale şi generale, lăsând la o parte particularităţile concrete - senzoriale, ale obiectelor.
Sufletul este abstract din cauza lipsei de ilustrări fizice concrete a acestuia. Deoarece sufletul nu are reprezentări materiale decât atunci când omul tranfsormă sentimentele în acte ale acţiunii sale.
Totodata pornind de la analiza sufletului din prisma proprietăţilor lui generale şi esenţiale vom ajunge să vedem că tot ceea ce este general în suflet deja cunoaştem, pentru că sentimentele prin care caracterizăm sufletul ne sunt cunoscute în definire ca orice alte lucruri şi însuşiri exterioare. Generalitatea se află permanent în conştiinţa noastră, nu ne putem desprinde de ea în gandire pentru că există fără îndoială pe deplin legată de fiinţa noastră în caracterizarea generală a individului. Proprietăţile esenţiale ale sufletului nu se pot gândi cu amănuntul, ele doar există undeva în noi, mai adânci decât gândul.
De aceea există această incertitudine asupra sufletului, pentru că dacă omul nu poate gândi logic asupra a ceva, consideră că acel ceva nu există cu adevarat şi totul este imaginaţie.
Însă esenţa pură a sufletului se dovedeşte a fi în noi datorita faptului că uneori gândul în genialitatea sa reuşeşte să gândească esenţa chiar dacă nu ştie ce este aceasta cu adevarat.
Sentimentele pe care le trăim ne definesc în ineriorul nostru, le percepem inevitabil şi cu ajutorul lor caracterizăm sufletul ca pe un general în fiecare, individualizându-l doar în funcţie de intensitatea simţirii generalitaţii din fiecare. Esenţialul este totuşi în fiecare acelaşi, iar din esenţial pornesc toate aceste trăiri individuale. Profunzimea sufletului este de fapt abstractul din el, nedefinitul ce nu se defineşte decât printr-o înşiruire de sentimente, dar care este mai profund decât acestea şi mai complex.
Pentru că proprietăţile generale sunt doar adjectivele unui singur cuvât care este esenţa. Sufletul privit din prisma proprietăţilor generale şi esenţiale este definit în conştiinţa noastră doar de generalitatea sa, esenţialul ridicând problema cunoaşterii în întregime a sufletului. Esenţa sufletului nu poate fi descoperită cu ajutorul trăirilor noastre, acestea au darul de a ne formula o idee despre ceea ce numim suflet, însă adâncimea pe care omul nu are puterea să o găsească este de fapt sufletul pur, restul sunt doar amănunte.
Iar omul este un norocos că poate înţelege aceste amănunte, chiar dacă esenţa reprezintă totul. Avem informaţii despre suflet ca exprimare independentă de raţiune, pentru că sentimentele nu sunt raţionale, dar nu avem o certitudine adevărată asupra lui însuşi ca un întreg ansamblu de reprezentări, tocmai din motivul că nu-i cuprindem logic esenţa, ci doar o simţim la întâmplare.
Încercând să cunosc sufletul prin abstract, privindu-l ca fiind independent de ce e în mine raţional, detaşat de obiecte şi de relaţiile care există în realitate, devenind astfel o entitate separată de mine, dar pe care o cuprind, nu din voinţa mea, ci a ei, descopăr o oarecare putere de a atinge esenţa. Poate gândind sufletul mai puţin, trăindu-i sentimentele fără o analiză interioară de a afla ce sunt, de unde vin, m-aş apropia de esenţa sufletului, care poate fi un tumult al nonsensului care capătă sens doar din exprimarea mea liberă.
Totodată esenţa sufletului se poate afla într-un centru nervos, dar în acest caz nu ar fi nimic mai mult decat organic, şi ne-am îndepărta de la mitul sufletului veşnic. Poate esenţa sufletului se află în libertatea lui de mişcare, mişcare care nu poate fi condiţionată de nimic.
Poate tocmai această mişcare liberă este baza de pornire a tuturor sentimentelor, gândind că toată generalitatea simţită nu poate exista decât printr-o acţiune a ceva, deoarece un repaos nu poate produce o reacţie, o trăire, astfel că sentimentele oamenilor nu pot provenii decât printr-o acţiune de ordin interior sau exterior.
Vom căuta însuşirile generale, raportându-le la caracteristicile esenţiale independente de noi. Pentru că dacă am spus că sufletul este abstract, trebuie să arăt abstractul ce-l caracterizează.
Să ne imaginăm sufletul ca pe un tablou plin de culori desăvârşit aşezate, dar fără o formă concisă, o imagine nedefinită pe care noi trebuie să o interpretăm. Să spunem că fiecare culoare din acest tablou reprezintă un sentiment, astfel că vom enumera totul încercâd să-i definim particularităţiile.
Dividem sufletul în culori, aflând astfel calităţile acestuia.
Aceste culori devin simple culori, ignorând existenţa sentimentelor pe care le reprezintă. Sufletul devenind o paletă de culori.
Privindu-l astfel, cunoaştem definiţia fiecărei culori în parte şi încercăm să stabilim efectul ei asupra noastră. Clasificându-le în ordinea preferinţei noastre cromatice sau pe intensitatea culorii, obţinem o evaloare a scării noastre valorice şi totodată obţinem o informaţie despre o latură a personalităţii noastre.
O persoană care alege culorile vii înaintea celor închise, este o persoană veselă, optimistă, încrezătoare; o persoană care alege culorile închise, este tristă , pesimistă şi nâncrezătoare.
Aşa cum culorile au o gradare în preferinţele noastre, aşa şi sentimentele sunt preferabile într-o anumită ordine.
Prin această ordonare a culorilor şi a sentimentelor ne individualizăm şi concretizăm imaginea noastră exterioară şi interioară.
Vorbeam despre caracteristicile esenţiale independente de noi, acestea sunt lucrurile exterioare prin care în suflet se produc o serie de sentimente, singurul esenţial al sufletului dependent de noi şi prin care putem trăi unele sentimente, este gândul.
Sufletul este o complexitate de calităţi şi sentimente care se află într-o deplină analogie unele cu altele. Cum de altfel se poate constata foarte uşor prin extinderea unui sentiment în altul. Ca de exemlu trecerea de la sentimentul de iubire în sentimentul geloziei sau urii, sau de la tristeţe la bucurie. Toată această schimbare sentimentală evidenţiază legătura analoagă a trăirilor. Un sentiment produce un alt sentiment, o trăire produce o altă trăire.
Nimic nu se întâmplă necoordonat şi nefiresc, totul are o bază reală de pornire şi un scop în apariţie şi desfăşurare.
Multe nu par evidente, însă sunt oricât de mărunte şi, se divid în mai multe feluri de simţiri şi exprimări.
Privind sufletul asemeni unui tablou abstract, fiecare înţelege din nonsensul lui, ceea ce i se pare a fi convenabil şi inteligibil pentru sine.
Şi cum de multe ori viziunea unui individ este împărtăşită şi de alţii, atunci tabloului i se va da o definire plauzibilă şi acceptată.
Însă cu toate acestea fiecare trebuie să-şi picteze singur tabloul abstract în funcţie de culorile preferate, în ordinea şi combinarea care i se potriveşte.
Am afirmat că putem încerca să definim sufletul prin culori.
Vom gândii că acesta nu este mai mult şi nu exprimă mai mult.
Este pur şi simplu vizibil. Conştiinţa identifică culorile şi prin efectul lor asupra noastră le ierarhizăm. Astfel că eu în tabloul meu aş aşeza înainte de toate culoarea albastră. De ce?
Albastrul îmi reprezintă cerul, libertatea mea de a fi şi de a visa o nemărginire.
Privind albastrul îmi voi simţii dorinţa de a zbura, ceea ce reprezintă o libertate imposibilă, dar la care sper şi mă gândesc că aş putea să o ating într-un fel.
Apoi aş alege culoarea roşie, pentru că îmi place alături de albastru, fiind o culoare aprinsă care îmi transmite ideea de viaţă.
E ca un foc ce-mi aprinde trupul în nevoi şi trăiri vulcanice. Reprezentând pentru imaginea mea dorinţa de descătuşare, de trăiri intense.
Astfel că îmi descopăr prin culori anumite senzaţii şi acestea devin stimulenţii mei interiori.
Considerând că astfel descopăr ceva nou în mine care vine din influenţa culorii asupra mea.
Revin la sentimente fără să mă gândesc la culori. Conştientizez că le simt dar nu ştiu de unde vin şi ce le produce. Spun că vin din suflet, dar nu ştiu ce este acesta. Atunci mă voi gândii ce anume mi-a produs sentimentul. Recurg la proprietăţile exterioare şi analizez vizual, auditiv, senzorial, tactil şi gustativ, prin care dintre aceste etape am trecut pentru a avea un sentiment.
Să spunem de exemplu că nu am mâncat nimic, nu am atins nimic şi nu am mirosit nimic, dar am văzut un apus de soare incredibil şi am auzit foşnetul mării.
Şi sentimentul care m-a străbătut iniţial a fost uimirea, apoi încântarea, emoţia şi bucuria.
Patru sentimente ierarhizate de o singură imagine care le-a produs fără ştiinţa mea.
Nu mi le-am creat singură raţionând că acestea trebuie simţite în acel moment, ci le-am trăit fără un scop anume dar cu o cauză.
Cauza fiind imaginea care a acţionat asupra mea independentă de conştiinţa mea.
Reacţia devine pur organică, însă această reacţie a fost determinată de ceva existent în mine. Nu am simţit durere şi nici vre-un organ care să-mi provoace aceste trăiri, dar conştientizez că au pornit din interiorul meu ca efect dintr-o acţiune exterioară.
În afara exteriorului şi al organicului există ceva mai mult, pe care nu-l pot determina material ca organ sau lucru exterior, dar ştiu că există. Este total independent de acestea, dar acţionează în deplină legătură cu ambele.
Astfel spus nu putem avea un sentiment dacă nu-l trăim organic şi totodată dacă un factor exterior nu acţionează asupra organicului, dar se întâmplă uneori să fim conştienţi că trăim un sentiment care nu provine din exterior, ci din interior. Astfel ca nu numai exteriorul produce sentimente spre interior ci şi interiorul spre interior, sentimente care se nasc din esenţă si nu au definire.
Tot ceea ce defineşte omul spre exterior din suflet sunt numai proprietăţi generale, iar tot ceea ce omul nu poate definii şi înţelege din suflet, sunt proprietăţile esenţiale ale acestuia.
Toate gândurile noastre pornesc din exterior spre interior, astfel se poate spune ca şi sentimentele noastre pornesc din exterior spre interior. În interior fiind doar definite şi trăite, în exterior fiind constatate şi preluate.
Aşa cum se preiau informaţiile, asa interceptăm şi factorii care ne produc sentimente. Iar acestea nu se produc la ordinul raţiunii şi nici la nivelul ei.
Conştienţi de faptul ca trăirea noastră produce mai mult decât putem gândii şi asimila din exterior, chiar dacă avem tendinţa să considerăm toate sentimentele noastre ca fiind produsul unor acţiuni din afară, nu putem să contrazicem nici ideea conform căreia o parte din sentimentele umane se nasc ăn interior şi le reprezentăm exterior printr-o acţiune de orice fel.
Cum am afirmat anterior, sufletul dacă ar fi organic ar fi reprezentat de cel mai sensibil organ din constructul nostru anatomic.
Pentru că numai un organ foarte receptiv şi senzitiv ar avea puterea să dezvolte în noi o asemenea gamă variată de trăiri şi, nu numai variată cât diferenţiată calitativ şi sensibil.
Iar pentru că nu toţi putem trăii sentimentele la aceleaşi nivele, am gândii că acest organ se dezvoltă diferit în fiecare. Astfel spus categorizăm oamenii în fiinţe sensibile, mai puţin sensibile sau insensibile.
Totuşi un organ care se pretinde a fi senzitiv atât de sensibil, încât să poată produce astfel de reacţii interne, nu se poate dezvolta la unii excesiv, iar la aţii deloc.
Atunci ajung să gândesc din nou, că acest suflet este imposibil să nu existe în fiecare, ca o abstractizare a fiecăruia.
Este ceva ce nu are înţeles decât organic datorită reacţilor acestuia la diferiţi stimuli exteriori, dar este o existenţă care nu-şi are explicaţie logică.
Aşa cum nici efectul culorilor asupra noastră nu-l putem explica, pentru că fiecare individ vede într-o culoare altceva decât văd eu.
Cineva poate spune că o culoare îi determină un gust sau un miros, aşa altcineva vede în culoare un obiect sau chiar un sentiment.
Totul depinde de fiecare în parte, aşa cum un tablou abstract este înţeles de fiecare în parte.
Să spunem că eu privind culoarea portocalie, mă gândesc la o portocală şi îi simt gustul, aceasta provocându-mi o reacţie a papilelor gustative şi mi se face poftă de o portocală.
În acest caz putem vorbii de o reacţie fizică creată de raţiune prin imaginea imaginară a portocalei. Însă pofta nu e un sentiment ci o reacţie pur fizică care poartă această definire.
Poate am deviat de la subiectul iniţial prin care am vrut să definesc sufletul, abstractul de la care am pornit. Această trecere prin organic şi material a avut ca scop evidenţierea faptului că sufletul e abstract şi nu-l pot definii altfel.
Dar totuşi abstractizarea a ceva se datorează faptului că acel ceva este conceput ca o generalitate, iar în temeiul lui nu au fost aduse suficiente dovezi de a fi demonstrat şi asta îmi întăreşte convingerea că ce a rămas nedemonstrat asupra sufletului este esenţa, adâncimea pe care nu o vom putea explica niciodată, dar pe care avem norocul să o simţim uneori.
Atunci aş putea venii să gândesc că putem definii sufletul prin absurd, ceea ce înseamnă contrazicerea oricărei logici şi prin metoda reducerii la absurd să demonstrez un adevăr.
Este logic să gândim că nu există suflet atâta timp cât nu avem o formă real palpabilă sau vizibilă, este logic să căutăm un adevar asupra sufletului pentru a avea siguranta că acesta există, este logic să nu ne încredem în vise care până acum nu au putut fi demonstrate, este logic că suntem nişte dobitoci dacă credem că aceasta este logica sufletului.
Este absurd să gândim că nu există suflet dacă acesta nu este un material palpabil!
Logic suntem nişte imbecili şi absurditatea noastră este sufletul, singurul adevar ilogic, dar care există.
Metoda este modul în care cercetez ceva pentru a cunoaşte şi transforma realităţile obiective.
Obiectivitatea sufletului se găseşte în sentimentele care îl fac real în conştiinţa noastră, pentru că dacă nu am fi conştienţi de acestea nu am şti despre suflet că există.
Sufletul este singura realitate obiectivă, dar pe care lumea nu o ia în seama decât din nevoia egoistă de a trăii uneori regeşte.
Descartes spunea că pentru a cunoaşte sentimentele sufletului trebuie să facem distincţie între funcţiile sale şi acelea ale corpului. Astfel că el gândeşte că ceea ce este în suflet “afect”, adică efect, este în corp acţiune.
De aici concluzionez că sentimentele sunt efectele unor acţiuni dependente sau independente de noi. Iar ceea ce înţelegem că aparţine numai de noi, în interirul nostru si, nu aparţine nici unui alt corp, atribuim sufletului.
Virtutea umană nu se afla în corp, ci în suflet.
Sufletul este un construct imaterial ce-şi găseşte locul în materie.
Sufletul nu are definiţie de aceea nimeni nu poate să spună ce este, însă sufletul are simţire şi simţindu-l putem spune ce este.
În vasta sa exprimare şi întindere interioară putem înţelege legătura sufletului cu universul, iar de aici gândim că adâncimea sufletului omenesc este nelimitată completându-se cu adâncimea universului, astfel sufletul devine libertatea omului, libertate pe care nu o găseşte pe lume. Sufletul este elementul care ne leagă de întreg prinrt-o neânţeleasă armonie cu tainele universale.
Sufletul poate fi nedefinirea care are definire prin moartea organicului, atunci când omul devine el însuşi esenţă.
Este singura liberate autentică a omului, dar pe care acesta şi-o îngrădeşte cu bună ştiinţă, contabilizând-o şi disecând-o ca la o oră de anatomie.
Sufletul este martirul imaginaţiei noastre. Poate fi gândit, ca fiind unitatea născută din legătura între forţa universală contopită cu forţa organicului. Numai printr-o astfel de conexiune fantastică, sau interacţiune fizică între forţe cu poli opuşi,cu sarcini diferite, sufletul
şi-ar găsi definiţia ce se vrea a fi un adevăr, contestabil.
Sufletul este o forţă narturală care acţionează asupra organicului pământesc în funcţie de forţa emanată de fiecare organism în parte. Astfel că omul ar putea fi cel mai puternic organism viu al planetei, sau cel mai slab, iar din legătura sa fizică cu universul iau naştere sentimentele.
Aşa că dacă sufletul este o forţă naturală, nu omul cuprinde sufletul în sine, ci sufletul îl cuprinde pe om. Gândind astfel înţeleg ce este de fapt şi omul şi sufletul : natură si forţă universală.
Iar daca sufletul cuprinde omul, s-ar putea ca noi sa existam tocmai din nevoia sufletului de a traii, de a se exprima, si astfel spus sa fim doar simple existente de care acesta se foloseste in exprimarea sa. Ca orice anorganic care are nevoie de materie pentru a fi si-a gasit locul propice in oameni, iar de aici apare proprietatea omului de a avea suflet si dependenta sufletului de om.
Cred că de aceea se spune că sufletul este veşnic, forţa universală nu dispare niciodată, indiferent daca organicul se dezintegreaza.
ma alatur viselor voastre !pa - de (anonim) la: 22/04/2004 05:12:03
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
ma alatur viselor voastre !pacat ca in Rom. n-am intilnit multi oameni vegetarieni...chiar a fost o problema si un subiect de gluma...
#14300 (raspuns la: #13882) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
visul meu - sa ma intorc in romania - de (anonim) la: 15/05/2004 17:28:23
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
am plecat acum 3 ani din Romania ca programator. Nu pot sa spun ca am avut o viata grea in Romania, ci normala, nici bogata, nici saraca . Ceea ma interesa e sa pot face ceva in strainatate, intrucat in Romania, sansele sunt foarte limitate daca nu ai relatii cu oameni din vechiul aparat comunist. Deja mi-am luat o garsoniera la Paris, la margine e adevarat, dar sunt multumit. Oricum vreau sa impartasesc cateva idei care sunt foarte importante pentru a va integra intr-o tara europeana:

1. In primul rand, europenii sunt foarte sceptici vis-a-vis de romani, ii vad ca talhari in momentul de fata (nu uitati ca si italienii erau vazuti asa in urma cu 50 ani, dar intre timp, s-a amerliorat situatia) , asa ca e important sa incercati sa aveti un partener de viata bastinas. Prietena cu care traiesc e frantuzoaica. Un partener de viata roman nu va face altceva decat sa va izoleze.

2. Cercul de prieteni trebuie sa fie bastinasi.

3. Exista o problema cu romani, sunt f. provinciali. Nu este o regula generala, dar statistic, f. probabila. Prin urmare, se intampla sa ii vezi dupa 15 ani ca au trait intr-o tara straina si sunt imbracati tot ca romani.

4. Trebuie sa plecati f. tanar, pana in 25 de ani. Dificultatile pe care le veti intampina depasesc paranormalul, dar tot se merita. Fiind tanar se poate merge inainte. O varsta de 35 de ani e deja prea mult. Stresul acumulat poate duce la multe probleme de sanatate.

5. N-as recomanda sa emigrati in america de nord, ci intr-o tara EU. Mentalitatea din America de nord este f. diferita .In plus daca aveti cea mai mica problema aici in EU, va puteti intoarce acasa la mamica pentru a va relaxa ceea ce nu e cazul cu America, costul transportului este net superior. Emigrand in America, practic rupeti legatura definitiv cu Romania, depinde de voi daca vreti sa o faceti. Traind in EU si obtinand cetatenia EU, puteti sa va mutati cand vreti in Anglia, Suedia sau chiar Grecia. In plus, concurenta in America este de speriat, daca sunteti o bestie si sunteti dispusi sa luptati cu orice pret, atunci America este locul vostru, daca sunteti o persoana mai calma, fara aspiratii colosale, stati in EU.


4. Nu uitati niciodata Romania. Romania a trecut printr-o perioada cumplita, saracie absurda. Asta nu inseamna ca trebuie sa o lasati in urma. Din cate am vazut situatia s-a amerliorat si cu siguranta Romania va intra in comunitatea europeana. Nu cred ca Romania va ajunge vreodata o putere, dar desigur isi va asuma un rol in sud estul Europei. Nu uitati ca Romania era mereu mai bogata decat toate tarile balcanice, inclusiv Grecia care e membru EU. In ceea ce ma priveste o sa ma profilez pe o activitate care sa-mi permita sa ma intorc mereu in Romania. Romania are un potential enorm, are sa devina ceea ce era inainte de venirea comunismului, motorul economic din sud-estul europei.
Populatia descendta EU din Romania e enorma si cuprinda sasi, greci, unguri si evrei care sunt imprastiati in toate tarile EU. Marile orase din Romania sunt construite prin contributia acestor etnii. Renuntand la granite si adoptand o legislatie corecta, nu ar ezita sa se reintoarca sau cel putin sa intemeieze o activitate in tara stramosilor lor. Asta este singura problema, anume vechile cicatrici. Romania e puternica prin minoritatile sale, cu o europa libera, lucrurile se vor pune pe picioare.
Iubesc Romania!!!!!!



#15450 (raspuns la: #8027) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata si vise si echilibru - de pr Iulian Nistea la: 30/06/2004 20:36:00
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Geani,

Intai, orice om trebuie sa stie ca nu e anormal ca dupa moartea cuiva apropiat sa aiba vise cu acea persoana, mai ales cand e cineva apropiat din familie. Intre oamenii care traiesc impreuna se creeaza niste legaturi sufletesti puternice, care fac ca, intr-o prima perioada de timp de la moartea unuia, sa existe inca o comunicare sufletesca, ce se poate manifesta si prin vise.

De asemeni insa trebuie sa stim ca aceste legaturi pot fi uneori oarecum lumesti, adica trag sufletul oarecum in jos, spre pamânt si nu este bine nici pentru unul nici pentru altul. De aceea bine este ca incetul cu incetul sa acceptam ca aceasta persoana apropiata s-a dus la Domnul si e bine acolo unde e si va veni vremea sa fim iarasi impreuna, pentru vesnicie.

Visele sunt tin de o sfera amestecata a sufletului, nebuloasa, in care noi nu suntem in stare sa facem discernamântul intre bine si rau, de unde vine una si alta. De aceea Parintii nostri duhovnicesti ne recomanda pur si simplu sa nu luam in seama aceste vise, sa nu ne chinuim sa ni le amintim, sa nu ne preocupam de ele si mai ales sa nu le interpretam in nici un fel, caci deja intram pe o panta periculoasa.

E adevarat ca atunci cand moare cineva apropiat se creeaza un dezechilibru. Oameni care au trait impreuna si au fost apropiati, care s-au ajutat si s-au echilibrat in viata... Sigur ca se creeaza un dezechilibru. Si pentru ca stim asta, ni se cade a fim mai vigilenti, sa intelegem ce ni se intampla si sa trecem cu intelepciune prin aceasta incercare.

Domnul sa va ajute.
Iertati-ma.
pr_iulian
#17075 (raspuns la: #16982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vise - de Alice la: 30/06/2004 21:04:42
(la: Sistemul de invatamant in Romania)
spui 'ma stept la mai mult', 'visez la un sistem mai bun', 'de ce nu as putea sa VISEZ ca voi schimba ceva?"

draga meeeeeaaaaaaaa, doar in vise se schimba ceva daca ASTEPTAM numai sa se-ntample!!!

"Nimeni nu are dreptul sa iti fure visurile si convingerile!"????
Asta-i un sablon afurisit!
Nimeni NU POATE!
Daca vor disparea, ori n-au fost veritabile, ori tu nu destul de perseverenta!

ps. si eu visez, ma pierd adesea-n reverii. nu asta-i calea, sa ma crezi.
nu mai cere, creeaza, poti sa-ncepi in vis, acolo suntem magi, dar adu-le cu timpul, pe pamant!

numai bine, suflete curat si iarta-ma ca te-am tras malitioasa de un motz imaginar - am avut atunci convingerea ca trebuie.
inc-o mai am.:)
#17078 (raspuns la: #17064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Visele - de Pisicutza la: 02/07/2004 23:01:12
(la: Sistemul de invatamant in Romania)
Visele...
Daca as trai numai din vise astazi nu as fi nimic,as fi o inadaptata.Eu nu vreau sa fug de realitate.Stiu cum este.De cand ma stiu am incercat sa schimb si sa lupt pentru ceea ce vreau.
Stii,fara a te jigni, nimeni in lume asta nu are dreptul sa "traga de mot" nici macar virtual fara a cunoaste toate detaliile...In fine...Pentru asata sunt aceste discutii.Inima iti dicteaza ce sa scrii,iar de putine ori ratiunea intra in joc pentru a demonstra ceva.Discutia ramane deschisa...Astept oricand intrebari.
Love,Pisicutza
#17212 (raspuns la: #17078) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce Este Un Vis? - de Pavel Campeanu la: 05/07/2004 21:09:05
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Preotul Iulian Nistea a abordat problema Visului dintr-un punct de vedere nestiintific. Nu spun ca interpretarea dansului este complect eronata, dar spun ca pe langa interpretarea Bisericii, mai exista si o interpretare stiintifica. Ambele pozitii ar putea fi puse in acord.
De exemplu, parintele Nistea ne spune ca "visele trag sufletul omului in jos, spre pamant," si ca "visele fac parte dintr-o sfera nebuloasa in care noi nu mai suntem in stare sa facem discernamantul intre BINE si RAU." Cu tot respectul pe care i-l datorez parintelui, eu sunt in total dizagrement cu interpretarea sa.
In mintea mea eu cred ca Dumnezeu, cand a creiat Omul, a creiat si Visul (posibiltiatea omului de a visa vise). Probabil ca Visul a fost pus in om nu ca sa-l confuzeze, ci ca sa-l ajute cumva.

Asa dar, ce este un vis?

Visul este nimic altceva decat o forma simbolica de comunicare a omului inteligent. Subiectul este foarte complex, dar daca aveti putina rabdare si vreti sincer sa stiti pozitia stiintelor, dati-mi voie sa va explic mai "pe romaneste":

Creierul este intr-o activitate constanta, fara pauza, manifestate electric prin asa numitele unde cerebrale, care se pot examina direct pe hartie. Diferitele stari de constiinta, cum sunt starea de veghe, somnul, starea de alerta, somnolenta, agitatia, plictiseala, visarea cu ochii deschisi, concetratia mentala, toate astea cauzeaza diferite unde cerebrale. Activitatea noastra constienta foloseste numai circa 10% din activitatea cerebrala. Alte activitati (respiratia, bataile inimii, simtul vederii si al auzului, echilibrul mersului etc.) reprezinta si ele un mic procentaj. Exista in creier o arie speciala care controleaza IMAGINATIA. Stiinta abia acum descopera cum functioneaza. IMAGINATIA este ceva mai mult decat atunci cand visam ca suntem la volanul unei masini noi sau cand "vedem" pe cineva in pielea goala care ne atrage sexual! Este la fel ca atunci cand privim norii si vedem diferite forme ciudate. Este tendinta noastra naturala de a desparti "ordinea de haos." Mintea noastra nu prea agreaza haosul, de fapt i se opune si alteori incearca sa faca ordine din haos. Asta este foarte important in procesul de visare. Procesul acesta ia si el un procentaj destul de mic din activitatea cerebrala. Dar mai exista si MEMORIA. Memoria este vasta! Memoria ocupa un mare procentaj din activitatea creierului! Mai mult decat va imaginati dumneavoastra.

Si apoi, avem VISUL. Eu personal cred ca -- intr-un grad mai mare sau mai mic -- toti visam, zi si noapte. Visam chiar cand suntem la serviciu, sau cand conducem masina pe freeway, sau cand ne bem cafeaua, sau cand facem dragoste. Procesul are loc in subconstient, nu in realitate. Poate ca din punct de vedere technic nici nu putem sa spunem ca visam, dar activitatea este foarte apropiata de vis.
Cand dormim, dupa un numar oarecare de cicluri de activitate cerebrala, incepem sa "vedem" aceste vise cu mintea noastra constienta si sa "inregistram" cu ajutorul memoriei (asa se intampla ca ne aducem aminte de ele uneori).

Bine, bine, nene Pavele, dar...ce sunt visele? ma veti intreba.

Pai, din cele ce v-am explicat mai sus (in special chestia cu despartirea ordinei de haos), incercati sa va imaginati urmatoarele:
Creierul vostru, constiinta voastra si spiritul vostru, in timp ce se odihnesc, "revizuiesc" si "analizeaza" (in felul lor special) datele inregistrate in memorie. Undeva in culisele memoriei, se gasesc toate tendintele naturale ale vietii voastre, ale credintei voastre, fie ca le-ai violat sau nu, toate informatiile pe care le-ai castigat prin intuitie psichica (NOI TOTI avem asta in noi) si bineinteles, toate formele de comunicare cu Dumnezeul nostru.
TOATE ACESTEA, la fel ca si "citirea subconstienta printre randuri" a ceiace stim dela alti oameni ca si noi, sunt procesate, prelucrate de catre noi. Toate datele vin ca un HAOS, iar mintea noastra (la fel ca atunci cand privim norii si vedem forme) pune totul la un loc si restabileste o oarecare ORDINE sub forma unor scenarii vizuale, ca intr-un spectacol de sunet si lumina. emotie si activitate imaginara.
Rezultatul este...Ati ghicit, este VISUL!

Dar vai, ce bine ar fi fost daca ar fi fost atat de simplu!

Visele noastre sunt influentate de factori din viata noastra si din spiritul nostru, si toate aceste influente creiaza "categorii" infinite ca variatate. Uneori avem tendinta sa "categorisim" visele noastre ca "profetii" sau ca "vise obisnuite" sau "fizice" sau "cosmare" (ca sa amintim numai cateva). Si incepem sa le studiem pe fiecare in parte cu speranta ca vom gasi ceva in ele care sa ne fie de folos.
Iata cum vad eu problema: Mintea si spiritul nostru, impreuna cu creierul fizic, constituie de fapt cel mai mare computer care a fost creiat vreodata. Ca sa-i intelegi "bucataria" trebuie mai intai sa inveti despre tine insuti, despre Dumnezeu, despre viitorul nostru, si despre ceilalti oameni. Avem multe de castigat din vise, de exemplu o sanatate mai buna (fizica si mentala), o calitate de viata superioara, sau chiar cum sa castigam mai multi bani (de exemplu cand visezi o inventie sau o ideie mare).
Acum, pentruca aveti o ideie de baza despre vise si visare, stiti acum ce este un vis din punct de vedere teoretic, puteti acum sa intelegeti mai bine si sa decideti cum sa folositi visele voastra spre folosul vostru propriu.
#17342 (raspuns la: #17075) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa fim seriosi!visul e frumos - de immigrantul la: 06/07/2004 15:59:42
(la: Apropo coruptia)
Sa fim seriosi!visul e frumos de te da jos din pat,intr-adevar,insa la noi politia nu ia deocamdata masuri decat impotriva celor care nu au de gand sa se corupa.si poti sa stii daca inculpatul nu e vreun cumatru cu comisarul de politie caruia te adresezi?Atunci sa vezi ce ti se poate intampla.cel putin in orasele mai mici de 100000,nu e nici o sansa pentru urmatorii 2-3000 de ani.....
vis stiintific imaginar - de pr Iulian Nistea la: 09/07/2004 00:58:32
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna ziua, dl Pavel.

Nu am intentia sa declansez o polemica, fiindca nu e locul ei aici.
As vrea doar sa fac câteva remarci:

1. V-ati inceput demonstratia "stiintifica" citându-ma deformat (si in plus cu ... ghilimele). Iata diferentele:


    - Pavel Campeanu: "visele trag sufletul omului in jos, spre pamant"


    - Pr. Iulian Nistea : "aceste legaturi (sufletesti puternice) pot fi uneori oarecum lumesti, adica trag sufletul oarecum in jos, spre pamânt si nu este bine nici pentru unul nici pentru altul"



    - Pavel Campeanu: "visele fac parte dintr-o sfera nebuloasa in care noi nu mai suntem in stare sa facem discernamantul intre BINE si RAU."


    - Pr. Iulian Nistea : "Visele sunt tin de o sfera amestecata a sufletului, nebuloasa, in care noi nu suntem in stare sa facem discernamântul intre bine si rau, de unde vine una si alta."

Ce demonstratie "stiinstifica" veti face cand porniti de la niste premise false sau inventate?

2. V-ati continuat demonstratia "stiintifica" cu afirmatii de genul "In mintea mea eu cred [...]" sau "Eu personal cred ca [...]" a caror valoare "stiintifica" e ... evidenta.

3. Acum, n-as vrea sa fiu ironic, pentru ca sunt multe idei bune sau interesante in ceea ce ati scris. Dar o viziune care reduce spiritul omului la stadiul de computer ("Mintea si spiritul nostru, impreuna cu creierul fizic, constituie de fapt cel mai mare computer care a fost creiat vreodata") mi se pare ca compromite totul...

4. Iertati-ma, aceasta indepartare de la invatatura crestina si ortodoxa ma face sa va invit a continua discutia pe un alt forum, ca:

- http://groups.yahoo.com/group/easternorthodoxforum/ , sau

- http://groups.yahoo.com/group/religieteologiespiritualitate/ .

Toate cele bune,

pr. iulian

email: inistea@yahoo.com

#17536 (raspuns la: #17342) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
El in vis... - de dinisor la: 09/09/2004 19:44:07
(la: PUTEREA RUGACIUNII)
Am citit comentariile de aici. Subiectul tau e interesant.

Scrii la un moment dat ca iti doresti sa il visezi pe El. Te inteleg. Este intr-adevar o experienta unica. Ceea ce cred eu insa, este ca El vine in visul oamenilor care sunt in mare necaz pentru a le readuce speranta, pentru a le linisti durerea, pentru a le reaminti ca nu sunt singuri. Faptul ca nu il visezi nu inseamna ca nu te iubeste. Ci inseamna ca nu esti in mare necaz. Si asta e bine.

L-am visat acum opt ani. Intr-o noapte! Este singurul vis din viata mea pe care mi-l amintesc in cele mai mici detalii. A durat doar o fractiune de secunda, dar acea fractiune este eterna. Pentru ca ea este in sufletul meu, pentru ca imaginea visului o port cu mine si imi da putere de cate ori mi-e greu. Blandetea cu care mi-a mangaiat crestetul capului, caldura cu care mi-a soptit ca va fi bine, sunt trairi ce am sa le iau cu mine si in viata viitoare.

De atunci, sufletul mi-e linistit si viata mi-e usoara. Pentru ca stiu! Pentru ca nu mai sunt singura! Pentru ca El vegheaza asupra mea.

Nu fii trista ca nu Il visezi. Fii fericita ca te iubeste atat de mult incat nu esti printre cei ce au nevoie de El in vis. Fii bucuroasa ca esti binecuvantata.


_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
"Visul familiei Nastase: o tara care tace..." - de DRACULA-i la: 16/10/2004 14:44:08
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
"Visul familiei Nastase: o tara care tace"
http://news.softpedia.com/news/1/2004/October/9989.shtml

Ce parere aveti?

TRASUL IN TEAPA
Lasii
Ironici
Negativistii
Gelosii
Avarii
Impostorii
Vise de calugar... - de zenmonk la: 13/12/2004 12:12:36
(la: ABSOLUT NEPOETIC SI NECREATIV:O zi din viata mea…)
Te-ai gandit vre-odata sa incerci macar sa traiesti altfel... Cineva imi rasuna in urechi: Sa fii si vultur si broasca testoasa... Oare e prea greu? Oare e prea usor ca sa luam asa ceva in considerare... Oare?... Oare de ce? Poate pentru ca nimeni nu se gandeste ca se apote si altfel...Ai incercat sa crezi ca toata viatza e un vis interminabil... ai incercat sa vrei sa nu te mai trezesti? Ai incercat sa crezi ca tot ce se intampla se intampla cu un scop? Ai incercat sa-ti imaginezi ca esti intr-adevar centrul universului si pentru tine se intampla tot ce se intampla in lume ... sau ca exista viatza doar in jurul tau intr-un perimetru restrans pentru care tu esti centrul sau dumnezeul? Iluzia se creaza in minte spunea un filozof... Dar oare aceasta iluzie paote crea si defini in amanunt realul? Dar oare ce este acest real? Este autobuzul care nu mai vine la timp pentru tine? Sau pajistile inflorite ale muntilor vara? Te-ai gandit ca poate, tot ce se intampla se intampla doar in mintea ta? Te-ai gandit sa visezi un altfel de vis? Sau te-ai gandit ca poate... daca ai visa altceva... poate ca totul s-ar narui... paote ca daca tu te-ai sui in primul autobuz ce-ti iese in cale si care ar fi complt gol... s-ar rasturana in prima curba si ar trebui sa te trezesti dintr-un vis atat de echilibrat ca al tau...
Probabil ca nimeni nu va intelege nimic din aberatiile mele, dar o singura idee mi se apre importanta... viatza noastra reprezinta un ehilibru firav intre 2 lumi... nu va intrebati de ce? nu incercati sa mai schimbati realul... incercati doar sa visati frumos...
Romania va deveni tara viselor - de nickyola la: 29/12/2004 22:36:01
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
Dar va fi tara visurilor marlanilor cum spui tu.Nu te-ai gandit ca odata erai si tu printre cei care calatoreau in autobuze care puzzeau?Acum esti tu cu "puzzo sotto il naso"cum se spune in Italia.
Stii cred ca ai dreptate cat timp vor exista romani ca si tine Romania nu va putea deveni o tara de vis.
Si stii ceva?un coleg roman ar fi cunoscut toate monedele din lume tu saracul de tine nu ai norocul de colegi inteligenti ca si romanii nostri.Or fi ei straini democratici,or avea ei bani mai multi dar cultura generala le lipseste....daca erau mai buni ca si romanii nu ajungeai sa lucrezi pentru ei.
Si pentru ca eu in Romania am invatat sa-mi iubesc si dusmanii iti urez un an nou bun in care visele romanilor sa se implineasca.....asa sa te oftici tu!
#32420 (raspuns la: #31866) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vis si realitate - de Dinu Lazar la: 02/01/2005 10:56:40
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am vazut aseara un documentar zguduitor despre ravagiile produse de marele val in Asia; peisaje mirifice distruse intr-o clipa, orfani si durere, ravagii si acum probleme majore cu apa potabila.
La sfirsitul documentarului am atipit cu telecomanda in mina si am avut un scurt vis.
Se facea ca revista Photo magazine a inchiriat sala de marmura a Cercului Militar ca sa faca un bal al fotografilor cu donatii pentru zonele sinistrate; se facea ca galeria noua de arta foto din Bucuresti a organizat o zi de licitatii foto, si cine a vrut a venit cu aparate mai vechi, accesorii, fotografii, si s-a strins o suma frumusica, la licitatie fiind invitati multi din lumea buna a Bucurestiului, posesorii de Rolls Royce si de Maseratti; cu aceasta ocazie s-a facut si un pact de neagresiune intre fotografii mai clasici - aia care au treaba cu plastica si perspectiva - si tinara generatie, care nu are nici o treaba cu nimic.
Si la Muzeul de arta moderna de la Parlament s-a facut o minunata seara de fotografie cu vinzare, sub egida Presedintiei Romaniei si a unei reviste de arta photo grafica romaneasca; cu banii strinsi din vinzarea donatiilor s-au putut trimite citeva tiruri de apa minerala.
Nu in ultimul rind, Afepereul a hotarit sa doneze jumatate din cotizatiile membrilor, adica 25.000$, Unicef-ului, pentru ajutorarea celor care au suferit.
Chiar si Fotoclubul de Bucuresti a contribuit cu ceva, dar pina sa aflu cu ce, m-am trezit si mi-am dat seama ca visu`i vis si realitatea e realitate, care este, adica 128.000 de victime acolo si pace si liniste aici.
La multi ani, desigur, in general, dar in special, cit mai putini ani fara organizare, fotografilor romani.
Stranie urare, nu?
#32571 (raspuns la: #32570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in vise se poate orice - de andrei p la: 04/01/2005 13:49:15
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnu' Dinu,
Mai intai La Multi Ani. Vad ca aveti vise foarte frumoase.
Dar pre-mi-se ca mai bateti campii si in vise?
"La Muzeul de arta moderna s-a facut o minunata seara de fotografie cu vinzare. Cu banii strinsi din vinzarea donatiilor s-au putut trimite citeva tiruri de apa minerala."
Sunteti constient cat ar costa sa trimeti un tir din Ro in Sumatra, Banda Aceh, sau chiar in Sri Lanka. De a doua zi, la americani, s-au hotarat.
Trimetem doar ajutoare in bani. Si Logistica.
Azi ma uitam pe "Eye on the Fleet". 2 Portavioane au adus cate 2 instalatii care pot prepara 90 mii litri apa potabila pe zi.
De altfel in vise se poate orice.
Si eu as fi dispus sa particip. Cu bine, AP
#32664 (raspuns la: #32571) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in vise se poate orice - de Dinu Lazar la: 04/01/2005 17:35:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Dar pre-mi-se ca mai bateti campii si in vise?"

Absolut adevarat.
Tragedia este ca am nu numai vise, ci si ceea ce se dovedesc a fi coshmaruri. Intr-un astfel de vis tragic, se facea ca navigam eu pe net asa, la plesneala, la nimereala, cautind la google "big names in photography" sau "the best pictures ov the century", nu mai tin minte acu`; si dau de un sit de care nu stiam, www.andreipandele.com ; si inima imi tresalta, si emotia ma cuprinde; si dau sa navighez si pacurg situl.
Imagini de mare finete, imagini extraordinare, foarte bine procesate, tonuri placute si armonioase, scanari perfecte si imagini digitale nemipomenite, situl era structurat in mai multe capitole si navigarea era usoara si logica; situl se arata a fi o adevarata capodopera, un album de imagini uluitoare, cu explicatii si texte care dadeau sens paginilor; am vazut cu aceasta ocazie nu numai o perfecta cunoastere a esteticii, a tehnicii, ci am descoperit si un creator sensibil si uman, de o delicateta incredibila, nu asa acid cum parea omu` din postarile sale pe diverse forumuri.
Asa de tare m-a impresionat situl ala, ca atunci cind m-a trezit telefonu`
si mi-am dat seama ca visez, am aruncat cu el de perete.
Asta numesc eu un adevrat coshmar; sau visul era misto si realitatea e de coshmar, nu imi dau seama...
#32677 (raspuns la: #32664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...