comentarii

adjectivul trandafiriu sa stea in fata substantivului


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
si totusi... - de Sancho Panza la: 21/11/2007 01:25:50 Modificat la: 21/11/2007 01:26:45
(la: masura eficientei)
Ca si concept, eficienta se gaseste in relatie cu multumirea, cu raspunsul la actiunile noastre, motivatia de a continua unele actiuni sau a le stopa si a face altele.

In fraza ta, eficienta e subiect si substantiv.
Dar, daca ar fi sa-i confer valoare de atribut si adjectiv, l-as alipi numai de substantivul "productivitate". Nu-l vad, de pilda, langa "afectiune", nici langa "creativitate".
Si uite-asa, pas cu pas, realizez ca numai intamplarea ma duce inainte...
Spune-mi...exista o eficienta a intamplarii? :)
stai, ca abia acum ti-am citit toata epopeea... - de Intruder la: 23/09/2009 19:11:44
(la: confa fara minciuni)
si am ajuns la concluzia ca joci MURDAR:

ii) rad atunci cand simti nevoia sa specifici "fete de treaba"! Oare de ce? Crezi ca nu se observa (daca asa era;) si vrei sa fii sigur ca'n reclama de la tembelizor CE TREBUIE sa priceapa tot omu?;)
OK, am pricipit, ele sunt de treaba pt tine si ele stiu, de ce simti nevoia sa o spui? Oare mai ai nevoie de o treaba de la ele si te pui bine pe principiul..."uitati ce frumos vorbesc de voi, poate ma aveti in vedere cand ne intalnim" ;)

iii) in afara de maan care sunt celelalte 3-4 fete de treaba...asta ca sa stiu care iti sunt fetele de NEtreaba (sau care ti-au refuzat treaba;) din imensitateda cafenelei? ;)

iv) de ce simti nevoia sa-ti asiguri (cam ca intr-un viol) o legitimitate de vezi Doamne opinie generala invocand un grup de anonime? Spune pe sleau cine sunt si ele o sa aprobe sau nu... te rog, nu le mai silui/implora interventia ;)
Atentie pe cine alegi pt ca acum ai ocazia sa demonstrezi cum om este pus la colt de MAJORITATEA celor 3-4 :)))

faptul ca mintea iti insaileaza niste scenarii superbombastice, n-ar fi nimic...dar bagi si niste aluzii de puork! (vezi unde am subliniat)
te-as intreba la modul cel mai serios: cum iti permiti aluziile respective? ok, nu te-ntreb pentru ca n-am cu cine.
TU ai tupeul sa acuzi pe altii de MITOCANIE?
da, dom'le, ai!...e logic.

cat despre Rambo care se crede Intruder...sau invers - no comment. daca n-ai invatat nici pan-acum sa delimitezi autoironiile lui Intruder de cultul personalitatii ACELUIASI Intruder, n-o sa te-nvat eu.
...bineinteles ca fo 2-3 ani de-acum incolo o sa ma santajezi cu "fetele de treaba" si "fetele de netreaba" si cu insasi "treaba" - umflata cu pompa de mintea ta. hocus-pocus, din adjectiv in expresie - a devenit un substantiv cat casa boborului...TREABA, adica.
din partea mea, n-ai decat sa faci filme seriale despre TREABA si promit sa ma prezint la casting!

suptcesuri, pace si virtute.


#484597 (raspuns la: #484521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dinule - de Dinu Lazar la: 30/11/2003 14:00:28
(la: Racoviteanule)
Il intrebam pe bunicul meu ce meserie au avut cei mai batrini din familie pe care i-a cunoscut; firul se rupe undeva dincolo de 1800... dar toti au fost tzarani din sudul Moldovei, cu ogoare mici pe care era cite o fintina cu cumpana si cite un nuc mare... poate de aici o chemare genetica pentru acei copaci singurateci; poate si altele sa fie resorturile ascunse... oricum eu nu am constientizat decit la armata ( am facut o armata relativ grea, pentru un dandy de Cishmigiu... la pifani la Vinju Mare, cu masca pe figura si marsuri de 40Km si stat in si sapat la shantzuri) - deci nu am constientizat decit atunci mirosul reavan al pamintului, ceatza de dimineatza si importanta pe care o au in viata citeva momente de liniste induse de un copac pe care te sprijini.
Cam tot in acele vremuri - erau anii `70 - am vazut un film polonez care m-a impresionat foarte tare; se numea "Iubire" si nu mai tin minte din pacate regizorul; eroul principal se cauta pe sine si a avut puterea sa faca acest lucru construindu-si citeva traiectorii diferite; a incercat sa se faca preot, dar de la A la Z, a incercat sa se faca alpinist, a incercat sa gaseasca raspunsul si in alte moduri, dar nu a gasit acest raspuns - dar a tot incercat.
Eu sunt mai fericit, caut numai in imagine - sau mai nefericit poate - si nu cred ca as putea sa ma vad ca sau intr-o imagine si nici nu stiu care imagine e mai aproape de ce ar trebui sa fie raportata la cunostintele si sentimentele mele din acea clipa - si nu stiu nici macar ce anume ar trebui sa fac.
Cautarea in sine e poate un balsam, poti sa iti zici ca ai alergat, nu ai luat medalia dar continui sa alergi pentru ca asa s-a nimerit sa te prinda bagheta celui de sus si de atunci tot alergi.
Imi este clar ca pentru ca sa faci o imagine buna trebuie sa cunosti daca nu vietile pictorilor si ale fotografilor pe dinafara macar foarte multa plastica, compozitie, culoare, tehnica, si ca in momentul in care faci fotografia trebuie sa ai puterea ca ceea ce stii sa transformi intr-un limbaj cit mai simplu, in simple verbe, adjective si substantive, si sa iti scrii propria poezie complicata folosind acel limbaj simplu.
In alta ordine de idei la mine imaginea devine, se transforma, prea deseori e o distanta mare intre ce memoreaza compact flash-ul la fotografiat si ce se poate vedea pe monitor dupa ce imaginea a fost editata in mai multe reprize.
Dar cred ca in timp se poate construi o amprenta, un stil, si acel stil unitar este esenta lucrarii fiecaruia, este ceea ce ramine, este deseori ca umbra unei scari cu un om pe un zid ars, asa cum am vazut intr-o imagine facuta de un fotograf de razboi american la Hirosima cu ceea ce ramine din noi dupa bomba atomica.
Suma tuturor imaginilor vazute, banuite si realizate, se transforma mereu in alambicul complicat al uitarii si al devenirii si da senzatia si speranta ca miine in sfirsit, sau cindva, voi face acea poza minunata in care as putea sa fiu. Dar cred ca mai am de sapat; si mai trebuie timp, har, noroc si chef. Grea combinatie...
#5540 (raspuns la: #5538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dezacordul meu - de bernicova la: 22/03/2004 08:26:55
(la: Gramatica si butélia)
Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane. Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.
#12557 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce facem cand punem intrebarea? - de adriouko la: 08/04/2004 10:08:19
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)

Ne folosim de tinerete si batranete in conversatie in mod ambiguu: deopotriva ca substantive si ca adjective. Numim si evaluam in acelasi timp, si asta e pe undeva incoerent. Dar indiferent daca e bine sau rau ca facem asa, asta ne invata ceva despre ceea ce deja credem despre varstele vietii. Spunem: "important este sa-ti pastrezi inima tanara" aparent pentru a justifica batranetea ca varsta, dar o facem reafirmand valoarea tineretii. Si asta e trist.

Dificultatea in a compara tineretea si batranetea pare a fi aceasta: ca fiinte vii, nu putem fi altfel, decat mai intai tineri si apoi batrani. (Exemplul fluturelui, a propos, este mai potrivit pentru ceea ce numim o transcendere a propriei conditii, si nu o evolutie; de-aia probabil este un exemplu foarte folosit de religii ca metafora a vietii de apoi.)

Nu vreau sa ma lungesc, decat sa spun ca daca ne-am intoarce in timp cu mintea de acum, nu am mai imbatrani la fel (ceea ce e paradoxal), si, cum ghicea Nietzsche (cred), poate nu am mai gasi nici originile aceleasi.

Este necesar deci sa fii tanar inainte de a fi batran. Mult mai important insa, tineretea nu este aceeasi pentru tineri si pentru batrani...

Cred ca tineretea o regretam din multe motive. O data, pentru ca puteam alege altfel. Cum spuneam, acest regret are un iz de paradox, pentru ca nu am fi gandit asta daca am fi ales intr-adevar altfel. O mai regretam, pentru, ca sa zic asa, elementul surpriza: simtim multe pentru prima oara, si fiecare descoperire e o promisiune, iar promisiunile sunt pline de optimism. Si mai este si trupul. Trupurile ne conditioneaza modul cum vedem lumea, si mai ales, atitudinea, pozitia noastra fata de lume (armonioasa sau rece etc.) Cred ca Hannah Arendt spunea intr-o carte despre o alta femeie, ca nimic nu poate inlocui acea inaltime de la care priveste o femeie frumoasa lumea, nici inteligenta si nici banii (si barbatii functioneaza la fel, desi tind sa cred ca trasatura trupeasca relevanta este forta fizica mai degraba decat frumusetea.)

Cu alte cuvinte, imbatranind pierdem un fel de a percepe lumea in imediat. Acest fel nu-l putem inlocui nici cu amintirea (ceea ce ar fi fetishist) nici cu inteligenta.

In apararea batranetii poate altadata. Atata doar ca exista feluri de a intelege lucrurile care depind de cat am trait si nu de inteligenta, si care nu pot fi decat mimate de catre tinerii inteligenti.

Atat. Paste Fericit tuturor!

Adrian

Muresh - de AlexM la: 21/05/2004 23:37:37
(la: Gramatica si butélia)
Muresh
Care sa fie problema ?
1. Se spune , intr-adevar , "conform afirmatiei facutA anterior"
si nu "conform afirmatiei facutE anterior" ("facutE" se potriveste cu "conform afirmatiilor facutE anterior") . Nu stiu , dar n-am nici o problema "pe chestia asta" . Vorbesc natural , fara sa fiu nevoit sa ma outocontrolez gindindu-ma tot timpul la legile gramaticale .

corect este intradevar "conform afirmatiei facutã anterior (ce afirmatie? aia "facutã") Mai frumos este cu "anterior" care, ar trebui sa fie "afirmatie anterioarã" dar care printr-un necunoscut mecanism de hiper-correctie involuntara este folosit ca "afirmatiei anterioare":-)Desigur ca acest exemplu nu a pornit de la "afirmatia facuta anterior" unde anterior este folosit corect ci numai de la observatia despre cum se foloseste cuvantul "anterior" in anumite contexturi cand acest cuvant joaca rolul de adjectiv si trebuie acordat cu substantivul ce'l insoteste.
2. "Sunt" si "sint" :
In primele clase primare si , dealtfel , prin romaneasca vorbita acasa , fusesem instruit a spune si scrie "sunt" . Mai tarziu s-a schimbat macazul si ni s-a spus ca trebuiese trecut la "sint" . Motivul nu-l stiu . Sa fie nevoia de a fi asemanatori cu rusii , sau cu latinii ?

hai sa tinem politica departe de lingvistica. Forma româneasca este "sânt" cu "â" ; ca acest sunet este redat grafic prin "â", sau "î", asta nu este numai o chestiune minora de "gust" al celor ce decid. Aparent numai "a" si "e" devin "â" in limba româna si nu si "i". Din punctul meu de vedere, justificat ar fi deci scrierea cu "a" ->"sânt"

Adica , de ce n-am incerca sa fim noi insine si sa vedem ce se intampla .
Au mai fost si alte schimbari : de exemplu "intr'o" a devenit "intr-o" --s-a eliminat apostroful . Schimbarea a fost motivata de nevoia de simplificare a ortografiei , in special in folosul stradaniilor de a micsora numarul analfabetilor . Am salutat aceasta schimbare desi de atunci simt c-am pierdut din autenticitatea limbii .

o schimbare minora dar totusi apostroful joaca rolul sau si cratima rolul ei.

3. Ma folosesc de "se datoreste" si nu de expresia "se datoreaza" (prea e caraghios) , "cafeina" si nu "cofeina" , , s.a.m.d .
(Apropo , cum trebuieste spus :
"Doi oi moi " sau "doua oua moua" ?) .

Doua oua moi; Neutrul este caracterizat prin sg = terminatie masculina, pl= terminatie feminina. Asa invataram la shcoala. Pentru cazul in discutie, discrepanta vine de la cuvantul "ou" care are forma de plural in "ã" si de toate numeralale care sint compuse cu "2" care cer si ele acordarea lor la substantivul langa care sint. Deci:
-doua oua moi (moi pentru ca-i pluralul lui moale unde vedem ca transformarea li > i via li > l'i ( prezent inca in Aromâna ) > i
(doua, dozecisidoua,treizecisidoua -douajdoua, treijdoua etc:-)


4. Termeni in englezese au intrat in limba noastra . De exemplu chiar la "Cafenea" sintem indrumati sa "afiseaza ultimele mesaje din sit" (mare atentie , "sit" nu "shit") . Probabil ca e in regula . Procesul de globalizare impune . Chestia e ca limba noastra , fiind o limba fonetica , ajungem la contradictii . Sit e si "sit (down)" , etc .


"sit" nu este prezent nici in DEX 1998; neologisme care intra in limba in mare parte cu circulatie redusã in ciuda incercarilor (snobiste?) de a le impune. Un utilizator normal foloseste mai mereu " am vazut pe o pagina de web" in loc de "pe un sit de web".
De fapt este foarte interesant aceste gen neutru in lb. româna care cere o terminatie feminia aiurea. De ce spun "aiurea"? Pentru ca inca nu stiu de o explicatie acceptabila a pluralului românesc in "-uri".
Nu se explica prin Latina si nici prin slava si este un sufix care a jucat un rol de sufix "colectiv" in IndoEuropeana; acest sufix aparent vine din substrat unde avem si formele sale de feminin singular "-urã" si masculin singular "-ure"; pentru unele cuvinte intalnim o reducere a sufixului masculin "-ure" in "-ur" ( veizure/viezur, strugure/strugur, mugure/mugur) iar pentru unele cuvinte intalnim aceasi forma de -ure/urã numai pentru feminin ( buturã/buture).
Un sufix foarte, foarte interesant dat fiind ca multe cuvinte Latine fac plural in "-uri"; asta ar arata o "adaptare" a cuvintelor din Latina la "modul de a vorbi" al unei anumite populatii. Dar ma opresc aici pentru ca urmarirea unei astfel de idei ar ridica un mare semn de intrebare asupra sintagmei "cuvinte mostenite din Latina" si ar arata ca de fapt nu sint cuvinte mostenite ci "imprumutate". Iar sa sustii ca limba româna a imprumutat cuvinte din Latina si nu ca a mostenit, ar insemna sa negi ca limba româna ar fi o limba NeoLatina precum "surorile" ei. Or, asa cea, este pentru multa lume intelectuala au ba asemanator unei crime a la les majeste:-))

Alex


#15730 (raspuns la: #15424) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bãrnicova scrise: - de AlexM la: 21/05/2004 23:55:01
(la: Gramatica si butélia)
Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane.

Verbul se conjuga:-)
"ma dor, te doare, il doare, ne doare, va doare, ii doare)
cuvintele= ii -> cuvintele doare
Ambiguitatea vine de la hipercorectie si de la transmiterea unor verbe a desinentei de la pers. I sg la pers III pl care nu este justificata decat prin ca "asa vrura anumiti gramatici":-)
Conj I -terminatie in "a":
eu cant(u), tu canti , el canta, noi cantam, voi cantati, ei canta
Obs: niciodata nu o sa fie "ei cant(u)" ci ei cânta. Adica III sg= III pl.
Conj II - terminatie in "-ea"
eu vad, tu vezi , el vede, noi vedem, ei vad,
Obs: popular este inca "ei vede"; gramaticii au facut aici un "ei vad" care corespunde lui I sg ceea ce este nejustificat.
Conj III -terminatie in "-e"
eu cer, tu ceri, el cere, noi cerem, voi cereti, ei cer
Obs: dito ca pentru conj II
COnj IV -terminatie in "-i"
eu fug, tu fugi, el fuge, noi fugim, voi fugiti, ei fug
Obs: dito ca pentru II, III

Opinia mea este ca desinenta pentru pers. III pl este un hipercorectionsm impus si cerut de clasa culta . Omul din popor foloseste obisnuit desinenta pentru pers. I sg ca in conj I ( cea mai veche conjugare in opinia mea) .
Corect popular:Fugea aia maicã de li se rupea oasele.
Corect literar:Fugeau aia maica de li se rupeau oasele.
Corect popular:M-am intins ca ma doare oasele
Corect literar:M-am intins ca ma dor oasele.
Voila! ( un anumit spital de nebuni poarta acelasi nume, pronuntia in româna fiind totusi nu "voaila" ci "voila":-)

Alex



Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.
#15732 (raspuns la: #12557) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alice, mai las-o sa stea put - de SB_one la: 10/07/2004 19:46:54
(la: Alice)
Alice,
mai las-o sa stea putzin ca merita....si... meritam si noi;)))

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
dulcic...la fel ca si o stea. - de neminis la: 30/05/2005 09:07:13
(la: Ultima incercare)
dulcic...la fel ca si o stea...hm...tu crezi ca stelele au miros...?
eu cred ca e scris la mishto - de donquijote la: 06/07/2005 12:31:20
(la: „De la monocultură la interculturalitate“)
sa ne puna la incercare.
si e si plin de greseli de sintaxa.
Raportul monoculturalitate – inteculturalitate este unul diurn pentru ceea ce remarcăm la vedere şi unul nocturn spre ceea ce asortăm la prevedere în latenţă tocmai pentru a pune în valoare ceea ce este expus dând consistenţă ceea ce este indus fiind necesar utilizarea a ceea ce este unda retrovizoare, dincolo de fecunda improvizatoare atracţie şi implicit înmănunchiate aceste moduri de întrevedere, se întrepătrund, sinergia curcubeului vocaţional fiind consecinţa moştenirii comune.

...dand consitenta ceea ce este indus'... 'dand consistenta' - cere forma dativa - cui? (sper ca m-am exprinmat corect) sau cuvantul consistenta e in plus, sau lipseste o virgula dupa dand consistenta si un 'la' inainte de utilizarea...fiecare din corectari da alt sens (care tot ramane ascuns, dar e gramatical corect)
sau
'dincolo de fecunda improvizatoare atractie'
asta nu-i romaneste, lasand la oparte semnificatia cuvintelor.
2 adjective inaintea substantivului in lb. romana? unul singur treaca -mearga., da doua? macar de punea un si ...

p.s. bacalaureatul la lb romana l-am dat acum vreo 30 de ani...asa ca imi cer scuze daca am facut vreo greseala. sau poate revolutia din '89 a schimbat si gramatica...
gigi - de Horia D la: 16/08/2005 22:46:29
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
sti de ce se zice "it rains cats & dogs"? De mult de tot, cand se traia
in colibe, cand poua tare, se aduceau animalele inauntru...

jimmy/fefe,
pai un cuvant poate fi un verb, adjectiv, sau un substantiv, ca de exemplu:
"f#ck you, you f#cking f#ck"
#65717 (raspuns la: #65714) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu, Belle. el sa stea la scar - de irma la: 19/09/2005 15:00:31
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
nu, Belle. el sa stea la scarbici si tu in cafenea :))

Servus, Gabitza :) Deja am baut doua cafele si am palpitatii ;)
#73157 (raspuns la: #73150) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu vad 10:45, dar unde e ste - de Horia D la: 23/09/2005 16:48:26
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
eu vad 10:45, dar unde e ste 10:45? la mine e 10:07
#74234 (raspuns la: #74231) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Drogurile sunt substante cu p - de Dona G la: 08/11/2005 20:11:41
(la: Drogurile. Ati incercat?)
Drogurile sunt substante cu proprietati halogene .Unele dau dependenta altele nu.Oricum ai dao si ai sucio..........cand ai ajuns sa te incerce acest lucru e grav.Oricum drumul e in ceata si viata e cam goala.De obicei dai in acest obicei rau dintr-o extrema.Din saracie si lipsa de speranta sau din prea mult bine...cand nu ai ce face....





O intentie buna dusa la bun sfarsit e scopul meu in viata, pana atunci ,va pup pe toti.
#85851 (raspuns la: #85812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lenea este un substantiv, in - de Maria Palaria la: 16/11/2005 13:24:22
(la: joc)
Lenea este un substantiv, in cazul acestea artuclat cu articolul hotarat "a". De obicei insa, lenea e starea natiunii noastre. Serios vorbind insa, lenea este o atitudine amotrica.


Ce este ubicuitatea?
#87965 (raspuns la: #87950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce este o substanta organica - de Honey in the Sunshine la: 18/11/2005 00:21:03
(la: joc)
ce este o substanta organica ?
raspuns: un sentiment care ti-a intrat sub piele

intrebare: ce este un glob de sticla ?
______________________________________________________
"Oricum, e intotdeauna perfect adevarat si contrariul" - Longanesi
#88552 (raspuns la: #88502) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om , cu ce sa stea Horia ? cu - de RSI la: 08/12/2005 16:11:10
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
om , cu ce sa stea Horia ? cu o missa ? solemna ?
==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
#93880 (raspuns la: #93879) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domnisoara Cintezoi- - de Nanina la: 27/12/2005 11:17:31
(la: Lupta generatiilor.....la o alta categorie)
-diriga de la clasa a X a F,nu s-a casatorit nici o data.A ramas credincioasa marii ei iubiri neimpartasite-varul Vladimir;unicului ei var de care era indragostita pana peste urechi.Vova-cum il alintau cei apropiati-nu avea ochi decat pentru Andra;acea poama buna din vecini, care a fugit cu baiatul unui armator grec.De atunci nu a mai auzit nimeni de ea. Vova a considerat ca viata lui nu mai avea rost fara Andrisor a lui, si a fost gasit aninat de nucul batran din spatele gradinii.
D-ra Cintezoi a plans multe zile si multe nopti pana cand lacrimile au secat si sufletul a amortit. A ramas la scurt timp si fara bunicii care au crescut-o de la varsta de patru ani, cand minunatii ei parinti au trecut in nefiinta datorita unui vatman beat.
Si-a impartit timpul intre scoala si casa unde Botosel,motanul ei cel negru ca pacatul, o astepta in fiecare zi.
Cand a preluat, in urma cu un an, clasa a IX a F, a avut atat de mari emotii incat stomacul parca se facuse un ghem plin cu ace in miscare.Unul dintre elevi- Ionut semana foarte mult cu Vladimir. Aceeasi statura, un ten alb-mereu imbujorat, ochi albastrii si un par inelat de culoarea boabelor de porumb copt in soare-prietenos.
Se uita la Ionut si incerca sentimente contradictorii;ii era drag de parca era copilul pe care nu l-a avut niciodata, dar din cand in cand i se parea ca o priveste Vladimir.
S-a tot chinuit pana cand a venit vacanta de vara.
In plus de asta,o urmarea ideea ca Ruxandra- eleva cea mai constiincioasa din clasa ei, il priveste lung pe Ionut, dar parca si Ionut ii suradea acesteia.
Cand au inceput noul an, ceea ce i se parea ca ar fi ceva, i s-a confirmat. Legatura dintre cei doi adolescenti era si mai stransa. In pauza se retrageau sub un castan din curtea scolii si imparteau ceea ce aveau de mancare,mainile lui se odihneau pe umerii fetei,ii mai strecura si cate un biletel Ruxandrei pe sub banci.
S-a gandit d-ra Cintezoi la un motiv si i-a mutat pe cei doi din banci, astfel incat unul sa stea in banca din fata(de la catedra),iar celalalt in banca din spate si pe randurile de la fereastra si usa.Sa vedem cum ii mai trimite Ruxandrei biletele?!-se gandea d-ra Cintezoi.
La ora de latina-materie predata de diriga-lectia se desfasura cam asa:scotea cinci elevi la tabla-jupani si jupanese dupa cum ii numea profesoara.Acestia primeau un bilet-ca la examen-care continea;
-o retroversiune
-scandarea unui text la prima vedere
-conjugarea unui verb
-declinarea unui substantiv
Ultimele zece minute din ora se preda. Diriga citea noul text si de restul se ocupau elevii, acasa, ca doar asa poti invata o limba straina- cu dictionarul in fata.
Cand unul dintre elevi nu stia raspunsul(si se intampla obositor de des)era rugata jupaneasa Ruxandra sa raspunda si ca sa nu isi piarda antrenamentul ii mai punea si intrebari suplimentare. Ca totul sa fie cat mai chinuitor cu putinta, o masura pe eleva din cap pana in picioare cu o privire de pasare de prada.
La intervale scurte ii facea observatie fetei:ba ca nu stiu cum ii statea parul, ba ca tinuta vestimentara nu este tocamai potrivita, ba ca nu pune accentul bine pe silabe cand scandeaza si tot asa ii cauta ,,nod in papura''.S-a gandit d-ra Cintezoi sa-l cheme pe tatal Ruxandrei la scoala, dar nu prea stia ce motive sa invoce, caci notele Ruxandrei erau foarte bune si ceilalti profesori aveau numai cuvinte da lauda la adresa ei.
De fapt era foarte ingrijorata pentru Ionut.,,Atat de senini si puri erau ochii lui;atat de politicos si amabil era Vladimir-adica Ionut.Asa fusese si Vladimir si acea blestemata de Andra.... .
S-a perpelit diriginta pret de cateva luni; cum sa faca? ce sa faca? Intr-o noapte, cand nici macar Botosel nu a mai suportat agitatia stapanei sale, a hotarat sa supuna atitudinea Ruxandrei, atentiei consiliului profesoral ce avea loc in cursul zilei urmatoare.
Dimineata,vlaguita de oboseala, s-a imbracat dupa o toaleta sumara, a baut un ceai de tei cu doi biscuiti Digesta si a iesit pe poarta batranei case. In fata ei un pusti zgomotos,infuleca o banana, punand o multime de intrebari mamei lui.,, Ce prost obicei sa lasi copilui sa manance pe strada si cand te gandesti....''
D-ra Cintezoi nu a mai apucat sa-si duca gandul pana la capat.S-a desmeticit dupa ceva timp, nu intelegea ce cauta pe caldaram si de ce are asa mari dureri la sold.Auzea vag ceva in legatura cu o coaja de banana , cu o salvare...
S-a trezit intr-un pat de spital; medicul de garda i-a spus ceva despre o operatie, despre o lunga convalescenta si a intrebat-o daca poate lua legatura cu cineva din familie. Si-a adus aminte de Botosel si a inchis ochii.O v-a chema pe Mariuca-secretara de la scoala.....Ionut?....da!....v-a vedea ea ce v-a face cu Andra.De data asta nu v-a mai castiga ea..... .






_____________________________________________________________________
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius

"Ca substanta suntem singuri, - de a_lex_is la: 04/02/2006 11:04:17
(la: Şterşi de timp)
"Ca substanta suntem singuri,prin unde suntem toti impreuna"
M-a impresionat in mod placut textul tau. M-am pierdut in bogatia de cuvinte, pentru a ma regasi mai apoi in multitudinea sentimentelor.
Superficialitatea si vorbaria ma caracterizeaza ce-i drept, dar in mine sunt cum nimeni nu ma va cunoaste vreodata. Iti multumesc pentru un minut de reflectare,pentru un minut in care am uitat de mine...
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...