comentarii

aduc colb marunt de aur


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
maritzica - de Guinevere la: 28/06/2006 19:57:30
(la: Haideti sa radem ! Joc de-a literatura, dar umoristica)
Si io sunt aia mica, Maritzica, sora Tanzicai, mezina familiei. Tot cu ochii violenti si nasucul carn, mai fumusica, ptiu sa nu-mi fie didiochi! Ochisorii mei, doi si c-unu' trei, nasucelu' meu, zbarnait de zmeu! Asa ca... io ma fac model, da stai numa sa-mi mai treaca din trepidatii cacam sufar cu inima si am emotii de interviu.
Shusshhh... sa nu ziceti, da' Tantzica ii jeloasa pe mine, m-a scapat si-n cap cand eram mica, ea zice ca din greseala, dar cand m-a calcat cu tartareatza lu' Costel - trotineta aia de se plimba cu ea pe aleile dreptilor - dus-intors, tot din greseala? Costel zice ca-s cam smucita, ca ma dau iute din fatza ei de cum o zaresc, barbatii zice ca-s sprintara ca nimeni nu sparge ouale ca mine cand le fac ochiuri (!!!), numa' mama ma prinde de suvitze si ma mufeaza la o bere ghines de-aia neagra si calda ca sa-mi vie inima la loc... ca io sufar de trepidatii... si caaand auuuz de Coooosteeellll.... toate lacramioarele-mi frunzesc si inmuguresc si pleznesc poc-poc-poc de fuge toti tiganii din cartier ca zice ca dau cu pistolu'!
Sa va zic ceva in paramnteza, da' sa nu uiti sa pui paramnteza, auzi, ala cu microfonu'...
Io tare-l iubesc pe Costel asta al lu' Tantzica...groparu'... ca e paranormal, ma jur pe cei vrei! Aduce tot felu' de aure si io le vaz cum ii stau toate una peste alta ca de-aia nu mai are gat si i se duce tzuica direct in pept, imediat se goleste bardaca! Si io fac plicuri toata ziua, uneori ma ia asa gandul al el si uit si le ling pe lipici, apoi le trimt inchise gata la centru si zice aia ca-s incompententa... dar-ar sa dea in ei de oameni fara suflet!

PS - Fain, Rodica! Ce m-am distrat! :o) Mi-ai amintit de o intamplare draguta, dar o povestesc mai tarziu, sa se mai stranga lume
#130556 (raspuns la: #130531) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sancho samd - de monte_oro la: 18/06/2007 08:21:45
(la: 15 iunie...)
Doar cateva ganduri ale unuia mai frumos, mai inalt, mai cuvantator decat mine. Ce Dumnezeu l-o fi facut sa glasuiasca asha, nu stiu... Sunt convins ca unii de pe aici au deja explicatii, asha ca "demonstratia" mea pe aceasta tema se incheie aici.

"Uneori, ii simti versul viu tasnind din forma clasica in Univers, amaraciunea, tristetea si, cel mai des, inteligenta lui, luciditatea lui fara seaman. Lirismul adevarat e o stare a sentimentului inteligent. Nu emana din glande. Nici din pofte. Nici din lacrimi. Nici din palpit. Admiratia pe care o starneste nu este cea pe care o starneste o vedeta. Ea nu starneste mugete sau aplauze. Ea comunica imediat, incurajeaza, te ridica la nivelul lui de gandire. Cand l-ai inteles, nici nu mai are importanta ca nu sunt scrise de tine. Vibratia devine importanta pentru ca ea exista intr-un univers bine constituit, superior universului obiectiv. Eminescu este propria sa opera, iar faptul ca a existat ca om aproape ca e ceva in plus.... Cu riscul de a ma repeta, afirm inca o data ca Eminescu este un poet foarte greu accesibil si ca el are atatea chipuri incat, pana i-ai atinge piscul intelegerii lui, treci prin spaima spectacolului si frumusetea serpasului spre piscul Himalaiei. Arunca bani marunti de aur, pe care-i prind din zbor adolescentii, taleri de argint, pe care-i prind din zbor intaiele maturizari, apoi pasari paradisiace, la maturitate, si, apoi, daca mai exista un apoi, nu zborul, ci intelesul zborului, nu roata, ci intelesul roatei." (Nichita Stanescu - in "Antimetafizica").
the moon - de anisia la: 30/11/2008 07:42:49
(la: Balada colindatorului grabit)
pai nu-i prea devreme mamica sa pleci cu colindu de-acu?

aaaa, stai ca vine mos nicolae. sa-i zici sa-mi aduca un pestisor de aur, ca vreau sa-mi indeplinesc trei dorinti :)
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
De ce mint barbatii? - de svbro la: 28/04/2004 06:05:57
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Intr-o buna zi, un taietor de lemne se ocupa de taierea unei ramuri ce se ridica dintr-un rau. La un moment dat securea ii cazu in apa, si omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta. Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii explica atunci ca securea sa a cazut in apa si nu mai stie unde e. In acel moment Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el.
- Nu, raspunse taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si, de data aceasta se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier si il intreaba din nou pe omul de pe mal:

- Asta e securea ta?
- Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile, si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.

Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul raului cu nevasta sa. Dintrodata aceasta cade in apa. Cum omul se puse din nou pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul. Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine. Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in bratze.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- DA! urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!!
Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund?! Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus "da", mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns ! cu "da" de prima data.
Sfantul Ioan-Gura-de-Aur - de carapiscum la: 12/10/2004 17:23:42
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Am citit pana aici tot ce s-a scris si pt. ca problema pare a aduce mai mult contradictii in opinii decat contradictii in trairi (!!!), m-am gandit la acest mare ierarh si sfant al crestinatatii intregi care pt. felul sau de a comenta paginile evanghelice si pt. ravna care a avut-o fata de cele sfinte, a fost numit Gura-de-Aur. VA recomand cu cea mai mare caldura sa cititi macar cateva "omilii" de ale sale si apoi sa va exprimati parerea referitor la ce a vrut sa spuna un anumit text sau pasaj in context. Eu cand l-am citit prima data am ramas atat de impresionat incat am citit pe nerasuflate ce-mi picase in mana.

Si pt. ca el este unul din cei trei mari stalpi ai crestinatatii (fost contemporan cu alti doi mari ierarhi: Grigorie Teologul/Dialogul si Vasile cel Mare) mi-am amintit un citat de-al sau care cred eu ca va face cel putin o raza de lumina in dezbaterea aceasta. El spune asa:

"Nu exista arta mai frumoasa decat arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu; uitandu-se la el, se bucura si oamenii, Se bucura si Dumnezeu. Si oricine poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau."

Cred ca orice comentariu e de prisos.

Problema aceasta devine intr-adevar "problema" atunci cand uitam care este menirea religiei si a teologiei in general. Sau poate gresesc, tocmai de aceea se pare ca supara pe unii. Nu prea conteaza asta, oricum. Eu adevarat va spun: ca daca americanii ar fi avut religia obiect de studiu in scoli de mai multa vreme incoace, n-ar fi ajuns sa aiba cea mai ridicata rata de sinucideri si nici nu s-ar fi gasit acum intr-o fantastica dilema din care nu-i mai poate scoate nimeni: care din cele peste 5000 de secte si de credinte religioase (si nu numai) sunt daca nu adevarate, macar bune de urmat? Intelegeti ce va spun? Vedeti voi, din rasaritul ortodox n-au iesit secte asa cum au iesit din apusul catolic. De ce? Fiindca in vreme ce ortodoxia a pastrat cu sfintenie traditiile ei milenare, catolicismul s-a transformat dupa asa-zisele nevoi omenesti lasand la o parte nevoia dumnezeiasca. Cu alte cuvinte a si condus intr-un anume fel la exacerbarea pornirilor pacatoase si la scuzarea lor, in loc sa infiereze pacatul. Vorbesc despre aceste aspecte fiindca mi se pare ca "problema" e mai degraba una generala decat una romaneasca/a scolii romanesti. Intr-un fel am fost de acord cu rezolutia guvernului francez prin care s-a interzis in scoli purtarea anumitor insemne religioase- si mai ales a prozelitismului. Si sa stiti ca asta nu afecteaza intr-o prea mare masura ortodoxismul francez (cat este el acolo). Fiindca ortodocsii, ma repet, nu fac prozelitism niciunde. Nu asta e scopul ortodoxiei, ci legarea unei relatii vii cu Dumnezeu. Pe de alta parte insa, restrictionarea respectiva se refera si la un anumit port (fesuri la evrei, mahrame la musulmance, cruci mai mari decat prevede legea etc) ceea ce, in opinia mea, este deja prea mult. A obliga pe cineva sa nu-si poarte insemnul religios unde si cum vrea, dupa traditia pe care vrea s-o respecte, mi se pare aberant.

Am facut aceasta divagatie ca sa arat ca legea omeneasca, atunci cand se suprapune peste cea dumnezeiasca sau bisericeasca, starneste un praf innecacios si greu ce-ti innabusa respiratia sufletului si-ti raneste ochii mintii. De aceea trebuie avut mare grija despre ce anume invata copiii in scoli. Socotiti mai intai un anumit aspect: ce preferati sa invete la scoala, in afara de obiectele traditionale laice si in afara de cele mai netraditionale dar care deja nu mai sunt facultative (cum este de ex. educatia sexuala- adica sa inveti cum se pune un prezervativ pe un morcov si sa lasi la o parte religia...)? Puneti in balanta ce castiga un copil sau un tanar din educatia religioasa, si ce "castiga" din alte surse. Si apoi, asa cum nu intotdeauna ii ajuta, n-are nici ce sa le strice! Think about it!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#24834 (raspuns la: #24817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Banc de dimineata #2 - de Horia D la: 04/05/2005 15:57:47
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Intr-o buna zi, un taietor de lemne se ocupa de taierea unei ramuri ce se ridica dintr-un rau. La un moment dat securea ii cazu in apa, si omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta. Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii explica atunci ca securea sa a cazut in apa si nu mai stie unde e. In acel moment Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el.
- Nu, raspunse taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si, de data aceasta se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier si il intreaba din nou pe omul de pe mal:
- Asta e securea ta?
- Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile, si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa. Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul raului cu nevasta sa. Dintr-odata aceasta cade in apa. Cum omul se puse din nou pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine.
Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in brate.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- DA!DA!DA!DA!DA!DA!DA!DA! urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!!
Atunci taietorul de lemne incepu sa-l implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund?! Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus "da", mi le
faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu "da" de prima data.

Morala: Barbatii mint intotdeauna numai din motive perfect oneste si logice.
un vers de toamna aurie... - de anisia la: 23/08/2005 23:27:04
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
in toamna s-a-ntamplat sorocul
cand pe-asta lume am venit
si-n toamna mi-am gasit norocul
în car cu fân proaspat cosit,

un ac am cautat în dânsul
sa-l prind la mijloc pe cojoc
sa uit de lacrima si plânsul
ce gândul îmi tineau pe loc.

în toamna prima litera citit-ai
când strugurii dadeau în pârg
si toamna aleile batut-ai
în centrul gri din micul tâg,

un dor pierdut-ai tot in toamna
ce aurie o credeam
cu ea, o cusurgie doamna
in suflet singur ma schimbam.

acum astept o toamna noua
cu versuri oda îi aduc,
sa-mparta lumea sa în doua
la drumul ce curând l-apuc...


#67521 (raspuns la: #67268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bancul zilei - de RSI la: 08/12/2005 12:15:59
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Intr-o buna zi, un taietor de lemne se ocupa de
taierea unei ramuri ce se ridica dintr-un rau.
La un
moment dat, securea ii cazu in apa si omul se puse pe
jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care
putea sa-si castige existenta.
Vazand acestea,
Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza
disperarii sale.
Omul ii explica atunci ca securea sa
a cazut in apa si nu mai stie unde e.
In acel moment,
Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din
aur masiv.
- Asta e securea ta, omule?, il intreaba
el.
- Nu, raspunse taietorul de lemne. Dumnezeu intra
din nou in apa si, de data aceasta, se intoarce cu o
secure numai din argint.
- Asta e securea ta?,
intreaba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul
de lemne. A treia oara, Dumnezeu revine cu o secure de
fier si il intreaba din nou pe omul de pe mal:
- Asta
e securea ta?
- Da, asta e, ii raspunse de data
aceasta taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de
onestitatea omului, ii face cadou toate trei securile
si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.

Cateva zile mai tarziu, acelasi taietor de lemne se
plimba pe malul raului cu nevasta sa. Dintr-o data,
aceasta cade in apa.
Cum omul se puse din nou pe
plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este
necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse
taietorul de lemne printre suspine.
Atunci, Dumnezeu
sare in apa si apare cu Penelope Cruz in brate.
- Asta
este nevasta ta?, intreaba el.
- Da!, urla omul.
Atunci, Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
-
Indraznesti sa ma minti?! Ar trebui sa te blestem
pentru vecie!
Atunci, taietorul de lemne incepe sa-l
implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel
puteam sa raspund?! Daca spuneam „nu“ la Penelope
Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta
Jones si daca si atunci as fi spus „nu“, a treia oara
mi-o aduceai pe nevasta-mea.
Si daca de data aceea as
fi spus „da“, mi le faceai cadou pe toate trei,
dar eu
sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei
femei.
Acesta este motivul pentru care am raspuns cu
„da“ de prima data.
Morala: Barbatii mint intotdeauna
numai din motive perfect oneste si logice.




==================================================
"o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata"
Cumpar frica - de cosmacpan la: 01/03/2006 00:09:50
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fără nor
Se dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
După dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcă apăsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lăcustele,
Fluturându-si fustele...
Pasi-l duc fără de număr.
Îi atârnă pe un umăr
Două traiste măricele.
Ce o fi având în ele ?
Iată-l, a ajuns în sat.
Soarele s-a mai lăsat
Pe o rână, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodată glasul:
-Cumpăr frică! Cumpăr frică,
Fie mare, fie mică!
De prin case ies grămadă
Tineri si bătrâni să-l vadă
Si-l ascultă cu mirare
Cum tot strigă-n gura mare.
-Mosule, păi cum adică,
S-ar putea să cumperi frică?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adună-n grabă,
Iar mosneagul îi întreabă:
-Iaca tu, că esti mai mare,
Zi, de ce ti-e frică oare?
-Păi... de câini ... că mă mănâncă
Si-apoi de-ntuneric încă.
Zice mosul:-Nu ai vrea
Să-mi vinzi mie frica ta?
Ti-o plătesc cu patru mere
Si o lingură de miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar că-l scutură de chică
Si îi ia un pumn de frică.
Toti fac ochii mari deodată
Îmbulziti în juru-i roată
Si se-naltă pe picioare:
Cum arată frica oare?
O fi neagră ori verzuie?
Galbenă ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însă mosul, nimănui
Nu arată frica luată,
Ci îsi vâră deîndată
Pumnul strâns într-o desagă
Si la loc din nou o leagă.
Apoi din cealaltă scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plăteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, că au văzut,
Toti copii se îndeasă
Să îi vândă marf-aleasă:
Frică de scăldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Frică de vreun soarec mic
Sau... chiar frică de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gură mare,
Vrea s-aducă fiecare
Marfă multă si de pret
La ciudatul precupet:
Că de nuci si mere rosii
Poftă au toti mâncăciosii!
Râd măicutele-n pridvor,
De strădaniile lor;
Râde mosul sub mustăti
Si împarte bunătăti,
Până când a cumpărat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uită la bocele
Si săltându-le pe spate,
Le răspunde: - Mă nepoate,
Frica la nimic nu-i bună!
Când în traista mea s-adună
Fricile din nouă sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largă,
De pe lume să se steargă,
Iar sământa lor să piară!
...Seara usurel coboară,
Aprinzând pe la feresti
Lămpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcă n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplă să-ntâlnesti
Nu asa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpină-l cu drag
Si de vrei să fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dă mosul patru mere,
Ospătează-te cu ele
Si de n-ai sã uiti cumva
Să-l saluti din partea mea.

mica mica da ridica
parca asa se zicea
pe aici pe undeva
cine-a zis ca-mi este frica?

La fetitze, jurubitze
cu rubine la bentitze,
io am zis da s-o pierdut
ca o fost luat de vant
nu stiu net-ul cum incarca
da-i prea multa apa-n barca.
Deci:
printzul tau de la apus
unde drumu ti l-a dus
s-o intors, rusinos
ostenit si smerit.
ceaiul care l-ai baut
cand burtica te-o durut
peste noapte te-o trezi
si-n oglinda vei zari
chip frumos si falos.
timpul de e rabduriu
pe-un bob de orz o sa scriu
numele lui, al printzului,
imparatului, ce inima ti-o furat
si a dus-o in Banat.
in trei clocotele sa-l dai,
apoi in cinci sa il tai
sa il dai pe razatoare
praful sa-l preseri in baie
in apa ce te-o-mbaia
si-o sa vezi ce s-o-ntampla.

panselutze in brazdutze
cu cercei rubinei
29 dai pe ei
si apoi impartzi la trei.

umbla baba in cojoace
iata ca gutra nu-i tace
o accepti ca n-ai ce-i face.
ca de nu ea le desface
baierele cerului si sitele norului
de cernea omatul gros, mai pufos
ca un iepure falos.



tiganii,aurul si diamantele - de iancu-samson@orange.fr la: 15/01/2008 22:53:25
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Ceea ce am vazut aici,depaseste cu mult imaginatia voastra!in fiecare lagar vedeai romani si tigani,foarte multi turci,algerieni,marocani si tunisieni.Am intrat linistit in camera 107.Fum scandaluri si jocuri de noroc,existau in fiecare zi.O familie din Caracal,m-au rugat sa-l las pe Robert impreuna cu copii lor.Primisera de la ajutoare o gramada de jucarii,copii se jucau fericiti cu minunatele jucarii,jucarii pe care parintii lor nu si-ar fi permis sa le cumpere din magazine.Da-te mosule mai hacana (putin mai incolo),imi zice flegmatic, Serestar de la Bucuresti.Daca ai lovele serioase ,poti sa pui si tu o braila pà margine.Au intins o patura pe jos,exact in mijlocul camerei,paturile suprapuse le-au impins la perete,apoi s-au strans cu totii in jurul paturii.50 jumate,jumate,incepe Serestar jocul de barbut.Merge raspunde Gica Cauciuc.Jumara intervine cu un cec de 4000 de marci,si o mie pà coada cumetre!merge?Merge si mai mergeeee!spune Serestar.Zarurile se rostogolesc rapid pe patura,exact pana in coltul opus.Trei,trei.Jumara aduna banii.Au intrat in joc,Arpacas si Fàsui.Jocul se incinge,sume enorme de bani trec dintr-o mana in alta.Bate zarurile cumetre! Ce faci,dai la misto?Sa moara fratii mei,daca te prind in fapt!iti cauti nasul pà sub pat.Serestar se calmeaza repede.5000 jumate ,jumate,merge?Merge fratioare sa moara sorumea Elena daca te mint.Si 10000,para-indàràt la pace,vorbeste Fasui,invaluit intr-un valatuc de fum de tigare cubaneza.Serestar apuca zarurile intre degete,se face ca le amesteca in palma,cu mana lui lunga face o curba spre spate,apoi foarte scurt da drumul la zaruri.5-5 ,toata lumea amutise.Serestar aduna banii,doua bratari de aur,trei inele barbatesti cu diamante marunte,unul cu rubin cabuson de environ trei carate,cinci ceasuri marca Rolex si o cruce enorma de aur cu Isus Cristos rastignit.Saruta crucea,isi sterge transpiratia cu dosul mainii.Gata vere!!!,daca mai are cineva lovele si roseata(aur),va astept sus la etajul doi la mine in camera.Arpacas rosu la fata,nervos pentru ca pirduse tot aurul,il roaga pe Serestar sa mai dea o mana cu zarurile pe masina lui.Arunca certificatul de imatriculare in fata lui Serestar.E noua ,sa moara fratii mei comunistii!Mazda 636,lolo (tiganeste rosie)Serestar apuca certificatul de imatriculare cu doua degete,se uita atent la lumina becului din camera.Nuuuuuu merge cumetre!!!)e naspa sa moara fratii mei.Ba Arpacase,la mine sa nu mai vi cu certificate nasoale!acsunes ?(intelegi).Asta e certificat facut de Ivan,moldoveanu de la etajul patru!!!)Nici macar amanet n-o primesc.Ce sant fraier vere?Unul e Serestar de la Bucuresti,fratilor!M-am mutat in camera 407,atajul patru,in speranta ca pot sa am si eu liniste impreuna cu baiatul meu.
#275438 (raspuns la: #275151) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii,aurul si diamantele - de iancu-samson@orange.fr la: 21/01/2008 23:45:23
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Mi-am imbratisat copii si pe mama mea.O mare parte' din aur am vandut-o si le-am cumparat imediat un apartament la Craiova.Mama m-a rugat sa-i cumpar si ei o casa la Patrosani.Acolo mai traia ultimul din fratii ei Samson Gheorghe (Ghita).1992 a fost anul in care ,orice cetatean roman putea sa vanda la banca orice cantitate de aur avea.Eu am vandut aproape 6 kg,aur pe care l-am recuperat din Germania de Vest.Alta parte de aur a ramas in acelasi loc unde descoperisem comoara.Cine a fost bogat pe timpul lui Ceasescu?S-au imbogatit foarte repede ce'i care au intrat imediat in miezul politicii.S'au delapidat sume uriase de bani direct din banci.S-a nascut imediat o noua generatie de excroci,exemplu (caritas).Romanii aratau ca niste fantome!mi-era rusine sa mananc la un restaurant,s-au sa aduc mamei si copiilor plase cu jucarii si mancare.Vedeam pe ce'i sarmani cum sufera,fara ajutor si fara sprijin.S'au licitat restaurante,hotele,fabrici si uzine pe hartie colorata!!!)licitatii cu sacii de bani umpluti cu ziare taiate la dimensiunea bacnotei:deasupra maculaturii existau doar cateva smenuri de bani adevarati care convingeau orice comisie de licitatie.Mafia adevarata abia acum incepe sa se organizeze,rapid si eficient.Nu sant putini din ce'i care si-au amanetat casele si masinile pe o suma derizorie !!!)Dobanda a fost si este de 50% la fiecare luna,apoi daca nu plateau,munceau si muncesc ani fara numar pentru camatari.Oare notarii care au acceptat sa legalizeze niste acte de vanzare,n-au stiut niciodata de aceste dobanzi?N-au inteles niciodata mecanismul?N-au citit niciodata durerea de pe chipurile celor indoliati pe viata?Eu sant convins ca au stiut in permanenta,ca fiecare semnatura valabila pentru acelasi camatar,inseamna condamnarea la moarte a unei familii de romani.Ce dreptate sa aibe romanul care nu mai are nici dupa ce bea apa?Fara casa,fara masa,fara munca ,pe majotritatea ai vezi disperati de viata,gata oricand sa se transforme in camicaze.Dar cu toate aceste probleme,romanul este o rasa foarte rezistenta la aceste boli sociale!!!)Este capabil sa-si reia de mai multe ori viata de la capat,culmea ironiei,nu oboseste niciodata!!!)De ce nu oboseste romanul niciodata?Vreti sa va spun adevarul?Adevarul,adevarat? Pentru ca romanul de la Burebista si pana la Ceausescu ,a murit de mai multe ori si de fiecare data s-a nascut mai jmecher!mai hot ,mai corupt si mai inteligent.In occident si in alte tari de pe planeta,n-ai sa intalnesti vre-odata un roman bolnav de analfabetism!!!)n'ai sa intalnesti straini,care sa vorbeasca atatea limbi straine ca romanul!Din patru romani,trei vorbesc italiana,franceza si engleza.Al patrulea vorbeste doar romaneste si ruseste.kak tibia zavud?Menia zavud,SAMSON.
#277211 (raspuns la: #277125) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii,aurul si diamantele3 - de sami_paris75 la: 21/02/2008 11:07:23
(la: tiganii,aurul si diamantele)
In gara l-am reintalnit pe Cornel,parca prin telepatie, am stiut ca astazi o sa fie un eveniment deosebit.A coborat din tren cu o valiza diplomat ,un pardesiu care-l tinea pe brat , pe cap cu-o sapca purtata smechereste pe-o parte.A venit cu mine acasa la Quai de la Gare.Dupa ce a dormit cateva ore leganat de vise a dat cu ochii de mine si de mamaliga aburinda,pusa pe masa pe o farfurie enorma din portelan de Limonge.L-am invitat la masa.Sa moara mama nea Sami,esti un adevarat barosan!Am servit impreuna:mamaliguta cu branza de oaie,carnaciori de Strasbourg,croasante umplute cu crema de ciocolata si coca cola.El a pus pe masa o sticla de sampanie"Cordone Rouge".Dupa ce-am servit masa,ne-am turnat apa calduta sa ne spalam pe maini.Mi-a povestit ce-a facut in toata perioada de cand ne-am despartit in Helvetia.Cornel a fost arestat pentru ca a fost surprins intr-un magazin la furat,a facut doua luni de puscarie intr-un panetenciar din Bale.Eu am plecat cu doua zile inainte la Paris.Stii ceva?Tot timpul am fost cu gandul la tine,pentru mine esti ca si tatal meu.Acum stiu sa scriu si sa citesc,mai invatat sa conduc,cu ce-as putea vre-odata sa-ti rasplatesc ^pentru tot ce-ai facut pentru mine?Hai mai povesteste-mi ceva despre tine.Fara sa observe am pornit reportofonul.Aveam 60 de minute la dispozitie sa inregistrez cate ceva despre o alta viata.De-si uneori mai exagera parea destul de serios.Cornel era un barbat destul de frumos,saten, cu parul taiat scurt,nasul putin carn.Dupa varsta de 20 de ani ,incep alte transformari,in care maturitatea isi spune cuvantul.Cornel avea un interior minunat,un suflet de aur si putea fi foarte usor modelat spre bine.Ce s-a intamplat cu parintii tai?Au murit de cand aveam varsta de cinci ani.Casa noastra a luat foc ,pe mine m-au scos pompierii pe geam.M-am nascut la Constanta,din acel moment nu mi-am mai revazut niciodata parintii,au ars de vii.Aia de la partid m-au trimis la o casa de copii in Bucuresti.N-am fost obisnuit acolo si-a doua zi am fugit in gara .M-am ascuns intr-un vagon de marfa si-am ajuns la Timisoara.Doua zile am dormit prin vagoane si in sala de asteptare.O batranica mi-a dat sa mananc ceva ,o bucatica de paine,sunca ,o rosie...intr-una din zile,am fost agatat de un om,semana cu o gorila uriasa.Se numea Sandor si cred ca era tigan ungur.Sti? Era mare ciumec,dàdea bine cu pumnul! Ca sa ne sperie pe toti facea box cu dulapurile si spargea mesele.Sandor asta,mai tinea trei copii cam de aceiasi varsta cu mine,adunati de pe strada s-au de prin gara.Pe unul la mierlit in bataie la lovit cu o scandura la tampla, si-apoi la invelit intr-o patura ,la legat cu un pietroi si la aruncat in Bega.Micutul acela se numea Mitica,dar noi il porecleam Covrigel.De cate ori servea la buzunare si avea" material" mai mult cumpara covrigei cu sare.Dupa cateva saptamani m-am imprietenit cu unul slab ca un pai,il chema Traian mana de aur.Fura mult mai bine ca noi,la buzunare,la plosca "geanta"era mult mai bun !!!)era un adevarat artist.Toti banii ajungeau la Sandor.Pentru ca era ce-l mai bun,Sandor il punea la masa pe genunchii lui,avea ce-a mai mare portie de cartofi fierti ,varza cu carnati s-au prajituri.Furam de obicei prin gara,statiile de autobuz,la stadion,la cozile de la magazine si cinematograf.Traian dormea cu mine intr-un pat destul de mare care era in podul casei.Mai aducea si el bomboane si prajituri din cand in cand.Cate-odata mai rontaiam pe sub patura ca sa nu ma vada Sandor.Intr-una din zile,m-a surprins cand mancam bomboane.M-a prin in fapt "sa moara mama"ma plesnit peste gura de cateva ori,eram cu gura plina de bomboane.Ba iti sparg muia,sa nu te mai prind ca manaci noaptea ,fara sa produci lovele ziua!!!)Acsunes(INTELEGI)càcaciosule?Gata culcarea,maine mergeti la produs.
#287467 (raspuns la: #287098) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii,aurul si diamantele4 - de sami_paris75 la: 22/02/2008 15:04:11
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Dupa plecarea lui Francelise,am iesit putin cu Cornel sa ne plimbam pe malul Senei.Reportofonul meu credincios astepta sa-l pornesc de-indata ce Cornel incepea sa-mi povesteasca cate ceva din copilaria lui furtunoasa.Cand Sandor si-a facut suma,eu implinisem 10 ani.La scoala n-am mai ajuns niciodata,pana la 15 ani,am tot stat prin scoli de corectie,fugeam,mai tot timpul eram un fugar.Cand militia punea mana pe mine ma aduceau cu insotitor din nou la corectie.Era ora 4 dimineata,Cornel s-a uitat spre turla catedralei Notre Dame,apoi cu miscari mecanicesti a sarit peste o banca,a dat cu piciorul intr-o cutie goala de fanta.Ne-am asezt pe-o banca si l-am rugat sa-mi mai povesteasca cate ceva.Avea o expresie de usurare de cate ori imi povestea cate ceva din viata lui.Dupa cateva momente de tacere si-a inceput povestirea.Cand am implinit 16 ani,eram tot la Bucuresti.Ma asezasem la un rand unde se vindeau frigidere si butelii de aragaz,cineva asezat pe randul din fata a strigat la mine daca sant inscris pe lista.Eram asezat langa un fraier gras care se misca nervos ca ma bagasem parca in sufletul lui.Tufla (portofel) grasului era pa bulan,un buzunar dificil,stramt, intrata destul de adanc.Am gadilat-o putin cu varful degetelor,grasul a miscat de cateva ori,dar s-a linistit.Acolo l-am intalnit din nou pe Traian mànà de Aur.Ma crezi? Avea mana bagata in buzunarul grasului si-am dat de degetele lui.Degetele noastre s-au intalnit in acelasi buzunar al grasului!!!)I-am facut semn cu ochiul si l-am lasat sa-l serveasca el.Am deschis coaja(portofelul),undeva printre navetele de bere,in spatele resturantului Bucegi.Ne-am luat in brate de bucurie,trecusera aprope 10 ani de la despartirea nostra de Sandor din Timisoara.Anii au trecut destul de repede.Traian avea aceiasi varsta ca si mine 16 ani.Dintr-o scoala de corectie din Bucuresti,pe Traian la infiat o femeie vaduva,era educatoare in aceiasi scoala.O vaduva blonda,sucara (frumoasa)pana la Dumnezeu si-o treapta mai sus.Traian se ingrasase putin,dar l-am recunoscut imediat.Am programat ziua cand trebuia sa plecam la Timisoara sa-l (frigem) pe Sandor.M-a invitat sa dorm la el,locuia intr-un apartament pe Calea Mosilor.In autobuz,pana am ajuns acasa la Traian,am mai servit cateva portofele impreuna.Traian fredona:(de la gara pana la parc,sapte portofele-am luat)La scara blocului Traian a scos de pe maneca intr-adevar sapte portofele.Eu am servit doar trei.Tot eu aveam mai multi bani!!!)intr-un portofel dolofan am gasit 6500 de lei.Cojile le-am aruncat pe toate intr-o canalizare de langa bloc.In sufragerie ,mamicuta lui Traian nu-si mai deslipea ochii de la mine,ma manca din priviri!!!).In final,Traian a rupt tacerea.Cornele ,lu mama ai place de tine!Ne-a servit la masa cu salata de beof,sarmale si friptura,era in ajun de sarbatori.Cum masa era rotunda,intindea piciorul si ma freca delicat intre picioare.Avea niste sani superbi,si se vedea tot,prin camasa de noapte transparenta.Noaptea am dormit toti trei intr-un pat,a facut dragoste cu amandoi o data. Eu am adormit cu capul pe sanii ei.La Timisoara am plecat a doua zi dupa-amiaza,am ajuns la ora 3 dimineata,ora ideala,ca sa intram peste Sandor.......
#288126 (raspuns la: #288024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii,aurul si diamantele-40-leucosaphir**** - de sami_paris75 la: 20/04/2008 19:39:10
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Ca si saphirul rosu,leuco saphirul face parte din familia corindon.
Este utilizat masiv in industria cesornicariei mecanice si mai putin in ce-a electronique.In bijuterie se foloseste pentru ca are culoarea alba si este bine agreat impreuna cu diamantul.
Este mai putin cunoscut datorita faptului ca majoritatea oamenilor au impresia ca saphirul are doar o singura culoare,culoarea albastra.
Taiat intr-o taietura moderna,bine slefuit,se poate confunda foarte usor cu un diamant.
Patru-cinci luni am lucrat ca agent de securitate in magazine cu un salariu destul de mic fata de nivelul de viata din Franta si mai ales la Paris unde totul este extrem de scump!
Norocul meu cu brocantele,unde doar in cateva zile pot castiga cat muncesc intr-un an.
Nu de multe ori am avut ocazia sa descopar in brocante obiecte care au valuarea mult mai mare ca a unui diamant s-au a unui obiect de aur.
Spre exemplu exista statui de bronz,tablouri,monezi antice,sculpturi in fildes si lemn de santal un lemn african cu esenta parfumata,portelanuri de Limonge si Capo di Monte,papusi din secolele trecute,covoare persane,oglinzi de murano,vaze din cristal si portelan chinezesc.
Ceva imi spune ca trebuie sa pun mana pe carti de specialitate si sa invat tot ceea ce se poate invata despre aceste minuni.
Noi romanii invatam foarte repede orice,santem cu o suta de ani mai avansati decat francezii.
Din punct de vedere economic santem cu mult in urma,dar din punct de vedere cultural santem cu o suta de ani mai inteligenti decat ei.
N-am observat pana acum multi francezi sa vorbesca o limba straina in plus!
Multi francezi nu stiu tabla inmultirii si cand numara banii ,ai numara pe degete.
Romanul are o inteligenta nativa ,care sta incordat ca un arc la startul de pornire.
O data pornit invata orice,orice care-i aduce avantajul de a iesii din impasuri nedorite,din foame ,saracie si obscuritatea in care a trait.
80% din francezi ,mai ales femeile sufera de o boala foarte grava,stresul.
Franta este campioana la consumul de anti-depresoare,somnifere,morfina si diferite calmante naturiste pentru migrene.
Aici in Franta casatoriile nu sant de durata si o casatorie la primarie se face cu un contract.
Mi-am dat demisia ,si de astazi nu mai lucrez ca agent de securitate.
Intr-un ziar cu anunturi,am gasit ceva de munca la un detectiv particular din
Creteil.
Misto! sa mor daca-mi puteam imagina vre-odata ca pot sa fac si acesta meserie?
Mi-a pus la dispozitie un parat de fotografiat marca "nokia"cu doua dispozitive zumm,o camera de filmat marca "sony",o fotografie si o adresa.
I-am spus mai mult in gluma ca am si caine.
Il chiama Gipsy!
Ce fel de caine ?
Pai, este Koker spaniol!
Abia atunci s-a prins de gluma si-a inceput sa rada.
Da, esti bun!
N-am avut niciodata un angajat cu umorul tau!!!)


#304685 (raspuns la: #304524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre" invata-ti copilul ce e iubirea" - de cosmacpan la: 05/02/2011 21:05:48
(la: Educa-ti copilul sa ajunga miliardar)
poate ca o sa se vorbeasca altadata...

lumea incepe sa-si aduca aminte ce inseamna slow food, incepe sa aprecieze serile petrecute in familie fara TV...ince sa-si aduca aminte de inseamna o ciorba fiarta pe plita sau un porumb copt in jar

poti sa te chinui sa-ti inveti/dresezi copilul dar el nu va face altceva decat sa copie ceea ce vede...copy-paste, ce face tata, copy-paste ce zice mama, copy-paste ce murmura bunicul/bunica, copy-paste ce barefeste unchiul/matusa

saracia nu-i o rusine, rusinos e sa nu incerci sa scapi de ea...parca asa spunea o voce

cat despre Midas...pana si aurul te omoara...

fericirea sta in lucrurile marunte de care sti sa te bucuri.
Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ok, Zamolxe - de papadie67 la: 27/10/2003 21:55:14
(la: Primul ZID)
Desi indeobste ma irita atacurile la adresa "tapilor ispasitori" pentru problemele diverselor societati (de- a lungul timpului si al meridianelor) de tip tzigani, evrei, negri, unguri etc, (si asta pt ca eu SUNT Roman), ceea ce aduci tu mai jos in materie de Informatie (si nu in ultimul rand ceea ce aduci in materie de surse credibile de informatie) mi-a trezit interesul!
Inteleg ca nasterea Statului modern Israel a fost un fel de avort furishat, de bastard luat rapid in brate de-un tata "cu mijloace". Bun. Se mai intampla...vorba aia, tot la a zecea casa sau poate si mai des.

Concluzia aplicata acestei "intamplari" cu Statul Israel, si-anume cum ca "somnul ratiunii naste monstri" mi se pare insa nepotrivita in context. Si ca sa ma explic, ar trebui sa (-ti) ne explici:
-cine-i monstrul
-cine a fost si cine nu, rational in toata aceasta poveste
-cine dormea si de ce
-ce-are de-a face ratiunea cu "fierul" si cu-al sau echivalent mai subtil dar mai potent(pentru cine sesizeaza), adica aurul? Nu mai vorbesc despre "dreptate", deoarece incerc sa port aci o discutie "serioasa".

Odata ce-ti vei fi raspuns, atunci poate ca, folosind mai dibaci unele din elementele mai sus enumerate, creezi sau apelezi la o alta ecuatie in forma de precept care sa-ti calauzeasca lectura Istoriei.

Numai bine, Zamolxe si multzam pt link-uri!




#2319 (raspuns la: #2184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ioan Gurã de Aur, primul lup - de Zamolxe la: 13/11/2003 13:26:06
(la: Preoti homosexuali?)
Ioan Gurã de Aur, primul luptãtor antihomo
BiBiserica Ortodoxã îl pomeneste azi pe Sfântul Ioan Gurã de Aur.

El a fost considerat cel mai mare orator din vremea de aur a crestinãtãtii. Cel supranumit „Hrisostom” – „Gurã de Aur” a ajuns patriarh al Constantinopolului si unul dintre cei patru mari dascãli ai Bisericii Ortodoxe. Ioan Gurã de Aur a efectuat un studiu, pe baza unui text al Sfântului Apostol Pavel, care se referã la homosexualitate si lesbianism, si a tras unele concluzii:
„Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu întru patimi de ocarã, cã si femeile lor si-au schimbat rânduiala cea fireascã, întru ceea ce este împotriva firii. Asijderea si bãrbatii, lãsând rânduiala cea dupã fire a pãrtii femeiesti, s-au aprins întru pofta sa unul spre altul”
(...) „Ce poate fi mai spurcat ca un bãrbat tãvãlindu-se în curvii? Curvarul si pederastul nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni”
.

Predicile împotriva proastelor nãravuri i-au adus persecutii, douã atentate nereusite la viata sa si deportarea. (Roxana Roseti)

(jurnalul national 13 noiembrie)
Sf.Ioan Gura de Aur... - de sorin1975 la: 16/11/2003 07:06:34
(la: Preoti homosexuali?)
Dupa cum cred ca bine stiti cei care sunteti ortodocsi, Sf. Ioan Gura de Aur a fost unul dintre "incepatorii preotiei" impreuna cu Grigorie Teologul, Vasile cel Mare si Sf. Nicolae... ei au explicat pe intelesul tuturor, atat in cuvinte cat si in fapte, cuvintele Bibliei ... dar bisericile rupte de Biserica mama nu-i recunosc ca sfinti si deci nu respecta ceea ce ei au spus... Aceste biserici recunosc doar Biblia nu si Sf. Traditie care contine atat cuvintele Sfintilo Parinti cat si multe dintre Invataturile Mantuitorului care dupa cum unul dintre evanghelisti a spus "daca s-ar fi scris tot ceea ce a facut sau a spus Iisus, cartile nu ar fi incaput in aceasta lume" ... deci Biblia este f bine completata de Traditie... a nu se intelege prin Sf. Traditie doar traditie...
#4395 (raspuns la: #4163) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...