comentarii

adverb bine


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Daca e o fictiune(fie si part - de alexbrie la: 05/06/2004 18:18:25
(la: Adrian)
Daca e o fictiune(fie si partial), atunci ii critic putin inconsistenta: il numesti fraier pe un om de care tu insati te-ai despartit pentru ca nu aveati nimic in comun; nu se intelege de ce tii atat de mult sa o recunoasca.
Cateva observatii referitoare la stil: fata de alte fragmente ale tale, acesta e stufos, cu fraze necizelate, lungi, ce dauneaza ritmului. Prea multe virgule si propozitii subordonate acolo unde simple adjective sau adverbe ar fi fost suficiente.
Eu nu vreau sa te cred cand s - de Honey in the Sunshine la: 08/05/2005 01:44:08
(la: Suflete pierdute...)
Eu nu vreau sa te cred cand spui ca traim numai o data.Dar inteleg de ce o zici, doar esti un cumparator de suflete si trebuie sa ne atragi in tentatie.

Dar jocul tau nu tine, nu promiti nimic concret si de ce am risca toate ipoteticele vieti viitoare pentru niste vorbe tentante ?

Eu sufletul nu l-am pierdut si nici nu-l scot la licitatie pentru ca daca l-as da, chiar si pentru un pret foarte mare, cine ar fi cel care s-ar bucura de castig ? Fara suflet eu cine as mai fi ?

P.S. foarte important: exista "odata" adverb, sinonim al lui "candva", "intr-o vreme" si "o data", numeral .Presupun ca tu ai vrut sa folosesti numeralul.

P.P.S.: imi cer scuze pentru mica lectie de gramatica, dar chiar nu m-am putut abtine ;;)
@maan - de latu la: 18/10/2005 13:56:07
(la: Cand esti singur si nimeni nu te ajuta, ce faci?)
mai intâi, partea cu "bagatul in sama", ne ajuta pe amandoi sa ramanem la topic ("Cand esti singur si nimeni nu te ajuta, ce faci?"): Avand in vedere ca am intrat intr-o discutie, poate fi si asta o solutie cand esti singur: Intri intr-o discutie cu cineva de la "cafenea" si doua-trei postinguri mai tarziu te regasesti - nesingur - intr-un camp (camp nu inseamna desert!), "minat". A gasi iesirea fara a tulbura somnul minelor, iti canalizeaza atentia spre reflexe anesteziate de singuratate: gandire, umor, visare si provoaca o convulsie sufleteasca, de exemplu prin sentimentul ca te simti tu insuti flatat, prin faptul ca cineva s-a simtit la randul lui flatat.
Iar în momentul în care sangele spiritual ajunge iar sa pulseze prin labirintul secat al efervescentei tale sufletesti, ai ajuns iarasi in zonele insorite ale existentei, acolo unde "furnicili" si alte vietati iti aduc aminte de bere, de vara, de faptul ca traiesti intr-o lume unde poti fi totul, dar nu singur...

Reintrocandu-ma la "capcanele" de care ai pomenit:
nu-mi era deci a mirare daca te ingrijorai in acelasi sens.
dar, cum zici ca n-ai priceput, ma ingrijorez si mai mult ca-i posibil sa te fi ingrijorat in altul, pe care nici macar nu-l intrevad.:)

Am zis ca n-am priceput, pentru ca mintea mea pragmatica dar nu de tot prozaica a refuzat sa admita atributul "prostia". Raspunsul meu "Si pe mine" s-a referit la ingrijorarea mea pricinuita de adverbul "inc-o data", ceea ce - zic eu - lamureste si problema cu "sensurile" si iti risipeste - sper - ingrijorarea privitoare la sensul pe care tu (nici eu...;-)) nu-l intrevezi...;-)

1) (mai pe romaneste, picasi si mata in ce-ai intins, cu gratie, recunosc, un mesaj doua mai la vale - nu te supara...)
Am retinut cuvantul "gratie"...:-D
Cat priveste faptul in sine - ca "picai" - se datoreaza simtului atrofiat, care acum 22 de ani m-ar fi pazit de astfel de capcane. Dar cum de atunci nici o femeie n-a mai facut asa ceva (ultima este si acum sotia mea...:-)), m-am dezvatat de suspiciunea sanatoasa in conversatii cu femei care se simt "flatate"...:-)
Cat despre suparare... Daca ar fi existat, ar fi fost innabusita de placerea facuta de conversatia amintita...

2) Da, am spus "lunatic". Dar: "Razbunarea e un pacat. Dar ce dulce e razbunarea...". Faptul ca ai citit inca odata tot mesajul pentru a ma corecta, nu e o razbunare, dar o mica satisfactie tot e...:-)
(Ok, ai dreptate, e doar o incercare stangace, de a ascunde adevarul: ma lasa memoria...:-(...)

Pragmaticii sunt tentati mai curand sa acuze, pretinzand ca drumul lor e cel drept si-al meu e calea sinuoasa spre dezechilbre si depresii de tot felul...
Aceia sunt pragmaticii inraiti, cu care te poti intretine despre meseria lor, poate despre fotbal sau moda si despre colegii lor/comuni de munca.
Umorul, visele, bucuria la vederea unui strop de roua, sunt apanajul unei inteligente aparte - intregita - capabila de a (re)cunoaste binecuvantarea eliberarii simturilor - chiar si numai temporar - din chingile lui "acum" si "aici".
Asta nu inseamna ca pragmaticii sunt niste prosti! Sunt doar mai saraci decat cei care se bucura de priviliegiul de a putea visa.
De aceea am spus ca a visa este un privilegiu. Ca este si necesitate, sunt perfect de acord. Ca drumul este sinuos - si cu asta sunt de acord, dar curbele pot fi privite in plan orizontal - asta ar fi poate unghiul de vedere al unui prozaic - dar pot fi privite si tridimesional, iar atunci se prefac in culmi si abisuri. Pretul culmilor este urmatorul abis. Dar cine a fost pe o culme, nu se mai plange de pret...

Iar doza de realism insuflata de instinctul de conservare - aici suntem la nevoia de a munci "de ... sare chimesa" pentru a nu "ma face de ras" - este data fiecarui om. Cei care o ignora sunt visatorii inraiti, amenintati de "...dezechilbre si depresii de tot felul...".

Multumesc, ca ai scris "brambura pe aratura" in loc sa folosesti metafore si tablouri. Asa am putut sa inteleg mai repede ce ai vrut sa spui...:-). Stii tu: Noi pragmaticii...

Chiar daca n-am gasit un punct (a) - voi visatorii n-aveti notiunea asta a schemelor logice (sic!) - am sa raspund la Be-ul din mesaj:

am sa consider intrebarea PUSA, intrucat daca nu voiai raspunsul chiar n-o scriai.:)
Ce bine c-ai fost pi faza...:-)

...omul ala, desi ma stie de cinci ani, nici acum nu pricepe ca-n ochii mei a bea o bere e pierdere de timp.
"Omul ala" incearca sa-ti dea de inteles, ca nu el pierde timp band bere, ci tu ti-l pierzi filmand ganganii.
Dar asta nu e raspunsul la intrebarea (ne)pusa de mine, daca - asa cum reiese - tu n-ai baut berea...;-)
Cat despre faptul ca-i bati pe cartasi la carti: "Norocul incepatorului...".

La "LENESI"-ii descrisi de tine nu ma-m referit nici eu. Mai mult la cei loviti de o soarta nemeritata. Dar asta e un capitol in sine...

Inchei aici micul (Ha!) meu mesaj, cu speranta ca timpul trecut din formularea ta ...iti multumesc ca am stat de vorba nu a insemnat o excludere cu privire la viitor, ci mai degraba un fel de a vorbi.
Pentru prima varianta imi cer scuze pentru a nu fi tinut cont de sensul abscons al frazei tale de incheiere.
Pentru a doua varianta, sper sa nu se schimbe partea cu "...deosebita placere", chiar daca in acest punct ne-am asemanat pe deplin...;-)
#79577 (raspuns la: #79510) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan, ia zi-mi si mie - de bingo crepuscule la: 19/10/2005 22:10:58
(la: boucle-la!)
de ce este un accent pe a in 'boucle-la'?
pentru ca sunt 99.9% sigur ca este fara accent.
'boucle-la' e ca si cum ai spune 'ferme-la' (care inseamna inchide-o si care, daca nu ma insel, vine de la 'la ferme!'), pe cand 'là' este un adverb de loc.



bingo crepuscule
#80039 (raspuns la: #79815) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
anisia - de latu la: 11/11/2006 13:37:44
(la: Mister Cafeneaua 2006 - ALEGERILE)
unde zice ca berea o sa fie la timpul viitor si nu a fost deja consumata, urmand sa se repete...
Privit asa, fiecare dintre noi a baut deja macar o bere in viata lui, asa ca teoria ta - indiferent de cat de departe a fost trasa de barba lunga pana aici - are un temei. Dar numai in termenul acesta general.
Daca ne referim la berea cu pricina si la context, atunci momentul terminarii intrebarilor este o precizare temporala care determina pe post de locutiune adverbiala substantivul bere, care e la randul sau un adverb circumstantial de loc.
Cu alte cuvinte: Mai citeste odata - de data asta cu gandul la muscata pe care am s-o port la tangoul la care te invit cu o plecaciune adanca - mai analizeaza odata, tunde barba si atunci o sa cadem de acord ca nu conteaza fleacurile astea atata timp cat muzica nu se opreste si chelnerii ne aduc ce comandam, dupa ce au inchis draperiile pentru a nu ne mai simti supravegheati de nasurile turtite ale celor care in localul nostru oricum n-or sa aibe niciodata loc...:-)))

credeai ca ma duci asa usurel?
Asa am sperat: O partenera de dans pe care tre' s-o imping si s-o trag incoace si incolo oboseste mai tare decat doua ore de culturism...:-)))

ca-mi expira perioada de-mprumut
Io ti-am zis sa-ti iei rochia aia, si nu s-o inchiriezi. Da' tu nu si nu. Na! Acu' sa te vad in ce vii, daca mai vii, adica daca nu te-a halit cine nu spui...:-)))
__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#156429 (raspuns la: #156426) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zanty - de Sancho Panza la: 03/12/2006 11:09:25
(la: Visare)
"Cine nu crede in minuni, nu e realist."

Am cautat ceva care sa ma duca cu gandul la poezie...dar n-am gasit decat rime,epitete,comparatii...adverbe, adjective, etc.
Prea putin, dupa umila mea parere.
Mi se pare o pagina de jurnal cu o altfel de asezare in pagina.
Imi cer scuze daca-s prea drastica, dar am pornit de la ideea ca esti aici pentru a afla care-s partile bune si cele slabe ale textelor tale.
Altele - de Paianjenul la: 09/01/2007 10:51:19
(la: ce va enerveaza?)
  • Faptul că, din limba română au dispărut toate adjectivele/adverbele care exprimă superlativul: acum nimic nu mai e "frumos", "bun", "plăcut", "interesant", etc... ci totul e "tare" (sau "super-tare")...


  • Disperarea cu care (foarte) mulţi români (din România) încearcă să "emuleze" prostia occidentalilor...
  • misiobere - de maan la: 08/04/2007 18:37:06
    (la: Despre poeme)
    substantivu' asta e feminin ori masculin?

    MIC adj., s. 1. adj. v. mărunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plantă ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. îngust. 7. adj. v. nespaţios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. îngust. (Pălărie cu boruri ~.) 10. adj. v. subţire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. neadânc. 17. adj. subţire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un câştig ~.) 20. adj. v. neînsemnat. 21. adj. v. nevârstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumină ~.) 26. adj. v. scăzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. puţin, redus, slab. (~ nădejde să ...) 31. adj. insuficient, puţin, redus, slab. (Are posibilităţi ~ de realizare.)

    ŞI adv., conj. A. Adv. (Stă înaintea părţii de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. şi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai, exact. Precum a zis, aşa a şi făcut. 2. Pe deasupra, în plus, încă. După ce că e urâtă o mai cheamă şi Neacşa. 3. Chiar, încă, pe lângă acestea, de asemenea. Vezi să nu păţeşti şi tu ca mine. ♦ (Pe lângă un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ, intensifică gradaţia) O cameră şi mai mare. ♢ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) Şi mai şi = mai grozav, mai straşnic. 4. (În propoziţii negative) Nici. Însă şi de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat, îndată, pe loc. Cum îl zări, îi şi spuse. 2. Deja. Masa se şi pune în grădină. B. Conj. I. (Marcă a coordonării copulative) 1. (Leagă două părţi de acelaşi fel ale unei propoziţii) Este voinic şi tânăr. 2. (Împreună cu prep. „cu“ exprimă relaţia operaţiei matematice a adunării) Plus. Doi şi cu trei fac cinci. ♦ (Ajută la formarea prin adiţie a numeralelor de la douăzeci şi unu până la nouăzeci şi nouă) Şaizeci şi opt. ♦ (Ajută la formarea numeralelor care exprimă numere zecimale, legând partea zecimală de întreg) Trei şi paisprezece. ♦ (Indică adăugarea unei cantităţi) Plus. Unu şi jumătate. 3. (Leagă două substantive între care există o corespondenţă sau o echivalenţă) Binele şi răul. 4. (Aşezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări, ajută la scoaterea lor în evidenţă) A adus şi vin, şi mâncare, şi cărţi. ♦ (În repetiţii, ca procedeu stilistic) Ia cuvântul şi vorbeşte şi vorbeşte. 5. (Leagă două propoziţii de acelaşi fel, indicând o completare, un adaos, o precizare nouă) Deschide uşa şi intră. 6. (Accentuat, în corelaţie cu sine însuşi) Atât..., cât...; nu numai..., ci şi... Are în mână şi pâinea, şi cuţitul. 7. (În stilul epic şi popular, mai ales în povestire, se aşază la începutul frazei, indicând continuitatea desfăşurării faptelor) Şi a plecat fiul de împărat mai departe. ♦ (Întrebuinţat înaintea unei propoziţii interogative sau exclamative, subliniază legătura cu cele povestite anterior) Şi ce vrei să faci acum? ♢ Expr. Ei şi? = ce-mi pasă? ce importanţă are? (Întrebuinţat singur, în dialog, ca îndemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva bătând în uşă... – Şi? – Mă duc să deschid. (Precedat de adv. „ca“ are funcţie comparativă) a) La fel ca, întocmai ca. Se pricepe la pescuit ca şi la multe altele; b) aproape, aproximativ. Treaba este ca şi sfârşită. II. (Marchează coordonarea adversativă) Ci, iar, dar. Aude vorbindu-se şi nu pricepe nimic. 3. (Marcă a coordonării concluzive) Deci, prin urmare. E o glumă şi nu o lua în serios. – Lat. sic.

    BÉRE1, (rar) beri, s.f. 1. Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influenţat de bere2).


    deci, sancho, nu te face ca nu intelegi.

    #185363 (raspuns la: #185347) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    mushil, - de maan la: 19/04/2007 12:18:41
    (la: Nevoia de rugaciune)

    1. iote ce zice Domnu' inca dinainte de Inviere: "Amin, graiesc voua! Oricate veti lega pe pamant vor fi legate in cer,si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer"(Matei 18,18)
    2. iote-o inca-o data, dupa Inviere: "Luati Duh Sfant si carora veti ierta pacatele,li se vor ierta lor si carora le veti tine, tinute vor fi"(Ioan 20,22).
    3. iote ce le zice Iisus apostolilor : "Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea îşi pierde gustul cu ce se va săra? Nu mai este bună de nimic decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. Nu se poate ascunde o cetate aşezată pe munte. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor încât ei să vadă faptele voastre bune şi să-l preamărească pe Tatăl vostru din ceruri." (Matei)- si nu, nu io am zis ca preotii is urmasii apostolilor.

    3. iote ce tre' sa spuna taica popa intru iertarea pacatosului care i se spovedeste: "Domnul si Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, cu darul si cu indurarile iubirii Sale de oameni sa te ierte pe tine (si-aici spune numele dreptcredinciosului) si sa-ti lase tie toate pacatele.Iar eu nevrednicul preot si duhovnic,cu puterea ce-mi este data mie,te iert si te dezleg de toate pacatele tale,in numele Tatalui si Fiului si Sfantului Duh,Amin!"

    te poti ruga de capu' tau pentru iertarea pacatelor, domnu' Mushil, da' o faci pe raspunderea ta.

    "arata-mi macar o greseala gramaticala care sa-mi apartina"

    da o pagina inapoi si te vei vedea ortografiind barbar in doua cuvinte adverbul "dintotdeauna" .

    cat despre "arata-mi ca esti isteata", stiu exact cate cepe degerate pretuiesc ca sa nu ma poata zdruncina parerea dumitale - nici in bine, nici in rau.(:
    #188994 (raspuns la: #188761) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    :(((((( - de onutza la: 23/04/2007 17:08:47
    (la: Stranii coincidente)
    avand in vedere ca poate fi inclusiv adverb:D
    la sintaxa si morfologie am prins "monstri sacri".o reala placere:)
    #190256 (raspuns la: #190229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    nisule - de thebrightside la: 21/06/2007 15:18:24
    (la: FAZAN)
    vezi #208544 de je

    sa se permita doar vb la participiu, substantive neart, adjective si adverbe, altfel n-are haz, cred io.


    picky ce ma enervezi - de thebrightside la: 22/06/2007 11:42:01
    (la: FAZAN)
    io catre anisia:

    vezi #208544 de je

    sa se permita doar vb la participiu, substantive neart, adjective si adverbe, altfel n-are haz, cred io.


    astea-s regulile si la scrable si la restul jocurilor cu cuvinte, nu io le-am facut si nu incerc sa ma protejez pe mine ci un mers usor al jocului.



    mah picky, mah frati-mio!!! - de Intruder la: 24/07/2007 21:52:29 Modificat la: 24/07/2007 21:53:44
    (la: VIRGULA)
    io vreau sa-ti spun o poveste cu virgula, asa mi-a venit mie...am tras la sortzi uzerii si te-am nemerit pe tine, am scos din caciula lu' tata pe cand era cioban la oi, beletu' cu numele tau.

    deci:
    a fost odata ca nicicand o virgula. era solitara si cu stea in coada.
    s-a gandit ea intr-o buna dimineata cu tulpina de carcel...sa se aciuiasca intr-un text.
    acolo- se gandea- is litere, alte virgule, puncte de suspensie, semne de exclamare si-ntrebare, liniute de dialog, cratime (uau!) si altele.
    boooon...
    si-a luat traista-n batz, si-a impachetat niste slanina cu ceapa intr-un ziar vechi, a luat un coltuc de paine, o sticla de bere (stii, d-aia de plastic la 2 litri, ca calitatea conteaza!) si la drum!
    boooon...pan' la urma, a gasit un tecst! erea tecst de tecst, ce sa mai...avea de toate!
    si s-a gandit spermatozoidu' asta sa se bage si el pe langa un substantiv, un predicat sau macar lipit de un adverb amarat...
    ei bine, pe unde se baga, strica tecstu'!
    dom'le tecstu' era con-plect si inchegat rau de tot!
    ce sa zic? virguleashca asta erea ca un virus de gripa capreasca si tuate celulelele il respingeau!
    poate o sa ma-ntrebi "de ce" dar iti zpun cand ne-ntalnim la o vreo betzie de pomina!
    o sa rizk si o sa merg cu tine la barul "Gamberu' comunizt" si o s-o luam pe maan si zaraza cu noi si o sa ne facem manga, mah frati-mio!
    si-apoi ajungem ieroi de bezt-zeller, toti patru shi cu kolonelu' zece!
    zic ca rizk, gandindu-ma cum o za dorm in liftu' blocului ca nevasta-mea n-o sa ma primeasca in casa beat si cu barba nerasa!
    de tamaie ce sa-ti spun? cica alunga dracii, tzantzarii si mushtele!
    aiurea...daca nu le aratzi mitraliera, nu pleaca!

    cam asta-i chipy...picky, zcuse!
    al tau breten,
    Intruzu'
    #219013 (raspuns la: #218925) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    bright - de maan la: 23/08/2007 11:14:42 Modificat la: 23/08/2007 11:15:41
    (la: La o cafea, cu fetele..)
    WHAT????? Adica vrei sa zici ca e "nu fi"? Nu cred decat cu stampila de la aia de facura DOOMu'


    "nu FI obraznic cu mine"

    imperativul negativ se formeaza cu adverbul negativ 'nu' + infinitiv.
    ex. "nu fi!" (infititivul lui a fi);

    doar imperativul afirmativ e cu doi de i.

    wx. "FII serios!"


    de-asemenea, conjunctivul prezent e "(tu sa ) fii" iar conjunctivul trecut e "(tu sa)fi fost".
    #229267 (raspuns la: #229246) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    exact si eu - de Intruder la: 27/08/2007 22:00:41
    (la: melancolie)
    la fel ca andrushca...

    E toamna,copacii bat din frunza,
    Mai des ca asta vara,

    (doar atat mi-a placut din poezie...mai incearca!)

    pacat de "m-ai"-ul ala...vreau sa cred ca e o greseala de tastatura!
    mai- adverb!
    #230435 (raspuns la: #230405) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    greoaie - de zaraza la: 18/10/2007 18:06:55
    (la: ...)
    si impanata cu prea multe adverbe si adjective inutile. un fel de hai sa vorbim despre nimic, cine poa' sa scrie cel mai mult?

    zaraza
    * - de thebrightside la: 11/03/2008 10:37:34
    (la: Navigatorii secolului XXI)
    dau rosu din pricina ploii de adverbe de loc si a flamboaiantelor 'Columb al..." si 'amantul etern' care nu-s pe gustul meu.
    gura ta ca un pacat, intradevar frumoasa... :)
    #292144 (raspuns la: #292138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    *** - de irma la: 21/03/2008 21:19:01
    (la: Snapshots)
    ok, acum am realizat cat de mult conteaza o prepozitie sau un adverb puse la locul potrivit. :)
    #295363 (raspuns la: #295328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    la cerere, pe mare fuga - de lafemme la: 11/06/2008 12:23:54
    (la: Iulie a ars )
    asa la prima vedere, si ultima ... :))) ce am vazt io care va sa zica.. sa zica aia stau pe acolo!!!! "este" urmatoarele chestii

    Ils ont pavé le chemin vers l’enfer
    Avec des bonnes intentions – de bonnes intentions
    Ils ont pris un dinner sacrament – sacre (sau reformulezi, ala e adverb)
    Ils ont mis comme symbole de la nourriture - le pain – Ils ont mis –le pain- comme … parca suna aiure rau invers
    Ils ont ouvert leurs coeurs et ils ont perdu leurs amis
    Ils ont aimé leurs bedaines blanches
    Les femmes ont cueilli les rayons de soleil
    dans leurs sacs
    Elles ont souri aux souris que les hommes – aux sourires
    Baissaient vers le visage
    Saisi par la dentelle de boucles – des boucles
    Elles ont rangé leurs souris- surires (souris – soricel)
    Et l’incongruence suave de leurs robes blanches et longues
    Les femmes se sont répétées dans le même façon – de la meme facon
    Il etait toujours les mêmes femmes – il y avait
    Qui partaient pendant le soir à la fenêtre – fara pendant as zice-
    Pour mélanger une main et l’autre dans la brume - melanger… tremper… nu-mi vin idei, dar melanger ntz

    Elles soingnaient si la pluie tombait sur les autres – nu mere soignaient …
    Et cliquetait sur leurs toites sans aucun envie – aucune envie, dar suna aiurea
    Elles avaient des tristesses de douzaine – … nu stiu daca e expresia de douzaine, san e zica ai de stiu
    Elles ont bu une tasse du café avant le repas – de cafe
    Et une avant la faim
    Elles se sont rappelée des bagatelles derrière les rideaux croisés – rappellees de (adjective caificativ – de in fata)
    Elles avaient des chaussures avec des talons pour mentenir la silence de leurs foyers
    Les gens ont defini leurs matinées en deux ou quatres adjectifs contraires
    Ils n’ont pas accepté leur pareils qui avaient les mêmes défauts avec eux – Elles n=ont pas supporte ceux qui avaient les memes defauts qu’eux
    Ils ont été bien organisé – etaient cred eu…. Daca-I pasiva… organises
    Et les questions qu’ils ne posaient pas étaient les plus importantes
    Ils ont nourrit de leurs corps
    Les citronniers qui fleuraient pendant l’été, en juillet.

    plus ca pe unele le-ai tradus mot a mot... si nu suna bine...



    Cursuri de matematica si fizica online!
    Incearca-le gratuit acum

    Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
    www.prepa.ro
    loading...