comentarii

afara


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Nimic in afara de", pe asta - de Dan Logan la: 24/09/2003 02:40:12
(la: Sfertodoctii cu pretentii si muzica clasica.)
"Nimic in afara de", pe asta de unde ai scos-o?

Exista muzica pop buna, exista muzica fusion/new age, exista muzica traditionala irlandeza si sud-americana, exista ska bun, chiar si punk interesant, etc, etc.

Muzica nu se limiteaza la manele, tehno ori drum-and-bass...
#391 (raspuns la: #387) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da, romanii intalniti pe-afar - de Alice la: 20/10/2003 08:48:25
(la: Test de limba engleza.)
Da, romanii intalniti pe-afara vorbesc mai bine englezeste (si nu doar)decat majoritatea celorlalti.
O vreme s-a facut caz de faptul ca tinerii nostri sunt mai educati decat "ai lor" si, un timp, lucrul asta a fost evident, nu numai in cadrul olimpiadelor internatilonale.
Din pacate au ramas doar "varfurile" care s-au distantat amenintator de restul plutonului.
Un exemplu: amintiti-va de concurenta la medicina "pe timpul nostru". Acum, la Iasi (nu va zic brasoave!)de catva timp, notele ultimilor intrati depasesc cu greu un 3,5 care se rotunjeste anevoie cu media de la bac. La examene studentii de anul intai inca nu stiu care-i cel mai lung os din corp!
Din cauza economiei, veti zice, medicii sunt prost platiti. Poate, dar peste tot e cam la fel!
Au facut zeama lunga din invatamant (altrenativ!!!): cand marti, cand joi, cand intr-o luni...
Dar nu-i nimic, "fi-vom iar ce-am fost si mai mult decat atat!" ...:)

Daniel, repet, din pacate ai dreptate!
Cand e vorba de marea masa a adolescentilor de azi, ai dreptate!
#1713 (raspuns la: #1659) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





In afara de cartea de reziden - de Daniel Racovitan la: 21/01/2004 17:24:57
(la: Simulatorul de trenulet electric)
Deh, lipsa de informare: in afara de cartea de rezident exista si cartea de sejur temporara. Cei pe CdS platesc aceleasi impozite ca si francezii ori strainii pe CR, dar de primit RMI -- ciuciu.

Ultimul tren: m-am referit strict la meseria mea de informatician, chiar daca nu am precizat-o.
Evident, exista o multime de alte moduri in care poti emigra, de exemplu casatorindu-te cu un francez. Unii se casatoresc sincer, iar altii "sincer, da' sincer".


_____________________________________________
"Aceste cuvinte ne doare."
#8329 (raspuns la: #8328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
My, probabil ca "afara" a lui - de Daniel Racovitan la: 27/01/2004 07:08:43
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
My, probabil ca "afara" al lui o fi prin Bangladesh :))))


..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)
#8502 (raspuns la: #8501) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nici n-am apucat sa-i dau afara... - de Jimmy_Cecilia la: 09/02/2004 11:14:05
(la: Ce vrea un român de la ceilalti români... ?)
nici ca i-am dat afara, am refuzat chiar sa-i intalnesc sau sa-i primesc..

mi s-a parut abuziva si nerusinata pretentia lor, de la inceput. faptul ca au mintit secretarei m-a determinat poate sa fiu mai brutala in refuzul meu..
imi erau perfect necunoscuti, straini si faptul ca sunt romanca nu indreptateste 22 milioane din România de necunoscuti sa aiba pretentia sa-i gazduiesc..

daca vreau sa gazduiesc sau sa dau de lucru, aduc pe nepotii prin alianta sau mai indepartati din familia mea din RO, sau copiii si nepotii fostilor colegi din RO..
nu straini care vin de nu stiu unde..cu nu stiu ce obiceiuri..
#9223 (raspuns la: #9219) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A face ceva pentru Romania din afara ei - de Stefan Niculescu-Maier la: 18/02/2004 18:28:23
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
In viziunea mea, a face ceva pentru Romania din afara ei are in vedere nu atat schimbari politice intr-o prima faza, cat economice. Deci nu ma refer la asociatii nelucrative, situri, promovare, "imagine". Desi nu le exclud pe acestea, ma refer in primul rand la lucruri concrete cum ar fi infiintarea de firme, angajarea de oameni, aducerea de contracte in Romania. Nu in ultimul rand, la utilizarea unei parti din profiturile acestor intreprinderi pentru sprijinirea unor studenti care fac cereri de burse si le sustin printr-o activitate social utila Romaniei. De ce nu, pentru pregatirea unei noi generatii de politicieni, oameni de justitie, de administratie - de aceea am si afirmat "va dura"...

Inca nu va pot oferi un plan concret in aceasta directie si nici nu sunt capabil sa-l pun singur la punct. Dar asa cum se vede si din biografia pe care Daniel Racovitan a avut bunavointa sa o publice, lucrez la crearea unei retele de persoane care doresc sa faca ceva pentru Romania si pentru ele insele in acelasi timp. Din acest grup (GVR, l-am numit - Grupul Virtual Real) fac parte deja persoane care s-au realizat in viata sau au un frumos inceput de cariera si totusi nu s-au blazat.

Preocuparea mea este ca aceasta retea sa fie fiabila si curata. Materia cenusie afiliata ei va gasi solutiile la problemele pe care si le va pune - si le va rezolva!

Este o misiune pe care o privesc cu seriozitate si pe care o veti intalni din ce in ce mai des prin paginile portalului romanialibera.com prin sub-linkul "resurse romanesti".
#9976 (raspuns la: #9969) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Probabil ca voi fi in afara s - de carrie la: 30/07/2004 15:16:00
(la: Exista pocainta in Anglia?)
Probabil ca voi fi in afara subiectului insa nu te stiam atat de credincios.Intotdeauna am crezut in Dumnezeu,am facut multe erori in viata(pe care le-am regretat),dar pe care altii nu le-au iertat...Am trecut prin multe incercari si mi-a fost teribil de greu si increderea in Isus m-a ajutat sa depasesc aceste situatii dificile.Pentru mine EL este o evidenta.Daca esti persoana pe care am cunoscut-o cu ani in urma,sper ca ai invatat sa ierti."Si ne iarta noua greselile noastre ,precum si noi iertam gresitilor nostri."
în afara de CV particularizat... - de Jimmy_Cecilia la: 13/08/2004 12:17:20
(la: CV european - acum si in Romania)
as adauga la ce spune SB_one, ca în afara de CV particularizat,
CV trebuie acompaniat de o scrisoare de motivatie manuscrisa...care sa atraga direct atentia...ceva percutant.. dar atentie, nu trebuie spus neadevaruri, ca se pot informa

ex: cand imi cautam post de director tehnic în fabricatia si cercetare in parapharmacie, ca vroiam sa avansez in functie,
eu incepeam scrisoarea, adresata nominativ directorului general de mari multinationale:

"in calitate de responsabil de fabricatie si cercetare in Laboratoarele L. & S, am reusit sa maresc productia de 50% si sa pun la punct formule de produse noi si originale, care au facut obiectul a doua brevete de inventie mixe, numarul ... si numarul...
aceste brevete au permis o progresare de cifra de afacere la export de la X francs la Y francs..."

initial, trebuie o documentare buna despre intreprindere, noi avem pe aici Kompas..
Nu trimiti o scrisoare de candidatura spontanee, la o intreprindere mica, scriind pt "Directorul de relatii umane" :)), post ce nu exista...

In plus la scrisoarea scrisa de mâna si CV personalizat, trebuie adaugata o poza.

Cautatorul de lucru, nu trebuie sa se limiteze doar la raspunsul la anunturi, trebuie sa faca candidaturi spontanee, bine tintite, dupa o buna documentare, nominative (saloane-expozitii, reviste profesionale, etc)

Majoritatea posturilor vacante sunt ocupate fara sa se apeleze la anunturi... prin cunostinte sau prin candidaturile spontanee...

In orice caz, CV insotit de o scrisoare imprimata sau în fotocopie, este aruncat sigur la lada de gunoi...fara nici un raspuns...chiar negativ..
#19715 (raspuns la: #19280) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu traiesc de 15 ani "afara". - de (anonim) la: 11/10/2004 12:44:54
(la: O noua limba de circulatie internationala)
eu traiesc de 15 ani "afara".baiatul meu are 16 ani si nu stie romaneste...si imi pare rau.nu am avut posibilitatea sa-l invat ....dar el m-a invatat pe mine limba de aici.....si o mai face si acum cind este cazul.....
eu nu cunosc decit o singura romanca aici si va spun cu mina pe inima ca vorbim juma-juma....Ce sa fac....asta e viata...!!!!!!!
#24681 (raspuns la: #24396) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In afara de aspectul material - de mya la: 15/12/2004 02:56:41
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
In afara de aspectul material, as alege Romania inaintea Americii oricand. America e o tara moarta pe dinauntru...

In tara asta moarta pe dinauntru, am fost invitata si eu si sotul meu de niste americani (d-astia "morti") la masa, de Thanksgiving. S-a spus o scurta rugaciune la inceput si pe urma am dat iama in haleala. Da' sunt niste handicapati, materialisti, nu? Nu s-a discutat nimic de bani in timpul vizitei (a durat 6 ore!).

Spre deosebire de ei, o fosta colega de-a mea de serviciu, romanca (emigrata in USA de 5 ani) m-a sunat zilele trecute si mi-a povestit in 20 de minute (a vorbit doar ea!) cat castiga ea (e chelnerita in Las Vegas), ca si-a luat masina noua (din 2005, in rate), cat a dat pe cadourile de Craciun pentru barba-su (300 $). Pe urma m-a intrebat de noi, cat castigam, unde stam, cat dam pe chirie, cat dau pe cursurile de facultate (si ca e "Fooooarte greu sa termini facultatea aici, e greeeuuuu de tot!") etc. Mi-a vorbit si de mexicanii, arabii si indienii din jur, niste "imputiti si ingalati toti!".O tipa "plina de optimism" si cu "inima deschisa", nu? Romanca get-beget, care zice cate un cuvant americanesc din doua in doua vorbe. "Vai tu, nu-mi mai vine pe romaneste, nah!" (da' cu barba-su vorbeste numai in romaneste in casa). Ca o paranteza...tipa e agramata pana si in romaneste da' ce importanta mai are?! Poate in engleza vorbeste mai bine ;-).

Tot in tara asta "materialista", unde toti numai la bani se gandesc...sotul meu a luat parte (la firma unde lucreaza) la un o petrecere de Craciun, organizata de firma. Bun. Patronul firmei (tanar, pana in 40 de ani, "d-asta numa' cu gandul la bani") a spus o mica rugaciune inainte de potol. A multumit lui Dumnezeu pentru bunastarea firmei, pentru mancarea de pe masa, sanatate, etc. Pe urma au mancat, au jucat mima, s-au distrat pana seara. Prostii de genul asta. Niste ineptii, nu? Auzi...sa se roage!

Ne venea sa radem cand ne gandeam ca daca asa ceva s-ar fi intamplat la vreo petrecere de Craciun de la vreo firma elvetiana, germana sau franceza ar fi ras toti cu lacrimi ca dupa o gluma buna. Auzi sa te rogi...ce, esti cretin, esti handicapat mintal? Asta e pentru naivi si d-aia de la tara. Si ziceti ca americanii sunt cei mai materialisti...

Mai am multe exemple de genul asta, ma intreb insa daca sa stau sa le scriu aici. In mod sigur nu conving pe nimeni, cel mult se enerveaza vreunul care a avut experiente nefericite pe taramuri americane si vine sa-mi "explice" din prea plinul vietii lui. Nu va mai obositi, respirati adanc si luati o pauza! Rugati-va si voi si poate o sa aveti experiente mai bune! Si va vin si banii!

Nu, nu sunt obsedata cu religia si Dumnezeu, sunt normala, nu scot citate din Biblie zilnic pe gura si nici nu fac matanii seara de seara :-).
E frig afara!!! Perfect pentr - de Horia D la: 20/12/2004 23:08:29
(la: Trancaneala Aristocrata)
E frig afara!!! Perfect pentru vin fiert! Ce idee.. ma duc sa-mi fac niste vin fiert (nu fiert, doar cald)....
Si e perfect pentru hot-tub:)))) cine vine?
The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
Sunt afara de 15 ani (aveam 1 - de (anonim) la: 29/12/2004 20:55:54
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
Sunt afara de 15 ani (aveam 15 când am plecat), de atunci m-am întors în tara de 3 ori, ultima cu niste prieteni de aici.

Dupa 2 saptamâni, ma întorc mereu cu un sentiment straniu, legat de faptul ca azi ma simt mult mai "turist în România" decât "român în Diaspora"... si nu stiu care e cauza (poate faptul ca m-am integrat destul de bine în noua societate, poate faptul ca nici rude nici prieteni nu mai am prea multi pe-acolo, poate faptul ca dupa atâtia ani relatia mea cu cei ramasi nu mai e aceeasi...) si nici daca e cazul sa ma simt prost pentru asta sau nu.

Odata am avut proasta inspiratie sa comentez acest lucru la o masa cu mai multi români si aproape ca m-au acuzat de tradare de patrie. Au dreptate? Nu cred.
in afara o sa fie ceva intre - de Petre la: 23/03/2005 16:44:43
(la: Salariul minim in occident)
in afara o sa fie ceva intre subinginer si tehnician superior. Munca de birou, in proiectare, fara responsabilitati manageriale.

In Uniunea Europeana inginerul tau imigrant va gasi de lucru imediat in constructii, sau ospatar, sau portar de noapte...Subinginer si tehnician superior numai daca are rezidenta si... mult, mult noroc.
In tarile mentionate de dumneata poate câstiga in constructii in jur de o mie, o mie jumate euro, lucrând 12 ore pe zi. O chirie intr-un apartament civilizat este in jur de 600 euro. Cu mancarea s-o descurca.
#40471 (raspuns la: #40357) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu, in afara faptului ca treb - de RSI la: 24/06/2005 21:24:31
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
Nu, in afara faptului ca trebuie sa alergi la banca si la firma de credit ca sa anuleze tranzactiile... adica pierdere de timp .
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#56599 (raspuns la: #56598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si in afara de a-ti dori treb - de assiral la: 22/08/2005 14:49:36
(la: Pretuiesti ceea ce ai?)
si in afara de a-ti dori trebuie cu tot sufletul ca CREZI.
si dupa cuvantul crezi, nu mai incape nimic...
#66984 (raspuns la: #66960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu se pot vota toate in afara - de oanalaur la: 24/09/2005 12:14:22
(la: Ce conteaza mai mult la o femeie?)
nu se pot vota toate in afara de ultima?
...Cum se face un workshop pe afara - de Dinu Lazar la: 28/09/2005 08:35:18
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Putem vedea cum se face, cum se prezinta si cit costa un workshop pe afara, la
http://www.luminous-landscape.com/workshops/Brickworks-ws.shtml

Unde oamenii fac fotografii intr-o caramidarie cu vreo 300$ de caciula pentru trei ore.
#75167 (raspuns la: #75161) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mi-a placut mult... In afara - de Honey in the Sunshine la: 07/10/2005 16:24:12
(la: Casa Noastra)
Mi-a placut mult... In afara de Într-o lumină prea toridă... prea amăgitoare...
Si cum nu sunt critic nu-ti pot spune de ce... Cred ca a fost un "respiro" al muzicalitatii poeziei tale pentru urechea mea de cititoare...
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
asa e cu preturili de-afara, - de stanescoo la: 10/10/2005 17:06:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
asa e cu preturili de-afara, comparatiile sunt subiective, insa vad ca unii reusesc sa ramana (legal) cu ceva peste acel pret, altii insa il dubleaza sau urca chiar mai sus...

eu sunt multumit de lowepro, unii cunoscuti deasemenea, si vad ca multi sunt multumiti de tamrac...ca sa mai dam cafegiilor si alte variante.

voi da totusi o fuga pana la photosetup sa-l pipai pe rucsac si sa ma conving de diferenta. rervin :)
#77804 (raspuns la: #77797) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...