comentarii

aici in vale e moara cu noroc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Miriam - de zaraza sc la: 03/09/2008 18:56:30
(la: cine stie mai bine?)
Daca tot il incalci, barem sa fie lizibil.
Sa fi facut citatele cu aldine si bolduit, asa, ca pentru chiori! ;)

Eronat! Pedepsele se dau in vale, la moara cu noroc. :)

#338693 (raspuns la: #338673) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de latu la: 26/02/2006 21:38:12
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
Daca astazi esti geloasa
Maine-intrusu' o veni
Si ne-arata gelozie
De-ncotro nu vom mai sti

Pe de alta parte insa
El, atunci cand a plecat,
S-a-ngrijit de o portita:
Mie mi te-a-"ncredintat".

Dincolo de asta cinste,
Din al tau repros deduc
Ca-mi lasai indatorirea
Doar un pic din ochi. Uituc?

Nu, ci doar curiozitatea
De-a citi ce voi ati scris
M-a facut sa sar aiurea,
Sa citesc precum din vis.

Insa iata-ma-s aicea
Revenind intrucatva
La indatorirea sfanta
De-a va scrie-n cafenea.

Nu te uit - nu de aceea
Nu ti-am scris pana acum -
Tu esti unul din motive
Pentru care vin din drum,

Pentru care-n cafeneaua
Ma simt renascut si viu:
Pot aici sa fiu eu insumi
Si din inima sa scriu...

Deci nu suspina in taina
Nici sub ochii soarelui,
Nu mai fi in van geloasa
Dand tribut condensului!

Ploaia aia invocata
Chipurile-n mintea mea
E doar o inchipuire,
Vina mea asisderea...

Falfaitul ma-nspaimanta,
Fiindca de asa ceva
N-ai nevoie tu pe mine
De a ma-mpresiona...

Iata, vine-acum expresul
Chiar de vine cam tarziu,
Insa versurile mele
Sper sa-ti spuna ca sunt viu

Iar batista falfaita
(Altul falfait nu stiu)
Sa-ti aduca de la mine
Apa vie in pustiu

Trista pare despartirea
De-un intrus plecat hai-hui
Eu iti zic: Nu-ti fa tu ganduri
O sa vina, ca prost nu-i...

Asadar pitici cu tata,
Nu va faceti sange rau:
O sa vina vremea iara
Cand la vatra vin si eu

Si sunt sigur ca intrusul
Uneori mai trage-un ochi...
Va veni cu siguranta
Ptiu! Sa nu-l mai si deochi!

Iar de scurta mea cantare
Nu te-a smuls de la suspin
Ma-nvoiesc sa-ti scriu pe-a doua
Deindata ce revin.

Ca de maine-ncepe iara
"Moara cu noroc". Si-apoi,
Pana Vineri zilnic gandul
Ma va trage inapoi...

Intre timp - ziceam si-aseara -
Intai Martie va fi
Un prilej de sarbatoare:
Sper ca vesela vei fi

Iti doresc sa capeti multe
Martisoare de la noi
Si-ti doresc pe-acela unul,
Care-l meriti: Cel de soi,

De la cel care vedea-va
Ceea ce ascunzi pe drept:
Pe a doua si pe-a treia
Dintre-anisiile din piept...:-)
#108328 (raspuns la: #108280) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
andra - de maan la: 13/09/2007 13:19:12
(la: nepasare si nenorocire,,,)
as vrea si eu sa stiu ce ai face tu, daca ai fi in pielea autoritatilor.

uite, de exemplu, mie mi-i rau cand ii vad pe romanii ca tine, care arata cu degetul in mai multe directii, depunctand,de fapt, nimica.

atitudinea corecta este urmatoarea: in ziua de, Popescu M, primar in Tecuci, a promis ca face aia si nu a facut, iata unde-a promis, iata imagini care dovedesc ca a mintit!
sau: comunitatea tecuceana a sesizat in repetate randuri (dovezi!) autoritatile ca sistemul de canalizare nu e functional iar primarele s-o facut ca ploua (probe!).
sau: amarata Niculina Ionescu o ramas fara casa aia darapanata din vale si moare de frig ... ajutati-o, care cum puteti!

ce scrii tu in conferinta asta va avea aceleasi consecinte ca scuipatul contra vantului, desi nu-i tocmai asta sintagma.
#234601 (raspuns la: #234585) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 19/01/2009 11:31:02
(la: Despre curvăsărie, la figurat)
"curva" e notiune, deci. sau/si obiectul aplicatiei...ha?
o notiune aplicativa sau o aplicatie conceptuala?
ca la moara stiu: moara = obiectu' si morar = aplicatorul. aplicatorul morii? moraritului? scocului? "aplicator III" cu Arnold Schwartz Neagu" - film la foc redus.
io zic asa: moara cu noroc.
cine era cea mai curva? Ana, Ghita sau Samadaul? raspuns: Ghita, curva proasta fiind. Ana aia n-avea mere...la vedere.
Samadaul era curva batrana si tarsita.

o curva porcina (da' cu fatza umana) e apogeul curvasariei...ca teorie aplicata.
curva-curvar e omu' si caciula lui.
lepra-leprozerie e fabrica de caciuli pentru porci perfizi.
Şi venea, pe Siret la vale, o moară şi doi grădinari...


Irelevant, dacă te cred sau nu. Relevant cu-adevărat ar fi să te-ntrebi şi să-ţi reuşeşti a-ţi şi răspunde, de ce eşti mereu respinsă în Cafeneaua asta, cu excepţia micului cârd de găşte în care gravitaţi dezordonat una-n siajul alteia, şi fiecare-n jurul pasului piticului mutual.
#604456 (raspuns la: #604430) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Speranta moare ultima ... - de cammie la: 19/07/2004 00:23:35
(la: Scandal medical in RO)
' Este de neimaginat asa ceva ' ... puteam spune acum o saptamana. Medicina face minuni , mare adevar . Am ajuns sa ne minunam de neindemanarea sau mai bine zis de nechibzuinta medicilor . Te duci cu incredere ca totul va fii bine si sigur ca esti pe maini bune , stii ca asemenea operatii se fac de multi ani incoace , nu esti primul ... insa cu siguranta acest tanar este ultimul care s-a supus unei operatii chirurgicale fara sa se gandeasca ca acest lucru ii va shimba viata in rau .
Si cum speranta moare ultima , marele doctor chirurg Lascar ii mai da o sansa acestui tanar si speram ca totul sa se termine cu bine . Alex, iti dau dreptate ... cum poti sa platesti pentru o asemenea greseala ? Raspunsul , dupa cum ai zis si tu : nimic nu mai poate schimba lucrurile. Totusi, aceste pedepse pe care medicul Naum Ciomu le va indura ca un briceag ce taie in carne vie , o sa dea de gandit viitorilor medici si poate nu se vor mai juca cu viata oamenilor. Stii cum se zice ... invata si din greselile altora pentru ca nu o sa ajungi sa le faci tu pe toate ;)

O zi ... norocoasa ! :)




Pt. giocondel - de ueit la: 04/12/2004 15:52:20
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"majoritatea profetilor, erau oameni simpli fara educatie"

Departe de a fi asa. Moise a fost educat la curtea faraonului, Ioshua, Samuel, David au fost regi, Ezra, Ezekiel - preoti, Daniel era un nobil, etc. (cel putin asa spune biblia, probabil multe personaje sunt fictive)

"au revelat mii si mii de versuri intr-un limbaj nu numai poetic dar deosebit de profund"

Si Homer sau Shakespeare au facut acest lucru si nu cred ca esti convinsa de veridicitatea istorisirilor din cartile lor.

"NU sunt eu in masura sa spun daca se inseala sau nu"

Prin urmare este cel mai intelept sa accepti pozitia lor, ce va aduce viitorul ramane de vazut.

"dar simplul fapt ca oamenii de stiinta spun ca anumite fenomene nu respecta o cauzalitate stricta, tot ei demonstreaza faptul ca in orice haos exista o anume ordine, bine stabilita"

Fluctuatiile cuantice sunt impredictibile, nu stiu la ce ordine te referi. Ordinea pe care noi o observam este o medie statistica a evenimentelor cuantice.

"Imi pare ca felul in care negati fara drept de apel existenta lui Dumnezeu, pentru ca nu este demonstrat stiintific sau pentru ca nu Il percepeti cu cele 5 simturi, este simliar cu felul in care oamenii din trecut descurajau oamenii de stiinta in descoperitile lor"

Eu nu neg nimic, doar ca pentru a crede in existenta a ceva sunt necesare anumite evidente. Evidentele in favoarea existentei lui Dumnezeu sunt comparabile cu cele pentru Mos Craciun, elfii de noapte, Fat-Frumos, Zeus, Thor, etc. Asa cum tu presupun ca nu crezi in acestia nici eu nu cred in Dumnezeu. Cand voi avea nu o "demonstratie stiintifica" dar macar un fir de evidenta imi voi reconsidera pozitia.

"curentul electric nu il vedea nimeni si totusi a fost descoperit si demonstrat si stiintific iar cei ce radeau la ideea de atunci, s-au dovedit a fi doar ignoranti."

Poti sa detaliezi cine erau "cei ce radeau"? Si ce argumente aveau ambele parti? Metoda stiintifica nu este perfecta insa este cea mai buna pe care o avem. Daca acceptam teorii lipsite de argumente este aproape sigur ca o vom lua pe o cale gresita. Adevarul este unul dar falsuri sunt o infinitate. Daca ai tu o idee mai buna de discernere a adevarului decat metoda stiintifca as fi curios sa o vad.

"realitatea divina nu este imposibil de aflat, ea se afla in Tot ce exista si in tot ceea ce nu exista inca sau nu ne este noua evident.Aceasta esenta se afla in mine, in dumneavoastra, in firul de iarba, in planetele indepartate si fiintele lor."

"Tot ce exista si tot ceea ce nu exista inca sau nu ne este noua evident" poarta numele de univers, nu vad de ce vrei sa-l botezi "Dumnezeu". Nu inteleg ce vrei sa spui prin esenta si cum ai ajuns la concluzia ca exista asa ceva.

"Lumea creatiei este un Tot.."

Ce te face sa crezi ca este vorba de o "creatie" a unei entitati constiente si nu doar o evolutie guvernata de legile fizicii?

"vorbeam despre lumea viselor, cand sufletul omului calatoreste in lumile spirituale, unde are acces la constiinta universala…"

Visele reprezinta probabil un amalgam de informatii aparute in timpul consolidarii memoriei in creier carora constiinta incearca sa le dea un sens. Ce argumente ai ca exista o "constiinta universala" sau ca sufletul exista si poate calatori? Eu personal nu am aflat din vise nici o informatie care sa fie in mod cert noua.

"MeSajul de baza al tuturor marilor religii si cai spirituale este :Iubirea,pacea si unitatea!."

Probabil nu citim aceeasi Biblie.

Ex. 22:

"20. Cel ce jertfeste la alti dumnezei, afara de Domnul, sa se piarda."

Num. 15:

"32. Cand se aflau fiii lui Israel in pustiu, au gasit un om adunand lemne in ziua odihnei;
33. Si cei ce l-au gasit adunand lemne in ziua odihnei l-au adus la Moise si Aaron si la toata obstea fiilor lui Israel;
34. Si l-au pus sub paza, pentru ca nu era inca hotarat ce sa faca cu el.
35. Atunci a zis Domnul catre Moise: "Omul acesta sa moara; sa fie ucis cu pietre de catre toata obstea fiilor lui Israel, afara din tabara!""

Num. 25:

"l. Atunci s-a asezat Israel in Sitim, dar poporul a inceput sa se spurce, pacatuind cu fetele din Moab.
2. Ca acestea ii chemau la jertfele idolilor lor si manca poporul din acele jertfe si se inchina la dumnezeii lor.
3. Asa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care s-a aprins mania lui Dumnezeu asupra lui Israel.
4. Si a zis Domnul catre Moise: "Ia pe toate capeteniile poporului si le spanzura de copaci pentru Domnul inainte de asfintitul soarelui, ca sa se abata de la Israel iutimea maniei Domnului".
5. Atunci a zis Moise catre judecatorii lui Israel: "Ucideti fiecare pe oamenii vostri care s-au lipit de Baal-Peor".
6. Dar iata oarecare din fiii lui Israel a venit si a adus intre fratii sai o madianita, in ochii lui Moise si in ochii intregii obsti a fiilor lui Israel, cand plangeau ei la usa cortului adunarii.
7. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, vazand aceasta, s-a sculat din mijlocul obstii si, luand in mana lancea sa,
8. A intrat dupa israelit in salas si i-a strapuns pe amandoi, pe israelit si pe femeie, in pantece; si a incetat pedepsirea fiilor lui Israel.
9. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douazeci si patru de mii.
10. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
11. "Finees, feciorul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, a abatut mania Mea de la fiii lui Israel, ravnind intre ei pentru Mine, si n-am mai pierdut pe fiii lui Israel in mania Mea;"

Deut. 7:

"l. "Cand Domnul Dumnezeul tau te va duce in pamantul la care mergi ca sa-l mostenesti si va izgoni de la fata ta neamurile cele mari si multe si anume: pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei si pe Iebusei - sapte neamuri, care sunt mai mari si mai puternice decat tine -
2. Si le va da Domnul Dumnezeul tau in mainile tale si le vei bate, atunci sa le nimicesti, sa nu faci cu ele legamant si sa nu le cruti."

Deut. 20:

"16. Iar in cetatile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tau ti le da in stapanire, sa nu lasi in viata nici un suflet;
17. Ci sa-i dai blestemului: pe Hetei si pe Amorei, pe Canaanei si Ferezei, pe Hevei, pe Iebusei si pe Gherghesei, precum ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau"

Num. 31:

"14. Atunci s-a maniat Moise pe capeteniile ostirii, pe capeteniile miilor si pe sutasii care se intorsesera de la razboi, si le-a zis Moise:
15. "Pentru ce ati lasat vii toate femeile?
16. Caci ele, dupa sfatul lui Valaam, au facut pe fiii lui Israel sa se abata de la cuvantul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsa asupra obstii Domnului.
17. Ucideti dar toti copiii de parte barbateasca si toate femeile ce-au cunoscut barbat, ucideti-le.
18. Iar pe fetele care n-au cunoscut barbat, lasati-le pe toate vii pentru voi."

I Regi 15:

"3. Mergi acum si bate pe Amalec si pe Ierim si nimiceste toate ale lui. Sa nu iei pentru tine nimic de la ei, ci nimiceste si da blestemului toate cate are. Sa nu-i cruti, ci sa dai mortii de la barbat pana la femeie, de la tanar pana la pruncul de san, de la bou pana la oaie, de la camila pana la asin"."

2 Cronici 25:

"11. Iar Amasia a prins curaj si si-a luat poporul sau si a plecat la batalie cu el in Valea Sarii si a omorat zece mii de oameni dintre fiii lui Seir;
12. Si alte zece mii de oameni vii i-au luat ca robi fiii lui Iuda si i-au dus pe varful unei stanci si i-au aruncat de pe varful stancii. si toti s-au zdrobit cu desavarsire."

Exemplele pot continua. Dupa cum vezi, ura rasiala, genocidul, uciderea prizonierilor de razboi, transformarea femeilor in sclave sexuale ale "poporului ales" sunt activitati direct comandate de Dumnezeu. Ura este dusa pana la nebunie, chiar si animalele sunt ucise. Sovairea evreilor in a duce la indeplinire aceste porunci pline de iubire, pace si unitate il enerveaza intr-atat pe Dumnezeu incat este gata sa-i ucida si pe acestia (vezi episodul cu Saul si regele Agag).

In NT nu apar astfel de atrocitati, ceea ce este de asteptat dat fiind ca evreii se aflau sub ocupatie romana, fiind la mila acestora. Totusi Iisus nu ramane dator ci ne aduce minunata descriere a iadului, concept strain VT, in care torturarea celor de alte pareri decat crestinii devine eterna.

"Am spus clar: cei ce practica o anume credinta.talibanii si inchizitia sunt extreme, denaturari,reactii egoiste si intunecate pe care oamenii le justifica porin prisma credintelor lor care ,de fapt, nu au nimic de a face cu Crimele comise de ei."

Atat talibanii cat si catolicismului evului mediu "practicau o anume credinta" si nu au reprezentat extreme, ci regula. Inchizitia s-a intins pe 500 de ani facand sute de mii de victime. Practic toata istoria a fost semanata cu violenta religioasa, aceasta incetand odata cu pierderea puterii de catre biserica. Daca ai citit exemplele de mai sus poti constata ca intoleranta si cruzimea religioasa au o baza ferma in biblie.

"Si unii atei au astfel de calitati, insa sunt mai putin motivati in a-si trai viata curat,pentru ca nu cred in transformare ,in evolutie, ce-au in gus si-m capusa."

Aceasta opinie se bazeaza pe vre-o statistica sau este doar conceptia pe care o ai tu despre atei? Ateii nu sunt lipsiti de sentimente, de empatie, de dorinta de a face bine, doar ca in loc de a o face pentru a multumi pe Dumnezeu sau a evita o pedeapsa o fac pentru ca asa le dicteaza constiinta si ratiunea.

"Dupa ei potopul."

Regret sa te dezamagesc dar imi pasa de familia, de tara mea si de umanitate in general. Probabil aceasta opinie reflecta modul tau de gandire in absenta religiei.

"Un ateu, neaga existenta unei divinitati, iar majoritatea bazelor moralitatii sunt de natura spirituala."

Moralitatea este creata de om ca o adaptare la viata sociala. Pur si simplu o societate in care, sa spunem, crima este permisa nu poate fi stabila si este eliminata. Care sunt argumentele tale ca morala vine de la Dumnezeu?

"De ce ar trebui matematica considerata alfa si omega tuturor lucrurilor."

Am dat un exemplu de evidenta pentru 100% probabilitate a existentei lui Dumnezeu. Aparitia lui directa in mijlocul unui oras ar fi probabil o alta posibilitate.

"adevarul este intotdeauna simplu si clar."

Ma intreb la ce-si mai bat capul toti oamnii de stiinta sau teologii. Ar trebui sa te intrebe pe tine.

"Un om ce crede cu atata tarie incat isi jertfeste viata pentru cauza sa, mai mult ca sigur ca stie ce face decat ca nu stie."

Este absolut fals. Teroristii islamici, sectele sinucigase, conform teoriei tale detin adevarul.

""Ai vorbit cu vreunul de ai aflat aceasta informatie?"

NU, dar dumneavostra ati vorbit cu vreunul si v-a spus ca a luat plasa??"

Cel care face afirmatia trebuie sa o sustina, nu cel care o neaga. Ai afirmat ca martirii sunt norocosi, prezinta evidenta pe care o ai. Eu pot doar sa spun ca dupa toate indiciile oferite de stiinta acestia sunt deplin si iremediabil morti.

"NU un om a decis intr-o zi ca unu si cu unu fac doi??Eu ma indoiesc chiar de aceasta baza a matematici pentru ca mai de graba cred ca UNU si cu Unu fac tot UNU-apropos de Unitatea creatiei."

Matematica lucreaza cu concepte abstracte insa are un corespondent in realitate, de-aia suntem in stare sa calculam traiectoria unei nave spatiale sau sa construim un pod. In ce sens vorbesti de unitatea creatiei?

"Exact, nu vi se pare un pic ciudat ca mai toate popoarele lumii, din diferite monete istorice, aveau o credinta in Dumnezeu, sau ceva…?"

Nu e nimic ciudat. Un Superman in cer parea la momentul oprtun cea mai buna explicatie pentru fenomenele necunoscute. Ploaia cadea prin gaurelele din firmament, bolile erau provocate de demoni, visele erau excursii in lumea mortilor, etc.

"la momentul respectiv, credinta egiptenilor si a grecilor a avut sensul ei, insa a fost reinnoita de chiar dumnezeu, prin mesagerii sai, care au spus lumii ca desi Dumnezeu poate avea toate acele forme si atribute, el este totusi UNUL si unic."

Imi este imposibil de inteles de ce Dumnezeu a crezut de cuviinta sa-i minta pe indieni sau egipteni cu privire la reancarnare, sa le ceara evreilor sa-si taie preputul si sa arda oi pe altar, maiasilor sa scoata inima prizonierilor, iar apoi sa-l trimita pe Iisus sau mahomed sa spuna ca totul e o greseala. Nu are nici un sens.

"Am gasit cuvantul lui dumezeu in scrierile sfinte ale marilor religii."

Ce te face sa crezi ca acele scrieri nu sunt productii pur umane?

"De fapt eu constientizez faptul ca toti profetii au venit de la dumnezeu"

Deci esti de parere ca nu au fost si profeti mincinosi.

"accept scrierile lor sfinte ca fiind cuvantul divin"

Pe ce baza?

"A fi cautator dar nu a lasa puterea ratiunii sa te duca pe fagasuri PUR materialiste...a fi numai materialist negand porice altceva sau numai religios ,nagand tot restul, este dovada de limitare in viziune"

Un "materialist negand orice altceva sau numai religios ,nagand tot restul"
nu este prin definitie un cautator. Daca insa cautarea te duce la una din aceste concluzii trebuie sa o accepti altminteri de ce ai mai cautat?

"Ai statistici care sa arate ca cei ce urmeaza aceasta religie au un procent mai mare de vindecare?

Nu detin statistici in acest sens"

Prin urmare nu am nici un motiv de a crede ca rugaciunea ar aduce ceva bun. De ce sa pierdem timpul?

"De ce crezi ca aceste scrieri sunt si adevarate?

Pentru ca le-am studiat cu atentie, timp de 6 ani inainte de a deveni baha’I."

Si ai gasit in ele vreun argument ca ar avea la baza o origine divina?

"Dumneavoastra de ce credeti ca nu sunt?"

Nu cred nimic, nu le-am studiat.

Numai bine!

Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.
(Ioan 8:32)
#30684 (raspuns la: #30216) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Augustin Cupsa - Doctorului meu (fragment) - de thebrightside la: 17/07/2008 15:51:55
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
Doctorului meu




Doctorul care anchetează sinuciderea mea, s-a sinucis şi el. S-a scris în ziare ceva despre asta, lucrurile nu puteau să treacă neobservate, deşi medicii nu mai au nici pe de parte faima de altă dată şi se mulţumesc cu articole de o mie, două mii de caractere, scrise prost, în grabă, aruncate în coloanele laterale sau pe ultima pagină, la coadă după artişti, politicieni, mafioţi, studenţi, peşti, bătrâni, terorişti, morţi, fotbalişti, avortoni, găini şi ruşi.
Eu n-am citit ziarele, dar l-am zărit aseară pe fundul bălţii, trecând aplecat şi preocupat, puţin tras la faţă, lăsând în urmă valuri grele de mâl. Câţiva, foşti pacienţi, l-au recunoscut, au murmurat - ” Domnu` doctor”, dar n-a răspuns, a ridicat puţin capul, ne-a privit resemnat, puţin străin parcă de noi şi de tot şi de toate şi s-a îndepărtat. S-a dus.
Tot aseară au băgat capul în baltă şi poliţiştii, joviali, senini şi plictisiţi. S-au holbat puţin, ne-au tăiat cu o dungă subţire şi palidă de lanternă, au cules câteva probe de alge, nu s-au obosit prea tare.
Nu mai puteam să dorm. Am ieşit pe furiş prin oglinda apei. Câteva frunze arămii se scuturaseră din arţarii de deasupra, intram în noiembrie. Am coborât pe lângă fostul dig, acum stors de buruieni şi pânze groase de păianjeni, am cotit pe după a doua buturugă, unde m-am aplecat, şi după ce m-am uitat bine în jur, am băgat mână şi am mai scos un pachet de ţigări.
Porneam încet spre oraş tulburat de gânduri, de amintiri.
Zidurile roşietice ale fabricii, limbile de fum, tot pustiul şi toată tăcerea mă învăluiau misterios, rememoram cu drag şi emoţie, prima mea sinucidere.
In zilele acelea furtunoase îl cunoscusem pe doctor. Încercam să reconstitui în cap imaginea lui, cea de atunci, cum îl vedeam eu – mic, pe el – mare, o personalitate. Resimţeam teama dar şi fascinaţia pe care le încercasem încă de la primul picior pus în cabinetul lui. Aveam un respect fantastic pentru doctorii ca el.
Târziu am constat că nu era de fapt un teoretician strălucit, nici măcar bun, nu era nici măcar un practician bun, terapiile lui au eşuat lamentabil, iar eu am continuat să mă sinucid. Pacienţii lui au continuat să o facă, fenomenul căpăta uşor o amploare de molimă. Citise puţin, studiase puţin, iubea grătarele de porc, jocul de popice, femeile uşoare şi mai ales fetiţele – deşi avea în cealaltă parte o soţie frumoasă, era un tată bun şi avea din fericire trei băieţi. Viaţa asta dublă începea să îl obosească, eşecul profesional era total, se produsese o scizură în conştiinţa lui pe care, n-o remarcase însă, fiind, aşa cum am spus, un prost practician.
Conducea şi câteva afaceri cu sfeclă roşie în oraş, după ureche, în virtutea norocului, a nepăsării şi a sorţii, dar s-a ruinat aproape după ce a călcat cu maşina într-o noapte treizecişicinci de oi, toate negre, evitându-le cu precizie pe celelalte albe. Era foarte miop.
Zilele acelea, după sinucidere, am trăit cu teamă şi ruşine. Eram supus unui oprobiu violent. M-am refugiat în lectură, stăteam închis în casă aproape tot timpul. Seara ieşeam, dar copiii care încă se mai jucau printre blocuri, mă alergau, aruncau cu coji de portocale şi pietre, făceau un vacarm îngrozitor, ţipau „mortu`, mortu`” şi alte porcării. Cum scăpam de gura lor, o luam pe drumul de la gară, tăiam liniile şi coboram pe lângă vechea moară de grâu, apoi pe prundiş, în vale, ajungeam aici la baltă. Aveam locul meu pe buturugă, tăceam, priveam la pescari; mă priveau şi ei din când, fără nici un interes.
Coboram pe fundul lacului, prin stufăriş, nu îmi găseam locul.

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/9252/doctorului-meu/1
N-am uitat zicala, dar nu sin - de Budai la: 25/09/2003 05:17:43
(la: Cel mai mare defect al francezilor)
N-am uitat zicala, dar nu sint de acord cu ea, cum nu sint de acord nici cu "Capul plecat sabia nu-l taie" si nici cu "Sa moara capra vecinului".
Pentru astea doua zicale an parasit Romania (e o parabola bineinteles).
Iar bucatele domnesti sint la scara tarii, Franta are pur si simplu norocul de o pozitie geografica foarte favorabila din punct de vedere climatic pentru a putea creste (animale) si cultiva de toate, chiar si fructe exotice.
Iar eu, nu numai ca pregatesc mincaruri romanesti, chiar ii surprind foarte placut pe francezii care le gusta.
Dar tu ai avut ocazia sa cunosti bucataria frantuzeasca?
#426 (raspuns la: #408) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de JCC la: 13/10/2003 14:27:36
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Eminescu
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



"Pe cine nu il lasi sa moara, - de (anonim) la: 22/10/2003 00:18:01
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
"Pe cine nu il lasi sa moara, nu te va lasa sa traiesti". Incheiat citatul luat dintr-un abecedar.

Abecedar - carte de introducere a tancilor de 6-7 ani in ale cititului, scrisului si ale vietii. Tara acestei devreme orientari in viata, desigur, Romania.
#1842 (raspuns la: #1096) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MIHAI EMINESCU - Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:39:48
(la: ROMANIA)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!
#3709 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PABLO NERUDA - CINE MOARE? - de grigore la: 27/11/2003 10:33:27
(la: Cele mai frumoase poezii)
PABLO NERUDA - CINE MOARE?

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i"
in locul unui vartej de emotii, acele emotii
care invata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada
si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile "responsabile".
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste; cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea;
cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si
de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
si cine nu raspunde chiar daca stie intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna
ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim...
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale
Daca va fi sa furi, fura o sarutare
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica
Daca va fi sa iti fie foame, sa-ti fie foame de iubire
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...


M-au fascinat in tinerete - de Dinu Lazar la: 03/12/2003 07:59:22
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Emilian Cristea si Eugen Iarovici au scris impreuna o carte grozava cindva, "Fotografia de munte". Domnul Iarovici a scris si a tradus zeci de carti de fotografie, domnulCristea a organizat un club de drumetii de pomina, "Floarea de coltz" care exista si azi; in decembrie se organiza concursul "Caciula de aur" cu diapozitive, concurs cu un extraordinar impact; vorbeam jumatate de an despre ce s-a vazut si se faceau urmatoarea jumatate de an pregatiri pentru urmatorul concurs.

Cheia succesului in arta fotografica... greu de spus.
Asta e ca in bancul auzit zilele trecute, ii cade unuia cheia noaptea linga shantz dar se duce si o cauta tocmai dincolo, linga stilpul de lumina; il intreaba unul ce face, el spune ca nimic, cauta o cheie, ala il intreaba daca acolo i-a cazut, si el spune ca nu, dar daca acolo e lumina...
Daca as fi fost intrebat in ultimii 30 de ani despre aceasta cheie, si daca cineva ar fi scris raspunsurile, cred ca am fi avut o frumoasa poezie abstracta.
La virsta de 20 de ani normal ca nu e nici o cheie, si aia care este (daca eeste) o ai in buzunar pentru ca stii tot si ai vazut tot si orice e posibil.
Pe la 30 realizezi ca lucrurile se cam complica si mai e putin de lucru dar ca succesul e colea, tangibil si stralucitor.
Pe la 40 te intrebi daca nu mai sunt citeva elemente de care nu ai tinut seama si cum devine cazul ca ai lansete, ai pescuit, ai si o taraba, ai pus pestele pe ea si lumea nu prea vine la pestele tau.
La 50 iti dai seama ce mult timp ai pierdut bijbiind inutil atunci cind drumul era in alta parte sau incercind sa dai de apa sapind in momentul care nu trebuia in locul care nu trebuia si ca o posibila cheie a succesului ar fi numai sa ai bani pentru ca sa faci ce vrei si sa o cauti cu mai mare randament. Si tot asa.
Sigur ca exigenta, nemultumirea, munca si talentul, sunt absolut necesare. Mai sunt citeva ingrediente care se cam schimba cu timpul sau cu timpurile...cred ca esential este norocul si important e si banul... si de neinlocuit e un mediu propice. Degeaba face cineva niste fotografii senzationale daca nu exista iubitori de fotografie, piatza de fotografie, galeristi, curatori, agenti, agentii, curatori, galerii, editori care sa foloseasca acele imagini...

Am facut cindva un film cind eram student la IATC, filmul de maiestrie de anul 3 daca nu ma insel; actor era Panaitescu,un coleg de la AAF, si regizor un fost amic, Adrian Sirbu, mai tinar coleg la regie.
Pe scurt filmul era cam asa: un tip cauta piatra filosofala, si era tinar si plin de energie; era imbracat in alb, avea un sac mare in care sa puna pietrele filosofale gasite, si un lantz greu de fier la mijloc, de care lovea toate pietrele mai ciudate gasite in drum; piatra filosofala ar fi schimbat fierul in aur.
Si merge omul la mare, si cauta printre valuri, si merge la munte, si cauta pe Sfinx, si merge printre ruinele unei cetati, si cauta, si cauta; si trec anii, si hainele devin ponosite si spinarea girbovita si barba si parul se albesc... si cauta, si nu gaseste nimic...
Intr-o seara, intra intr-un sat pierdut pe niste dealuri si niste puradei se iau de el, "uite ce mosh batrin si nespalat si ce lantz de aur are..."
Inebunit, se intoarce si ia toate pietrele incercate si aruncate si le pune repede sub sac pentru ca lumina se duce repede... si moare sub greutatea sacului.
Cam asta e cu cheia succesului.
Normal ca cu acel film am luat nota 2 ( din 10) pentru scenariu si am ramas corijent pentru toamna...nu era pe "linie"... dar nici acum o parabola a cheii succesului nu mi se pare departe de acea idee...
#5906 (raspuns la: #5883) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu fac parte dintre norocosii - de (anonim) la: 30/12/2003 02:10:58
(la: Vacante de iarna, destinatie Coasta de Azur, Nice si muntii regi)
Eu fac parte dintre norocosii care locuiesc pe Coasta de Azur, deci cunosc foarte bine locurile despre care vorbiti. Cand mi s-a spus ca acest colt de lume e "o capcana", nu am inteles foarte bine despre ce era vorba. Acum inteleg. Odata plecat, nu-ti doresti decat sa revii cat mai curand... Nu m-am plimbat foarte mult prin lume, dar oricate locuri minunate as fi vazut, asteptam cu nerabdare sa revin acasa! Nu cred ca voi ajunge vreodata la "saturare", pentru ca tot timpul descopar ceva nou aici, iar ceea ce cunosc deja e o delectare pentru ochi si pentru suflet!
Numai bine!
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26
(la: Jos palaria!)
Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes"
-interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA

Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga.

-Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America?
-Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale.
-Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA?
-In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile.

Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate.
-Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru?
-Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral.
-Cum arata o zi din viata dv.?
-Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate.
- Sunt multi romani valorosi in America?
-Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)".
-Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania?
-Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul.
-Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei?
-Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata...
-Cum incercati sa ajutati Romania?
-Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste...
-Mai aveti timp pentru hobby-uri?
-Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai...

RUXANDRA CONSTANTINESCU



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am avut noroc - de Crisa la: 10/02/2004 09:13:50
(la: Practici profesia visata?)
Spun ca am avut noroc pentru ca pana acum catva timp am profesat ceva ce am visat de prin scoala generala. Atunci spuneam ca o sa ma fac profesoara, desi multi dintre cei din jurul meu incercau sa ma descurajeze. Putin mai tarziu am descoperit chimia, si visam sticlute, eprubete, licori colorate, zemuri fumegatoare. Cand am terminat facultatea am avut sansa sa raman la catedra. Asa ca am imbinat cum nu se poate mai bine cele doua dorinte: eram profesoara si faceam cercetare. Era intradevar o placere sa ma duc zi de zi la scoala (asa spuneam, chit ca devenise serviciu), si nu ma deranja absolut deloc faptul ca stateam de dimineata pana seara acolo, cu "copii" mei si cu "vrajitoriile" mele.
lucrurile nu stau intotdeauna astfel - de anti-hero la: 25/02/2004 03:15:23
(la: "Muzica, mp3" sau "Asa cum nu fur sampania din supermarket...")
As vrea sa prezint un punct de vedere diferit, plasandu-ma de cealalta parte a baricadei, cea a artistului.

Pana acum, singura posibilitate a unui muzician de a se face cunoscut era sa obtina un contract cu o casa de discuri, dupa care nu-i mai ramanea decat sa spere ca va putea culege ceva drepturi de autor. Treptat, casele de discuri (ca si editurile in cazul scriitorilor) au devenit un fel de stie-tot, decide-tot, ingradind practic intreaga liberate de exprimare a artistilor, ca si controlul asupra propriei lor creatii. Mai mult, casele de discuri, editurile (si alte intreprinderi, pe care le putem ingloba in ceea ce se numeste astazi "industria artistica") au transformat arta intr-o forma de comert si operele artistice in produse de larg comun. Criteriile lor de selectie se bazeza din ce in ce mai putin pe valoarea artistica a unei opere si din ce in ce mai mult pe valoarea ei comerciala. Pentru a-si asigura profituri din ce in ce mai mari, industria artistica a indus schimbari majore in gusturile oamenilor, punand accent mai ales pe imagine si pe potentialul artistilor de a deveni staruri. Asazi nu mai sunt promovati (si nu mai obtin contracte) decat artistii capabili sa asigure intr-un timp cat mai scurt o cantitate cat mai mare de vanzari. Durata medie de viata a unui disc sau a unei carti este de cateva saptamani. Sunt rari artistii de care mai auzi vorbindu-se si a doua oara, iar respectivii artisti sunt cei capabili sa vanda discuri sau carti cu milioanele.

In Statele Unite din ce in ce mai multi artisti (inclusiv trupe celebre) isi vad contractele anulate de casele de discuri, pentru simplul motiv ca ultimul lor disc (dupa o cariera uneori indelungata) a fost un flop. Si de exemplu astazi se considera ca 100.000 de CD-uri vandute este un flop comercial.

Problema cu aceasta dictatura a caselor de discuri (sau edituri) este ca ele detin monopolul total asupra tuturor formelor de publicitate. De artistii marunti, care nu vand decat o mana de discuri sau de carti - si care sunt de altfel perfect multumiti cu ceea ce reusesc sa vanda - nu auzi practic niciodata: nu auzi muzica lor la radio sau la televizor, nu le gasesti discurile sau cartile in magazine, nu sunt bagati in seama de critici si nu scrie nimic despre ei in presa. Nu stii nimic despre acesti artisti, dar exista mari sanse ca printre ei sa se gaseasca adevarate genii, a caror singura vina este aceea ca nu au o valoare comerciala imediata: nu sunt destul de sclipitori, nu sar in ochi, nu declanseaza barfe sau scandaluri, sunt prea complicati uneori, alteori prea originali, prea nonconformisti si, in general, nu au stofa de staruri.

Singura lor sansa este sa-si faca singuri numele cunoscut, difuzandu-si liber operele peste tot. Cu putin noroc, lucrurile avanseaza apoi precum un bulgare de zapada care aluneca la vale. Cineva descarca un mp3 sau o carte, ii place, vorbeste altuia, apoi din gura in gura zvonul se imprastie. Bineinteles nimeni nu poate conta pe acest procedeu, pentru ca talentul este primordial si nu toata lumea care incearca il are. Dar fara acest procedeu, nenumarati artisti extrem de talentati ar ramane complet necunoscuti.

In concluzie, asa-zisa piraterie mp3 nu pune problema decat caselor de discuri si artistilor care vand deja milioane de discuri. Pentru ceilalti, insa, aceasta practica este o sansa extraordinara de a se face cunoscuti, iar aceia dintre ei care nu realizeaza inca acest lucru... ei bine, sunt fraieri. O spun cu mana pe inima, fiind eu insami scriitoare. Cred cu tarie ca pentru cei ca mine Internetul este o sansa. Cartile mele pot fi descarcate liber pe web si citite de oricine. N-are nici o importanta ca nu castig nimic din acest proces. Consider ca este o investitie pentru viitor. Daca am putin noroc si cartile mele vor place, intr-o zi voi ajunge poate sa castig si ceva bani din eforturile mele. Iar daca nu vor place, nu-mi va ramane decat sa ma supun vointei publicului, singurul care are, in opinia mea, dreptul sa judece o opera artistica. Editurile, casele de discuri vad arta prin prisma banului si aprecierile lor nu sunt deloc obiective.

-----------------------------------
http://www.claranicollet.com


#10523 (raspuns la: #9009) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa punem Spania la coltz; e o rusine!!!!! - de Dinu Lazar la: 03/03/2004 10:23:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Tocmai ce m-am intors de la vernisajul expozitiei "150 de ani de fotografie in Spania", care mi s-a parut un adevarat dezastru.

In primul rind titlul e gresit; din astia 150 de ani trebuie retrasi anii de dictatura franchista si ai razboiului civil; pentru ca atunci fotografia a fost ba de stinga, ba de dreapta, aservita unor cauze politice si nu artistice, extrapolind si aplicind cele citite in lucrarea de licenta de care am mai vorbit mai jos si care mai este la Fotomagazin inca.

Astfel, curatorii expozitiei, si organizatorii, ar trebui sa faca o excursie cu autocarul la Alba Iulia cu proxima ocazie si sa mai vada cum e cu fotografia adevarata; au facut cu aceasta expozitie o mare gafa culturala; nu au stiut ca ceea ce au pus pe pereti nu e fotografie, ci o insailare de opere goale pe perete; adevarata fotografie nu trebuie sa aiba detalii in alb, in negru, nu trebuie sa aiba compozitie si nici sa spuna ceva, doamne fereste, ci sa fie o opera de arta in sensul operelor celor care au influentzat pe domnul fost student la istorie de care vorbeam - acum licentiat si adevarat profesionist.

Doamna Juana Zlotescu Simatu, directorul Institutului Cervantes, se vede ca nu a citit Fotomagazinul si nici lucrarea cu fotografia ESTica facuta de vizionarii de pe aici; astfel domnia sa spune ca:
"... in epoca franchista se observa si in fotografie o exaltare patriotica, nostalgica fata de trecutul imperial al Spaniei..."
...dupa epoca fotografiilor oficialiste se va trece, in ritm trepidant, la fotografii inspirate din ultimele curente fotografice..."

Dar nu neaga nici operele nici fotografii din perioada franchista.

Propun, pentru ca tot nu sunt bani in invatamint, multiplicarea anumitor opere de licenta care au luat 10 si trimiterea lor contra cost la oamenii de cultura interesati, sa vada si ei cum se trateaza profesional aspectul fotografiei pe timpul unei alte dictaturi si al sinistrei sale sotii.

Acum, despre expozitie, pe bune, ce sa spun; primul meu soc a fost sa vad atit de multe poze bune reunite; si foarte bune, ca fotografie, si senzational marite, de o calitate incredibila; si bineinteles ca am murit pe loc de invidie, pentru ca daca Romania ar vrea sa faca o expozitie similara, 150 de ani de fotografie in Romania, nu ar putea; nimeni nu are negativele, nu sunt nici pozitivele, nu stim nici macar care sunt fotografii care ar putea sta pe simeze; de mai mare risul.

Da..., noroc ca avem codri verzi de brad ( taiati de zor si exportati) si cimpuri de matase (nelucrate...)

La expozitie a venit si un mic grup de retardati estetic, veniti cu pluta din strafundurile aafeului; a fost domnul inginer Dinescu Dan (www.fotografu.ro/dandinescu), domnul arhitect Andrei Pandele, domnul editor Florin Andreescu, domnul speolog Cristi Lascu; nu pot sa spun ca acestia sunt fotografi, ca sa nu dau apa la moara altor tineri cu miinile asudate la comanda vreunui buldozer si mai ales sfatuitorilor acestora.

Expozitia mi s-a parut un succes si merita vizitata de oricine e interesat sa vada o imagine exceptionala si o analiza obiectiva si bine facuta a unui timp si mai ales a unui spatiu cultural de maxim interes.

"ceea ce ne arata fotografiile nu este impietrirea trecutului ci, dimpotriva, vibratia tuturor timpurilor prezente in succesiunea lor, nealterate de meandrele memoriei.
Doar fotografia ne poate arata in mod nemijlocit ca cei care au populat trecutul nu sunt altii decit semenii nostri" - spunea Antonio Munoz Molina.

De vazut neaparat, pina pe 4 aprilie 2004, la Galeria Etaj 3/4 de la TNB
#11227 (raspuns la: #11068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...