comentarii

ajun


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pacat :( - de Belle la: 20/07/2005 18:40:29
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
hai sa-ti iau gandul de la asta... era cat pe ce sa-ti trimit o poza cu una din caprioarele "mele" :) din pacate deja ajunsesem la strada cand am vazut-o si m-am gandit ca pana ma intorc in casa dupa aparat o sa plece, plus ca trebuie sa verific setarile, ai vazut poza cu pisicile era cam neclara.
promit sa fiu pe faza data viitoare si trimit poza minten!
#60548 (raspuns la: #60546) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. cico - de Paianjenul la: 24/07/2005 04:37:33
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
"paiaaanjene ;)

Realitatea e una"



- Multumesc pt... iluminare. (Ajunsesem sa ma intreb daca nu cumva sint mai multe...)....

#60913 (raspuns la: #60840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
unul din hobby-urile mele... - de reincarnat la: 28/07/2005 09:50:37
(la: noi si imaginea noastra)
Unul din hobby-urile mele este sa studiez oamenii si sa incerc sa le descrifrez caracterul. Inca din anii studentiei mergeam la Bolta Rece sau Terasa Sararie (restaurante celebre din Iasi, well, fiecare in felul lui) si asezindu-ma cu paharul meu intr-un coltz imi alegeam un personaj caruia ii urmaream comportamentul toata seara.
Ajunsesem sa le prevad reactiile in diferite imprejurari.
La adunari de oameni este foarte interesant sa urmaresti cam ce fac unii sa iasa in evidentza. Unii intradevar smartzi, reusesc sa ia pulsul audientzei, si gasesc usor metoda cea mai usoara de a iesi in evidentza. Altii?!... folosesc aceleasi mijloace again and again..., chiar daca nu sint cele adecvate, si ajung sa se faca ridicoli.

Eu?... niciodata nu incerc sa ies in evidentza. Dar de multe ori ies in evidentza fara sa vreau... probabil multumirea de sine si relaxarea care mi se citeste pe fatza, un zimbet usor, usurintza cu care reusesc sa cunosc oamenii si sa-i abordez in felul cel mai potrivit?!... Citeodata, de ce nu, usurintza cu care reusesc sa-i scot din sarite.... :-)))
#61874 (raspuns la: #61605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mario - de gigi2005 la: 29/07/2005 11:58:29
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Ai dreptate. Toate practicile vrajitoriei nu sunt lucruri curate. Nu exista magie buna sau rea, magia in sine este rea pntru ca trezeste fortze mai presus de intzelegerea noastra.
Incapute pe maini nepricepute pot face mai mult rau decat bine.

Va povesteam de Maritza care ajunsese la o varsta venerabila... Totzi banii ei i-a investit in construirea unei biserici in satul de unde era ea. A trait intr-o casa modesta, de pamant, dar a inzestrat biserica cu cele mai frumoase icoane si odoare, cumparate pe bani grei. Cred ca a vrut sa-si mai spele din pacate. Daca a reushit, numai Dumnezeu poate sa stie.

Plec putzin dar ma intorc!
#62132 (raspuns la: #62123) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intruder ... - de bandreescu la: 29/07/2005 13:31:47
(la: PROSTITUTIE)
Spui ca:
''vina'' nu poate fi impartita ca un cascaval...cine vinde inseamna ca are nevoie de bani, cine cumpara inseamna ca are nevoie si nimic nu-i gratis...femeile care nu se vand inseamna ca iubesc, doresc sau sunt batute-n cap...

Dar nu crezi ca exagerezi si generalizezi? De aspectul legat de o prostituata care totusi iubeste pe cineva (si s-au vazut destule cazuri ajunse celebre d.p.d.v. istoric) ce parere ai?

Andru Bogdan
#62143 (raspuns la: #62126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cico - de lipici la: 30/07/2005 21:00:09
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
Cu ce te ocupi?
Si ca sa nu fiu pe langa ... am sa povestesc si eu ceva.
Aveam vreo 4-5 ani si impreuna cu sora-mea mai mare , intr-o zi cu soare, chiar de Sfantul Gheorghe, m-am hotarat sa fac o vizita chiriasului nostru.Chiriasul acesta ne cam evita pentru ca, mici fiind,aveam obiceiul sa ne jucam in curte fara chiloti.Baiatul era la liceu dar pentru noi era un om mare si atat.Nu intelegeam de ce este stresat ca vine bunica si ne gaseste in camera la el fara chiloti.
Pentru noi nu era o noutate ca nu vrea sa deschida usa, dar de data asta el nu era acasa.
Ne-am gandit ca daca batem la usa mai tare o sa raspunda pana la urma si atunci am luat o matura si am inceput sa lovim usa cu coada ei.
Neavand precizie la varsta aceea mai loveam si alaturi pana cand am nimerit un geam mic ... cam de 10 pe 10 cm.
Doi copii in fata unui obiect cu orificiu.Nu este greu de presupus ce a urmat.Dintr-o privire am descoperit toate obiectele din curte cu dimensiunea necesara pentru a incapea pe geam.Am inceput cu meticulozitate, fara sa ne grabim sa le introducem pe rand:
-toate jucariile noastre
-nisip si cenusa de la afumatoarea de carne, carate in mai multe drumuri, cu lopatica
-lopatica
-furtunul (am aflat ulterior ,de 12 metri) cu care udau bunicii gradina.
-caramizile si bolovanii de la afumatoare.
-toate ciresele de pe jos....................
Dupa ce s-au terminat toate obiectele care ar fi putut incapea pe geam, ne-am hotarat sa bagam si apa. Am luat stropitoarea cea mare impreuna, pentru ca furtunul era deja inauntru.Si iese bunica!!
Soc.Doua piticanii se lupta cu stropitoarea uriasa ca sa ude chiriasul.
Cu mult efort (pentru ca mormanul de lucruri ajunsese pana sus) bunica a deschis usa si a reusit sa stranga pana s-a intors baiatul.
Partea frumoasa este ca bunica , femeie blanda nici nu ne-a certat prea tare, iar bunicul,Gheorghe, sarbatorea cu prietenii la un pahar de vin.Am scapat doar cu o amintire frumoasa.
"Pentru un pumn de dollari" - de Lascar Barca la: 04/08/2005 22:41:02
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
Asa se chema filmul ala cu Clint Eastwood.....
Si ajunsesem cunoscut in Oravita ca bun pianist(da,pianist!?).Elev intr-a
7-ea la scoala de muzici.Se imbolnaveste organista(tante Marku) de la biserica nemtzeasca si vine preotul la ai mei sa ma "imprumute" vreo citeva zile.
Toate bune si frumoase.Slujba slujba, eu cu intrarile de efect plus elanul
meu de artist tinar.Orga mergea ca la forja.Nemtzotimea se uita in sus
ca la Dumnezeu si 'Wanzin!", era un pusti ortodox ce visa clipa aia, sa ramina singur cu instrumentul.Ce mai,vine si ziua cu pricina.Pornesc motorul,bag aer la max.si ma dezlantui in melodii din filme si alte improvizatii saltarete.In plina creatie ma trezesc cu popa cadelnitind in
toate partile si dojenind ca la piata pe shvabeshte.....Se auzea prea tare in strada si oamenii au recunoscut melodia din film si l-au chemat
pe popa...
Ehei,aventura cu orga s-a incheiat cind l-au chemat pe tata la securitate
si l-au intrebat daca s-a dat cu hitleristii......Ce vremuri!
bandreescu - de Intruder la: 07/08/2005 12:59:25
(la: PROSTITUTIE)
Dar nu crezi ca exagerezi si generalizezi? De aspectul legat de o prostituata care totusi iubeste pe cineva (si s-au vazut destule cazuri ajunse celebre d.p.d.v. istoric) ce parere ai?

ce parere pot sa am?...normal ca pot iubi si ele, ca doar nu-s facute din lemn...
n-am zis nicaieri ca ele nu pot iubi. cand am zis ''batute-n cap'' ma gandeam la cele care se dau gratis sau aproape gratis, fara sa iubeasca...din prostie sau razbunare sau mai stiu eu ce.

#63864 (raspuns la: #62143) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lectie de pian - de Cassandra la: 09/08/2005 14:41:17
(la: Ce de prostii mai faceam in copilarie!)
Apropo de pian, mi-am amintit o distractiva istorie a unui baietel care mai tirziu a devenit scriitor si care si-a povestit amintirile intr-o carticica. Numele sau este Patrick Suskind, poate ati auzit de el... a scris Parfumul sau istoria unui asasin. Si cum aici e vorba de peripetiile din copilarie chiar daca nu sint ale mele, m-am gindit sa va redau povestea lui Patrick si a lectiei sale de pian.

Patrick era obligat sa ia lectii de pian in casa unei profesoare – domnisoara Marie Louise Funkel, aceeasi profesoara cu care studiasera parintii si fratii lui Patrick si toti locuitorii oraselului sau capabili sa apese o clapa de pian. Ea insista mult asupra termenului “domnisoara” inainte de Funkel, pentru ca nu cumva barbatii sa fi crezut ca era casatorita. Patrick o descrie asa:
“Era foarte in virsta, aplecata de spate si zbircita cu parul complet alb, mustacioara neagra si pieptul plat. Stiu ca avea pieptul plat pentru ca intr-o zi cind ajunsesem din greseala mai devreme la ora de pian, ea inca isi facea siesta si am vazut-o in camasa de noapte”

Domnisoara F era o profesoara foarte severa si exigenta. Daca elevii nu studiau partiturile sau cintau lamentabil, ea isi misca capul amenintator, se congestiona la fata, se agita si tipa furioasa si ii impungea cu cotul in coaste. Patrick isi aminteste de una din lectiile care l-au traumatizat cel mai tare in copilaria sa...

Intr-o zi ajunge tirziu la lectia de pian dupa multe aventuri si o gaseste pe dra F deja infuriata de intirziere. Din momentul in care intra pe usa totul a fost o succesiune de evenimente nefavorabile pentru micul P. In plus, nu studiase nimic in cursul saptaminii iar dra F ii dadea lectii foarte grele – fuga si canon, mina dreapta si stinga fiecare cintind independent, cu ritmuri absurde si pauze ciudate si care cum spune el mai si “sunau oribil”. Compozitorul pe care P il ura asa de tare si pe care il trimitea frecvent la naiba se numea Hassler. Asa ca lectia de pian incepe cu Hassler, iar P dupa evenimentele zilei, cinta lamentabil. Dar el era constient de asta si deodata fortele il parasesc si izbucneste intr-un plins neconsolat ceea ce atzitza furia drei F. care zbiara:
“Ei asteapta tu ca te invat eu pe tine!” si ii insfaca mina copilului si cu ambele miini ale ei ii aseza cu forta fiecare deget pe clape: “Asta aici, asta aici, si asta aici, degetul mare acolo...”
Si acelasi lucru cu cealalta mina, pret de vreo jumatate de ora, ea apasindu-i intr-una degetele si tipind indracita. Dupa care dra se mai linisteste si ii spune:
“Hai, acum zece minute de Diabelli, sa vedem daca inveti odata notele! Si vai de tine daca gresesti”
Patrick accepta bucuros pentru ca Diabelli ii era ca un prieten spre deosebire de temutul Hassler, era usor de cintat chiar sora lui spunea ca oricine putea sa cinte Diabelli chiar daca nu avea cunostinte de pian. Si lectia continua cu bine, muzica suna din ce in ce mai placut iar Patrick isi recapata increderea in el multumind in sinea lui lui Dzeu ca-l crease pe Diabelli. Dar de atita bucurie, uitase ca la inceputul sonatei trebuia sa marcheze o anumita nota – un FA SUSTINUT. Iar el in loc de fa sustinut emitea un simplu fa, ceea ce a infuriat nespus pe dra F:
“Tu nu ai ochi in cap? FA SUSTINUT! Il vezi? Un-doi-trei-patru” tipind si iar tipind.
Dar micul Patrick greseste inca odata ceea ce face sa se dezlantuie complet bestia din dra F:
“Nu stii ce-i un fa sustinut, necioplitule? Asta e un fa sustinut, asta e ...dang, dang” si tot apasa clapele cu degetele ca niste ciocane tabacite de vremuri. Dar se intrerupe pentru ca ii vine chef sa stranute...si Patrick isi aminteste :

‘Eu ramasesem mut privind fa-ul sustinut si ma facusem alb ca varul. Pe marginea clapei se lipise un muc proaspat, stralucitor, verde-galben, de un deget de lung si gros ca un creion, rasucit ca un vierme, care trecuse cu stranutul drei F de la nasul sau la mustata, si apoi stergindu-si ea mustata cu degetul, la fa-ul sustinut.
Inca odata, de la inceput!
Si incepem iar...Urmatoarele 30 de secunde au fost cele mai crunte din viata mea. Simteam cum fatza mi se golea de singe si ca ceafa imi transpira de teama. Urechile imi ardeau, apoi mi se congelau si in final ramineam surd ca si cum le aveam astupate asa incit abia auzeam suava melodie de Diabelli pe care o cintam mecanic fara sa privesc partitura. Eu doar priveam cu ochii cascati clapa neagra subtire pe care se lipise mucul drei Maria Luisa Funkel…era imposibil de apasat clapa fara sa bagi degetul in muc…mai ramineau cinci compasuri, patru, trei…dar daca nu o apasam si apasam un fa in loc de un fa sustinut, atunci…oh, Doamne ! fa o minune ! Sa ma inghita pamintul, distruge pianul, fa ca timpul sa mearga inapoi ca eu sa nu trebuiasca sa ating fa-ul sustinut…doi, unu…si bunul Dumnezeu tacea si nu facea nimic…
Acum fa sustinut – zbiara dra F linga mine, iar eu stiind bine ce faceam, si dispretuind moartea, am cintat un ...FA.
Abia am avut timp sa imi retrag degetele de pe clape pentru ca imediat capacul pianului a cazut in mod violent in timp ce dra F se ridica impinsa parce de un arc.
Faci din adins! Copil spurcat! Mucosule, porc neobrazat! Dar pe mine nu ma pacalesti, cu mine nu-ti merge! O sa o sun pe maica-ta, pe taica-tu si o sa fac in asa fel incit sa-ti traga o bataie ca sa nu te mai asezi o saptamina! Pedepsit trei saptamini!
Dar brusc ramase fara voce, si atunci a apucat un mar din cosul cu fructe si l-a izbit in perete cu ura.
Ia-ti lucrurile si pleaca!’
Si bineinteles Patrick a fugit cit de repede a putut, iar lectia i-a servit ca sa inteleaga ca lumea era nedreapta...

Peripetiile lui Patrick continua dar ma opresc aici si cer scuze daca povestea vi s-a parut prea lunga :)
stiri - de Cassandra la: 09/08/2005 17:34:18
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Parlamentul Rusiei alertat de valul de ocultism.
Istoria Rusiei este presarata de povesti legate de fortele oculte, care de multe ori chiar au influentat decursul istoriei – Tarul Nicolai II nu lua nici o decizie fara sfatul lui Rasputin care ajunsese practic sa conduca Rusia. Leonid Brejnev o consulta pe Vanda in privinta viitorului etc.
Totusi se pare ca un val de ocultism care nu are legatura cu traditia istorica, a invadat in ultimii ani Rusia. Explicatia raspindirii acestor practici in Estul Europei isi are radacinile in criza de identitate a acestor natiuni – vechile regimuri dictatoriale s-au asigurat ca populatia sa nu aibe o gindire independenta. Oamenilor li se dicta cum trebuiau sa traiasca, ce sa studieze, ce haine sa poarte, ce carti sa citeasca, unde sa calatoreasca si ce destinatii sa evite. Cind regimul totalitar s-a prabusit, multe persoane s-au regasit “imature” si “pierdute” in noul sistem de relatii de piata astfel incit negotul fortelor oculte a inflorit peste masura gasind terenul propice pe care sa atraga si sa ispiteasca clientii cu promisiuni de rezolvare a tuturor problemelor...


http://www.unexplained-mysteries.com/viewnews.php?id=35072
Din categoria "Care m-ai facut, mah?" - de cico la: 10/08/2005 22:02:57
(la: "Academia Cafeavencu")
Extrase dintr-un schimb nostim de mesaje de la conferinta http://www.cafeneaua.com/node/view/4661 (in care, cu cit se-ncurca mai mult borcanele, cu-atit pretentiile devin mai mari :)) :

#52153, de donquijote la Sun, 29/05/2005 - 17:06

se pare ca multi au ramas cu mentalitatea de pe vremea regimului comunist, unde legile si pedepsele nu erau 'logice' ...

#52181, de gigi2005 la Sun, 29/05/2005 - 18:19

donq, Vrei sa spui ca noi avem mentalitati "comuniste"! Bravos! Uite, chiar daca m-ai facut indirect "comunista", recunosc ca nu stiu cum as reactiona daca problema ar fi reala.

#52182, de popix la Sun, 29/05/2005 - 18:23

gigi, ... era asa greu sa intelegi?poate ca nu m-am explicat din prima.

#52187, de gigi2005 la Sun, 29/05/2005 - 18:30

popix, Eu sunt oleaca mai grea de cap! Am vrut sa fiu sigura. ...

#52191, de donquijote la Sun, 29/05/2005 - 18:38

gigi, nu te-am facut comunista. am vorbit de mentalitate, care nu s-a schimbat prea mult.

#52193, de popix la Sun, 29/05/2005 - 18:40

gigi, nu cred ca esti grea de cap.

#52313, de Simeon Dascalul la Mon, 30/05/2005 - 13:58

anisia, cred că avem altă ordine a loialităţilor. o cetăţeancă atâta de exigentă ar trebui evitată

#52323, de gigi2005 la Mon, 30/05/2005 - 15:47

Simeoane, Nu sunt "periculoasa" cum spui tu.
Ce mai, tu m-ai facut "periculoasa", donquijote m-a facut "comunista", maine - poimaine nici nu mai deschid gura si sar toti pe mine:huo, tradatoarea! E treaba voastra cum priviti lucrurile! Eu cedez ca sunt in minoritate!

#52482, de Simeon Dascalul la Tue, 31/05/2005 - 09:09

gigi, hai, nu te supăra :)
dacă te-am făcut periculoasă, retractez
comunistă ai ajuns că era ceva exemplu – nu ştiu dacă realitate sau beletristică - cu un pionier care-l denunţase pe taică-său şi astfel ajunsese să fie dat model; l-aş fi menţionat, dar nu-mi aminteam nici nume, nici unde-l citisem

#52675, de gigi2005 la Wed, 01/06/2005 - 21:11

Mutumesc Simeoane ca retractezi, ca m-ai facut periculoasa. Dar vad ca nu retractezi ca m-ai facut comunista. Multzam fain de onoare...

#52771, de Simeon Dascalul la Thu, 02/06/2005 - 08:37

gigi, protestez!, nu eu. de periculoasa nu-mi amintesc dar la "comunistă" sigur n-am ajuns, că nu-mi aduceam aminte bibliografia

#52872, de gigi2005 la Thu, 02/06/2005 - 21:19

Simeoane, protesteaza! O sa citesc cu atentie, poate ai dreptate. Oricum ai facut ceva referire la faptul ca o asa femeie nu este acceptata in societatea voastra selecta.
cassandra - de cico la: 13/08/2005 02:31:55
(la: Dezgolirea femeii)
Te referi pesemne la plic (nu ...lipici :)).

In rest, ma bucura sincer c-ai prins substratul aparentei mele iritari ;) Flirtul are acte constiente si destule instinctive sau irationale. Cautam aici tocmai sa le constientizam. Iritarile la "sint privita" se explica uneori prin sfiosenie sau neintegrare sociala. Pot sa n-aibe nimic sexual, ca aceleasi persoane reactioneaza ostentativ la contactul simplu cu altul. Sau jena de-a fi privita se transforma in aversiune impotriva celuilalt ("bale", "salivare"... cuvinte prea dure pt a reda imagini nicidecum atit de extreme).

Adevarul e ca exista sumedenie de situatii in care nici unii, nici altii, nu stim exact cum sa reactionam. Il acuzi pe celalalt de-i cad privirile pe decolteu, uitind ca, de l-ai vedea TU descheiat la pantaloni, ai proceda la fel (te-ai uita fara sa vrei si n-ai sti ce sa faci).

-------------
Doua amintiri simpatice, de la o firma la care-am lucrat demult:

Am avut la un moment dat un meeting cu o colega blonda, inalta, frumoasa chiar (ce se parfuma insa prea abundent si ieftin). Biroul mi-era relativ mic, iar parfumul ei mi-a dat mai degraba dureri de cap. La un moment dat se-apleaca peste birou sa ia un document. In trecere, atinge tastatura cu sinii proeminenti si-apar citeva litere pe ecran. Isi da seama ce-a facut si-mi cauta repede tasta Backspace, sa stearga ce-a scris, da, CU TZITZELE! Nu pun problema a ce-a facut (deliberat sau nu), ci a concentrarii mele la ce aveam de discutat profesional. Poftim de-ti mai regaseste focus-ul dupa un asemenea episod unic! :)))
(Sa evit speculatiile nenecesare, nu s-a mai petrecut apoi nimic, dragilor, nu fantasmati :)))

Alta faza, in aceeasi companie. O alta colega, nu foarte frumusica, dar sexy in felul ei. Se imbraca sumar, dar placut. Sutienul de obicei absent, iar sfircurile i se reliefau delicios prin tricoul de bumbac. Odata in birou la ea, eu pe un scaun in lateral, de unde i se vedeau picioarele de la glezna pina sus de tot. Atit de sus, ca dupa o miscare de-a ei (nu s-a vazut nimic, doar fusta mini ajunsese nepermis de sus) m-am trezit total fara sa vreau intrebindu-ma daca o fi purtind sau nu chiloti. Din lateral, de unde eram, ne uitam totusi unul la altul vorbind de problema tehnica de rezolvat. Dar cind isi indrepta ochii spre ecran, far' sa vreau tot imi picau ochii cu citiva cm mai jos. Parol de-onor, nu-mi treceau ginduri sau intentii aiurea prin minte, secventa se petrecea prea repede si venea din inconstient. Unde sa te uiti, la lampa de pe tavan??? Pentru lampa aceea trebuia sa-ti sucesti voluntar gitul, nu pt spectacolul ce se desfasura natural in raza privirii :)
#65198 (raspuns la: #65110) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de la Lazarescu citire...(fragmente) - de Intruder la: 13/08/2005 22:36:56
(la: "Academia Cafeavencu")
cele redate mai jos, nu sunt ''critici''...nici nu mi-as permite sa critic texte din acest site sau de aiurea...ceea ce unii ar considera ''critica'' facuta de Intruder, este de fapt zeflemea nevinovata, fara intentia de a fi eu mai catolic decat papa...
(asta ca paranteza la postarile mele anterioare)

cititi sa va amuzati...textul e super si autorul talentat...;)

Jurnal intim
Publicat de lazarescu la 12/02/2004 - 06:03 la Eseuri


Împărţeam cu doi tineri căsătoriţi o căsuţă cu două camere, un hol, o bucătărie, o baie, cîţiva şoareci şi mii de furnici.

în curte există un cîine-lup (blînd, pîinea-lui-Dumnezeu), care nu latră decît la mine. Dimineaţă am ieşit în vîrful picioarelor, privind în stînga şi în dreapta, şi am rupt-o la fugă spre poartă. A ieşit naiba ştie de unde şi a năvălit după mine, lătrînd înnebunit. Azi nu m-a prins.
Pe cîine îl cheama Lucky. De ce l-o fi chemînd aşa, treaba lui. Şi eu m-am simţit "lucky". De ieri dimineaţă nu l-am mai văzut. Am înţeles că noaptea doarme în casă. Treaba lui.

Aseară, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentară, memoria afectivă mi-a fost brusc deşteptată de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copilărie, am aşteptat să se coacă o banană. O cumpărase tata, după vreo doua ore de stat la coadă. Mi-a explicat că, de fapt, bananele sunt galbene şi că-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastră şi o cercetam cu sufletul la gură de cîteva ori pe zi. Singura evoluţie a fost că s-a veştejit.

Azi, cînd am ieşit din editură ca să-mi cumpăr ţigări, am văzut o veveriţă care trecea strada pe zebră. Semn că nu mai există veveriţele de-altădată. Nu se mai sperie de aglomeraţie. În plus, au şi un comportament civilizat.

Muntele Rarău, ajunul Revelionului 2002, pe o cărăruie aflată la 15 km distanţă de civilizaţie. Mă opresc să-mi aprind o ţigară. Apare de niciunde un aurolac: "Da si mie un ban". Hai, că la restaurant, pe strada, mai înţeleg. În creierii munţilor nu-mi pot imagina ce căuta un aurolac.

Astă vară, mă plimbam cu iubita şi a venit un aurolac la noi, cu celebrele cuvinte: "Dă şi mie un ban". Eram amîndoi lefteri. Fumător înrăit, m-am gîndit să-i ofer totuşi ceva: "Ia nişte ţigări". "Mersi, nu fumez", a venit prompt răspunsul lui.

Printr-un concurs de împrejurări greu de închipuit, am ajuns cu cîţiva ani în urmă să-l colind pe regele Mihai. Venise pentru a sărbători Crăciunul la Iaşi, invitat de primar la o petrecere cu VIP-uri locale.
(...)
Ne dusesem în gaşcă să-l colindăm pe directorul căminului şi ne-am trezit la masa regelui.
(...)
Mă rog, era acolo toată eticheta de care n-aveam habar decît din cărţi, o etichetă pe care am călcat-o în picioare cu inocenţă, ciocnind cu regele, apoi cu bodyguarzii şi pe urmă cu regina şi membrii familiei.

În primul rînd am slăbit. Aşa spun ceilalţi. Ar mai fi un semn faptul că toţi cunoscuţii la care mă duc în vizită mă întreabă în primul rînd dacă nu vreau ceva de mîncare. Se şi exagerează. Tata exclamă de fiecare dată cînd mă vede: "Bă, da' ce-ai mai slăbit!".

Aşadar, 29 de ani. O vîrstă frumoasă, respectabilă. Cea mai frumoasă vîrstă pe care mi-o închipui este la 30 de ani. Suficient de tînăr ca să nu-ţi fi pierdut entuziasmul, acea inconştienţă de a crede că frumuseţea vieţii tale e abia la început, destul de matur ca să dai în mă-sa toate lucrurile care nu merită.

Emoţionante mesaje de felicitare de la adminul unor situri pe care am cont. Mi se oferă cadou liste cu tipe născute în aceeaşi zi cu mine, reduceri la schiuri, o carte de credit gratis la una din băncile din sudul Americii... Într-adevăr emoţionant mi se pare următorul mesaj de pe situl meu:
''situl e fain realizat,simplu si la obiect,imi place mai ales explicatia din jpegul de mai sus ( eu ---> ) e super.. la viata mea am citit numai carti de colorat(volumul 1,volumul2,trilogii etc..) si pot spune ca,referitor la continut,situl tau ma incanta din nou...pana acu ai 2 bile albe!! oricum sa nu te-astepti sa-ti cumpar cartea..sunt lefter :)'' . Semnat: un gigel oarecare

Produceam clorofilă. Vegetam. Am stins lumina şi am încercat să adorm. Nimic. Gînduri şi imagini de toate felurile - banale, extrem de banale - au început să-mi apară: golul Danemarcei marcat de la 40 de metri, faze din camera Big Brother, o mîţă care mi-a tăiat calea, lista cu lansările pentru Bookarest, corzile de chitară pe care le-am primit cadou etc. etc. Toate aceste gînduri-imagini au început să circule în viteză, ca nişte maşini pe o autostradă cu mai multe benzi. Vehicule care respectă regulile de circulaţie, supravegheate de sus de elicopterul poliţiei. Apoi, brusc, o asemenea maşină derapează de-a curmezişul autostrăzii, provocînd o coliziune în lanţ: şutul tras de danez la poarta noastră sparge un geam de la casa Big Brother, mîţa apare năucă în mijlocul autostrăzii, maşinile explodează pentru că a căzut peste ele elicopterul poliţiei.

Dracilor din Pateric li se potriveşte perfect zicala românească: "nimic nu fac, dar nici nu stau degeaba".

Aseară fumam lîngă magazinul Billa. Prin faţa mea, trei aurolaci se trăgeau cu cărucioarele de la supermarket, transformate în trotinete. Unul - după ce mi-a cerut "măcar" o mie de lei - a plecat voios, cu un picior pe cărucior, cu celălalt, făcîndu-şi vînt. Cînta într-un amestec de ritm gospel şi hip-hop: Dumnezeuuu/ Taatăl nostruuu/ Iisus Hristooos!. Partea cu "Iisus Hristooos!" cădea ca un refren, un soi de "Check it up!". Probabil că peste zi, în timpul "serviciului", îşi cînta versurile pe altă melodie. Acum, se distra. Îşi permitea să improvizeze.

Bunică-mea a rămas văduvă cînd avea tata 15 ani. Habar n-am cum era pe vremea cînd trăia bunicul, dar sînt convins că s-a făcut mai rea după moartea lui. Avea o casă retrasă, pe malul unei rîpe. Nu suporta pe nimeni, se certa cu toată lumea. Dacă stau şi mă gîndesc bine, avea două aşa-zise prietene (Mariţa şi Floarea, parcă) cu care se întîlnea duminicile, bîrfea lumea din sat şi toate neamurile (mama fiind cap de listă). Nu reţin din discuţiile lor decît două ticuri verbale: "Am păţit ca 'ceala!" (Bunica) şi "Fac ca cîntecu'!" (Floarea). Mariţa vorbea mai puţin. Prefera să tragă cîte o duşcă dintr-o sticlă cu ţuică şi să intervină atunci cînd mirosea că e rost de sfadă, turnînd gaz pe foc. Discuţiile se terminau într-un vacarn generalizat, în care toate blestemau şi nimeni nu mai asculta pe nimeni, ca la Tucă-show sau la Procesul etapei. Se despărţeau jurîndu-se vă nu vor să se mai vadă niciodată, pentru a se întîlni o săptămînă mai tîrziu. Nu de puţine ori eu deveneam subiectul dicuţiei: că de ce umblu în chiloţi (de fapt, pantaloni scurţi) în Sfînta Duminică, de ce bolovănesc cîinele, de ce umblu aşa murdar. "Apăi, da, e murdar, că nu-l spală mă-sa", prindea bunica prilejul să se lege de mama. "Da' taci, ţaţă, ce-ai cu mă-sa! Mă-sa îl spală, faci ca cîntecu', el e drac împieliţat", sărea Florea. Mariţa scrîşnea dezaprobator din cei trei-patru dinţi rămaşi în gură, trăgea un gît de ţuică şi spunea ca pentru sine: "Eu n-aş înghiţi una ca asta!". Apoi bunica uita că ea se pornise pe mama şi întorcea vorba ca şi cum celelalte s-ar fi legat de noră-sa. Şi dă-i ceartă.

Cel mai nasol lucru pe care i l-am făcut
(bunicii- n.b). a fost odată cînd mi-a dat să mănînc nişte vişine scoase din ţuică. M-am îmbătat şi eu, şi porcul (cu care am împărţit vişinele). Porcul s-a îmbătat mai rău, stătea lat în curte, dar eu m-am comportat mai urît: am luat o cană şi am pocnit-o în cap, fără vreun motiv anume, pe bunica. Îmi amintesc că era o cană de marmură şi că am rămas cu toarta în mînă. Mă rog, e lucru scuzabil, avînd în vedere că vorbesc despre prima mea beţie.


sursa: http://www.cafeneaua.com/node/view/1018


De fumat - de PROUDFRECKLED la: 19/08/2005 20:28:56
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
am fumat si eu,da m-am lasat.Uite asa de pe o zi pe alta.Ajunsesem la doua pachete pe zi....Cafeaua e la fel de buna si fara tigara.Daca nu esti atent te ingrasi.Stiu ca mincam doar morcovi,devenisem portocalie la piele:))))
de cat o plans crocodilu' ma - de cosmacpan la: 27/08/2005 17:32:04
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
de cat o plans crocodilu'
mai crescu odata nilu'
de-ajunse-apa-Gizeh
la sfinxul lui menhotep
n-are rina, nici valoare,
da face moralu' tare
#68381 (raspuns la: #68361) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
aceeasi contradictie - de Magul la: 31/08/2005 08:54:07
(la: Religie sau secularism?)
E vorba de aceeasi vesnica contradictie dintre lumea materiala si lumea spirituala care salasuieste in fiecare om.Astazi, lumea spirituala se caracterizeaza prin superficialitate si parada.(ex.spectacolul bisericesc).
Intruziunea lumii materiale in cea spirituale si "comprimarea" timpului fac ca din ce in ce mai multi oameni sa traiasca in materialism.Efectele crizei sunt evidente: de la multitudinea sectelor la distrugerea stratului de ozon, de la epuizarea combustibililor fosili la cresterea presiunilor internationale ,de la accentuarea decalajului dintre tarile bogate si cele sarace la perspectiva unui razboi nuclear.
Aceste doua lumi care se ciocnesc trebuie sa ajunga la un echilibru ,fara de care societatea pe care o cunoastem noi,de la plata impozitelor la cumpararea unui chips, va avea convulsii inimaginabile in acest moment .
Situatie identica in secolul 18:agricultura ajunsese in tarile dezvoltate la un punct mort,neaiputand satisface cererile crescande ale cetatenilor .Criza de atunci s-a sfarsit cu aparitia revolutiei industriale;dar cu ce se va sfarsi criza de astazi?
rsi - de gigi2005 la: 09/09/2005 21:31:38
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
97-98. De fapt a stat cam 1,5 ani. A avut un prieten cu mai multe
carciumi si l-a luat administrator la una din ele. A clacat ca era mult
de munca ziua si...noaptea. A venit frant de oboseala si nici prea mult
nu a castigat. Oricum i-a ajuns. Ce a facut pe acolo...numai el stie si
e bine sa ramina asa.

Mie imi ajunsese la urechi de o englezoaica dar nu l-am prins deci e negustor cinstit. Ha, ha, ha!
#71056 (raspuns la: #71052) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
uff,rsi! - de popix la: 11/09/2005 17:53:43
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
se putea sa nu ma caftesti!? :))))))

ai dreptate si tu, se facea prost dar mult as zice si nu invers, asa ca sa facem haz de necaz.
anii aia erau tare intunecosi, trebuia sa invingem capitalismul prin orice metode, doar ca nu dispuneam de potentialul industrial adecvat unei lupte de acest gen.

totusi sa recunoastem ca de la plug cu coarne ajunsesem sa fim granarul Europei.dar repet, nu datorita lui ceasca.
#71346 (raspuns la: #71341) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
salut popix, pai trebuie sa t - de RSI la: 11/09/2005 18:07:22
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
salut popix, pai trebuie sa te aduc din nou in "forma" ca ti-ai pierdut antrenamentul in vacanta ;))).
Asa-i cum bine zici, Romania a fost granarul Europi inainte de comunisti. Iar daca s-a facut ceva bun in Romania comunista (s-a construit mult, nu de buna calitate dar mult), asta tot pe vremea inaintasilor lui Nicolae apa-de-ploaie si la inceputul domniei lui cand inca nu ajunsese dictator absolut si mai trebuia sa tina cont si de parerile altora. Incepand din anii '70 deteriorarea situatiei s-a accelerat, iar in anii '80 s-a ajuns la anii "lumina"...
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#71352 (raspuns la: #71346) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La noi? - de PROUDFRECKLED la: 12/09/2005 17:53:27
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Tot in punga moncher.Da vad c-ai prins glas?Ieri nu-ti ajunse adevarul(sn)ti-a trebuit categorie filozofica:)))))))

Chiloti cu mineci zici?Ce culoare?



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...