comentarii

ajungand s


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
da, este o carte interesanta - de (anonim) la: 12/11/2003 14:42:20
(la: Revelatia)
...cel putin. Si acum ma gandesc la ea dar sunt multe aspecte care imi scapa. Unele mi se par subiective, dar multe sunt cu adevarat de luat in seama. Cel putin pentru originalitate dar si pentru felul in care coincid cu gandurile mele. Dar sunt reticent cu celelalte (daca s-ar dovedi adevarate, atunci reticenta mea fata de ele ar fi foarte buna pentru ca ajungand la concluzia ca sunt adevarate plecand de la premiza ca sunt false - o cunoastere constienta - asta este cred cea mai buna dovada ca sunt adevarate. Sunt si multe paradigme. Nu poti experimenta ceva pentru ca nu stii, si nu stii pentru ca nu ai experimentat - si multe d-astea... Mi-ar place sa discut cu cineva despre aceasta carte. Nu stiu daca exista vreun forum in romaneste. Eu am citit-o in spaniola dar presupun ca ideile sunt aceleasi. Bineinteles pasajul pe care l-ai dat Catalina, corespunde cu varianta in spaniola. Nu stiam ca s-a tradus si in romana.
Deasemenea mi se pare ca se contrazice in a afirma ca viata este facuta pt a fi misterioasa si creatoare, dar pe de alta parte se dau informatii importante despre cum poate fi inlaturat misterul.

De modo que tu pregunta era muy buena. Para qué seguir? Para qué siquiera ponerse en camino? Qué se gana emprendiendo en este viaje? Qué incentivo hay? Que razón hay?
La razón es ridículamente simple:
NO SE PUEDE HACER OTRA COSA.

relu
#4077 (raspuns la: #2911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
identitate - de Valentin Vlad la: 17/12/2003 08:59:00
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Una din misiunile parohiilor romanesti este sa pastoreasca romanii aflati in Franta.
Acestia insa dupa cum chiar dumneavostra spuneati apartin multor categorii. Dupa criteriul de generatie si rezidenta permanenta pot fi 2 largi categorii:
romanii stabiliti aici de mult timp sau nascuti aici care cunosc Romania din vacante pe de o parte, si cei veniti temporar aici care in mod normal locuiesc in Romania, pe de alta parte (muncitori sezonieri, cadre detasate, studenti, persoane "fara acte", functionari de stat, etc.). Pentru acestia din urma existenta parohiilor romanesti este fireasca si nu pune probleme. Caricaturizand, orice parohie din Romania, "importata" aici poate indeplini acest rol - semanand in acest sens cu parohiile speciale din campusuri studentesti, spitale, capele de pe langa gari, aeroporturi, etc. Pentru acestia problemele de identitate nu se pun, o biserica romaneasca asigura pentru ei continuitatea cultului, permanenta serviciului religios.
Problemele se pun pentru ceilalti. Aici intervine specificul de biserica a emigratiei. Un roman nascut in Franta si/sau care locuieste aici de ani buni de zile si pentru care perspectiva intoarcerii in tara este vaga si chiar tot mai indepartata are unele nevoi spirituale specifice.
Asimilarea poate merge, mai ales pentru a doua generatie sau pentru familiile mixte, pana la a renunta la frecventarea bisericilor romanesti. Acestia ori se convertesc "en douceur", pe nesimtite ajungand la practicarea religiei in cadrul parohiilor romano-catolice sau chiar deloc, avand convingerea ca doar in Romania, in Orient exista identitate orientala si deci nici o zbatere identitara aici n-are sens, fiind doar o palida imitatie a traditiei orientale.
Parinte, credeti ca bisericile romanesti (atat cea ortodoxa cat si cea catolica de rit oriental) trebuie sa se mai ocupe de romanii din aceasta categorie ? Sau invers, ei cum ar trebui sa procedeze ?
O cale, mai speciala, este extinderea "francofona" a ortodoxiei (sau a ritului oriental in general). Deja sunt tendinte: in primul rand existenta insasi a bisericii ortodoxe franceze, apoi liturghii (partial sau total) in limba franceza la bisericile romanesti. Parca in America se transeaza in favoarea acestei optiuni. Un semn este situl bisericii ortodoxe romane din America, www.roea.org, care este in engleza, dar care nici macar nu mai are varianta romaneasca ! Dar chiar si situl mitropoliei ortodoxe romanesti din Europa de Vest, http://www.mitropolia-paris.ro, dependenta de Patriarhia de la Bucuresti este in primul rand in franceza. Ce-i drept, are (inca) varianta romaneasca !
Va mai avea sens adjectivul "romaneasca" pentru aceste titulaturi ?
Un raspuns simplu ar fi: cat priveste ortodoxia, ea are vocatie universala, deci poate si trebuie, prin functia sa misionara, sa existe peste tot, cu celebrari in limba locului, dupa exemplul catolic. Si atunci traditia pur romaneasca are rost doar pentru romanii din a doua categorie de care vorbeam, cei veniti temporar ?
Sigur ca biserica greco-catolica la randul ei trebuie sa-si puna aceste intrebari. Dar pentru ea pare mai simplu: comuniunea sa cu biserica romano-catolica limiteaza framantarile spirituale. Dar e drept ca le accentueaza pe cele identitare...
Parinte, cum vedeti dumneavoastra biserica ortodoxa romana din Paris peste cateva decenii, dincolo de chestiunile ierarhice: mai degraba francizata, orientata spre pastorirea noilor generatii nascute aici sau pur romaneasca, cu legaturi puternice cu tara, inevitabil mai mult ocupandu-se de romanii "in tranzit" ?
Exista oare o cale de mijloc ?

Cu respect,

Valentin Vlad
munca in strainatate - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:19:42
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
Legalitate si bani multi

Anul trecut, peste 46.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM) si prin Patronatul ACORD. Alte zeci de mii de persoane au plecat pe cont propriu. Salariile pe care romanii le castiga in strainatate sunt mult mai mari decat cele pe care le-ar primi in tara. Numai cei care au plecat prin intermediul OMFM au castigat, in total, in 2003, aproximativ 101 milioane de euro. Banii, care in majoritate se intorc in tara, au doua tinte: familia si diverse investitii. Lipsa locurilor de munca din tara si salariile mici i-au determinat pe zeci de mii de romani sa isi caute norocul in strainatate. Daca la inceputul anilor ‘90 oamenii plecau “la risc”, ajutati de cunostinte sau in baza unor promisiuni, aparitia firmelor care intermediaza gasirea unui loc de munca in straina tate a modificat piata. Roma nii, care isi gasesc un job in strainatate prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca sau prin firmele private, au asigurari medicale, contracte si venituri sigure. Diferenta dintre salariile primite in tara si cele din strainatate este foarte mare. Astfel, in tara, salariul mediu lunar este de aproximativ 5 milioane de lei, echivalentul a 120 de euro, in timp ce in strainatate, salariul mediu pe care il primeste un roman este de aproape 1.000 de euro.

Germania si Spania sunt in top

Ofertele de locuri de munca in strainatate sunt foarte variate, in functie de firma care intermediaza plecarea. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie aflata in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a intermediat anul trecut locuri de munca atat in industrie, agricultura, gastronomie, cat si in domeniile hotelier, sanitar si construct ii de masini. Germ a n i a , S p a n i a , Elvetia, I t a l i a , Q a t a r , Ungaria si SUA sunt tarile in care au plecat roma nii anul trecut prin OMFM. Suma totala pe care au castigat-o in 2003 cei peste 40.000 de romani care au plecat prin Oficiu este de 101 milioane de euro. La preselectiile organizate de OMFM, romanii care isi doresc sa plece la munca in strainatate formeaza cozi uriase, ajungand uneori sa doarma in strada, doar pentru a nu pierde randul. Pentru 2004, in perioada 27-30 ianuarie, OMFM organizeaza preselectie pentru locuri de munca in agricultura spaniola. Potrivit ofertei angajatorilor iberici, vor fi selectate 600 de persoane.

Peste 6.000 de medieri ale ACORD

“Lucram cu persoane calificate, cu oameni pentru care putem negocia salarii bune”, sustine Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati p e n t r u Ocuparea si Plasarea Fortei de M u n c a (ACORD). Anul trecut, prin Patronat au plecat la munca in strainatate peste 6.000 de persoane.

Cu sau fara comision

Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca nu percepe nici un comision pentru inscrierea in baza de date sau pentru medierea unui loc de munca in strainatate. Comisionul perceput de firmele care fac parte din Patronatul ACORD pentru inscrierea in baza de date este de aproximativ 600.000 de lei. “Dupa ce este platita taxa pentru procesarea datelor, omul nu mai trebuie sa dea nici un ban pana nu este semnat contractul, adica pana nu ii gasim un loc de munca. Noi ne ocupam de traduceri si de legalizarea actelor, iar comisionul platit de roman in momentul in care pleaca este de 300-400 de euro, in functie de fiecare tara si domeniul in care urmeaza sa munceasca”, spune Roxana Prodan. Cel mai greu de obtinut este primul contract. Dupa aceea este mult mai usor. Perioada pentru care sunt semnate contractele variaza in functie de tara, de domeniul si de firma care intermediaza. Perioada minima este de trei luni, iar cea maxima este de doi sau trei ani.

Venituri inzecite fata de cele din tara

Salariile romanilor care pleaca in strainatate sunt, in medie, de 1.000 de euro. Acestea depind insa de domeniul si tara in care lucreaza fiecare. Cele mai mici salarii sunt cele pentru muncile necalificate in agricultura si in industrie, adica in jur de 1.000 de euro lunar. Persoanele calificate, care lucreaza in domeniul sanitar, petrolier sau industrie, pot castiga lunar sume de pana la 3.500 de dolari. Saptamana aceasta, peste 5.000 de persoane s-au adunat in fata Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca pentru a se inregistra in baza de date a institutiei. Chiar daca miercuri OMFM trebuia sa inregistreze doar femei care doreau un loc de munca la cules de capsuni, la preselectie s-au prezentat femei si barbati care indeplineau doar partial cerintele.

Conditii de munca si cheltuieli

Conditiile de munca si de cazare difera in functie de domeniu si de tara. Daca unii sunt multumiti de ceea ce gasesc in tara in care urmeaza sa lucreze, unii dintre capsunari, dezamagiti de Spania, spuneau ca locuiau in baraci din tabla .n care ploaia intra prin zeci de gauri, cu gratii la usi si la ferestre. In Spania, romanii cheltuiesc lunar, in medie, 50 de euro pe mancare si telefoane. Costurile cazarii sunt fie suportate de firmele straine, fie sunt platite de catre lucratori. Daca romanii nu isi respecta obligatiile contractuale, angajatorii au dreptul sa ceara incetarea contractului; daca nu se intorc in Romania dupa incetarea contractului, lucratorii primesc interdictie intre un an si cinci ani pentru spatiul Schengen.

Documente obligatorii

Acte necesare pentru inscrierea in baza de date a OMFM si a Patronatului ACORD:
- copie legalizata dupa cartea de munca si/sau contractul de munca in original si copia acestuia;
- copie legalizata dupa certificatul de calificare profesionala;
- copie dupa buletinul sau cartea de identitate
(cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- copie dupa pasaport (cu o valabilitate de cel putin 6 luni);
- adeverinta de la medicul de familie care atesta ca cel in cauza este apt de munca din punct de vedere medical;
- cazier judiciar valabil;
- curriculum vitae;
- fotografii tip pasaport;
pentru inscrierea in baza de date a Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca mai este nevoie de recomandare de la ultimul loc de munca si fisa individuala (dupa modelul aflat la Oficiu).
Este illegal din toate puncte - de mercondas la: 27/01/2004 20:44:56
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Este illegal din toate punctele de vedere, doar in cazul in care este un mp3 promo, sau un film promo, atunci ai dreptul doar de a viziona/asculta, si nu de a reproduce.

1. Daca cineva cumpara un CD Audio, cu formatia lui preferata, ajungand acasa transfera toate melodiile in forma MP3, pe urma le incarca pe internet, daca transpunem din virtual in real acest act ar fi cam asa:

Te duci la magazin, cumperi un CD, il copiezi pe un alt CD, pe urma te duci in centrul orasului, sau oriunde altundeva, pui la dispozitia publicului copia respectiva si un CD recorder, pe urma inviti pe oricine vrea sa-si aduca un CD gol si sa inregistreze gratuit CD-ul respectiv.
Nu cred ca diferenta este mare din exemplul pe care l-am dat, smecheria legalizarii ar fi, daca bineinteles se poate demonstra, ceea ce nu s-a facut pana acum, ca formatul MP3 nu este originalul CD-ului, nu este formatul initial wav al CD-ului.

Sa nu uitam ca nimeni nu ne interzice sa reproducem orice opera de arta din domeniul picturii sau al muzicii clasice care nu se afla sub controlul drepturile de autor. Totul se afla sub cupola dreptului de autor, ai toate drepturile rezervate, o inventie, un produs, orice material care-ti apartine si este folosit, multiplicat, copiat partial sau total este o ilegalitate, oricat ai suci-o si invarti-o tot ilegal esti.

Este ca si cum as veni si as intra in casa cuiva sa-i folosesc baia respectivului sau bucataria sau dormitorul fara voia lui.

Cum putem denumi ceva "free", free este si CD-ul copiat pe care-l pun la dispozitia fiecaruia in centrul orasului, si sa-l copieze in linistea lui, este free privit din unghiul celui ce vine cu CD-ul gol gata sa-l reproduca, dar nu este free daca privim din afara sau din pozitia juridica.

-mercondas

Unde e exagerarea? - de Crisa la: 10/02/2004 10:22:24
(la: Preturi)
Peste tot! In faptul ca nu mai poti compara o pensie de azi cu una de acum trei ani, desi cei doi sunt pensionari de la aceeasi firma, de pe acelasi post, cu vechimi asemanatoare. In faptul ca un profesor universitar are un salariu de 30 si ceva de milioane, la care se adauga sporuri de vechime, de doctorat, de fidelitate, salariu de merit, ajungand in final la peste 1000 de euro (fara a conta aici si alte venituri din consilii de administratie etc.) pentru maxim trei zile de stat in universitate, de la 8 pana la 15, fata de un preparator-asistent-sef de lucrari, care ajunge la 3 milioane jumate, la care se poate eventual adauga un 15% salariu de merit (daca nu cumva s-au consumat toate intre cei mari), in conditiile in care vine 5 zile pe saptamana la scoala, uneori chiar si sambata si duminica, si sta de dimineata pana seara!
In faptul ca nu exista bani pentru compensarea medicamentelor, dar exista bani pentru prime pentru parlamentari, pentru inlocuirea masinilor mai vechi de 3 ale parlamentarilor.
In asigurarea de locuinte de serviciu pentru cei aflati la putere, in conditiile in care tinerii casatoriti stau cu parinti sau isi dau mai bine de jumate din venitul comun pe o locuinta cat de cat decenta, in chirie, daca nu au niste parinti "bine infipti".
Cu toata deschiderea, cu toate firmele straine intrate pe piata si care acorda salarii "mari" - e inadmisibil sa te simti usurat pentru ca ai un salariul de 400 de euro! - sunt putini cei care isi pot permite o viata lejera. Si cand spun o viata lejera nu ma refer la a nu avea grija mancarii, sa ai din ce sa iti platesti darile: intretinere, curent, telefon fix, ci ma refer la cei care isi permit sa iasa seara la o cafea fara sa isi faca socoteala ca nu o sa cumpere nu stiu ce la cursele de saptamana asta, la cei care isi permit iesiri in week end, dar nu la bunica sau la prieteni, cu mancarea in desaga, la cei care isi permit concedii si asa mai departe.
V-ati duce sa va opereze de a - de Crisa la: 20/02/2004 08:43:52
(la: Facultati particulare)
V-ati duce sa va opereze de apendicita un medic despre care stiti ca a terminat o facultate particulara? E dificil pentru facultatile de stat, cu traditie, cu vechime, sa asigure o baza materiala pe care se poate exersa (sali de disectie, cadavre pentru anii mici, practica efetiva in spitale pentru anii mari). A merge la stagiu si a sta intr-un amfiteatru 4-5 ore cat tre musai sa stai acolo, sau, si mai rau, a nu te duce deloc pentru ca "medicii nu vor sa fie incurcati" nu ajuta cu nimic. Din povestiri stiu si eu sa fac operatia de extragere a unui apendice, fiecare pas, unde si cum sa tai, cum sa caut sacul lui Douglas... dar nu m-as incumeta sa o fac chiar daca vreun inconstient ar apela la serviciile mele.
Nu stiu daca e corect spus ca studentii vor sau nu sa invete. Oricum nu e suficient. Probleme sunt mai multe. De ce se merge la particulara? Pentru ca la foarte multe se intra mai usor decat la facultatile de stat. In ultima vreme a devenit chiar o practica, dai intai la facultatea particulara, unde intri mai lejer, apoi la stat, daca intri acolo, e super, ramai la stat, daca nu... macar esti agatat undeva. Facultatea particulara e un soi de parasuta de rezerva.
O data intrat, vrei sa inveti. Si... trebuie sa iti cumperi cartile in totatlitate sau sa apelezi la o bibioteca a unei facultati de stat (prin relatii desigur, ca daca nu esti student acolo, nu poti imprumuta carti) sau la o alta biblioteca din oras care are, intamplator, cartile pe care ti le recomanda profesorii. De ce? Pentru ca facultatea particulara ale carei cursuri le urmezi nu are biblioteca! Nu are spatiu pentru asa ceva, nu are fond de carte. De foarte multe ori profesorul iti recomanda o carte proprie, si nu doar sa o citesti, ci sa o cumperi chiar, cu indicatia ca acea carte e "cea mai noua, cea mai buna".
E vorba de partea practica apoi. Inveti din carti, dar cat din ceea ce ati invatat din carti se pupa cu ceea ce faceti practic, in cazul in care va practicati profesia pentru care v-ati pregatit? Imi aduc aminte ca in facultate, in perioadele de practica, ma revoltam fata de inginerii din rafinarii care spuneau ca "una invatati voi la scoala, alta e practica aici". Atunci nu realizam, dar chiar aveau dreptate. Cum poti spune ca se lucreaza in autoclava, daca tu nu stii sa o regasesti in instalatie? Cum vrei sa repari un vas de sange cand tu nu stii decat din carte ca arterele sunt rosii, venele sunt albastre si tu gasesti in plaga doar ceva alb-galbui?
Ajungand la profesori te intrebi de unde provin ei. Sunt o parte si din cei care predau si la facultatile de stat. Doar ca acolo nu sunt titulari. Adica locul lor de munca nu e acolo, sunt profesori asociati, in regim de "plata cu ora". "Anul asta avem studenti la anul 3, deci ne trebuie un profesor de .....! Pai il cunosc eu pe X, lucreaza la Camera de comert (sau la Spitatul H, sau e avocat....). Bine, intreaba-l daca vrea." Iar omul vrea, cum sa nu vrea sa isi rotunjeasca veniturile? Si, ulterior, cand studentul de la particulara e intrebat pe cine are la cutare materie, raspunde cu incredere "pe X, e prof. si la voi, la universitatea de stat". Ca nu stie sarcu' culisele....
Nu neg ca exista si profesori bine pregatiti sau bine intentionati, dar cati sunt aceia? Cati din cei care predau la facultatile particulare isi pregatesc cursul sau seminarul dinainte, temeinic? A scrie o carte despre o activitate pe care o practici zi de zi nu e acelasi lucru cu a transmite altora continutul acelor carti. Nu mai comentez cum sunt, de multe ori, scrise acele carti.
Cat despre partea cu examenele platite... am auzit si la facultatile de stat de practicile acestea; personal nu le-am vazut, dar sunt convinsa ca exista. Dar facand un raport intre cati studenti la facultatile de stat spun ca au luat examenul cu plic, si cati dintre cei de la particulara ("trebuie sa fiu doar prezent in sala"), inclin sa cred ca in cele particulare examenele se trec mult mai usor. De alfel, nu cred ca am auzit de studenti de la particulara care sa fii ramas repetenti din cauza ca au picat examenele, ceea ce .. iti da de gandit.
Poate ca invata mai cu ravna, stiind ca o fac pe bani, dar exista si la stat studenti in regim "cu taxa", deci dau bani si pierd ani din cauza nepromovarii examenelor.
Cred ca invatamantul particular in Romania este inca prea crud si ca va mai dura ceva pana sa inspire tuturor incredere.
Nici eu nu am vazut reportaju - de eamd la: 16/03/2004 14:53:15
(la: Imaginea Romaniei in afara)
Nici eu nu am vazut reportajul, dar sunt de parere ca cei care au trimis o petitie nu au facut un lucru in zadar. Pentru ca mediatizarea Romaniei in 'afara' de cele mai multe ori nu ii este favorabila. Si asta este trist. Parerea mea. Pentru ca probleme cu drogurile sunt si in America, Germania (oamenii isi injecteaza in vena pe strada), Irlanda (stiu persoane cere iau droguri, si ne e vorba de iraba aici!)... dar nu cred sa fi fost foarte mult mediatizat pe posturile europene. Cum de altfel este o alta problema a Romaniei - copiii strazii si cei din orfelinate. De exemplu, a fost aratat pe CNN ca in Irlanda copii cu familii, mergand la o scoala de stat, invatau pe holuri, nu aveau apa curenta si lumina in scoala?

Si nu haina face pe om, dar aceasta informatie ajungand in afara lasa impresia ca asta este Romania. Si eu nu cred ca Romania este numai droguri si saracie. Dar din pacate cu democratia romanii au aflat ce libertati au, dar nu si ce drepturi au. Si eu consider ca avem dreptul sa tinem la imaginea noastra, mai ales cand se creeaza un dezechilibru. Sunt intradevar probleme si nu trebuie sa ne fie rusine si sa le ascundem. Dar nu crezi ca semnalul de alarma ar trebui sa-l traga Romania si sa puna la punct programe de informare si de educare a maselor? Chiar si cu ajutor strain, sau mai ales cu ajutor strain, dar trebuie facut in tara.
Ce-i de facut - de Stefan Niculescu-Maier la: 02/04/2004 12:55:50
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Draga Desdemona,

Pentru a face ceva nu este nevoie nici de experienta, nici de savoir-faire, nici de varsta, nici de bani. Este nevoie de exact ce poti oferi chiar tu: minte deschisa si atitudine pozitiva. Sunt destul de copt la minte si am petrecut destul timp in comunism ca inchisoare generalizata si in inchisoarea cat se poate de concreta numita "Rahova", dar si destul timp in lumea capitalista si a reactiilor ei specifice, ca sa nu sfatuiesc pe nimeni sa apuce pe o cale mesianic-revolutionara. Lumea contemporana nu mai are loc nici pentru un nou Iisus, nici pentru o noua Jeanne D'Arc (devenita obiect de atractie turistica, nu-i asa?), nici macar pentru un nou Mao. Am vazut cu ochii nostri la ce duce paranoia si individualismul, cand partidul comunist roman si sotia lui au fost impuscati de partidul comunist roman, pe 25 decembrie 1989.
Insa tot lumea asta nu mai are prea mult loc nici pentru cercetatori individuali... abia daca mai apar individualitati in arta (in fine, e o lunga discutie si n-as divaga prea mult).

Asa cum se vede uneori din poarta casei mele... lumea anului 2004, pentru a progresa, are nevoie de valuri de oameni organizati, capabili sa respecte legile si vazand in aceasta mai multe avantaje decat dezavantaje. Prin legi inteleg atat legile locului cat si legile pe care si le aleg ei insisi. Anticiparea mea este ca viitorul apartine retelelor de oameni onesti care se cauta unii pe altii, se organizeaza, comunica unii cu altii (sa nu confundam cu asa-numitele Multi-Level Marketing sau cu schemele piramidale!) si transcend regiei aproape perfecte in care antreneaza viata noastra politicienii, teroristii si mijloacele de informare in masa - SI RETELELE LOR. (Te rog citeste editorialul de la romanialibera.com pentru a intelege mai bine ce vreau sa spun - detest sa ma autocitez, dar nici n-as mai scrie o data...).

Adresa mea, editor@romanialibera.com este tot timpul deschisa. Primesc o groaza de virusi la adresa asta, deci daca exista si rauvoitori care citesc "Cafeneaua" (desi ar trebui sa n-o faca, pentru ca risca sa devina oameni intregi la minte ajungand printre noi) doresc sa le reamintesc ca sunt inginer in calculatoare si sunt foarte atent, virtual imun la atacuri via Internet.

Adresa poate fi folosita pentru a se lua legatura cu mine direct. Nu voi da curs insa corespondentei anonime, atata tot.

In fine, ca sa raspund la intrebarea "Ce-i de facut", as spune: sa ne constituim intr-o retea. Care sa nu-si propuna deocamdata decat sa fie curata, lipsita de orice forme de propaganda, iar oamenii sa capete incredere unii in altii. In timp, ei vor avea si experienta, si savoir-faire, si varsta, si bani. Nu exclud ca o parte semnificativa din punctele 1, 2 si 4 sa se dobandeasca tocmai prin aceste forme de organizare in retele. Cat despre varsta, daca as sti cum NU se obtine, as da toate celelalte pe acest mic secret :-)

#13201 (raspuns la: #13184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mici de Buzau - de Sibipot la: 18/04/2004 08:38:13
(la: Mici ca la Buzau)
Maioneza de usturoi se foloseste pentru condimentarea compozitiei impreuna cu cimbrul maruntit fiarte fin. Aroma de usturoi si cimbru este mai puternica prin frecarea cu ulei.
Mixcii au fost intrun fel inventati din "greseala" mi se pare de catre marele Brezoianu , care ajungand la carciuma preferata, Gambrinus si solicitand ca e obicei o pereche de patricieni i s-a raspuns ca nu au pentru ca nu au mate. Atunci a cerut sa se puna compozitie asa simpla pe gratar fara mat si s-a constatat ca sunt buni dar se rabunesc. Un bucatar, mai experimentat, a framantat mai mult aceasta compozitie si i-a adaugat un pic de bicarbonat si au vazut ca sunt mult mai savurosi decat patricienii care erau o delicatesa burgheza.
La origine patricienii se faceau din ceafa de porc cu putin adaus de ceafa de vita. Din pulpa micii sunt mai consistenitsi mai putin grasi
Tatari fac din ceafa si pulpa de oie, si muschi de vita, condinmentata numai cu sare, piper si boia iute, fara usturoi, fac ghiudemul.
In partile Buzaului se face renumitul BABIC, un salam de provenienta sarbeasca, foarte bun si usor de pastrat. In curand am sa va dau aceasta reteta, care se fabrica numai in perioada rece a anului (noembrie, decembrie) din carne de vitel.
Sibi
#14026 (raspuns la: #12702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta - de SB_one la: 18/04/2004 14:10:33
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta

Pr. Claudiu Bãrbut

Pe data de 15 martie 2004, actorul Jim Caviezel, care a avut rolul principal în filmului The Passion of the Christ a lui Mel Gibson, a fost primit de cãtre Sfântul Parinte. Seara, actorul a dorit sã prezinte el insuºi filmul intregii Curii Romane prezente in aula amfiteatrului Regina Apostolorum al Ateneului Pontifical. Am avut marea ocazie sã vãd acest film în avanpremierã ºi sã stau de vorbã cu actorul Jim Caviezel la sfârºitul proiecþiei. A fost o experienþa extraordinarã pe care aº dori s-o împãrtãºesc în aceste câteva rânduri.

Jim Caviezel:

“Interpretarea rolului lui Isus m-a ajutat sa-L cunosc mai bine pe Mantuitorul”
“Nu m-am gandit niciodata de ce, cand eram mic, imi placea mult sportul, in mod special baschetul. Am crezut, pana nu de mult, ca voi ajunge un bun atlel. Cand eram adolescent, in perioada cautarilor, m-am dus la tatal meu si i-am spus: 'Cred ca Domnul ma chiama sa fac un lucru deosebit in viata, insa nu descopar inca ce anume trebuie sa fac. Simt ca ma chiama, insa nu stiu in ce directie sa merg'. Tatal meu mi-a raspuns: 'Poate te chiama sa fii preot'. Anii care au urmat nu au confirmat cuvintele tatalui meu, insa crescand, parintii m-au ajutat sa descopar - in Biserica Romano-Catolica - darul credintei in Isus. Cu anii am descoperit ºi calitati proprii, in mod special talentul de a intepreta. Am inceput sa ma pregatesc pentru a fi actor, totul mergea fantastic, am crescut din toate punctele de vede si am ajuns la Hollywood unde...reputatie, faima si glorie (pamanteasca).
Intr-o zi primesc un telefon de la managerul lui Mel Gibson: 'Sunteti cautat de Gibson pentru a interpreta un rol in care este esential sa stiti sa faceti Surf '. Am acceptat si m-am intalnit cu Mel Gibson…In primele minute regizorul mi-a vorbit despre surf si apoi m-a întrebat daca eu cred in Dumnezeu si ce cred eu despre Patimirea lui Cristos. Imediat mi-am dat seama ca surf-ul nu avea nici o legatura. Era numai un motiv. I-am raspuns: Vrei sa fac rolul lui Isus? El nu mi-a spus nimic si mi-a lasat timp de gandire pana a doua zi.
Primesc un telefon a doua zi de la el. 'Cine e?' 'Mel', raspunde. 'Mel si mai cum?' intreb. 'Mel...Cross'. 'In acest caz eu sunt Isus Cristos', am raspuns. Mel a inceput sa-mi spuna ca acest rol este dificil, incomod, ca imi pot ruina cariera de actor, ca o sa fiu luat in ras de colegii mei actori de la Hollywood. A incercat sa ma convinga sa nu accept acest rol, însa am decis contrariul.
Astfel am descoperit ca sporturile pe care le-am facut, evolutia pe care am avut-o din punct de vedere uman si artistic au avut un anume scop: acela de a putea interpreta acest rol crucial din viata mea. Nu a fost usor: chiar din punct de vedere fizic a fost un rol extenuant. Mi-am amintit ca Mel imi povestea ca a avut momente dificile in viata, odata ajungand chiar in pragul sinuciderii, insa credinta in Isus l-a salvat. Atunci a promis Domnului ca va face un film pentru ca el, si poate si altii de langa el, sa poata pretui marele dar al Mantuirii.”

Experienta personala de intalnire cu Jim Caviezel

-         Acest film te-a ajutat sa cresti in credinta? l-am intrebat la sfarsitul filmului pe Jim Caviezel. Iata ce mi-a raspuns:

-Da, si cred ca foarte mult. Am avut o ocazie privilegiata de a ma apropia de cuvantul lui Isus, de a avea o comuniune speciala cu El. Cand am inceput filmarile mi-am dat seama ca fiecare minut insemna o noua sansa de a ma apropia de Mantuitorul. Am inceput sa studiez latina si aramaica. Nu eram pregatit si stiam ca am nevoie de ajutorul Sau ca sa-l pot face cunoscut. Prietenii mei preoti m-au ajutat sa inteleg si sa ma rog. Stiam ca nu as fi putut sa intereptez acest rol fara ajutorul lui Isus si al Mamei sale Sfinte. Intrarea in comuniune cu Dumnezeu m-a ajutat sa trec bariere umane pe care nu credeam ca sunt capabil sa le depasesc: frigul pana la congelare, biciurea si oboseala fizica pana la extenuare. In zilele in care am filmat momentul crucificarii, a trebuit sa raman pe cruce ore intregi. Datorita frigului si a pozitiei, nu eram capabil sa mananc. Au fost zile in care m-am hranit numai cu Trupul Domnului, dimineata, la Sfanta Liturghie. I-am cerut in acele momente, precum si in toate zilele cat au durat filmarile, sa ma ajute sa-l comunic lumii pe El si nu pe mine ca protagonist

-         Astazi a fost o zi speciala pentru tine?

- Absolut. Dimineata am avut marea onoare de a-l intalni pe Sfantul Parinte si de a-i multumi pentru tot ceea ce face. I-am marturisit ca pentru mine el a fost un model de curaj care mi-a dat forta in momentele dificile. Ma aflu in acesta aula in fata multor cardinali, episcopi, preoti si surori si sunt emotionat. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti, pentru ca v-ati oferit viata Domnului, pentru marturia voastra de credinta.
Voi sunteti eroii mei si veti ramane astfel pentru totdeauna in sufletul meu. Rugati-va pentru mine.

Filmul

In timp ce Jim Caviezel urca scarile amfiteatrului, pe ecranul panoramic incepea proiectia filmului. Umbra actorului proiectata pe ecran disparea cu fiecare treapta urcata, pentru a da spatiu unicului portagonist al acestui film: Isus Cristos.
Muzica, atmosfera apasatoare, imaginea Mantuitorului, suferinta de pe fata sa ne-a proiectat in cateva secunde in realitatea din Getsemani.
Ritmul imaginilor, putinele cuvintel rostite in limba aramaica ne-a predispus spre o profunda meditatie.
Fiecare detaliu devine un element important in realizarea simfoniei Mantuirii, stiind bine noi toti ca ultima parte a acestei simfonii nu este Crucea si Invierea.
Toate personajele traiesc momentul patimii intr-o continua tensiune care se dovedeste a fi benefica pentru unii, iar pentru altii un cosmar.
Maria,intepretata de actrita romanca de origine evreiasca Maia Morgenstern, este tot timpul alaturi de fiul sau pe drumul Clavarului. Ea reprezinta imaginea durerii dar si a bucuriei de a fi mama. Gesturile sublime si pline de gingasie din copilaria si adolescenta lui Isus cristalizeaza dragostea de mama si forta credintei. Imi amintesc cu placere de cuvintele lui Jim Caviezel care, afland ca sunt un preot din Romania mi-a spus: “Maia Morgenstein este si ea romanca. O femeie extraodinara si o actrita deosebita. A fost pentru mine un privilegiu s-o cunosc si sa pot interpreta Patimirea lui Isus langa o persoana din poporul lui Isus, dar dintr-o cultura a Europei rasaritene. A interpretat rolul Mariei sublim.”
Maria Magdalena, intepretata de Monica Belluci, participa alaturi de Mama lui Isus la drama Calvarului.
Titlul filmului ne arata intentia autorului de a se concentra mai mult asupra Patimirii, asupra misterului Mantutirii noastre prin cruce, insa mesajul este clar: acela al vietii si sperantei. Sangele preotios a lui Cristos varsat in curtea lui Pontiu Pilat la biciure, pe drumul Clavarului ºi pe Cruce este pretul mantuirii noastre.
Giulgiul in care era infasurat Mantuitorul se goleste si trupul sau se ridica de la pamant pentru a lua locul la drepta Tatalui. Iar fetele tuturor celor care au sperat in El se insenineaza, se umplu de lumina, de pace si de viata.

Concluzie

The Passion of the Christ vizionat cu ochii credintei te patrunde in profundul sufletului, te face sa constientizezi marele dar al mantuirii dat noua prin Cristos, stimulandu-te sa meditezi asupra vietii tale, asupra lucrurilor realizate pana acum si a celor pe care trebuie sa le infaptuiesti, in lumina marelui dar al credintei primite la botez. Este o ocazie care ni se ofera si prin care noi putem sa ne apropiem mai mult de realitatea credintei noastre, ocazie la care noi putem sa raspundem cu un act de credinta, facand viata nostra asemeni cu cea a lui Cristos.

Claudio Barbut
claudiob27@hotmail.com




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14049 (raspuns la: #13830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am obosit sa fiu roman! - de SB_one la: 24/04/2004 09:15:31
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Un tulburator mesaj - al dlui. Alexandru Draghici din Köln - ce ar putea avea un rol/efect catartic asupra romanilor!



Am obosit sa fiu roman!

Sunt unul dintre privilegiatii care au sansa sa traiasca in strainatate. Nu printre straini, caci strain te simti numai atunci cand nu reusesti sa te simti bine acolo unde ai decis sa traiesti. In plus, eu am plecat din Romania fiindca ma simteam strain in propria-mi tara, sentiment cauzat de confuza situatie politica si economica de dupa Revolutia din ‘89,
o perioada ce promitea a fi plina de schimbari. Acestea au fost, insa, doar visuri rapid aduse pe terenul realitatii de cateva bate ale unor muncitori, care intelegeau sa forteze democratia prin violenta.

Auzind zilnic o limba straina, te simti tot mai profund atasat de limba romana. Nichita Stanescu sintetiza poetic acest lucru, spunand ca “limba este tara in care traim”. Deci, sunt roman, dar traiesc, imi castig existenta pe meleaguri straine limbii materne. Aceasta decalare de planuri in “tara limbii” si “tara existentei” ma face sa percep limba romana mai adanc, mai prezent, decat daca as trai in Romania. Mediul nou de viata te supune permanent unei comparatii, act care adeseori induce o avalansa de complexe si stari chinuitoare. Acestea le-am observat la multi conationali si contactul cu ei, incercarile
de a conlucra pentru anumite actiuni, s-au soldat de multe ori cu esecuri, care m-au
facut sa simt tot mai des o stare de oboseala in a fi roman in diaspora. Eu personal,
m-am lepadat repede si definitiv de complexe si angoase, ajungand la stadiul de a ma simti “acasa” in limba adoptiva. Dar acest confort este inselator, radacinile mele apartin definitiv Romaniei. Comparatia unui plecat din Romania cu “un altoi” este binevenita: radacinile imi sunt romanesti, traiesc insa “in alta gradina”. Cu toate acestea spiritual, radacinile ma hranesc aproape in exclusivitate.

Dupa ce trece perioada acomodarii economice, politice si culturale, fiecare individ aflat in diaspora are de ales daca vrea sa se implice pentru conationalii din diaspora si/sau pentru cei din tara-mama. Desigur ca aceasta decizie nu trebuie impusa, este un act individual, si tine de o anumita intelegere a “piramidei necesitatilor umane” a lui Maslow1.1 Majoritatea doresc sa traiasca in noua tara, dar sa nu se implice in nici un fel
de actiune romanesca; ei vor, probabil, sa se contopeasca cu noul meleag, ceea ce e o dorinta legitima si fireasca.

Am cunoscut insa si alte categorii de romani in diaspora. Una dintre ele este cea care
NU a reusit sa “se aranjeze” economic in tara adoptiva, gasind cu usurinta o explicatie: oamenii din tara gazda sunt altfel, au trasaturi de caracter straine romanilor, deci acestea stau la baza esecului lor ca imigranti. Este usor a gasi un tap ispasitor pentru incapacitatea de a te adapta. Acesti oameni tind sa caute alti romani din diaspora pentru a reface un mediu lingvistic si cultural in care se simt reproiectati in trecut, intr-un mediu care le ofera siguranta identitatii. Scindarea lumii fizice -geografica si economica- in care au ales sa traiasca si micul univers romanesc pe care il intretin este mare, si provoaca o stare perpetua de frust. Acestor romani le-am sugerat sa se intoarca in Romania, propunere care nu de multe ori a condus la o ruptura a relatiilor sau la o distantare protectoare.
“Die Wahrheit tut weh” (Adevarul doare) spune o zicala germana. Exista, la cealalta extrema, si o alta categorie de romani, adaptati lingvistic si economic, insa care doresc
sa isi stearga Romania din identitate. In sensul acesta, ei folosesc orice prilej pentru a gasi cusururi tarii de origine si conducerii ei politice, cusururi care, desi sunt poate adevarate in anumite contexte, devin inacceptabile prin modul axiomatic prin care sunt expuse si propagate. Acesti oameni devin fanatici, in exercitiul anti-romanismului lor. Exista o anumita explicatie pentru asiduitatea si violenta actiunilor lor: au suferit foarte mult sub regimul comunist, sunt rani inca nevindecate. Insa automatismul, asiduitatea cu care ei critica fara discernamant Romania devine exasperant. Acestora, eu le-am sugerat sa inceteze cu asemenea forme de protest si le-am propus sa se intoarca in Romania pentru
a face politica. Aceasta intoarcere le-ar legitima protestele. A critica dintr-o zona de comfort straina geografic, economic si lingvistic tarii de origine mi se pare facil si las. Desigur, exista un drept constitutional la opinie, dar el nu trebuie maltratat in acest fel.
Distantandu-ma de considerentele acestor din urma “patrioti” sunt constient ca emigratia, indiferent unde are loc, se supune anumitor reguli, care au fost confirmate de-a lungul timpului. Iata-le sintetizate intr-un articol din revista GEO Nr. 10 din 2001 (editia germana): “Orice emigratie creeaza conflicte, multe si variate. De obicei prima generatie de emigranti ramin fideli acestor colonii, colectivitati, conflicte cu societatea care ii preia se isca arareori. A doua generatie se prezinta mai constienta si mai pregnanta, cere participarea la viata economica si politica a societatii care ii primeste, si nu arareori aceasta dorinta nu le este indeplinita. Lupta pentru egalitate se isca adeseori cu violenta. In a treia, cel mai tirziu intr-a patra generatie, conflictul cu societatea gazda dispare, emigrantii devin parte componenta a societatii, recunoscuta si pregatita sa participe la formarea si modelarea societatii.”
Nu imi fac iluzii si sunt constient ca multi dintre romani vor fi asimilati de tarile in care au ales sa traiasca. Insa am cunoscut alte grupari in diaspora, precum cele ungare, italienesti, turcesti, evreiesti, etc., care reusesc sa reziste alienarii culturale, sa isi cultive limba si traditiile, si chiar -de ce nu?- sa creeze o micro-economie in tara gazda. Acest lucru imi doresc si din partea romanilor aflati in diaspora. Si aici nu lipseste probabil decat o mai mare incredere in sine si un sentiment mai accentuat al valorii nostre unice in concertul planetar.

Exista si o a treia categorie de romani, si anume cei care se angajeaza pentru Romania. Grupati in asociatii sau actionand individual, ei organizeaza actiuni de intr-ajutorare a Romaniei. Sau se implica pentru romanii ce traiesc in diaspora. Acesti oameni sunt inca legati de Romania si vor sa transfere o parte din bunastarea lor, nu numai materiala, ci si spirituala, in tara mama sau conationalilor de pe noile meleaguri. Acesti oameni au rabdare, uita mereu greutatile intampinate in actiunile lor caritative sau comunitare. Acesti romani ma inspira si ma atrag! Ei imi iau oboseala “cu mana” si ma incita sa fiu activ mai departe.


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14447 (raspuns la: #14412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sex-spiritualitatea si memoria despre aceasta. - de arhonte carol la: 06/05/2004 16:58:37
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Sex se face pentru pura placere si pentru procreatie. Asta e Legea.
Din punct de vedere ezoteric "pura placere" si "procreatia" au un inteles mai adanc decat stiu in mod constient oamenii.In sex se unesc doua principii cosmice/divine, caci omul poseda constiinta in plus decat animalele, si iata ca ajungem in zona religiei. Rezultatul unirii prin sex, este Creatia. Fiul fizic ce reprezinta lumea materiala,pe care o expansioneaza, si o mentine, facand legatura in continuitate cu Divinul.
Si fiul spiritual, Starea, Duhul, ce uneste el insusi, si numai el, pe cei doi cu Divinul, un al treilea participant, care prin transmutare,si sublimare, nu este trei ci Unul.
Reiese asadar ca a face sex este un act sacru, si nu profan, fara nici un fel de dubiu. Insa desigur, indiferent de locul unde se petrece actul sexual, in vaz ori in intimitate, chemarea este aceeasi si intelesul ramane.
Problema consta numai in desacralizarea sexului prin uitare si ignoranta.
Cei ce inca stiu, pot face in mod relaxat sex in public si chiar o fac.
Insa este vorba de un public restrans, numit "grup initiatic", in care toti membrii stiu ce fac, stiu de ce fac, au scopuri si interese, convingeri comune, si nu se ataca unii pe altii. 90% din oamenii pamantului nu fac sex in public, intrucat, considera pe buna dreptate, ca au nevoie de intimitate in 2 sau grup restrans de persoane, prietene. Subliniez, PRIETENE! Doar in grup restrans, de doi, in caz obisnuit, se poate atinge starea ideala de unire cu Divinul, ce reprezinta, urgenta chemarii.- Bilss, Extaz, samadhi, Satori, Iubirea profunda in cazul omului obisnuit. Acestea nu sunt doar vorbe.Sunt valori ale unei realitati superioare, ideale. Sexul la marginea drumului, poate fi incitant, excitant, descatusator, insa va fi lipsit de calitatea superioara, de extaz.
Religiile cunosc foarte bine acest lucru, si de aceea au interzis in mod formal, sexul in public, iar oamenii, ca stiu, ca nu stiu, sunt o specie spirituala. Chiar daca se pot razvrati impotriva dogmelor unei religii, ei vor ramane profund spirituali si nu se vor razvrati impotriva naturii lor intime. Ei nu se pot nega pe sine. Si faptul ca majoritatea covarsitoare dezaproba in mod clar sexul in public, tine de " Amintirea" adevarului spiritual despre sex, inscris adand in subconstient. Ei cunosc in mod sub-constient, modalitatea de exprimare si implinire a sexului, chiar daca nu recunosc acestuia o natura divina. Initiatii inca stiu. Ei stiu, de aceea isi si permit, si chiar doresc sa aiba sex in public restrans, iar in lipsa acestuia doar in intimitate!! Niciodata nu va fi vazut un initiat in mistere, facand sex in parc, ori la coltul strazii. Este exclus! Un initiat, pentru a atinge extazul, starea REALA, de unire cu divinul ori cu una din sferele acestuia, face sex de la 2 la 4 ore continuu. Fara ejaculare in tot acest timp, intrucat ejacularea presupune un final, de nedorit de acesta a fi atins foarte curand. Or aceasta se poate petrece doar in intimitate, nu in public. Un cuplu obisnuit, face sex in mod normal, intre 15 si 30 minute, pana la max.1 ora, rezultatul este firesc , o stare de fericire si marire a iubirii dintre cei doi, in cazul...ultim, legautura durand o viata. Sex de calitate. In cazul sexului pe strada, acesta poate dura, din n. motive, intre care si penibilul, stress, frica, rusine, vreo...5 minute. Timp in care nimic important nu se dezvolta in fiinta umana,orgasmul este scurt si frustrant. E bun, daca exista urgenta, insa oamenii STIU, ca viata, universul sunt facute din echilibru si armonii, nu din urgente ori accidente.
Acum, desigur ca religiile in special cea crestina si islamica ,au manipulat in mod grosolan oamenii prin frica si rusine, invatandu-i ca sexul e rusinos si pacatos, datorita pacatului originar, ( care nici n-a fost si nici nu s-a petrecut vreodata ) insa consider ca oamenii au un simt bun interior, si actioneaza in acord cu acesta, ne expunandu-se sexual vederii publicului larg care nefiind omogen in intelegere si iubire si aspiratii, poate fi nociv, agresiv chiar, pentru simtirea unui cuplu. Acoperirea organelor sexuale, nu s-a facut initial din rusine, ci din intelegerea sacralitatii acestor organe, ce s-a dorit a fi ocultate, protejate, de...ochii publicului larg care nu e omogen, asa cum spuneam in iubire si interese, aspiratii.
Probabil, ca atunci cand omenirea va ajunge sa fie omogena in proportie de cel putin 95%, privitor la respectul pentru fiinta umana, intelegand complet cine si de ce este omul, atunci, se va putea face sex peste tot, in toate locurile si la toate orele. Intrucat, prin cunoastere, oamenii nu atat ca vor deveni supra-umani, ci vor fi mai profund umani, si relaxati cu trupul si functiile acestuia, ajungand sa aiba experiente reale folosindu-se de sex, oricand, oriunde, ceea ce nu se poate petrece acum decat in intimitate, datorita nivelului de constiinta globala. Si oamenii stiu, in mod inconstient. Si de aceea nu permit sexul in public nici altora si nici lor. Toti stiu ca nu a venit inca acel timp.
Este o chestiune de prezervare in asteptarea viitorului. Nu aduc vorba deloc aici de toleranta ori intoleranta, caci aceste concepte nu au valoare reala in a explica de ce oamenii nu accepta/fac sex in public.
Dadada, Ada, Dada... - de AR la: 17/05/2004 02:20:17
(la: Ada Milea "Plai & Manea")
Lucide, fara a fi cinice, ironice, dar si dramatice, mini-spectacolele Adei Milea (asa e, fiecare piesa e un mini-spectacol, iar daca n-o vezi interpretandu-si cantecele, pierzi jumatate din efect) sunt un fel de "Dilema" (de catva timp, "Dilema veche") muzicala...
In "Absurdistan", dar si in "Republica Mioritica Romania", gasesti destul Bob Dylan si Dinu Olarasu, dar spectacolul "serios" "De ce fierbe copilul in mamaliga?" (dupa A. Veteranyi) e nu doar original, ci si tulburator (merita vazut, nu doar ascultat).
"Apolodor", cantat dupa cartea (pentru copii?) a lui Gellu Naum, ca si "Africa de sub unghii", o aduc aproape de Ioan-Gyuri Pascu...
A propos, de ce, oare, in muzica "usoara" romaneasca fac lucruri de calitate numai cei din afara "sistemului" (Ada e, de formatie, actrita, iar Gyuri, profesor de romana-spaniola), iar "profesionistii" manelizeaza cu succes, ajungand, sub obladuirea Moculescului, direct la Euro~?
Nu e de ignorat nici faptul ca artistii nascuti & formati in medii multiculturale - citeste "in Ardeal" - (Ada, la Tg. Mures, Gyuri, la Agnita) sunt mai atenti la mesajul transmis decat guristii moldo-vlahi ("romanii verzi"), dispusi oricand la o rasuflata manea electorala...
(Din pacate,)Regatean
Andrei
dor de tsarã - de AlexM la: 01/07/2004 13:12:56
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Enigmescu scrisã:
----------------------------------------------------------------------
am cunoscut in viata mea o multime de oameni, mai varstinici sau mai tineri, unii (cei mai multi) trecuti prin razboaie, ceilalti prin comunism, oameni puternici si tari de fire care la auzul imnului national sau la vazul drapelului plangeau ca niste copii. nu vreau sa ma laud, nu e o virtute asta, dar am plans si eu cu ei intelegand intr-un fel ca aici nu e vorba doar de patriotism sec, ci si de o dragoste nefatarnica si arzatoare ca flacarile izvorate din tortele vestitelor Olimpiade.
----------------------------------------------------------------------

Nu este o virtute sa plangi si nici o rusine nu este. M-am intrebat la fel de ce plãng atunci cand aud Imnul sau cand vad drapelul...
Pentru mine unul mi-am gasit raspunsul. E un blestem al dragostei. E blestemul acelui pamant in care ne-am nascut si care nu vrea sa ne lase. Acel pamant unde, asa cum spunea buna mea, "acolo sint ingropate cârpele". El stie ca apartinem lui, si prin sentimtele care ni le insufla, ne lasa sa intelegem ca nu ne-a uitat, ca nu ne va da drumul, ca ne asteapta sa ne intoarcem la el, ca sintem ai lui si ca, din el nascandu-ne , in el ar trebui sa ne intoarcem. E ca blestemul de mama, o injectare de durere pentru ca l-am lasat fie chiar si temporar.

De ce oare ajungand acasa in pamantul meu lasat de la mosii si stramosii mei imi vine sa chiui cat pot si sa strig catre neant "mammmmãããã..........., tatãããã..... m-am intors acasã mãi oameni buni mãi, acasã, acasã la noi". Stiu ca mama si tata nu mai ma pot auzi dar stiu ca ei sint acolo , in pamantul pe care calc, in pamantul nost. Si nici nu chiui. De rusine sa nu ma auda lumea care niciodata nu a plecat din acele locuri si care s-ar uita uimita la mine. Pentru ca ei nu ar intelege ceea ce simt. Pamantul te urmareste cu durere numai cand pleci de langa el...
#17136 (raspuns la: #17116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Mereu am gandit ca exista o apropiere in spirit si suflet"ozzy - de DESTIN la: 02/08/2004 02:08:23
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"Mereu am gandit ca exista o apropiere in spirit si suflet intre daci si indieni."

Ozzy,
Raspund cu placere la comentariul tau.Legaturi spirituale ,sufletesti intre daci (triburi carpato-danubiene) si indienii americani sunt si tot mai des apar dovezi de o deosebita "acuratete".

Cu doua trei mii de ani i.d.Hr. triburile carpato-danubiene au cucerit Asia ajungand pana in Insulele Japoniei.

Cercetari recente genetice ne multiplica atentia atunci cand ne "implicam" in pre-istorie.
Teoria genomului prezentata pentru prima oara, in detaliu, in luna mai 2000 prezinta si originea amerindienilor.

In America ne gasim intr-o situatie mult mai delicata ,complexa decat o simpla migrare de populatie.

Studiul mitocondrial al dr.Wallace arata ca dintre primelor grupuri din ramurile A, B, C si D gasite la populatia bastinasa nord-americana, A, C, si D se gasesc si in Siberia, sugerand ca principala sursa migratia acestora in America de Nord.
Absenta ramurii B in Siberia ne sugereaza sosirea acesteia de undeva de peste ocean.

Surpriza mare s-a produs in anul 1998, cand dr. Wallace gaseste ramura X, o ramura europeana foarte rara printre nativii Americii de Nord, ca Ojibwa si Sioux.
La inceput, el a considerat ca aceasta a aparut in urma casatoriei localnicilor cu europenii moderni.
Dar, X-lineage-ul american s-a dovedit a fi...pre-columbian (!), avand o varsta intre 15.000 si 30.000 de ani. X-lineage-ul european a avut doua cai de a ajunge in America:

una, trans-Siberiana, dar nu s-au gasit urmele ei in populatia siberiana;

alta, trans-Atlantica...acum mai mult de 20.000 de ani!!! Ramura aceasta se gaseste la extrema cea mai de nord a carpato-dunarenilor.

Prin secolul 18 indienii tzeltal din Guatemala ii vor de scriitorului spaniol Ordonezy Aguilar o carte veche, istorica, in limba Quiche.
Ordonezy o va numi “Probanza de Votan” – Evidenta lui Voltan.

In acest important document despre eroul Votan, se spune ca el a venit in America din ordinul unei divinitati, pentru a pune bazele unei civilizatii.

Ce este amuzant, se vorbeste de asezarea grupului Votan pe malurile raului Usumacinta din Guatemala cam cu 1000 de ani inainte de aparitia crestinismului (1000 i.d.Hr.).

Putem sa ne intrebam oare este numai un mit, o legenda? dar ceea ce numim mit, este de obicei, nimic altceva decat interpretarea unui eveniment istoric. In spatele unui mit de multe ori gasim un adevar, asa cum s-a intamplat cu Troia-Iliada.

Ne spune oare istoria europeana ceva despre Votan?
Este foarte greu de cautat, in special cand acesta trebuie sa fi trait prin 1,100 i.d.Hr.

Dupa istoria daneza, Votan este cunoscut ca Dan, Danu, Woden sau Odin. El a fost rege atunci demult, la sfarsitul secolului 11, inceputul secolului 10 i.d.Hr.

Danemarca facea pe atunci parte din provincia Dacia din vestul Europei.

Astfel Votan cu ai lui camarazi, au trecut Atlanticul spre America Centrala unde au dezvoltat o civilizatie infloritoare, Maya – asa cum ne spun si traditiile locale.

Referitor la numele de Maya, tinand cont de originea tracica a acestora, el poate veni de la numele fiicei lui Atlas – Maia, nume foarte popular in timpurile antice.
Dacii au avut-o si pe Marian – mama florilor de mar care ramanand insarcinata cu o raza de soare va de nastere la cei doi Zalmoxes. Marian-Maria- Maia-Maya

Bibliography:
"Originea rasei umane” pe www.dacia.org.


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#18768 (raspuns la: #18765) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Istoriei si controversatul 23 August, - de DESTIN la: 28/08/2004 19:48:36
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Destul de curios si controversat destin a avut in rastimpul acestor sase decenii actul de la 23 August 1944!

Numit pe rand:
cand ?mareata noastra sarbatoare nationala?;

cand ?prologul rusificarii Romaniei?;

cand ?fapt energic,de vointa al intregului popor?;

cand ?ziua unei odioase lovituri de palat?.

Actul de la 23 August isi asteapta inca o analiza documentata,atenta, riguroasa si mai cu seama,nepartinitoare,care sa-i defineasca locul si sa-i descifreze semnificatiile profunde si complexe in istoria neamului, ca si in viata politica internationala.

Cert este,insa,un singur lucru:

indiferent de caracterul partizanal al interpretarilor si omeneste vorbind, limitat si subiectiv al documentului memorialistic, el ramane un eveniment de importanta deosebita.

Tocmai de aceea, din sirul lung de posibile definitii pe care le-a primit si le va mai primi actul de la 23 August, putem retine cu certitudine aceasta formulare a istoricului englez John Erickson :

"?23 August 1944 s-a dovedit a fi una dintre zilele decisive ale intregului razboi?."

Oare numai,ale intregului razboi???!!!

O prima problema este cea legata de motivele intrarii, participarii, dar si ale iesirii Romaniei din alianta de razboi cu Germania fascista.

Astazi nu mai este un secret pentru nimeni, ba este un adevar qvasiunanim-acceptat de istorici si politicieni, faptul ca Antonescu s-a angajat in acest razboi si a angajat armata si tara insasi in conflagratie nutrind increderea nestramutata ca, dupa castigarea razboiului de catre germani, Romania, ca aliat, isi va recapata teritoriile strabune rapite prin Dictatul de la Viena si respectiv,prin ultimatumul lui Stalin.

Asa se si explica de ce la inceput a existat un larg si cuprinzator caracter de masa, de entuziasta si sincera sustinere populara, care, insa, pe parcursul razboiului, dar in mod inexorabil dupa victoriile URSS si ale aliatilor, cand victoria germana parea tot mai indepartata si mai incerta, aceasta stare de spirit colectiva a inceput sa se diminueze, ajungand la sentimente diametral opuse. De disperare,refuz de a lupta, mergand pana la impotrivire fatisa.

Il putem denumi ca:un prim avrtisment al istoriei...

Poporul imbratiseaza cu entuziasm si spirit de daruire o cauza,este dispus sa mearga pana la sacrificiul suprem,dar cu o conditie decisiva - sa i se ofere o motivatie clara luptei sale,sa i se spuna cinstit pretul pe care trebuie sa-l plateasca,dar si scadenta ferma a actiunii.

In nici un caz el nu va accepta la nesfarsit demagogia, minciuna, promisiunea neonorata. O cauza,oricat de generoasa ar fi ea initial,daca nu este acoperita de rezultate, sfarseste prin a fi urata si tradata chiar de cei mai infocati sustinatori.

Un alt avertisment al istoriei il avem dat de modul in care partide politice,in primul rand cele astazi definite cu un termen generic si cam vag,partide istorice?, scoase de Carol al II-lea prin ?lovitura de palat? in afara vietii politice,dar mentinute si de regimul Antonescu in aceeasi situatie,au reusit sa catalizeze protestul societatii civile,al maselor nemultumite.

Deci: adevarul, dreptatea sociala, cauza nationala nu pot fi infrante si nu mor; mai mult, ele pot si trebuie sa invie din propria cenuse.

In fine, dar nu si in ultimul rand, actul istoric de la 23 August 1944 a fost, prin complexitatea si profunzimea implicatiilor sale, o foarte sugestiva ilustrare a raporturilor reale dintre politica interna si politica externa intr-un stat national si suveran.

Cu titlu de exemplu, desi Romania era, teoretic, aliata,deci egala cu Germania,in realitate,autoritatile Wermachtului,dar in primul rand, ambasadorul Killingger,dar si trupele germane,se comportau fata de autoritatile romanesti si fata de societatea civila ca niste adevarate autoritati si forte de ocupatie.

Aceasta a si facut ca, pe fondul ororilor razboiului,a pierderilor de vieti omenesti,sacrificiile si privatiunile de tot felul sa se acumuleze crescand si sa ia forma unei revolte antihitleriste de masa,cu un tot mai pronuntat caracter politic.

Nu este mai putin adevarat ca, in pofida tuturor asigurarilor date inca de la 2 aprilie 1944 de catre V.M. Molotov, (si anume ca guvernul sovietic ?nu urmareste scopuri de dobandire a vreunor parti a teritoriului romanesc, sau schimbarea regimului social din Romania si ca intrarea armatelor sovietice pe teritoriul Romaniei este dictata exclusiv de necesitatile si de continuarea rezistentei de catre armatele adversarului?) in aprilie 1945, cu prilejul unei discutii cu o delegatie iugoslava condusa de Iosif Broz Tito, I.V. Stalin avea sa declare fara echivoc:

"Acest razboi nu este ca acela din trecut. Oricine ocupa un teritoriu, impune si propriul sau sistem social".

Ceea ce nu face decat sa intareasca,fara nici o putinta de tagada, istoricul ?pumn in masa? trantit de A.I. Vasinski direct in fata Regelui Mihai I,atunci cand acesta incerca sa se apere,citand in mod iluzoriu ?Declaratia privind Europa eliberata? adoptata la Conferinta de la Yalta din 4-11 februarie 1945: ?

"Yalta sunt eu!?."

Bibliograph:

Marturisiri ale istoricului englez John Erickson;
Istoricul Florin Constantiniu;
WilhelimTaciturnul;
Dr.FI Dworschak.

Cu bine,
Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20562 (raspuns la: #20475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru anonima care si-a inceput mesajul cu Locuiesc in Toronto - de dinisor la: 30/08/2004 10:40:45
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Dragutza, nu inteleg de ce te plangi defapt? Tu chiar iti imaginai ca ajungand in Toronto, cineva te va astepta la aeroport cu limuzina, cheile de la casa si contractul de munca? De ce ar fi facut-o? Doar pentru ca si tu si sotul aveti diplome de matematicieni? Hm... nesemnificativ!!!!
Cand te-ai hotarat sa emigrezi, trebuia sa te pregatesti sufleteste, fizic si dpdv al vointei sa treci prin perioada de integrare.Ai auzit de asa ceva? Trebuie timp, vointa si abnegatie pentru a convinge societatea ta cea noua ca MERITI sa traiesti in randul lor. Spui ca erai somera in Romania. Te intreb: de ce? Eu am un principiu in viata (printre altele) si anume ca doar cel/cea ce nu vrea sa munceasca nu isi gaseste de munca. Simplu ca buna ziua!!! Sau poate ca ti-a fost "rusine" ca o matematiciana ca dta sa porneasca de la spalatul vaselor? Munca nu e rusinoasa cata vreme este o munca cinstita.
Cu totii a trebuit sa pornim de jos in noua tara in care am ales sa ne aciuim. So what? No problem!!!! Personal, am tras doi ani. Au trecut. Sunt doar amintiri. Acum sunt bine! Si mandra ca nu m-am lasat doborata nici de oboseala fizica, nici de nimicnicia celor din jur care m-au tratat de multe ori ca pe o emigranta, nici de dorul de viata dulce. Nimic nu m-a oprit. Aveam un tel!!! Acum telul este atins si viata mi-e linistita! Vezi, este luni dimineata si eu am timp sa stau de vorba la "cafeneaua". Stii de ce? pentru ca acum nu mai trebuie sa trag tare, acum am ajuns unde vroiam. Muncesc 3 zile pe saptamana, iar restul este timpul meu, pentru mine. Dar pentru asta trebuie sa tragi o perioada, anonimo!
Sper sa iti deschida putin ochii toate aceste mesaje. Si daca ai avea curajul raspunderii, te-ai inscrie ca utilizator, ai iesi din anonimat si ne-ai scrie pe ce cale ai apucat!!!!! Eu iti doresc succes si Dumnezeu sa iti dea vointa, ca se pare ca iti lipseste enorm!

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#20630 (raspuns la: #8250) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dintre putinele lucruri mai - de (anonim) la: 04/09/2004 12:39:21
(la: Ce fac cu viata mea)
Dintre putinele lucruri mai mult sau mai putin teoretice care mi-au ramas in minte de la orele de psihologie din liceu, poate pe cel mai valoros il consider pe cel referitor la piramida lui Maslow. Se refera la o incercare - in mare parte reusita, din punctul meu de vedere - de etajare gradata a nevoilor unui om, plecand de la nevoile de baza (apa, hrana, adapost, etc.) si ajungand pana la cele superioare (ex. adevarul).
Ce-am inteles eu din asta?
In primul rand, faptul ca nu este obilgatoriu sa ajung in varf; unii oameni se complac intr-o existenta care-si propune ca unic scop asigurarea zilei de maine.
In al doilea rand, ideea ca nu pot sari peste o treapta, in eventuala dorinta de ascensiune spirituala. Ca sa ajung sa ma gandesc la ce fac cu viata mea trebuie, in primul rand, sa fac respir, sa ma hranesc, sa am un acoperis deasupra capului, intr-un cuvant, sa-mi asigur un minimum necesar pentru supravietuire.
Incercand sa trag o concluzie:cu totii ne-am trezit intr-o lume plina de reguli ce se cer respectate. Desigur, putem alege daca sa le urmam sau nu; inclin sa cred ca ispita de a fi altfel ne urmareste pe cei mai multi dintre noi, pana la o anumita varsta. Totusi, daca esti in continuare un om obisnuit, care merge la serviciu de dimineata pana seara, pari a fi constient de ceea ce esti obligat sa faci, ca sa existi. Consolare: societatea ne-a lasat insa si dreptul unui "program de voie". Adica, fiecare face ce vrea cu timpul liber. Sunt nerealista sau imatura?

PS> Oamenii nu par, ci traiesc in deplina impacare. Unii nu isi doresc mai mult. Pentru ceilalti, as zice ca e vorba de resemnare. Te intreb: e de condamnat?

Semnat: O adolescenta ipocrita.

Zodiile in caz de moarte - de mirelavus la: 15/09/2004 22:12:33
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Cum se descurca zodiile in cazurile de moarte
clinica?

Berbec-" Cine-i seful aici? Vreau sa-l vad pe Zeul
Suprem acum! Sunt mort? Zau, nu am crezut ca mi se
poate intampla chiar mie!! De unde pot sa fac rost de
un palat de cristal luminat ca ala??"

Taur: Parasindu-si corpul, Taurul realizeaza ca nu
mai are stomac si se intoarce instantaneu in corp,
fara sa vada tunele, lumini sau entitati ceresti, ceea
ce il face sceptic pentru tot restul vietii

Gemeni: Ideea de baza in cazul Gemenilor nu este
experienta in sine, ci felul in care o pot infrumuseta
atunci cand o povestesc ( sau o scriu) . De vreme ce
Gemenii se simt bine in orice lume, mai putin intr-una
fara telefoane, internet sau alte mijloace de
comunicare, se intorc in corp destul de repede- iar
gura are tendinta de a functiona inaintea restului
corpului

Rac: Racii traiesc cam 125 ani si, in general, nu au
de-a face cu moartea aparenta. In schimb, din cand in
cand, se pot apropia de ceea ce restul numesc "
viata", atunci cand isi fac curaj sa iasa din casa
pentru cumparaturi.

Leu: " Nuuuuuuuuuuuu....NU am murit! Nu, nu nu!!
Cine-s aia in alb? Ce naiba canta acolo..? Suna
complet aiurea. Eu pot sa cant mai bine! Unde e
dirijorul? Vreau un microfon acum! Si nu ma deranjati,
decat
daca e vorba de un impresar important!"

Fecioara: Dupa 60 ore de munca in continuu, Fecioara
pica franta si paraseste corpul, ajungand intr-un
tunel de lumina ce straluceste de curatenie..insa, in
curand, incepe sa se ingrijoreze la gandul ca cei
dragi au ramas singuri si fara ajutorul ei, asa ca
revine in corp instantaneu, se ridica, spune ca e ok
si se uita la ceas pentru a vedea daca nu cumva e in
intarziere.

Balanta: In corp, in afara corpului, in corp..in
cele din urma spiritul se hotaraste sa iasa...Balanta
vede un tunel la capatul caruia se afla o fiinta
luminoasa. " Sa fie Isus? Stai asa...poate e Kwan Yin.
Hainele alea sunt stilul ei". Nereusind sa se
hotarasca
daca sa traverseze tunelul ( ce ar fi moartea daca
nu ai cu cine sa o imparti??) , Balanta se trezeste
inapoi in corp din greseala, iar primul gand este sa
deschida o agentie matrimoniala pentru suflete..

Scorpion: De vreme ce majoritatea Scorpionilor au 9
vieti, acestia sunt tentati sa experimenteze multe
feluri de moarte aparenta ( uneori provocata de ei
insisi). Cand se despart de corp, o foarte mica parte
din ei traverseaza tunelul de lumina fara a intalni o
fiinta astrala cu care sa faca sex. Intrebati pe
cine ar dori sa intalneasca la celalalt capat- 75% vor
numi vampirul preferat, iar Meduza este urmatoarea
optiune.

Sagetator: Parasindu-si corpul, Sagetatorul nu se
poate abtine sa nu rada de felul stupid in care a
facut-o. Dupa ce reuseste intr-un fel complet
aiuristic sa strapunga tunelul de lumina, refuza sa se
intoarca in corpul pe care a incercat sa il abandoneze
atata timp , printr-o serie de accidente datorate
neindemanarii proverbiale. Deoarece este foarte curios
daca religiile "organizate" sunt valide, profita de
ocazie pentru a invata cateva lucruri esentiale...pana

cand, satule, entitatile astrale, il trimit inapoi in
corp , pentru cat mai mult timp posibil

Capricorn: Capricornului ii ia ceva timp sa realizeze
ca a murit, mai ales ca pe lumea celalalta sunt locuri
speciale, amenajate ca niste birouri, in care sunt
instalati Capricornii. Un domn batran si distins le
inmaneaza un manual numit" Cum sa reusesti in
afacerile
astrale", un exemplar de "evaluarea muncii" ( pentru
profani- evaluarea faptelor bune si rele din timpul
vietii) si o nota roz (reinviere). Capricornii se
intorc destul de repede in corp, nefiind capabili sa
indure existenta non-fizica

Varsator: Varsatorul ajunge in Rai, vede ca nu este
condus prin consens si se duce in Iad, unde macar e
anarhie si regulile sunt facute pentru a fi incalcate.
Intr-un mod ironic, experienta Varsatorului e destul
de traditionala- Dumnezeu- Tatal, Sf. Petru, coruri de
ingeri, etc, deci un alt motiv pentru a opta pentru
Iad. O data ajuns acolo, il enerveaza la culme pe
Satan & co. cu ideile lor de reforme, asa ca sunt
trimisi de urgenta inapoi in corp.

Pesti: Dintr-un motiv sau altul, Pestii nu prea
obesrva moartea aparenta. In schimb, intr-o zi de
munca normala, multi Pesti spun ca vad fiinte cu
figuri suferinde care le spun intr-un mod calm sa se
intoarca in corp.

Tomorrow Never Dies!
LCM, - de Jimmy_Cecilia la: 07/10/2004 13:39:04
(la: Palavre de week-end...)
LCM,râzi? glumesti?
care Lady ? care conac?
casuta este mica, abia 100 metrii patrati si la parter gradina garaj, pivnita si o terasa de 60 m patrati acoperita de apartament
daca deschizi poza a noua de pe prima pagina: "usine2", o vezi bine, sunt 5 vile, in stanga uzinei, a mea este ultima din sirul de 3...
si celelalte 4 au fost ale mele la inceput, dar le-am ingradit si ajungand la concluzia ca trebuia sa-mi prezerv viata privata, la inceput bagasem salariati-cadre, din intreprinderea mea, înauntru, le-am vândut si am investit in alta parte, la Nice...

asa ca nu este conac, doar o casuta modesta, in primavara am sa-i construiesc inca un etaj mansardat si am sa-i fac un acoperis clasic...

insa am pamant mult, constructibil...in jurul uzinei si casei... in total mi-au ramas dupa vânzarea celor 4 vile (pe 2600 mp de teren) inca 2 hectare... uzina este de 3000 mp la suprafata terenului, insa am sa incep sa o impart in loturi si sa incep sa vand...ma pregatesc si eu la o pre-pensie sau lucru la timp partial... si de preferinta in conseil (sfat) si cercetare (vanzare de formule) de preferinta in tarile subdevelopate, unde iarna la noi este vara la ei, sau cu vara vesnica...si pe malul marii :)))

LCM, n-ai deviat conversatia, ca suntem la "Palavre".. :)), este chiar si titlul subiectului...
unde putem bavarda despre ori si ce, ca doar week-endul poate fi prelungit :))

Unde locuiesti in Californie, LCM, nu ai paduri, rauri sau mare pe aproape?
Sa poti lua masina si pic-nicul si sa mergi sa petreci ziua??
Este important, foarte important, dupa ce vezi multi oameni si lucrezi mult in saptamana, sa te poti duce undeva la calm si liniste, sa nu vezi pe nimeni inafara de persoanele cu care esti, sa nu auzi pe nimeni (idem), daca ai chef sa tiui si sa urli Olalarioooo s-o poti face... si relax, relax... sa admiri frunze, copaci, flori, culori, peisaje...

altfel cu stresul zilnic, n-o mai razbesti...
#24398 (raspuns la: #24343) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...