al cincilea sa fie atribut

Habar n-am cum or gândi alţii despre suflet, însă eu nu-l imaginez ca fiind aidoma unui "homunculus" virtual, purtând în el caracteristicile fiinţei în care poposeşte preţ de-o viaţă.
Adicătelea dacă bate de bun sosit la cortexul micului Gigeluş, nu înseamnă că are 2 mânuţe minuscule, un cap mare şi 2 picioare fugăreţe, iar de ciocăneşte-n inima unei mâţe are coada stufoasă şi miorlăie baritonal.

Nu-mi închipui că Universul face cu noi o vânzare de tipul door-cu-door, distribuindu-ne sufletele în funcţie de mărime, formă sau oricare alte atribute lumeşti. Mai degrabă sunt tentată să cred în valenţele imanente ale unei "substanţe" infinite cu care suntem alimentaţi toţi.

Re: Andreea Marin Banica:

CriCri

"nush`de ce dar ma seaca visceral persoana in cauza"

lafemme

"imi cam vine sa o ard pe tanti"


- Numiti macar cinci prezentatoare TV (din Televiziunea Romana) care depasesc in

inteligenta,
cultura,
frumusete,
feminitate,
stil,

persoana in cauza.

Am zis, care o depasesc, nu care o egaleaza!...

...in toate atributele enumerate mai sus, nu doar in citeva din ele!...

...?... ......

- Numiti macar cinci prezentatoare TV (din Televiziunea Romana) care depasesc in

inteligenta,
cultura,
frumusete,
feminitate,
stil,

persoana in cauza.

Am zis, care o depasesc, nu care o egaleaza!...

...in toate atributele enumerate mai sus, nu doar in citeva din ele!...

Numiti...
pentru?
care-i faza cu tevere-ul? e buricul universului estetic sau ce?
plus ca am zis "antipatie viscerala", de unde rezulta ca in preajma domnitei aceleia inteligente, culte, frumoase, feminine si stilate imi vine spontan sa vomit
si nu-mi explic

Asta ai scris... ”cafeneaua nu e lasata 100% sa se autoregleze; exista cazuri extreme la care autoreglarea nu are efect si atunci trebuie sa intervin”...nu? Pai, da... iar eu reiteram discutiile de altdat, cand Daniel... admin... whatever... faceau apologia autoreglarii cvasitotale... si cand, din cauza atitudinii unora... clone, virusi, ”epigramisti”... samd... ne trezisem asaltati de tot felul de personaje... cand oamenii incepusera sa se cam jigneasca p-aci, la drumu mare... iar ”reglarea”... ia-o de unde nu-i... de ma-ntrebam daca nu se pot da din atributiile adminului... lipsa la apel o buna bucata de vreme sau cu prezente foarte rare... unuia/unora dintre cafegii vechi, pe baza de incredere si CV cafegistic... Remember?

"dupa etalonul tau sau putem sa ne-aducem etalonu' de-acasa?"

- Dupa etalonul tău (de ex.) care dintre cele cinci atribute mentionate de mine nu se aplica in procent de cel putin 95% la Andreea Marin Banica?......

Ia nu cauta mata tzapi ispasitori! Patrunde in tainitzele proprii: Nu cumva pe-acolo izvoraste ceea ce vrei sa atribui laptopului? ;-)

N-am vazut in dialogul nostru o polemica. Mai degraba o discutie amicala. Daca a iesit altceva - sorry! :-)

...adica nu toti preotii sunt nepotriviti menirii lor, ce rost dai, prin urmare... celor chemati conform acelei chemari si meniri?
Le dau rostul pe care il atribui acelor oameni care stiu/sunt chemati sa aline, sa ajute sufleteste, sa fie alaturi. Este un rol pe care si streetworker-ii il au, precum si toti cei care se angajeaza pe taram social: Acela de a fi alaturi de cineva.
Acest rol nu da dreptul la tutelare sau manipulare si nu implica un piedestal.

Cat priveste "degradarea modelului", cred, ca modelul se degradeaza singur, pe masura ce tot mai adanci devin deosebirile vizibile intre vinul propovaduit si apa servita.

...degradarea modelului nu duce la o prea evidenta si facila tentatie de a-l distruge de tot?
Nu stiu daca tentatia asta nu-i mult mai generala, adica nu stiu daca se rezuma la distrugerea imaginii clerului. Cred mai degraba, ca tentatia asta e latenta in noi. Altfel de ce am "gusta" trash-ul de la televizor, unde oameni cu probleme sunt tarati in public si demontati spre delectarea publicului?

Si e oare distrugerea asta, de fapt, ceea ce ar trebui sa fie bun...ori rau..in raportarea omului si la insitutia in sine?
Nu cred ca e vorba atat de distrugere, cat de transformare. Mai devreme sau mai tarziu, pe masura ce pericolul de a disparea din structura relevanta a societatii se va accentua, si biserica va fi nevoita sa reactioneze, transformandu-se. Deschizandu-se pentru schimbari. Sunt convins, ca numarul de enoriasi pe care i-ar pierde ar fi nesemnificativ in comparatie cu numarul celor pe care i-ar (re)castiga.
Si nu ma refer la "instrumentul pentru mantuire" ci tocmai la rolul acela de insotitor vs. rolul de conducator moral.

internetul e un spatiu atat de generos incat oricine poate fi ce vrea el, sa spuna orice fara a putea fi verificat sau sa dea socoteala la cele spuse.
faptul ca te caracterizezi intr-un anume fel nu inseamna nicidecum ca nu atributul nu e antonim

sorry, abia dupa ce votasem am citit urmatoarea confa, aia cu atributiile.

da´garderobier e chiar ok, se potriveste cu talentele mele :)))))

...no de inregistrare...1111111xxxx... nu-s posibili catindatii cu nume ce se termina in "ani"... Is aproape desfiintati... li s-a luat din atributii... restu e manevra politica. Contest si tutunu ud, zatzu din ultima gura de cafea, giamparalele, muntele ararat, sensu giratoriu si vinu acrit.

pai,doi ani au fost tromboane
indulcite cu bomboane,
inca doi cu voci in strada,
iar al cincilea...butada.

vad existand...:) unde existentza nu-i tot una cu fiinta.

"scolarescul" acela nu ma deranjeaza, cata vreme uimirea a ramas, pare-se, doar atribut al copilariei...si al nebunilor. :)

Ah, dar nu e o lista... de oameni, ci mai degraba de momente pe care mi le-au daruit candva... Am cules doar ce au vrut sa ofere mai frumos la momentul respectiv... Nu au fost stersi de pe 'lista' indiferent ce ar fi facut intr-un tarziu... Pentru ca amintirea starilor din acele momente o gasesc esentiala...

<>

Sunt de acord... insa am facut greseala de a cauta la mai multe nivele, iara din acest punct de vedere... misterul a devenit de-a lungul timpului o experienta deloc placuta... Dar, din fericire, una dintre veleitatile misterului este aceea de a atrage mereu altfel... indiferent de perspectiva noastra asupra lui...

Lectii exista... important este sa le primim ... indiferent de metoda, prin asta inteleg eu 'deschiderea' reala...lipsita de temeri...

PS:Noah, atunci cand esti lasat liber sa ai propriile perceptii asupra a tot cu ceea ce vii in contact (notiuni, starii, senzatii etc), drumurile sunt ceva mai intortocheate fata de invataturile pe care majoritatea le primeste atat de simplu...


Iata de ce rolurile nu mi se par atat de importante... Nu atribui roluri conceptelor, ci stari si perceptii...noah... de aceea nu reusesc sa pricep de ce le numesti roluri, si nu stari... diferenta de perspectiva, poate... :P

In locul in care tu ai scris "green", se scrie codul (la culoarea aleasa de tine ar fi '#008000').

Adica asa

Si pentru rosu e < font color=#ff0000 > asa < / font >

la 'tag'-ul font, se pune la atributul 'color' '#ff0000' in loc sa scrii 'red'

Ţeasta ăluia dintre ele, e al cincilea plămân sau e directorul... ICIL-ului?

Antonius
June 16th, 2008 at 4:16 pm
1. Tangoul Zaraza s-a auzit prima oara in 1929 la Marele Concurs al Discului National Uruguai (Cine Teatro Cervantes din Montevideo) unde castiga premiul al doilea. In acelasi an este inregistrat de Jose Razzano (acompaniament de pian si chitara), Ignacio Corsini (acompaniament de chitare) si orchestra Francisco Canaro, avandu-l ca interpret pe Charlo. O alta inregistrare este a Orchestrei lui Rodolfo Biagi (cu Jorge Ortiz interpret) in 1941. Aceasta din urma este disponibila la adresa http://www.todotango.com impreuna cu versurile aferente.
2. Compozitor si textier al tangoului „Zaraza” este Benjamín Tagle Lara. Pentru conformitate la adresa mai sus amintita (www.todotango.com) se pot gasi, in original, partitura si versurile in limba spaniola. Lucru important, deoarece orice analiza a cuvantului „zaraza” trebuie pornita din spaniola si nu din alta parte, chiar daca acest cuvant se gaseste si in alte limbi (de exemplu in sarbo-croata inseamna „contaminare” „infectie”). Daca aruncam o privire sumara asupra textului original din limba spaniola putem observa ca „zaraza” apare in refren caligrafiat cu litera mica si nu cu majuscula, asa cum am fi fost normal in cazul unui nume propriu. Daca incercam sa si intelegem textul lucrurile se lamuresc, cuvantul „zaraza” este un apelativ pe care carutasul il da boului care-i imbatraneste, care i-a fost tovaras de nadejde si ale caror destine s-au impletit de-a lungul anilor:
“A la huella, huella, zaraza/ huella, huella guay!”… adica “Hai pe poteca, pe poteca boule / Pe poteca, hais!”
3. Socant? Nu, deloc. Mai socant e faptul ca cineva a putut atribui acest nume unei suave domnite. In fapt apelativul de “zaraza” este folosit in Argentina pentru animale si are o conotatie afectiva. Termenul a fost imprumutat din moda anilor ’20 ai secolului al XX-lea, zaraza fiind un tip de material textil din bumbac (uneori lucios), la moda in acele vremuri, avand un imprimeu caracteristic. Carutasul din tangoul lui Tagle Lara isi cheama boul „zaraza” datorita unui desen similar materialului mai sus amintit de pe pielea animalului. De aici si caligrafierea cu litera mica. In general porecla face referinta la o anumita caracteristica fizica dar fara o conotatie peiorativa. E ca si cum ti-ai striga animalul de companie cu apelative de genul: “pielosule” sau “grasule” ori “surule”.
4. Tangoul “Zaraza” ajunge in Europa foarte repede, in 1930, prin intermediul actritei si cantaretei Sofia Bozan care il canta la Paris. Regizorul britanic de origine maghiara Alexander Korda il foloseste intr-un film de-al sau. Probabil pe filiera aceasta ajunge si in Bucuresti unde este preluat de Cristian Vasile. Versurile, foarte frumoase de altfel, sunt creatia lui Nicolae Kiritescu caruia cuvantul “zaraza” ii sugereaza prin sonoritatea usor exotica o prezenta feminina. Astfel se ajunge ca in limba romana un cuvant plecat din lumea modei, a textilelor, apelativ pentru animale in spaniola argentinana, sa ilustreze o ciudata poveste de dragoste. Personal imi plac versurile lui Kiritescu dar imi displace profund povestea cu accente patologice inventata de Cartarescu in jurul Zarazei (scris cu Z mare). Cui foloseste?


dintr-un comentariu ce mi s-a parut documentat si de bun simt la articolul de aici:
http://www.lautari.ro/cristian-vasile-si-zaraza/

si daca tot m-am pornit cu investigatiile, inca o varianta a zarazei, in POLONEZA :)))

mi-as face un nick nou numai daca ar fi neaparata nevoie dar la fel de scurt("ama" voisem initial insa era deja folosit),insa prea putin conteaza cum te numesti ci ceea si cum esti.
Nu cred ca nick-ul trebuie sa fie sinteza userului si ca userul trebue sa se ascunda,foloseasca de atributele nick-ului pentru a nu fi ceea ce este defapt.

mie luna imi da rareori dureri de cap.

Comunicarea e cheia multor situatii si atributul care ar trebui sa ne faca viata mai frumoasa si mai usoara insa de multe ori nu reusim sa gasim aceeasi unda cu cea a inerlocutorului sau nu ne putem exterioriza ori reprima caracterul.

Nu ştiu cine este Ramona Suciu care aminteşte:
"Referitor la acest aspect, Eugen Simion apreciaza scrierile lui Steinhardt tocmai datorita farmecului inteligentei si al sinceritatii; "scrierile sale par a fi vii, si aceasta pentru ca în ele sunt cuprinse lectii de viata. În acest sens, merita a fi citat un text din interviurile monahului de la Rohia, cuprinse în lucrarea Primejdia marturisirii, aparuta în 1993, în care morala bunatatii tinde sa devina o estetica a bunatatii:"
"Degeaba le-am avea pe toate: inteligenta, cultura, istetimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca profesorul din Lectia lui E.Ionescu ), daca suntem rai, haini, mojici si vulgari, prosti si nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei si inteligenta, si eruditia, si supradoctoratele, si toate congresele internationale la care luam parte, si toate bursele pentru studii pe care le câstigam prin concursuri severe. Nimic nu poate înlocui si suplini nitica bunatate sufleteasca, nitica bunavointa, toleranta si întelegere (…). Bunatatea sufleteasca nu-i o virtute subtila si rafinata, e un atribut de baza al fiintei omenesti si, totodata, un atribut al culturii. Bunatatea este alt nume al definitiei data de Aristotel omului: fiinta sociala. Fara bunatate nu putem convietui decât în conditii de groaza si justificând amarnica afirmatie a lui Sarte: "ceilalti, iata iadul!"

dar bine ca aminteşte pentru ca cele de mai sus nu au nimic comun cu politeţea falsa ba chiar mai mult parca definesc
ideea .

Bunatatea sufleteasca nu-i o virtute subtila si rafinata, e un atribut de baza al fiintei omenesti si, totodata, un atribut al culturii.

nu vad cum ar putea fi un atribut al culturii, cand e un atribut de baza la fiintei.