comentarii

albina cea harnica


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Belle e o harnicuta. de-aia s - de irma la: 06/11/2005 14:08:22
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Belle e o harnicuta. de-aia se scoala devreme. nu ca mine ;)
(m-am sculat la 10 :D)

RSI, imi place citatul. da de gandit :)
Vis condimentat - de alex andra la: 20/05/2006 14:40:57
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
Pai atunci sa punem sare
Peste rana, ca nu doare:))
Punem si piper o boaba
Si-o pisam intr-o scrancioaba.
Daca vrei enibahar,
Iti mai trebuie si har.
Scortisoara-i de un vin,
Daca-i fiert si nu-i pelin.
Doua mustati de pisoi
Albanez, ca-i mai de soi,
Si-o spranceana de albina
Harnica, ce mi-e vecina,
Peste toate contrabasu,
Tine ritmu', tine pasu'.
Toate puse in mojar
Si pisate cu mustar.
Sa vezi ce coptura iese !
Poa' sa ploua, sa nu-ti pese:))))))))

<->_____________________________
Lost without music in a world of noises
#123300 (raspuns la: #123267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
anisia - de latu la: 07/11/2006 01:00:25
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
La multi ani!
Fa-te mare si voinica
Tare precum o furnica
Harnica precum albina,
Norocoasa-ti fie mana
Sufletul sa-ti fie casa,
Inima - a ta aleasa,
Si-ti doresc mult, mult noroc,
Intr-al vietii veshnic joc!

__________________
Things to do today: 1) Get up; 2) Survive; 3) Go back to bed.
#155627 (raspuns la: #155617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexule - de anisia la: 12/12/2006 19:22:08
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A TREIA)
pan' sa vin sa beau cafeaua
ma prinse din urma neaua,
si cu renii si cu mosu,
cu costumul lui cel rosu
care ma intreba asa:
fata draga, nu ai vrea
ca in loc de furnicute
sa iti punem albinute
in cescuta de cafea?
sa te faci pe loc mata
harnicuta ca si ele,
ca de-asculti la asta lele...
si o bei cu furnicute
ai sa vezi, ca iar micute
au sa-ti fie-n obrajori
gropitele de fuiori
pe cand, de la albinutze
ai sa vezi cat de dragute
zambetele au' sa-ti fie
toate unul cat o mie

#163010 (raspuns la: #162939) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
salvati albinele! :)) - de Baloo_ la: 08/02/2007 14:16:55
(la: perle de cafea)
Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca: tantarul, viespea, soarecele si ursii care se urca in fagi unde sunt albinele stranse in colonii si depun miere.

(perla de la examenul de capacitate 2006)
_________________________________________
Twin Peaks : " Bufnita nu este ceea ce pare ... "
albine - de alex andra la: 18/03/2007 05:18:56 Modificat la: 18/03/2007 05:20:42
(la: Versuri la comanda)
Oare "albine" / De la alb vine ? / Sau o albina / E o sulcina ?/ O boare ? / Sau soare / Cu stropi ca de miere / Pe-o raza ce piere / Cand seara se lasa / La noi, peste casa ? // Sau lasa / Cuvintul de vine e "pasa":)
#178178 (raspuns la: #178135) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O albina azi sa fiu... - de zaraza sc la: 30/03/2007 12:00:56
(la: Loc de depus felicitari si urari pentru Baloo)
Azi vreau sa fiu o albina sa-i fac ursuletului surpriza sa-i aduca albina miere!...Cit poate duce ea acolo, dar din toata inima!
fetili cu aparatele dentare - de alex andra la: 02/04/2007 09:17:50
(la: Is there anybody out there ?)
io zic sa le depunem ofranda (aparatele, of course) pe tejgheaua cu miere, cu flori de camp, cu salcami, cu albinute harnicute si sa smile-im libere, cu gura pana la urechi.
#183347 (raspuns la: #183344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
c-asa-i sta bine omului harnic - de cosmacpan la: 02/05/2007 21:11:22
(la: 1 mai sarbatoresc........)
cine-i harnic si munceste are tot ce vrea
cine-i lenes si chiuileste are tot asa....
(amintiri din copilarie.....inm noua varianta)

da lasa ca nu-i rau, bine ca suntem sanatosi si mai putem.....
#192988 (raspuns la: #192820) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
albinuta - de iancu-samson@orange.fr la: 20/01/2008 21:44:17
(la: tiganii,aurul si diamantele)
socardeam vere!ce te doare pe tine de albinuta mea? Las-o sa traieste si ea, ca e si ea mica si munceste de-i sar capacele:)))
#276958 (raspuns la: #273823) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
* - de INSULA ALTUIA la: 12/06/2008 15:33:32
(la: Joc nou: ''De Ce?'' )
Pentru ca ca nu sunt harnice ca albinele?
De ce nu sunt harnice?
#317437 (raspuns la: #317434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zaraza sc - de INSULA ALTUIA la: 07/08/2008 11:28:42
(la: Ultima descoperire epocala)
Ca o albinuta,dar ea ea merge in alt scop,e harnicuta nu-i sireata.
#332326 (raspuns la: #332286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MUNCA - de Areal la: 18/11/2008 15:40:27
(la: DICTIONAR DE CUGETARI)
Noul angajat se aseza istovit langa seful sau la terminarea primei zile de munca si-l intreba: "Sefule, esti sigur ca ai retinut cum ma cheama?" "Bineinteles, te cheama Simson". "Da, asa este, ma temeam ca ai crezut ca ma cheama ... Samson!"

Ceea ce ramane in urma ta nu este ceea ce ai fi putut face, ci ceea ce ai facut.

N-ai decat doua cai sa ajungi in varful unui stejar: sa muncesti catarandu-te sau sa te asezi deasupra unei ghinde si ... sa astepti sa creasca.

Cu cat asuzi mai mult in timp de pace, cu atat vei sangera mai mult pe timp de razboi.

Buruienile cresc singure; florile trebuiesc cultivate.

Bunicul meu mi-a spus odata ca exista doua categorii de oameni: cei ce muncesc si cei ce se lauda. Sfatul lui a fost sa caut sa fiu mereu in prima categorie, caci este mult mai putina concurenta. - Indira Gandi

Nu conteaza numai cat de ocupat esti, ci si care este lucrul cu care esti ocupat. Albina este laudata. tantarul, oricat de harnic ar fi, tot numai de palme are parte.

Munca nu injoseste pe om; din pacate insa, unii oameni injosesc munca.

Cele mai marete infaptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prin perseverenta.

Judecati si voi daca muncim mai greu ca altadata. In trecut, dupa o zi de munca oamenii aveau nevoie de odihna; acum la sfarsitul serviciului oamenii vor sa se distreze.

Daca ar fi s-o mai iau odata de la capat, as face eu mai putin si L-as lasa pe Dumnezeu sa faca mai multe prin mine.

Avantajul celui ce munceste pe spetite este ca are cu ce plati doctorul cand ... s-a spetit ...
#364083 (raspuns la: #361175) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
in noapte o albina harnicuta - de INSULA ALTUIA la: 08/11/2009 15:01:06
(la: din mers)

indieni destepti si harnici???? - de Horia D la: 12/02/2010 23:39:13
(la: Ce bine e sa ai masina japoneza!)
de ce nu ma intrebati pe mine ce cred, am trait in India 2 ani de zile.
Numai harnici nu sunt, iar de cat destepti sunt nu voi spune nimic, ca sa nu supar pe cititorii indieni ai cafenelei:)
#525058 (raspuns la: #525006) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Albina fără flori - de zaraza sc la: 22/03/2010 11:50:29
(la: Pe urmele primaverii)
sau
Albina amorţită
(Unde-o pui acolo şede)

Image Hosted by ImageShack.us
albinuta harnicuta - de INSULA ALTUIA la: 22/03/2010 14:53:50
(la: prin oras si nu numai)


n-a gasit decit o papadie.
TEMA: Prostii harnici - de latu la: 18/05/2010 01:28:10 Modificat la: 18/05/2010 01:31:23
(la: Puzzle - cafenea )
----------------------------------

Deci:
Tema data de Intruder - Prostii harnici
---
Nu harnicii sunt prosti, ci unii prosti harnici, devin o pacoste.

Andrei Plesu spune cu privire la acest soi de oameni:
De pilda, harnicia e un lucru bun. Dar daca devine – ceea ce se intampla des in lumea de azi – febrilitate oarba, activitate neintrerupta, obsesie a eficientei, harnicia devine un viciu. Neinsotita de ragazuri inteligente, de reflexivitate, de umor, harnicia ajunge o pacoste. Nu cunosc nimic mai exasperant decat harnicia cate unui prost.
[Intregul interviu se gaseste la:
http://www.cariereonline.ro/articol/interviu-cu-andrei-plesu-partea-ii-nu-cunosc-nimic-mai-exasperant-decat-harnicia-unui-prost
O discutie pe marginea partii I a initiat-o Monte_oro, la:
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/24591/despre-romani/1]


Sunt - si nu sunt - de acord cu acest punct de vedere. Mai exact cu o parte a celor citate, nu sunt de acord si anume, cu fraza a doua din citat, in care e vorba de "...febrilitate oarba, activitate neintrerupta, obsesie a eficientei...". Ea nu tine cont de necesitatea de a te adapta unui mediu in care colegii exact asta fac si sefii exact asta asteapta. Nu ma astept sa inteleaga fiecare cum se poate sa lucrezi 16-20 de ore pe zi, fara a incasa ore suplimentare pe masura, insa va asigur ca exista - si nu putini - oameni, care sunt nevoiti sa faca asta de dragul carierei, uneori pentru a nu-si pierde serviciul si uneori pentru a supravietui.

Insa in fraza imediat urmatoare, acolo unde e vorba de "ragazuri inteligente", ma regasesc din nou: Fara umor si acele pauze, nu merge.

Cat priveste "harnicia cate unui prost", ea poate fi intr-adevar o pacoste, indiferent daca e vorba de un coleg, un subaltern sau un cadru de conducere.

Voi ce credeti?
#542461 (raspuns la: #542458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bre io am fost harnic... - de cosmacpan la: 18/05/2010 01:28:53 Modificat la: 18/05/2010 01:36:10
(la: Puzzle - cafenea )
Povestea vorbii

Un neghiob cu totu,-n vremea mai demultă,
Ca să-şi ia nevastă făcând şi el nuntă,
De masă, bucate în gând îi venise,
Dar cu ce să fiarbă de loc nu-ngrijise.
Socrul, ca şi dânsul, văzând că nu-s lemne,
Aleargă la horă pe tineri să-ndemne,
Strigând: - Cine este mai voinic de ducă,
Se meargă îndată, lemne să aducă?
Ginerele sare, ia car şi secure:
- Mă duc eu, răspunde şi pleacă-n pădure.
Ajungând să uită la un copaci mare.
- Să-l duc întreg, - zise – ce de mai haz are!
I-aş face îndată pe toţi ca să-mi zică:
“Hop o dată, măre! ce mai ginerică!”
Dar numai el singur în car cum să-l suie?
Ş-îi veni în gând carul alături să-l puie,
Ca tăind să-l culce, drept în car să cază
Şi aşa să-l ducă, nuntaşii să vază.
Făcând dar el astfel şi tăind stejarul.
Cum căzu, îndată îi turti jos carul.
Acum ce sa facă? Fluieră, priveşte,
Ş-ntr-o parte ş-alta stă şi se suceşte!
Văzând că nu-s boii, să-i caute pleacă,
Cu securea-n umăr şi cu hârca seacă,
Şi nemaigăsindu-i, că i-a pierdut crede;
Iacă ş-ntr-o baltă niste raţe vede.
Nu-i venea prin minte că o să mai paţă,
Azvârli securea să dea într-o raţă.
Nu înnemereşte, raţele zbor, scapă,
Şi securea cade bâldâbâc în apă.
Pe loc se dezbracă, se aruncă-n baltă,
Negândind nerodu c-o să paţă ş-altă.
Pe când el cu totul se da-n afundare,
Să scoaţă securea din apa cea mare,
Vine oarecine în ascuns, în taină,
Ş-îl fură de-l lasă fără nici o haină.
După ce rămase gol numai în piele,
Privind împrejuru-şi văzu floricele,
S-a pus să culeagă zicându-şi: «Nu-mi pasă,
Cu mâinile goale tot nu merg acasă »
Ş-aşa numa-n piele se duse cu ele,
În loc de surcele ducând floricele.


(sa sti ca n-am spus-o io, o fost altu mai breaz ca d-aia l-am plagiat da sa nu sa stie ca era Anton Pann)

da daca mai gasesc prostii mai aduc ca doar n-o sa viu cu manurili goale...

nu stiu cum sa o spui p-a dreapta dar cu harnicia nu prea ma inghesui prin ganguri cat despre altele nu stiu chiar ce sa zic da parca, parca...zic si io, bine ca mi s-o strans pielea capului deasupra gatului ca altfel muream innecat la vreme de ploaie...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: