comentarii

alter ego


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
dublu portret sau alter-egoul lui Alice:) - de alma la: 02/07/2004 13:59:23
(la: poezie light)
alice are o suita de cuvinte
carora le-a promis
loc de cinste in poeziile ei.
favoritul curtii ei este pronumele
cat mai personal,
castelul ei are o camera pentru tacere si una pentru sunet,
camera copiilor, pentru cuvinte mici “dar ale ei”,
bucataria, pentru elidari delicioase de vocale,
baia, pentru imersiuni indelungi in apa tulbure a sensurilor,
alice are o suita de cuvinte
de care se tot plange si care o tot obosesc
cu insistenta lor
dar daca sunt ale ei, ce sa-i faci?
ea le-a facut, ea trebuie sa le ingrijeasca:)

din bucatele colorate de cuvinte – lego
si-a facut un alter – ego
i-a dat un pantof roz
un zambet hazliu si
un caine mic, caramiziu,
si acum, in mana cu un pumn de linte
urmeaza cararea galbena de cuvinte
care duce spre Oz.
#17190 (raspuns la: #17178) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ceapa picturala - de core la: 29/12/2003 00:57:42
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Dle Firimita, multumesc pentru raspuns si abia il astept pe urmatorul.

Comparatia cu ceapa este foarte picturala, imi permit sa imi imaginez ca poate fi o idee in lucru.

Vorbiti despre libertatea de a ajunge la sine insusi ca raspuns la intrebarea "unde se sfarseste supravietuirea", or aceasta este o calatorie interioara care include reintoarceri repetate, independenta de peisajul exterior. Va spun sincer ca arta dumneavoastra imi apare ca un jurnal de bord al unui alter ego care a incercat sa isi supravietuiasca siesi, nu unui context istoric, oricare ar fi acela. Cheia cred ca o constituie dizolvarea culorilor pe care le folositi ca sa supravegheati cumva epica fiecarui tablou, macabra in fond, ca orice amintire a fricii sau a unei bucurii neterminate. Dumneavoastra temperati de fapt povestea, pictand-o. M-am intrebat de unde senzatia aceasta de fantomatic a lucrarilor dumneavoastra, in prezenta negrului acela puternic nocturn de ne-fiinta, care separa spatiile, a detaliilor si a luminii ne-pamantesti? Daca gresesc, corectati-ma, va rog, poate nu asta v-a fost intentia: am impresia ca nu doriti sa separati obiectele unele de altele, ci spatiile lor vitale mai degraba, care iata, in Remembrance of Things Past, sunt in interior (vezi extensiile cuprinse in conturul gramofonului, nu in afara sa)...citindu-va cum vorbiti despre regasita abilitate de a trai legat de exteriorul american, ma intreb a cui prezenta o simtiti inca in ceafa si de ce INCA acel ultimativ gest de "aceasta intentie in culoare imi apartine, va somez sa pastrati distanta" ? Alter ego e roman sau american? Credeti, de fapt, ca mai conteaza ce nationalitate are frica? Va doresc sa o pictati pana la epuizarea sursei de inspiratie si sa fiti pe deplin fericit in Noul An :)


#7354 (raspuns la: #7349) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ninel - de Little Eagle la: 03/07/2004 00:43:15
(la: Derbedei sau artisti?)
Dear Bro,

Stiu ce vrei sa spui....Am cunoscut pe Andy Warhol personal pe vremea cand avea un loc la East River...spre 13 St. in NY numit de el "The Factory".
Sotia mea a fost colega de clasa si facultate cu varul lui,ei se numeau de fapt Varhola fiind polonezi la origini.
La fel in clasa cu ea a fost colega si cu Jerry Seinfeld si Judie Foster.Ele 2 au avut diploma in lb. franceza,master Degree.

Imi place multa din arta lui si a altora,Rauschenberg,Jasper Jones...the old elite,stiu ca Andy era cam excentric(ca un artist)si poate plin de ego.....dar daca apucai sa vorbesti cu el intre 4 ochi...era ..el insusi!!!!!
Sa zic,avea un alter ego,si ii placea sa fie ascultat,sa -si auda cuvintele,Nu suporta sa-l contrazici deloc,ce zicea el era regula spusa de un King!!!!
Parca.....ma uit in oglinda acum....NU stiu,unii artisti suntem megalomani,vrem atentie sau suntem in final doarniste BABIES!!!!!

Am mai cunoscut alt artist pe nume,Armand,are sculpturi de instrumente peste tot in NYC,am fost in atelierul si vila lui,nu departe de a lui Warhol.
Nu-i consider derbedei,uneori sunt de neinteles dar HEY people...artistii sunt cum sunt...si am o oarecare experienta,si eu sunt si v-ati dat deja seama de iesirile mele ...Brancusi era un opium addict si betiv de absinth cu prietenii lui Modigliani,Picasso,Soutine,si chiar la un moment dat....LENIN...prin 1924...cand a capatat el acel...sifilis.....si era mare revolutionar si statea la masa cu acesti artisti...asa a devenit Picasso ...comunist!!!Modigliani l-a scuipat in ochi si a rasturnat masa pe el...mai vorbim despre astea ce-s putin cunoscute de multi!!!!!

Erau cu totii...artisti...derbedei??????Daniel te credeam altfel my friend...!!!!
Poate gresesc?Mai vorbim

Love&peace,
Ozzy





























Cifrele nu-s suficiente - de persefona la: 18/08/2004 13:11:23
(la: Mitul dualitatii)
"Lupta cu conceptul care-i un mit" cred c-are eficienta doar daca se refera la lupta cu noi insine,cu eul (de fapt id-ul) nostru.
Cu reprezentarile sociale ale mitului dualitatii n-are rost sa ne luptam,ca si daca le-am putea sterge ...s-ar creea din nou...cred ca-s binevenite.Putem sa le reprezentam in 0 si 1,dar ...foloseste?
Cred ca-i suficient ca ele ne amintesc si ca suntem dotati ancestral c-o infinitate de potentialitati,unele antagonice,si avem libertatea sa le dezvoltam pe cele pe care le alegem.
Insele alegerile sensului de dezvoltare cred ca pot fi adesea antagonice;de ex. pe axa constient/inconstient - psihanaliza incearca contabilitatea asta de tipul localizarii pe axa si pentru unii e binevenita.
Perspectiva religiei ortodoxe -asa cum o vad eu acum - mi se pare cat se poate de coerenta, consistenta, exhaustiva in raport cu nevoile noastre reale.Adica nu incurajeaza batutul pasului pe loc pe care-l are partea mai seaca din unele psihoterapii ,ci tine cont de nevoia de-a merge cu seninate mai departe.Si la nivel individual si la cel social -rational vorbind -este o alegere constructiva.
As putea fi mai explicita,dar nu-s sigura ca subiectul propus statea in intrebarea finala ...caz in care as intreba si altceva :daca ne-am putea reprezenta in 1 si 0 ,nu-si gaseau (de mult) o traducere electronica? ... Poate asa,cand intram pe net ma gaseam p-aici,nu sub forma unor mici alter ego-uri, ci pe mine insami plenar...:)
Si n-as mai fi fost cea care semneaza...
he, heeeee! sa te tii taica! - de nasi la: 25/10/2004 02:36:07
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
he, heeeee! sa te tii taica! apai ce sa fac daca acu' imi pica mie fisa, ca la calculatorul meu in loc de emoticoane vad doar paranteze, punctulete... ce ti-e si cu comunicarea asta...

ca tot vorbi careva de fitile (nu shopirlitze) scurte. adicatelea ma tu ala! dai in mine, dai in fabrici si uzine! dai in TARA - dai in mine, dai in BISERICA - dai in mine, dai in X - dai in mine...
si uite-ashe inlocuim tara si biserica, ba cu una, ba cu alta, si vedem ca mai toti avem un lucru/ o idee/ "ceva" in care credem cu adevarat, pe care il pretuim atit de mult incit nu putem suporta sa fie atacate sau macar puse sub semnul intrebarii. asta pt ca ne identificam intr-un fel sau altul cu acel "ceva", devine o reflexie a acelui alter-ego. si cine rabda sa-i fie atacat ego-ul, chiar daca e el "alter"? are ceva legatura cu asta expresia "i-a pus sare pe coada"?

eeeeeeei, daca tot ma ingadui asa hypatie draga, cu shotii cu tot, sa iti povestesc un conflict.
....................................................................................
venea odata ca niciodata un soldatzel bezmetic si zicea:

ma cucoana hypatia, io-s crestin, tanti. da biblia am citit-o de 2-3 ori cap-coada si mi-a ajuns. pai ce sa fac amu' daca nu voi s-o cetesc in fiecare zi? nu mai sunt crestin adevarat? no, tul-ai domne, d-apai ce fel de crestin sunt atuncea? (acilea a se subintelege paranteze, punctulete si altele in loc de emoticoane ce n-am)

sta tanti hypatia si cugeta o tzira, nu vrea sa scandalageasca, da pin' sa zica ea "hop!" sare mushtaru' altuia.
pai bine mai soldat, ce faci, misti in front? aicea nu-i loc de invirtit. ori esti crestin au ba! nu esti, ca nu cetesti, sic!
da nici soldatzelu' nu se lasa, ca doar "GARDA MOARE DA NU SE DA BATUTA": ba nu! i-o mi-s crestin, ca m-a botezat popa la nascare si o data pe an ma-nchin lu Doamne-Doamne, nu lu Buddha sau altu'."

si ete-asa o tzira de cafteala condimentata pin' sare unu sa arunce o galeata de apa pe ei sa-i racoreasca. cicatelea compromis....
si compromite in felul urmator:
tu ala cu tzandara sarita, esti extremist, ataci, esti, dregi, faci, etc - asa ca marsh afara sau inchide pliscu! tu asta soldatzel (ca racanu' tot intreaba ce fel de crestin e el) zicem in felul urmator: ai de citesc biblia zilnic - crestini adevarati - nu-i mai numim asa ca sa nu te bashicam. ii numim crestini full-time. ai ca tine, "mai rarutz ca-i mai bunutz", ii numim crestini cu jumatata de norma.
acuma, bisericosu' ala cu capsa pusa, face si el ca Absalom (tac'su, regele david, n-a vrut sa-l lase rege in locu lui. asa ca s-a ushchit o vreme si s-antors cu armata sa-l ia de barba pe al batrin si bate acuma la portile slavite ale cafenelei impreuna cu soldati de-o teapa...)
si iac-asa soldatzelu bezmetic tre sa puna pushcociu la ochi, da cricneste: pai nenea, zice el, io n-am chef de cafteala asta. nu-i problema mea, nu ma doare pe mine capu'. doar n-ai zis tu ca sunt crestin part-time? acuma lasa-ma-n bobii mei, te apar si eu doar cu juma' de norma.

si asa s-a ajuns in imparatie la o cafteala generala. eu v-am spus povestea mea si-am incalecat p-o sha.
orice asemanare cu personaje reale este pur intimplatoare, copyright MGM (din nou paranteze si punctulete)
..................................................................................

iac-asa hypatie draga m-am scarpinat eu putin in crestet dupa ce-am zis de compromis. am stat si m-am gindit la drobul de sare si-am ajuns si eu tot la concluzia ta. compromisul nu face decit sa duca ultimately la alte frustrari, nu solveaza conflictul ci doar il faca sa rabufneasca in alta parte. da nu-i nimic. cum spuneam "garda moare da nu se da batuta" - ma mai gindesc si-ti spun cind oi "oua" alta idee.
Prietenie - de Dan de Deva la: 01/01/2005 04:56:40
(la: Despre prietenie)
Amicus certus in re incerta cernitur. pe prietenul sigur il cunosti intr-o imprejurare nesigura. Euripide. Cred ca doar asa "cernem" prietenia de "prietenie.
Inca una: Amicus est tanquam alter ego. Prietenul este ca un alt eu. Cicero.
Si urmeaza favorita mea: Este un proverb arab, sau cugetare, nici eu nu stiu: "Daca un prieten te inseala o data este vina lui. Daca te inseala a doua oara este vina ta. Nu trebuia sa-ti mai fie prieten."
"indigo" ( de la o amonima X.) - de (anonim) la: 06/01/2005 17:07:35
(la: Revin mereu la porti)
Am făcut ochii mari
privind schiţa artistului
monstrul preistoric
făcea abstracţie
de la ansamblul cunoştinţelor mele
imaginaţia fantasmagorie
a artistului
era febrilă sau pur şi simplu
capricioasă
ridică un deget gros şi păros
avea o explicaţie
specimenul interesant
era copia alter-egoului său
sau poate
doar o simplă coincidenţă.

PS. frumoasa poezie desi nu perfecta
Ah, pe internet - de Rolfex la: 15/01/2005 18:14:20
(la: Oare ce sa fac???)
Iaca asa sunt eu, citesc pe jumatate...
Daca e pe internet atunci problema se pune altfel... Continua pâna da ce-o da... Dar atentie la o chestie : internetul creeaza relatii fara viitor in lumea reala... Nu totdeauna... Eu zic ca e o buna idee s-o intalnesti "IRL"
M-am indragostit si eu acum cativa ani pe webi... Dar chestia e ca fiind virtual pui in aceasta poveste toate visele, frustrarea, si dorintele nesatisfacute. Fiind o relatie virtuala, ea nu poate trece testul "realitatii" decând realizând-o... Ar exista 2 posibilitati : ori sa incerci sa o intalnesti ceea ce va creea oricum o problema (dar ar putea fi o solutie). Ori sa continui virtual relatia fara sa-i ceri nimic altceva decat disponibilitate virtuala si asta va da ce va da.
Oricum nu cauta s-o desparti de prietenul ei, ca fetele sunt si ele barbati ca noi ;) si daca ea va considera ca asa trebuie o va face...
Totodata atentie pentru ca s-ar putea ca nu numai ea sa nu treaca "testul realitatii" si s-ar putea sa se ajunga la reprosuri. Oricât ai zice tu, ce suntem virtual nu suntem real... Este o diferenta, pentru ca propriul virtualitatii este sa fm "ceea ce am vrea sa fim" si nu ceea ce suntem cu adevarat... Si asta pentru ca, spre exemplu, virtual nu ne putem scobii în nas... Conceptul nu s-a inventat inca...
Deci ce simti poate veni (nu e necesar, nu te cunosc pentru a putea spune asta) doar dintr-o lipsa si ce e cel mai rau e ca la ea risca sa fie la fel. Si atunci zi si tu, daca ei nu-i place o chestie care tie iti place, chit ca faceti eforturi, frustrarea va fi aceeasi si iti poti imagina si tu ca ea va cauta din nou virtual o chestie "nedefinita" un gen de "alter ego", genul ei de perfectiune...
Eu iti spun doar sa continui relatia asa cum este ea, la limita sa o vezi, dar nu incerca sa schimbi ceea ce nu se poate schimba. Mai bine sa fii iubitul ei virtual decât prietenul ei real ce va fi depasit de evenimente... Decât un cutit in spate mai bine o epistola inflacarata fara realizare... Acum depinde si de ce vrei tu... Poate ar fi posibilitatea sa va apropiati si fizic dar sa fii constient de riscuri...
Asa imi ziceam si eu, ca ma fac postas (sau mai rau) la Amiens dar intre timp mi-am dat seama ca sunt pictor si ca meseria de postas la Amiens, chiar lânga persoana cea mai scumpa mie, ar fi de doua ori mai frustranta decat sfarsitul unei iubiri virtuale...
E greu, dar asta e propriul nostru, al oamenilor, NE ADAPTAM !
Si scrie si tu poezii, deseneaza, fa ce-ti place ca sa nu te simti frustrat!!!
parerea me :-) - de florica la: 02/02/2005 08:34:57
(la: Prietenia in zilele noastre)
mda...stiu ca multi sunt dezamagiti de viata si de cei din jurul lor si nu mai cred in basme frumoase de genul "prieteniei". mi-as dori, daca as putea cumva, sa le fac o schema, sa le explic ca dezamagirea vine din noi insine, din standardele si asteptarile noastre mult prea inalte pentru oamenii din jurul nostru, pentru oameni in general. de multe ori cand consideran ca avem un prieten bun ajungem la un moment dat sa ne bazam cu totul pe el, sau sa lasam toata povara viteii noastre pe el prin confesiuni totale....apoi se intampla ceva si cel mai bun prieten ne tradeaza......si noi simtim cum ne fuge pamantul de sub piciare, nu vom mai avea niciodata curajul de a ne increde in cineva. problema e ca atunci cand ne-am aruncat cu capul inainte in respectiva relatie, dezbracand orice masca, fiind sinceri, am pornit de la premisa ca putem astepta de la omul din fata noastra tot ceea ce putem astepta si de la noi, si poate chiar un pic mai mult........de multe ori vedem in prietenul nostru un fel de alter ego imbunatatit a carui menire pe lume e sa ne ajute. dar de fapt, premisa corecta de la care trebuie pornit intr-o prietenie e ca omul din fata noastre e OM, diferit de noi, cu viata si problemele si bucuriile lui, cu bun si rau, cu putere si slabiciuni, si niciodata un om nu va face rau asa din senin, fara sa i se fi facut si lui, candva rau, dar, la un moment dat, SIGUR ne va gresi in vreun fel sau altul......si cu toata aceasta situatie nesigura, daca gasim omul fata de care sa simtim ca putem renunta la parvane si minciuni sociale, sa dam dovada de curaj si "sa fim prieteni"! pentru ca "sa fim prieteni" inseamna in primul rand sa-l pretuim pe celalat, sa ne bucure persoana lui/ei, sa-i fi iertat toate greselile viitoare pentru ca faptul ca noi acordam increderea totala cuiva nu inseamana ca acea perosana NU SE POATE SA GRESEASCA, incredera noastra e un dar pentru omul la care tinem nu o moneda de schimb.
asa ca mie prietenia mi se pare cel mai pretios lucru pe lumea asta, dincolo si inainte de dragoste, poate temelia iubirii. nu sper nimic altceva de la viata care se deschide in fata mea decat sa pot pretui oamenii care-mi ies in cale, sa am parte de prietenie si prietenii, sa ma leg de oameni, sa le cunosc gandurile si inimile si sa le arat gandurile-mi si inima-mi si sa nu uit niciodata ca nu am nici un drept de a-l judeca pe celalat, dar am minunatul privilegiu de a ma bucura de persoana sa.
ce naiba? - de TaciDracu la: 02/02/2005 23:21:41
(la: poezie light)
alma, alter-ego, Alice

ce naiba e aici? gaska lesbi de cafeneaua.com?

va contemplati si va ridicati in slavi voi de voi?

hai ca glumesc :)))
Maigret, Poirot, Holmes :) - de Honey in the Sunshine la: 18/05/2005 18:40:01
(la: Sandra Mae iubeste! Si tace...)
Mi s-a parut interesant ce a zis... hmmm...uite c-am uitat.. donquijote cred... Parca el zicea ca Sandra e "alter-ego-ul" unui cafegiu :)
Are cineva chef sa-si dea cu parerea despre cine ar putea fi ?:)
Ar fi interesant si un sondaj cu tema asta.

P.S.: Sandra, draguta mea.. nu-ti contest nici existenta nici integritatea... imi dadeam si eu cu parerea cum au facut toti pana acum.
*knocks* - de Honey in the Sunshine la: 23/05/2005 16:14:28
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
Imi cer scuze pentru 'deranj' :)

S-a confesat Georges... El credea ca asta e un forum literar si deci e firesc ca cineva sa-si inventeze personaje... Sau ceva de genul... Oricum l-ati pus cu botul pe labe, asta e sigur.

P.S.: simt nevoia sa-mi cer scuze pentru ca m-am "ofticat" la apelativul "nespalata"... Banuiam si eu ca Sandra e alter-ego-ului cuiva care vrea sa faca valva dar nu credeam ca persoana in cauza e in halul asta de ... :) Ideea e ca pana la urma "nespalata" era un calificativ potrivit... Dar si mai bun ar fi fost "jegoasa".
Inca o data imi cer scuze pentru "intrerupere" :) O zi buna la toata lumea.
____________________________________
Der Zeit ihre Kunst, der Kunst ihre Freiheit
Adevar si minciuna - de Tofan Ana Isabella la: 14/06/2005 13:30:46
(la: 100 de fetze ale adevarului si minciunii)
Uneori mincuina este necesara.Nu stiu daca persoanele care ne duc de nas sunt neparat inteligente,ci mai degraba oportuinste. Sunt unele persoane care mit din instinct:minciuna este pentru ei o a doua natura,un fel de alter-ego. La un moment dat ajungi sa nu-i mai crezi nici chiar cand spun adevarul ,obisnuiti fiind cu felul lor de a fi. Minciuna grava asociata cu coruptia,cu spalarea de bani,asta da ,e de condamnat...
despre machiaj - de irma la: 28/06/2005 14:20:41
(la: Conformism si nonconformism in mileniul III)
Totusi n-am inteles o chestie. O femeie care se machiaza este conformista sau nonconformista?
Daca ma uit in jur, vad ca majoritatea femeilor se machiaza. Deci lipsa maglavaisurilor ar putea fi catalogata drept nonconformism?

P.S. eu nu ma machiez...am avut niste tentative, dar nu m-am putut obisnui niciodata cu imaginea "alter-egoului" meu machiat(total strain!)
pt. Teodora - de irma la: 30/06/2005 17:12:33
(la: Conformism si nonconformism in mileniul III)
Cand ziceam ca nu ma pot obisnui cu imaginea "alter-egoului" meu cand sunt machiata, faceam de fapt o gluma pe seama mea. Am uneori niste idei tare sucite :)). Nu era nici cum o critica la adresa femeilor care se machiaza (unele stiu sa o faca si le sta chiar foarte bine!...bravo lor!)
#57532 (raspuns la: #57496) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lunii - de irma la: 11/11/2005 09:35:42
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
[http://www.cafeneaua.com/node/view/6523#86547]

Hmmm...
1) daydreamdalia asta...speri ca e alter-ego-ul tau?
ca altfel nu-mi imaginez de ce ti-a devenit confident!

2) am pus mesajul aici ca acolo (vezi doamne!) se zice ceva si...
n-am crezut ca am ceva de spus pe tema data...


3)Uitam: nici n-am vrut sa trollez bunatate de subiect :))

4) Inca: n-am avut chef sa intru in categoria
"spune_dumneata_daca_nu-ti_vine_sa-i_mananci_de_drag!"

5) Pentru mine sut_in_fund nu inseamna un pas inainte.
Eu cand sunt pusa in fata unei astfel de situatii ma inscriu la categoria
back_off_girl!_tie nu-ti_trebuie_f****_la_cap

6) Asta e prima si ultima data cand iti dau ceea ce vrei!

7) Discutia asta nu va creea nimic nou intre mine si tine. Te asigur de asta!
irmei, - de maan la: 11/11/2005 12:12:49
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
as fi putut, fireste, sa-ti raspund intr-un mesaj privat, asa cum s-ar fi cuvenit, dar, daca tu ai ales o exprimare publica, iti voi respecta decizia.

"1) daydreamdalia asta...speri ca e alter-ego-ul tau?"

nu sper niciodata asa de mult, intrucat, cu-atatea variabile, nu-i deloc profitabil.
banuiesc ca omu-i mai destept decat media pe clasa si-atunci i-am vorbit convinsa ca nu trebuie sa-i cer nimanui permisiunea.

"am pus mesajul aici ca acolo (vezi doamne!) se zice ceva si...
n-am crezut ca am ceva de spus pe tema data...
"

irma, probabil nu vrei sa stii ce parere am eu despre situatia-n care atunci cand oamenii se simt atacati incep sa comita gesturi bruste, fara sa se-asigure ca au patruns semnificatia unui cutit in teaca.
draga mea, daca am acel cutit si daca-l mai arat unuia sau altuia, n-o faca decat sa stie ca ma pot apara.
daca aveam ceva impotriva conferintei amintite as fi spus-o acolo.

mesajul meu, tradus pe cat am puterea, a fost asa:
1. conferinta "trancaneala aristocrata" nu are un subiect precis, fiecare vorbeste acolo despre ce vrea! ( asta am vrut sa spun cand am redactat "comparativ cu trancaneala unde se zice nimic despre nimic")

de-altfel: "fiind locul unde ne intilnim la cafea si-o sporovaiala "" este insusi motto-ul conferintei.

2. nici conferinta mea n-are un subiect precis (invitam lumea sa vorbeasca-n mod abusrd despre o situatie absurda si cativa s-au prins in joc: om, oana, latu, don quijote) doar ca s-a gasit totusi CEVA: noul concept inventat de oana, "cracanismul".
de-aceea am scris: "la mine se zice CEVA despre nimic" (unde 'ceva' e modul absolut delicos in care a scris om si 'nimic' = cracanismul)

"nici n-am vrut sa trollez bunatate de subiect :))"

voi alege sa rad, intrebandu-ma de ce totusi nu mi-ai trimis un mesaj privat in care sa-mi ceri sa explic public ce-am vrut sa spun intr-un post care, in mod vizibil, te-a jignit.

""spune_dumneata_daca_nu-ti_vine_sa-i_mananci_de_drag!"

spre surprinderea ta, vei sti acum ca de data asta chiar vorbeam serios: latu, om, oana si don imi sunt dragi. (daydreamdalia e un personaj extrem de interesant si mi-as dori sa-l cunosc, dar asta-i afacere intre userul daydreamdalia si userul care-ti scrie, daca nu-ti e cu suparare ...intre noi vorba fie mi se pare o lipsa de delicatete sa te folosesti de numele unui user ca sa-l ataci pe altul!)

lor (oana, latu, om, donq) nu le-am spus insa explicit ca-mi sunt simpatici, acum am facut-o cu tine si probabil de-aici modul plapand agresiv cu care incerci sa-mi comunici ceva in vazul lumii, desi intre noi se stabilise o oarece legatura ce ti-ar fi permis foarte usor sa-mi ceri socoteala in privat.

"Pentru mine sut_in_fund nu inseamna un pas inainte.
Eu cand sunt pusa in fata unei astfel de situatii ma inscriu la categoria
back_off_girl!_tie nu-ti_trebuie_f****_la_cap"

pentru mine un sut in cur e dovada ca n-am fost suficient de prevazatoare, mai ales cand stiu ca n-am nici o vina.
de-obicei respect 'sutul' si-alta data invat sa-l parez.
asta se-ntmpla fiindca ma incapatanez sa nu lovesc preventiv, asa cum ar trebui.

"Asta e prima si ultima data cand iti dau ceea ce vrei!"

nu pot sa-ti multumesc, desi te-asigur ca am primit mai mult decat am asteptat.:(
publicul care probabil acu-i in delir, cu nara dilatata amusinand sangele, ar trebui probabil sa stie ca TU ai primit de la mine ce ti-ai dorit, atunci cand am ales sa dau curs unei invitatii pe care tin totusi sa ti-o reamintesc... dar asta nu-i treaba publicului, nu-i asa?

" Discutia asta nu va creea nimic nou intre mine si tine. Te asigur de asta!"

daca iti inchipui totusi ca se mai poate repara ceva aici, te invit la o discutie.
privata!

am decis sa explic, doar fiindca-mi inchipui ca vor mai fi si altii care-au inteles gresit ce-am vrut sa scriu acolo si, la ora asta, s-a-ntmplat sa-mi pese.
#86686 (raspuns la: #86654) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de nonvaloare - de maan la: 29/11/2005 18:57:19
(la: Doar femeile sângerează)
Maan, nu a sugerat nimeni ca ai fi interesata de mine, Doamne fereste!
bine zis, numai ca daca erai atent ai fi citit ca deja mi-am manifestat interesul, urmandu-ti sfatul: curajoasa, fara metafore!
Nu te panica totusi, ca-mi trece repede, mai ales in cazurile-n care interesul asta are cu totul alte conotatii decat ai fi inclinat sa crezi.

Doar ne-am amuzat sa vedem cum reactioneaza pisica atunci cand o tragi de coada,

am sperat ca nu vei recunoaste asa de repede si intr-adins am tesut cu ochiuri largi.
de data asta nu de dragul tau, ci de-al distractiei, pentru public.
tu stii ca intr-o disputa nu trebuie sa-i dai adversarului, decat ce-si doreste audienta!

(io m-as duce pash-pash si mi-as face nick nou, de-ajutor…he? Sa fiti, adica, trei?)

Si, recunosc, am contribuit ferice, atat cat a fost posibil, la acest spectacol.

ma mahneste sa te vad in asa rudimentara capcana, de care aproape mi-a fost rusine, inchipuindu-mi ca-ti insult inteligenta.

vad ca te madresti ca te-ai pretat la a zgandari mâta ce sedea cuminte pe vatra ei.
aceste practici nu se asuma cu mandrie nici la trei ani, daramite mai tarziu, cand iata ca-ti faci un titlu de glorie recunoscand ca te iei de lume gratuit, un plapand alter ego al altuia, la fel de palid, ca asa sunteti voi … curajosi, dar numa-n haita!
Ca sa ‘incoltesti’ singur o femeie careia nu-i pasa ca existi, pare-a fi sinucidere curata!
Sincer, mi-ar displacea sa nu fiti unul si-acelasi intrucat insumandu-va, aproape ca-mi da un barbat intreg.

Pentru acest fapt simt -iarasi- ca trebuie sa-ti multumesc.
atat cat a fost, placerea-i a mea, fii convins.
desi trebuie sa recunosc ca avea dreptate ala care zicea ca nu tot ce luce-i aur.
aparenta - interesul meu la atat s-a redus.

impunsa dintr-o parte
recunosc ca m-am aparat nitzel, ca de muste.
si da, am scuipat pisiceste in anume directie, fara intentia sa nimeresc.
reactii pe masura ‘atacului’, as zice.

ne-am amuzat
e drept ca nimeni nu va deosebeste si ma gandesc ca trebuie sa fie oribil sa fii tratat drept clona cuiva, mai ales cand ai depasit un anume nivel de dezvoltare intelectuala, cum e cazul vostru.
n-ar fi rau sa cercetati ce vi se-ntampla, intrucat, daca recunoasteti ca sunteti unul (adica fiinta mica si plapanda care doar disociindu-se de sine poate reactiona ca-n visele cu greuceanu), am inteles ca-s sanse mari de vindecare.
Daca va da ca sunteti persoane diferite, atunci e de rau, ca ati inceput sa va faceti unul altuia reverente, ceea ce mi se pare complicatie de budoar de transat exclusiv in particular.
Faptul ca unul insista ca nu si nu… nu vrea sa-l intalneasca pe celalalt, e dovada vie ca tentatia exista si trebuie curmata din radacina desi-i demonstrat ca degeaba fugi de tine-insuti…

inchei aici. (da’ mai stii?)
Singuri ati recunoscut ca ‘ferice’ va place sa trageti mata de coada.
Va doresc succes, si va rog sa fiti cu mare bagare de seama pe mai tarziu, ca nu stiti ce lighioaie deranjati, crezand ca-s pisicutze.

Sa ne tacem cu bine! Si temeinic!
parol!
irosishi o splendida ocazie de-a demonstra cat esti de philosophe.

Hint: de-aceea tacu Intrusul – din lipsa de combatanti.
Fetele raman mereu, la urma.
din mila,


Uite, daca reactionezi cum prevad eu, iti dau zece puncte-n plus si-o suta de metri avans!
Poate, doamne-fereste, ne-mprietenim!: )
#91536 (raspuns la: #91404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex andra - de arthur la: 21/04/2006 19:28:38
(la: nesfârşit)
______________________________
Sunt creatia propriei mele neputinte.
de ce sa nu recunosc, nu sunt un exeget (parca asa se cheama cei ce taie si spanzura pe ogorul literaturii, daca nu e asa, astept pedeapsa) deci nu pot sa ma pronunt din punct de vedere pur literar... ce imi place si ma impresioneaza, imi place pur si simplu...chestie de gust si de simt artistic sau de cultura literara....reactia este efectul acestora...
mesajul -intentioant au ba de autor - este un alt aspect care e de luat in calcul....
in concluzie
nu vreau si nu stiu sa fac aprecieri literare...ce am inteles eu este ca si tu esti adepta daruirii totale...retine "si tu" :) ceea ce spune multe despre tine...numai cineva care simte intens poate avea astfel de trairi si de revelatii...uite asta era cuvantul corect...revelatia propriei noastre (re-?) descoperiri....sau a alter-ego-ului nostru...poate ca si tu esti in cautarea sufletului pereche...sau poate deja l-ai gasit si i te dedici in totalitate...
Vai, vai, vai! - de tatiku la: 26/08/2006 13:28:31
(la: Un joc.)
Copii nedisciplinati ce-mi sunteti. Cum pleaca tatiku putin prin curte, cum aveti prea multa fantezie..:)
Hai sa reluam. Repet conditiile si contextul, poate nu am fost prea clar.
Cel ce sta langa voi nu e sosie, nici dublura ci voi insiva. Acelasi om. A avut aceiasi viata. E ca si cum, sa zicem, ar fi constinta voastra, oglinda voastra. NU e un ALTER EGO, asa ca, in mod normal, orice l-ati intreba ii stiti raspunsul. Cu toate astea, daca asa ceva se intampla, nu se poate sa nu intrebi ceva.
Hai sa ne imaginam. Sa stiti ca jocul are un pic de transcedental, de metafizic. Nu va temeti sa va deschideti inima. Nu va temeti sa fiti umani. Chiar daca nu puteti scrie ceea ce va vine in minte, fiti in ton cu jocul si nu fiti simpatici, ca nu e asta scopul.
Mai incercam o data?
Apoi, o sa trecem la etapa a doua. Mult mai profunda....



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...