comentarii

altoirea ciresului


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ciresii de mai.. - de Ivy la: 17/05/2005 21:25:55
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
imi amintesti de copilarie..

de livada cu ciresii de Mai...apoi urmau cei din Iunie..Da parca tot pe cei din mai ii iubeam mai mult..

ma cocotzam si nu ma mai coboram de acolo decit cind simteam ca-mi plezneste burta..

si visinii..o my god...ce nebunie..

Vreau acasa, la mamaaaaaa!!!! :-(((((((

bella e ocupata rau azi...am zis eu..sa vina ca lipseste sarea de la cafenea..:-)
#49552 (raspuns la: #49549) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cind infloresc ciresii in Jap - de Cassandra la: 10/10/2005 13:51:39
(la: Stie careva cand se tine festivalul)
Cind infloresc ciresii in Japonia. Sint mai multe festivale din cite stiu, in functie de regiune. Poti calatori prin Japonia si sa vezi ciresi in floare si sa participi la festivale, din ianuarie pina in iunie se pare.
Iata un link:
http://gojapan.about.com/cs/cherryblossoms/a/sakurafestival.htm

Ciresica are mere....si nu pe - de daydreamdalia la: 14/10/2005 17:58:59
(la: Mister Cafenea !)
Ciresica are mere....si nu pere ca pericica, azi mere maine ...mere ? oare sa astepte ciresel pana maine sa-i placa perele, sau sa apeleze instant la pofta de pere ?, poate ciresica are doar cirese :))), poate de fapt ciresica nici macar e o ciresica, sau e o ciresica numai pentru el, sau e numai ciresica secundei prezente...nu, adica NU!, pai asta distruge axa bipolara mileniala ciresica/ciresel, cieresica trebuie recosiderata, la fel si pofta de cirese, nici macar pofta nu stie daca a fost a lui....poate ca si ciresel are mere (holly shit..chestia asta incepe sa ma depaseasca :)), de ce nu ar vrea ciresica merele lui ci doar el pe ale ei? :(, uff...ia sa vedem variante...

1) saliveaza pana-i trece
:))) prinde un filozof chinez si il bate pana-i spune spilu' cu renuntatul la dorinta si multumirea care vine dupa (logic daca nu vrei nimic si ai ...nimic...pe undeva ecuatia e perfect balantata), poate ce ciresel e de fapt economist si face calculul efortului necesar si curba satisfactiei, sau inginer si calculeaza randamentul pentru respectiva ciresica, sau poate observa si restul de ciresici (oricum o va face mai devreme sau mai tarziu) si reia dilema la o scara mai mare...
-aplicandu-se legea lui newton merele alea devin Castraveti sau teci de fasole:)), nuuu asta nu e pentru cinreselul nostru candidat la mister, orice inclinatii geriartrice nu pot fi un lucru bun.


deci

un ciresel n-are sanse la mister asa ca tre' sa fie vb de un CIRES iar pentru un cires o singura varianta din cele propuse e acceptabila, o seduce, dar ea fiind doar o ciresica si nu o cireasa o sa fie parasita la primul semn de existenta de mere de alta nuanta...ca sa nu vb de forma
#78697 (raspuns la: #78386) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ciresel & Ciresica - de Intruder la: 15/10/2005 01:39:39
(la: Mister Cafenea !)
ciresica are mere;
ciresel
vrea si el.
ciresica face fitze
si "ba da"
si "ba nu" zice...
ciresel n-are rabdare
nici lamai de consolare!
ciresica-i infuriata,
pentru c-al ei, ciresel
(care-i om si el...)
are un prieten din armata
si se duc s-o faca lata
prin hambare si livada...
ciresica-i suparata
ca n-a dat si ea un mar.
cireselu' bate-n poarta
din livada merelor...
ciresica iese-n strada
cu merele dupa ea
si-ntr-un magazin anume
parc-un melc si-ar cumpara!
dar cand vede sus pe rafturi
ditamai moluste mari
ciresica isi da seama
ca a dus un trai amar...

si de-atunci e pace-n casa:
ciresel mananca mere
din livezi, de prin hambare;
ciresica-i bucuroasa
c-are melcul ei cel mare!
(cegherap!)

morala: nu gusti merele daca melcu-i cat cireasa!

p.s. stati linistiti, voi continua in proza pe conferinta asta daca n-o sa fiu provocat!


#78890 (raspuns la: #78386) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ciresel & Ciresica (2) - de Intruder la: 15/10/2005 13:20:56
(la: Mister Cafenea !)
ciresica are mure
dar le pierde prin padure;
ciresel nu-i la reduta
cand i-atata lume multa!

ciresica 'geaba da
gemul demult se usca,
ciresel s-a plictisit
de gemu-i zaharisit...

daca plopu' face pere
ciresica ia din ele!
ciresel ia din rachite
micsunele despletite...

murele s-au terminat,
ciresele s-au mancat;
sus in plop mai is trei pere
cine s-ajunga la ele?

ciresica le-ar manca
colo sus de s-ar urca!
dar s-a lacomit la pere
si-acum n-ajunge la ele...

Dumnezeu de sus e mare
si-are pentru fiecare
cate o para malaiata
sau borcanu' cu dulceata...




#78928 (raspuns la: #78913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ciresica are mere Ciresel vi - de Honey in the Sunshine la: 19/06/2006 18:14:20
(la: Intrarea permisa numai cu copilul)
Ciresica are mere
Ciresel vine si cere
Ciresica nu se-ndura...
Ciresel vine si fura!
Cate mere a furat...
Ciresica s-a-ntrebat (parca...) :))
________________________________________________________
What if nothing exists and we're all in somebody's dream? Or what's worse, what if only that fat guy in the third row exists? - W. Allen
Ciresul din fata casei - anisia - de Lady Allia la: 16/07/2008 11:18:52
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )

…altoit cires înflorit


din fire de-ndoială i-am împletit
scorbură răşinoasă cireşului din faţa casei
plantat prea de timpuriu
în nisipul de printre pietre…
l-am udat cu zeamă de viţă nouă,
l-am prăşit cu mâna goală
şi s-a prins!


din fire de păr încărunţit i-am cusut
frunze vii pe crengi cireşului din faţa casei
zdruncinat prea des de cutremurul
din nisipul de printre pietre…
i-am lipit un altoi cu răbdare,
l-am sprijinit cu mâna goală
şi s-a îndreptat!


din gânduri şi soapte i-am decupat
flori de unt cireşului din faţa casei
naufragiat de o furtună fără vânt
în nisipul de printre pietre…
i-am pus numele tău,
l-am mângâiat cu mâna goală
şi a-nflorit!

.....................

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/12271/ciresul-din-fata-casei/1

.....................

cu tot dorul meu de tine fata draga cu suflet de primavara!
eu vazusem in ciresul in floare - de andante la: 06/06/2009 12:20:04
(la: Ciresi in floare)
deja preschimbarea in dor, de asta ultima fraza mi-a parut un pleonasm

"voi fi ciresul tau in floare pana in ziua cand ma voi preschimba in dor."
zaraza - de rumm la: 26/01/2010 13:41:45
(la: Vreau sa plantez un pom)
din cate stiu eu,ciresul e de fapt un visin altoit, de accea nu cred ca se poate incrucisa prin polenizare, ci doar prin altoire un visin poate deveni cires.cred ca pomul tau e visin, o fi fost greseala de tipar...
#519854 (raspuns la: #519825) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
altoit - de sanjuro la: 24/10/2003 02:04:39
(la: Pt Sanjuro)
Pentru altoit trandafiri:
Portaltoiul, (maces, trandafir urcator) trebuie sa fie tanar, si sa aiba ramura portaltoi din anul precedent, (verde). Se altoieste in lunile iunie-iulie, cand deja prima generatie de flori s-a scuturat, (altoire in verde).
Pregatirea portaltoiului:
Pe ramura, (diametrul de 10...15mm)la mijlocul intervalului dintre doua frunze, cu ajutorului briceagului de altoit se practica o incizie sub forma de cruce, pe adancime cat sa ajunga la partea alba, (coaja este verde). Dimensiuni: longitudinal 15mm, si transversal 10mm. In paralel se pregateste mugurele pe care vrem sa-l altoim, (altoiul) astfel:
Se decupeaza mugurele cu o parte din coaja, inclusiv cu partea alba, (baza arata ca un varf de lance). Apoi se desprinde usor partea alba FARA A ATINGE PARTEA VERDE pe dedesupt, se departeaza usor marginile taiate in cruce ale portaltoiului, dupa care se aseaza la loc, peste altoiul introdus. Se leaga strans, spira usor petrecuta pe spira precedenta, fasia de rafie, (lata de 3...4mm)incepand cu 1cm sub baza "crucii", se ocoleste usor mugurele altoi, si se continua pana la 1cm peste "cruce", si se face nod. Pentru etansare se foloseste un amestec de ceara de albine, (in lipsa merge si parafina) si colofoniu, (saciz), care se amesteca in parti egale intr-un mic vas, (cutie de conserva goala)deasupra flacarii de aragaz. Se aplica peste legatura de rafie cand este usor caldut, NU FIERBINTE! Dupa o saptamana-doua de la altoire, se observa daca altoiul s-a prins, (se dezvolta). Daca s-a prins, dupa ce apare prima frunza, care trebuie sa aiba cam 2...3cm, se reteaza ramura la 1cm deasupra rafiei. Dupa inca o saptamana-doua, se indeparteaza toti ceilalti muguri de pe portaltoi, lasand doar altoiul.

In cazul lamaiului este ceva mai complicat. Se reteaza de la inceput portaltoiul, (obtinut din sambure pus in pamant), si se cresteaza in profunzime, la mijlocul sectiunii. Altoiul trebuie prelucrat sub forma de "pana". Se rascracara portaltoiul, si se introduce pana cu altoiul. Se leaga strans cu rafie, si se etanseaza cu acelasi tip de amestec.

Conditia de baza pentru ca o altoire sa fie reusita este ca sa recoltam altoiul cat mai proaspat, (seva sa nu se usuce).

Vitza de vie nu am altoit, si sincer, m-ar interesa cum se face.

Succes!

sanjuro
Moartea caprioarei - de Ingrid la: 21/11/2003 23:37:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Seceta a ucis orice boare de vant.
Soarele s-a topit si a curs pe pamant.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fantana namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre tarsuri,
Si brazii ma zgarie, rai si uscati.
Pornim amandoi vanatoarea de capre,
Vanatoarea foametei in muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa si grea.

Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Cand va scapata soarele, cand va licari luna,
Aici vor veni sa s-adape
Una cate una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltand si se opri
Privind in jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri infiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea in ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
Vai cum doream ca pentru-intaia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta in genunchi,
Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
Il pravali apoi, starnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile tarzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Cand lasa cuiburi sure si pustii.

Impleticit m-am dus si i-am inchis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb cand tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Cand viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Cand soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai, fara vant alearga frunzarele duium!
Inalta tata foc infricosat.
Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind in maini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc si-as vrea ....
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt ii focul! Si codrul, ce adanc!
Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!


Nicolae Labis

Despre fotografie - de Dinu Lazar la: 23/11/2003 01:43:54
(la: Despre fotografie)
Tehnologia realizarii imaginii nu are nimic comun cu arta fotografica in sine, adica salturile tehnologice nu au schimbat nici perceptia imaginii nici modalitatea de comunicare a imaginii.
Cel putin nu brusc.
La inceput se faceau scrijelituri pe peretii pesterilor; apoi se sculpta in piatra; aparitia papirusului si a tocului nu au modificat nici ce se scria si nici cum se recepta ce era scris.
Aparitia tocului cu rezervor sau a pixului au permis ca o poezie sa poata sa fie scrisa foarte bine si la closet sau in transee; asta nu schimba poezia in sine.
La inceput fotografia se facea cu placi de cupru care trebuiau sensibilizate la locul fotografierii; fotograful avea un cort negru in care prepara placa si o developa apoi; aparitia placilor pe sticla cu emulsie depusa la fabrica si a filmului pe suport de celuloid au strinit scandaluri, asta e adevarata fotografie? unde e cortul si albusul de ou?
Fotografia a colectat in decursul timpului importante evolutii tehnologice, salturi si scandaluri care au facut sa curga riuri de cerneala; aparitia fotografiei pe 35 mm si a aparatului Leica a fost la fel de cutremuratoare ca aparitia aparatelor digitale azi; autofocusul, aparitia aparatelor cu exponometru (mai e fotograf ala care nu stie tabela de expunere?) - spuneau atunci cei ce discutau pe tema.
Fotografia e o comunicare. Poarta un mesaj. E o imagine, cu compozitie, culoare, sens, echilibru, perspectiva, indiferent cu ce e facuta, cu un aparat foto cu burduf verde si lemn de cires de trandafir sau cu un aparat foto digital sau cu inelul de la mina.
Problema reala e ca in poezie ; democratizarea si ieftinirea pixului nu au dus la cresterea exponentiala a numarului de poeti cu adevarat buni.
Si in fotografie, in Ro cel putin, usurinta de a face poze si cu telefonul nu a dus la aparitia unor fotografi buni sau a tone de fotografii senzationale. Poate ca numarul pixurilor si al aparatelor nu modifica numarul creatorilor care pot sa se exprime.
Aparatul de fotografiat evolueaza, se inglobeaza in alte obiecte, poate sa si dispara si sa se transforme in alte scule; comunicarea cu imagini, va evolua si se va dezvolta, dar mai greu - ca in Internet, usurinta de a te exprima si de a transmite si de a crea pare mai favorabila celor ce nimic nu au a spune.
Marirea exponentiala a usurintei de comunicare si a modalitatilor de exprimare vor duce la cresterea in aceeasi masura a zgomotului de fond si a rateurilor de tot felul, nu la aparitia a mii de rembranzi si matishi pe centimetru patrat - dar in nici un caz nu vor duce la disparitia fotografiei, care mai are ani buni inainte. Momentan se schimba dalta, ciocanul si peretele pesterii cu pana si papirusul. Si?
Oricine va putea mizgali mult mai simplu. Asta e.

Dinu Lazar
Unicatul - de Dinu Lazar la: 12/12/2003 02:14:52
(la: Despre fotografie)
As face o comparatie intre fotografie si muzica. Este clar ca sunetul inregistrat pe suport de vinil si ascultat pe un pickup Thorens cu doza Shure cu diamant eliptic si trecuta printr-un preampli cu lampi si ascultata cu un amplificator cu tranzistoare cu germaniu si efect de cimp si niste boxe de 50Kg bass reflex Infinity din mahon nu exista altfel si nu poate fi imitat de un sidilica sau de un empetrei.

Imaginea, ca si sunetul, e chestie de kultura. Cine are noroc, bani si stare si stie ce e aia marea calitate, va face fotografie pe planfilm cu un aparat Tachihara de lemn de cires japonez, cu burduf verde si balamale de bronz.
Cine nu, va face poze cu telefonul sau cu idiotenkamera si asta e.
Exista mai multe lumi paralele, asa cum exista sau ar trebui sa existe mai multe religii. Damblaua vine cind apare unul si zice "aia e o prostie" sau "nu asa se face asa ceva" sau chestii d`astea.
Comparatia cu gemu` mi se pare grozava, dar din pacate suntem imresurati din toate partile de chestii facile, lipsite de gust si amatoricesti, si in mare parte, mai ales in Ro, chiar daca ai vrea, nu poti sa faci ce ti-ar place, pentru ca nu ai bani sau timp... sau stare, ca vine cite unu` sau cite o zi si iti ia starea si asta e o tragedie...
#6446 (raspuns la: #6442) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pantalonasii cu puiuti - de Alice la: 05/01/2004 09:40:22
(la: forever)
Ca veni vorba ...
Mi-amintesc ce cam uitasem.
Pantalonasii cu puiuti ...ce-i mai uram, cum ma strangeau. Facuse Buna la elastic nod amar care-mi intra in piele hotarat, lasand un semn rotund si mancacios, la zece milimetri de buric.

Si erau scurti, dar pantaloni, iar "ei" crapau cand nu vedeau chiloti atuncea cand priveau sub fusta mea, de jos, de sub cires.

In cires...
Vedeti, exista stransa legatura intre cires si-al meu elastic la pantalonii cu puiuti.
Cand venea vremea de ciresi, urcam in pom de fiecare data prima, zdrelindu-mi coate si genunchi, purtand strategic, pantalonii cu puiuti...:)N-aveam mai niciodata scara, sau ne era enorm de grea si cin’ cu scara in cires urca era un prost.

Acuma, fix in varf.
pai, spanzuram acolo, un om de carpa prea urat si-apoi ma speriam eu insami, de fiecare data ce-l zaream, clipind chioras la mine, de printre cirese.
Apoi carabaneam la fructe-n san si ma miram, vazand cum creste burta ca la vite, cand le scapi la lucerna si trifoi.
Da. Elasticu-si facea treaba lui tinand burtica sa nu pierz ciresile.
Elastic strans, ce chinuia ca naiba un copil ce blestema in chin sa moara nodul si nu ceda defel durerii...

Intr-un final, castron de tabla zmaltuit primea fo kila-doua de cirese mult-prea-ochioase.
Acuma, apa proaspata venea, si tot asa, vreo cana-doua, marmorata.
Alt gand aveam, ’nainte de sfanta imparteala, nu sa le spal.

Miraculos, ciresele cresteau sub apa si imi luceau ca fermecate.
bagam in apa mana sa n-o tulbuir, cu doua dejte dibuiam codita si-apoi trageam cireasa-ncet, pan’ la oglinda apei.

Dura putin...

S-apoi samanul sufla-n inalturi inima ciresei, ca semnal!!!
Mancam cu pumnii amandoi si maraiam ca fiare mici, de pofta si de bucurie.

Atunci uitam cat ma strangeau, uitam de nod, de pantalonii cu puiuti ce-mi piuie acum din departari.


Aleg sa fiu ce sunt, aleg o clipa din prezent, de dragul celei care-am fost, sperand in ce voi deveni,nicicand pierzandu-ma.
Caci ma intorc la mine azi in ieri sau in alaltaieri, cu usurinta unui zambet.Copilul din cires, adolescenta agresiv-timida, femeia ce inca nu mi-am devenit, sunt toate EU intortocheat - un joc in flori, in praf, pe pietre sau in nori.
Nu stiu sa zbor, dar port pe limba gustul inaltului ...am fost mereu mai mult de-o schioapa, c-o secunda.

...ca maine-i doar exact ce nu vom sti de se va naste.
...iar ce ne-a fost deja-i cu noi, ACUM.
Bunica mea are cancer, se par - de alexbrie la: 18/05/2004 06:01:43
(la: Despre viata si moarte)
Bunica mea are cancer, se pare; ea nu stie; ai mei nu i-au spus, sa nu ii amarasca putinele zile ramase; ma simt aiurea scriind lucrurile astea aici; am fost socat sa aflu ca peste cateva luni sunt sanse mari sa nu o mai gasesc. Incerc de atunci sa imi inchipui ce va fi dupa.
De cele mai multe ori cred ca "dupa" inseamna nimic; inseamna intuneric si liniste. Uneori cochetez cu ideea raiului traditional, cu pajisti de iarba verde, ciresi, copii jucausi si batrani sfatosi. Steinhardt scria ceva de genul "fiecare are, dupa moarte, parte de ceea ce crede".
M-ar ingrozi asa ceva, nu pentru mine, ci pentru cei dragi mie, care poate nu cred. M-ar ingrozi de asemenea gandul reincarnarii in lumea asta pornita spre autodistrugere.
Asa ca sper intr-un sfarsit linistit si frumos pentru toti; si sa ne vedem cu bine pe campiile inverzite.
Eterna si fascinanta intrebare I: Back digital pt vechile SLR-ur - de (anonim) la: 30/05/2004 10:40:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Raspunsul e simplu; iarna nu-i ca vara si captorul nu-i ca filmul.
Daca pentru aparatele cu planfilm de format 6x9 cm si mai mari exista tot felul de adaptoare, care pot sa aduca un aparat din lemn de cires si balamale de bronz, facut acum o suta de ani, in era digitalului, prin schimbarea casetei de planfilm cu o caseta digitala, chestia asta nu cred ca se va intimpla si cu aparatele SRL pe 35 mm vechi concepute sa mearga pe film, din motive tehnice si economice.
In primul rind, un astfel de sistem - un "film digital" - poate fi rentabil daca e facut in mare numar; ori, fiecare aparat pe film din cele peste 3000 de tipuri existente e diferit de celalalt, la unele se scoate capacul, la altele nu, la unele distanta de la cartusul filmului la fereastra de expuere e una, la altele e alta, si ca sa informezi captorul ca a inceput ciclul de expunere trebuie contacte speciale si poate si o comanda speciala - asta e de fapt primua mare piedica.
Apoi culoarea captorului si reflectivitatea lui sunt diferite de ale filmului, si deci masurarea TTL pe film e grav afectata, daca nu chiar imposibila - cea cu blitul e sigur imposibila.
Lucrurile evolueaza rapid, si daca deja poti sa iei un aparat nou de 3 MP cu foarte multe facilitati de ultima ora cu sub 200$ nimeni nu o sa cumpere un adaptor digital pentru un aparat pe film de acum 20 de ani care si-a trait viata.
Tehnologia si obiceiurile evolueaza extrem de rapid si costurile scad pe zi ce trece; un aparat de 6 MP reflex costa azi 1000$ si acum 6 ani primul aparat digital reflex din seria DCS de la Kodak, care avea 1,4MP costa 40.000$.
Comparatia ar fi cam asemanatoare cu o intrebare de ce nu se fac motoare moderne Euro4 sa se puna pe masini vechi; raspunsul ar fi ca nu se merita, celelalte piese isi dau duhul si ramii cu motorul sa-l tii in dulap.
Fotografia mai e si o chestie de placere si de stare; multi prefera sa tina in mina un aparat ultramodern mic si elegant care inglobeaza o minunatie de tehnologii si care ofera posibilitati extraordinare de fotografiere, masurare, iluminare si care mai are si un obiectiv luminos si calculat pentru un captor anume, decit sa se complice altfel.
Si la urma urmei piata reg(u)leaza cererea, cind o sa se faca o manifestatie monstruoasa cu tulburari de strada si grevisti ai foamei dintre fotografii romani in fata la Canon Romania, in care o sa se ceara captoare digitale sa se adapteze la aparatele vechi, poate se vor gindi sa produca, pentru piata dacica, si asa ceva, desi am mari dubii.
Desi orice e posibil...
#16013 (raspuns la: #15971) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ciresica - de Belle la: 23/06/2004 15:42:53
(la: Viata e o joaca)
si ca o gluma pe care probabil ai auzit-o deja ... care e diferenta intre baieti si barbati: pretul jucariilor ;)
Copilarie imi amintesc... - de DESTIN la: 27/07/2004 06:25:18
(la: Amintiri din Copilarie)


...mirosul de otel incins, ulei si aburi fierbinti al locomotivei cu roti
uriase in Gara de Nord.
Pufaitul dublu al pompei de aer a locomotivei
Mecanicul cu fata manjita rezemat in brat in ferastra locomotivei
Fasii de fum trecand
Nu va plecati in afara
Campiile rotindu-se ca spitele unei roti uriase in fereastra rapidului.
Gogosile cu dulceata, imense, pudrate cu zahar din gara
Sarmele de telegraf alunecand in sus si-n jos, in sus si-n jos.
Mirosul fumului de locomotiva.
Cantonierii saluta trenul ce trece
Sunetul cand trece trenul pe un pod
Copiii goi unsi cu noroi pe malul raului
Sunetul gaurii din toaleta vagonului. Nepas, -se penker, -ende, -
HORRRSSS!
Mirosul sapunului lichid.
Clinchetul ciocanului cu maner lung pe roti dedesubtul vagoanelor
Branza Lica
Teiul aprins de trasnet la marginea drumului
Padurea de pe dealuri...
Bunica, cumparand stergare inflorate de la coperativa.
Taranii cantand in carciuma
Virtuosii la dramba si tambal vioara si ea prezenta...
Latrina din fundul ograzii
Gramada de balega din dosul grajdului, langa usita
Seara in carciuma, sub lampa de gaz din tavan, povesti ,fum si rachiu...
Indopatul gastelor seara in bucatarie
Berzele de pe stalpul de telegraf, care mananca tot timpul fin'ca se caca
tot timpul.
Strabunica de 96 de ani, ce trebuie sa bea ceai de dude, ca e constipata.
Are odaita
ei in ograda, langa cuhnia de vara.
Fragi cu smantana
Pui la frigare (prins din ograda, hranit pe ulita, cu rame, baligi,
samd)
Ploaie de vara, fulgere, tunete, trasnete.
Mirosul aerului dupa ploaie.
Hrighi parfumati culesi in padure dupa ploaie
Hrighi prajiti pe plita cu burta in sus, cu mujdei in ea, ca in
Calistrat Hogas
Ladita cu cas framantat, iute la gust, de mancat cu ma'liga si scrob
Cotcodacitul gainilor, cantecul cocosilor, cardul de gaste de pe linia
satului
Pui, pui, pui! Bunica, chemand seara gainile de pe ulita.
Pisicile miorlaind dimineata sa le dea paine cu lapte
Cei doi caini jegarati ce numai ploaia ii spala...
Soarecii duruind nucile in pod
Hai sa ne jucam pe toloaca
Du-te si vezi pe unde s-au ouat gainile sub cerdac! Ce loc plin de
gainatzi!
Culege niste porumbi. Incearca-i cu unghia, sa aiba lapte!
Du-te si spune-i lui Mos Ilie sa puie zitzul la caruta, mergem la
moara...
Dimineata la mos Ilie, ciorba de fasule pestrita cu ma'liga rece
Scroafa cu purcei tavalindu-se in glod
Trecem cu caruta si oprim la balci...
Radioul cu baterii multe. O cutie intreaga. Baterii late
Vocea Moscovei in idis: Fiecare picatura de sange evreesc va fi
razbunata...
Cei 12 pruni dela gard si cazanul de facut rachiu...
Tare mai e spinarea calului, cum sa-l pot calari?
Crupa lata a calului lepadand baligi in mers
Norul gros de praf ridicat de o masina intrecandu-ne
Kaisersemmel (chifle crestate) proaspete la Itcani
Se lasa bariera, trece trenul
Taranusii in pielea goala calarind in apele limpezi ...
Zornaitul prundisului in apa raului
Jules Verne citit dupa amiaza pe cerdac...
Batranul si maretul pom cu ciresi negre, mici si amare dela potcovarie
Sina fierbinte potrivita pe roata de potcovarul negricios
Potcoava fierbinte pe copita ce fumega si sfaraie
Fetita potcovarului, tinuta strans intr'un cotlon, ferindu-ne de o
ploaie de vara
Sunetul indepartat al trenului trecand noaptea pe vale...
Te-ai tras cu trenul? Te-ai tras cu tramvaiul?
Nucul mosului de peste drum
Manualele de fizica din grinda ale baiatului dascalitei
Fantana cu lant din fata curtii dascalitei
Sunetul caldarii lovind fata apei, sunetul lantului
Mustata pe oala a lui badea Stefan morarul cel posac
Mirosul de malai proaspat, de moara si tacanitul pietrelor de moara
Batoza cu cureaua lunga de transmisie si oamenii indopand-o cu spice la
treierat
Mirosul de curatenie in odaia mare si sunetul pendulei
Trenul departe in vale la Burdujeni vazut dela fereastra
Zgomotul asurzitor al ciocanelor lovind tinicheaua
Izul usturator si lacrimogen de amoniac in pisoarul public de sub
tinichigerie
Mirosul de masinarie noua, mirosul cauciucurilor
Muzeul militar, toate sunt de culoarea prafului. Dece?
Duminica a.m. la Cismigiu. Sirop cu sifon. Chefir la Buturuga. Cu barca.
Pestisorii rosii
Scranciobul. Tata, m-a batut ala! Descurca-te singur, pocneste-l si tu.
Duminica p.m. Miting aviatic la Baneasa. Papana, Bazu Cantacuzino
Luna Bucurestilor. Belinograful transmite poze prin telefon.
S'a deschis Muzeul Satului. Circul Medrano



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Daniel, - de (anonim) la: 27/08/2004 05:08:02
(la: Gustul rosiei romanesti)
Curios , doar francezii nu aproba ingineria genetica...chiar se simte diferenta?!

Ele nu au gust datorita faptului ca sint culese (in America) foarte devreme, in totalitate verzi, iar cu ajutorul unor gaze emanate prin fumigene sint coapte in timpul transportului prin camioane sau vagoane iar in final gazate in timpul depozitarilor de catre intermediari sau diferiti brokeri de vegetale.

Imaginati-va ce preturi exagerate ar fi daca ai pune muncitori la sortarea lor prin campuri si culese rosu (aprins/copt) sau putin soft. (daca nu le vinzi in doua zile poti spune adio sau bani pierduti)

Oricum, nu spuneti ca exista un singur fel de rosie in lumea dezvoltata (cele fara gust sint puse la vinzare pentru unii cumparatori),...dar sint unele sortimente vindute cu coarda si frunze pe ele sau cherry tomatoes care au acelasi gust cu cele din tara dar pretul poate fi dublat sau triplat comparativ cu cele industriale foarte ieftine.

Eu platesc $5.50 un Kg la mici agricultori strinsi intr-o piata, trebuie sa conduc masina vreo 40 min pentru a ajunge la ei (se string acolo numai Duminica) si au acelasi gust cu cele din Romania.

salutari,
sixpack

PS.
Lasa rosiile din Romania.
Cind vei gasi un vierme in prunele, merele sau ciresile frantuzesti ? NICIODATA.
#20445 (raspuns la: #20440) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle, à propos de naftalina... - de Jimmy_Cecilia la: 13/09/2004 23:16:00
(la: Roman despre diaspora?)
o agheti in pungutze pe crengile ciresului sau a copacilor.. si nu mai vin tzarcile sa manânce fructele... si reuseste! :))
#22107 (raspuns la: #22101) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...