am dori

Decit "to long" din engleza, care nu apare in aceleasi contexte cu "dor" din romana, ar fi fost mult mai indicat exemplul din portugheza "saudade" care ar cam acelasi sens din romana si apare si cam in aceleasi ocurente contextuale. Ar fi indicat sa nu mai faci apel la dictionarele bilingve atunci cind incerci sa explici anumiti termeni pentru ca aceestea nu sint cel mai indicat instrument de lucru intr-o analiza semantica serioasa. Mai mult decit atit, in cazul unor termeni care au mai mult de un sens, este bine sa se cerceteze ananuntit atit etimologia, cit si contextul cultural in care apar si functioneaza. Evident, pentru o mai mare siguranta trebuie sa ai in vedere, in afara de inrudirile culturale si genealogice dintre limbi, limba materna, cu toate variatiile sale, in acest caz ar fi indicat nivelul diastratic. Oricum, faptul ca nu accepti niste idei concepute si ca ai spirit polemic este un lucru foarte bun, dar, retine ca lingvistica este, inainte de toate, o stiinta, nu un subiect pe marginea caruia se pot face varii speculatii in sprijinul carora nu sunt aduse argumente solide. Daca vrei mai multe detalii sau o bibliografie despre studiile contrastive si despre semantica, in general, adresa mea este : veramanole@yahoo.com

Ai perfecta dreptate, echivalentele substantivului " dor" si verbului "a..fi dor" exista si in limba ebraica, cu exact aceleasi sensuri.

In limba engleza exista si termenul 'to miss" pentru a exprima dorul. "I miss you" este chiar mai des folosit si mai exact decit "I long for you". Am avut ocazia sa invat limba ebraica, unde exista un termen exact pentru "dor" - ga'agu'a sau la plural ga'agu'im.
In limba romana "dor" vine din latinescul "dolor" - durere. Si oare nu este adevarat ca te dor fizic "a pieptului coarde" atunci cind iti este dor de cineva?

erata: pardon, dor in limba romana vine din latinescul dolus, si nu cum am spus din greseala dolor. Daca tine bine minte, trecind cam 30 de ani de cind am invata latineste la liceu, este vorba de dolus - doloris. Scuze, cititori !

De multe ori am fost intrebat if I miss my country, sau if I long for my friends, sau if I wish to go back. Raspunsul meu a fost intotdeauna No. Si totusi, si atunci si intotdeauna mi-a fost dor de tara unde m-am nascut, de prieteni.
Profesorii nostri se referau la folosinta cuvintul “dor” in folclorul si literatura romana. Gasiti un singur cuvint in alt grai, care sa-l inlocuiasca, spre satisfactia tuturor, in totalitatea sensurile intilnite la noi.

Dorul, ca si iubirea sint greu de definit. De mii de ani poeti si scriitori incearca s-o faca, spre delectarea noastra.
“Mi-a plecat mindra de luni, mi-a lasat dorul prin pruni si dragostea prin aluni.”

Iata cum am distrus toata “poezia” mesajului meu anterior, …da, cel cu fasolea.

Interesant este ca acum doar o saptamana am vazut un film (Blue Diner) pe canalul PBS despre cativa imigranti din Puerto Rico care au si ei un dor cu care se laudau ca nu poate fi tradus in engleza: añoro. Deci romanii nu sunt singurii elitisti pe tema dorului.

Sespre "dor" s-a mai discutat aici: [Prejudecata despre cuvantul "dor"]

Pai nu poti sa spui dor decat cand iubesti ceva, mai mult sau mai putin, sau cel putin asa crezi tu.
Mi-e dor de o vacanta acum.

Ce se intampla cu Romanii? Nu mai descoperim nimic interesant despre noi insine ? Ceva REAL, legat de lumea moderna in care traim si care sa ne aseza pe o alta treapta intre natiuni? Trebuie sa ne intoarcem tot timpul la clisee de genul "Numai noi avem cuvantul dor" si altele de acelasi gen? Cine altcineva decat noi este interesat de asta? Cred valorile culturale, creativitata au valoare atata timp cat sunt perpetuate in prezent , nu sunt doar amintiri menite sa ne tina amortiti , incapabili de nimic cu adevarat demn de admiratie.

ce dor de casa!

Mi-as dori si eu ca, peste ani si ani de zile, elevii mei sa vorbeasca cu atata drag de mine. Atunci voi simti cu adevarat ca ceea ce am facut nu a fost in zadar.
Oricum, daca ti-a fost atat de draga si daca ii porti atat de mult respect, poate ca o scrisoare de multumire ar fi mai mult decat suficient. Sunt convinsa ca si dumneaei se intreaba pe unde sunt fostii sai elevi, ce fel de oameni au ajuns.
Ma bucur sa vad ca majoritatea oamenilor au doar cuvinte de pretuire pentru dascali.

TARA
In tine nu mi-e dor de nimeni,
Pamant apus în somn
Prin verzi orbite,
Si sunt straina daca trec hotarul
Pletelor tale obosite.
Eu numai limba ta
O stiu vorbi in vis
Si spune basme numai pentru tine
Prea trecatoru-mi paradis,
Prea trecatorule stapane.
E frig afara
Si e ceata deasa,
Se face seara,
Timpu-ncet se lasa,
Dar cat de bine si de cald e-acasa,
Cand unul altuia ne suntem tara.

Ana Blandiana

Glumesc desigur...
Dar macar pentru noi acolo era pace...
Imi este dor de sarbatoarea de 23 August, defilarile, de 1 mai,dupa care lumea mergea la iarba verde si minca mici si bea bere.
De felul cum stiam sa apreciem bucuriile si cum ne faceam bucurii mari din lucruri mici.

Si de grupurile de americani numiti Ambasadorii Prieteniei care ne vizitau scolile si tara desi erau grupuri de cintareti religiosi, si le placea la noi. Macar atunci Rominia era mai interesanta pentru restul lumii, chiar si numai de curiozitate ``ce se petrece in spatele la Iron Curtain``. Parca eram mai respectati ca natiune de restul popoarelor.

Buna dimineata Parinte Iulian,

As dori sa stiu ce credeti despre:

-Schisma produsa in sânul Bisericii Anglicane, când a fost hirotonisit un preot homosexual si care este pozitia bisericii ortodoxe fata de preotii homosexuali
Noi am avut aici pe forum un subiect despre aceasta:
http://www.racovitan.com/luneta/node/view/432

-celibatul impus preotilor catolici

Daca intrebarile mele va socheaza, am sa înteleg daca n-o sa-mi raspundeti.

Am citit cu mult interes mesajul Dumneavoastra despre preotul muncitor, cunosc biserica de pe Jean Bauvais, eram si eu obisnuita, din 1973 pâna in 1978 când locuiam la Paris. Eram acolo in familie..
Mi-a lipsit mult, dupa ce am plecat spre Sud..

Multumiri anticipate si numai bine,

Ce frumos ar fi daca ar fi asa.
Din pacate sunt atitea tristeti si nenorociri in lume
ar trebui ca fiecare sa aiba un Dumnezeu al lui care sa il/o poarte pe brate.
Cred ca suntem singuri si ca nasterea noastra este doar o intimplare biologica , un amestec cromozomic...
Cred ca oricit de confortabila ar fi ideea unei puteri mai presus de toate, este doar o idee care ne poate mingiia in momente de tristete si disperare.Suntem aici nu pentru a indeplini o misiune( the "psichology of meaning" este numai o forma de terapie), ci doar a exista si atit.
Ca noi dorim sa ii dam o menire, ca aceasta idee ne face sa ne simtim mai bine cu noi insine -- da asta nu contest.
Ideea de Dumnezeu, oricit de frumoasa si mingiietoare ar fi pentru noi, este din pacate doar o idee.
Totusi ,mi-as dori atit de mult sa ma insel....

Sarmi

må dore sufletul cå nu vorbeste romåneste, nu pentru-cå numai eu sint romåncå,dar este bine så stie så vorbeascå pe unde se duce, este bine så stii så deschizi gura ,pe mine m-a ajutat foatre mult in viatå så vorbesc 5 limbi stråine cursiv, este un plus si este usor in viatå si så studiezi si så cålåtoresti.acum cu globalizarea prinde bine. succes.si nici o datå nu e tirziu.

...ooo, cit mi-as dori sa gasesc vreo asemanare in afara faptului ca pe amindoi ne-a luat vintul...

PS
diferentza mare e ca eu am plecat( zburat) cu avionul, el cu trenul...!

Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)

Frati romani.
Cuvintul Dor este un cuvint ebraic care inseamna " Generatie" El exista de citeva mii de ani pina la Hristos. In Israel Exista citeva orase antice cu aceasta denumire si cel putin trei ce contin terminatia Dor.
Alte detalii pe sit iatp.md/arsdor

Dolores-ul spaniol, sau "dorinta de a fi acolo unde nu esti" este cu totul altceva si nu trebuie confundata cu nimic din alte limbi.
Cu profunda responsablitate fata de carte si cuvint Ghenadie Sontu
presedintele Asociatiei Dor

As dori sa primesc ideile celor din romania .

nu ma mai simt în tara acasa...

Contrastul între nivelul de civilizatie între Ro si Franta este net.
Esti "acasa" acolo unde te simti bine, mergem în tara la 2, 3 ani pentru copil, sa-si cunoasca radacinile, pentru cei apropiati (dar preferam sa-i aducem pe ei aici - si ei prefera).
Am fost îndoctrinati la scoala cu dorul de tara dar dorul este un sentiment profund, mi-e dor când îmi face placere.
Dar când revad fetele triste ale oamenilor, mizeria, lipsa de politete din magazine (acum 2 ani asa era), nu pot apoi sa ma mai gândesc cu dor la tara mea.
Voila!!
Cordialement,

O