am sa comand si eu una

"Admin, asta a fost o comanda sau mi se pare mie?"

Ti se pare.

maine merg la nice, profit sa comand si masina, ca in iunie se ridica pretzul, asa ca platesc 10% din pret si-l blochez,
sa-mi vina la sfarsitul lui septembrie, cand o sa ma intorc din yemen si koweit...
si asa trebuie de asteptat 2 luni

ezit la culoare, este mult gris clar metalizat-moda pe aici,
da astea nu-s vizibile de departe...

eu as lua una rosu metalizat..
bacat ca n-au galben canari, sa ma vada de departe si sa
se pazeasca lumea....

:)))
comanda-mi unul :)) ca pana la urma numa asa poate cineva sa scrie cu rost

popix, am primit comanda...:)))
clientul nostru, stapanul nostru.

Cel ce face ceva la comandå poate fi nemultumit, poate fi bulversat, dar e absolvit de råspundere...sau pur si simplu poate refuza in ultimå instantå. Bineinteles, pårerea mea exprimatå aici nu e una axiomaticå !

Picky:
Doar la comanda, cu Altceva-ul clientului.

maan:
Stiam eu...

Sancho Panza:
Brrrr...Ca numai la politica nu m-am gandit.
Ca fara lumina unei decizii frunzele ratiunii se lungeeeesc si se decoloreaza.Ba mai prolifereaza si ciupercile.Parerea mea.

http://partealuminoasa.wordpress.com/2008/07/14/comanda-la-macdonalds-online/

balade vesele si triste, epitafuri idem, pilafuri cu ravase, triolete, limerick de doipsh'ce capitole, compuneri clasele 1-12 cu titlu de la mine sau comandat special, rondeluri categoria lux (matlasate sau ne), epigrame & monograme, felicitari de inmormantare, parodii cu telecomanda, tertzine marimea 11-43, copertzi, haiku si dodoitsu cu scoarte oltenesti, epopei, etc.
la 3 produse - un pastel gratis personalizat.

Nu intocmai.Exista vocale ce pot fi citite sub forma diferita, in functie de pozitia pe care o au in cuvant. De ex: vocala "o", in mod normal ei o citesc ca pe "u"-romanesc ("Romania", ei citestc RUMANIA,"mor"- ceea ce inseamna mama, ei citesc MUR );exista cuvinte ca:"godt" din expresia "like godt"-la fel de bine- ce se citeste GOT, pe cand cuvantul "god" ( ex.: "god dag" - buna ziua- , "God Jul" - Craciun Fericit- , "god smak" - bun gust - ) se citeste GU; iar ca ultim exemplu, cand vocala "o" este citita "o", putem lua cuv. ca: "ordreseddel" -formular de comanda (folosit in comert) se citeste cum se scrie, "produkter" - produse- , "kolleksjon" - colectie- in ambele cazuri in acest cuvant "o" se citeste "o" indiferent ca este situat la inceputul sau sfarsitul cauvantului.

mai exista totodata grupuri de consoane ce se citesc intr-un mod anume determinat.si aici ne putem gandi la:
1) "sk": "skive" - felie- citit SHIVE, "unnskyld" - scuze- citit UNSHIULD
2)" sj": "sjokolade" - ciocolota- citit SHOCOLADA, "nasjonalitet" - nationalitate- citit NASHONALITET
3) "skj": "skjorte" - camasa- citit SHIORTE, " skjort" - fusta- citit SHIORT, "kanskje" - poate- citit KANSHIE
4) "kj": "kjøre" -conduce (masina, tren, avion, vapor)-citit CIORE, "kjærlighet" - dragoste- citit CIARLIET
5) "tj": "tjue" - 20 - citit CIUE

Dan, sper ca aceste cateva exemple sa iti raspunda la intrebarea ta.

Mai intelegeam daca firma care ofera asa ceva era undeva prin SUA. Dar asa... $10 livrarea daca nu esti din Bucuresti. Hmmm ...Si PATRUZECISIDOI de dolari americani pt. un cos cu niste penibilitati... LOL LOL LOL. Cineva sa ii scrie marelui comerciant sa il dea jos de pe norul pe care isi duce viata linistita si roz, crezand ca cineva chiar va comanda cosul lui.

un anume presedinte de consiliu judetean, care si-a dat examenul de stat inaintea bacului, dupa ce o vreme se indeletnicise cu operatul buzunarelor cetatenilor veniti sa-si cumpere cartofi? "Nebuniile tineretii" a comentat, se pare, dom’ Nastase cand a aflat!
E cam acelasi lucru! Si nu ma deranjeaza atat furtul, cat semnificatia pe care societatea civila o da gestului! Ma deranjeaza, in egala masura si faptul ca acuzatorii lui Beuran, ca au fost ei insisi acuzati de subnumitul de aceeasi frauda. Cu alte cuvinte: polite vulgare pe care si le platesc hotii intre ei, prieteni buni de altfel, pan-atunci.
Te-ai mira daca ti-as spune ca la sesiunile de comunicari "stiintifice" o fac pe surzii si se aplauda intre ei? Ca asistentii care cunosc ceva limbi straine sunt obligati sa execute, la comanda (si gratuit), traduceri din reviste de specialitate, pe care anumiti profesori univ. nu le pot consulta ca nu stiu limba? Te-ai mira, daca ti-as mai spune ca apoi, traducerile mot-à-mot se prezinta la respectivele sesiuni cu titlul de inedit? Si ca tocmai asistentii in cauza sunt trimisi sa le sustina (desi numele profului figureaza primul pe lista de autori) ei urmand sa raspunda comentariilor celor ce si-au dat seama de goanga si cer explicatii?
Cazul Beuran e varful unui aiceberg, daca-mi permiteti o comparatie desueta. Pute, ca si-n cazul Bradisteanu. Necazul e ca gangrena se extinde...si ca eu n-am solutii.

Cred ca ar fi in beneficiul atat al autorilor cat si al "consumatorilor" de muzica, daca autorii (si posesorii drepturilor de urmas, in cazul celor disparuti) s-ar asocia si ar incepe sa-si comercializeze muzica direct prin Internet (download), "la bucata" candva in viitor, atunci cand accesul la Internet va atinge "masa critica" ce va permite vanzarea unui cantec cu, sa zicem, 50 de centi.
V-ati intrebat de ce trebuie sa cumparam in continuare un intreg album, desi o facem adesea pentru 2-3 piese care ne intereseaza de fapt. Sau de ce, daca sunt in cautarea unui titlu mai vechi, "off-print", trebuie sa platesc inca si mai mult pt. "comanda speciala" si pt. tot albumul in care vine "impachetat" cu de-a sila, cand ar fi mult mai simplu sa iau doar acel titlu de pe un web-site, platind bine inteles, dar numai pt ce ma intereseaza.
In privinta materialelor video, desi problema se complica nitel, principiul ramane valabil, mai ales in ce priveste filmele mai vechi sau ne-hollywood-iene, care sunt aproape imposibil de procurat, iar daca sunt, preturile bat recorduri.

De ce? vazui alaturi de articol o cauza :
"Stop comparing your looks with others " un fel de "capra vecinului"

o tema interesanta, sa fie adevarat? pe ce criterii si mai ales fapte reale a fost stabilit asta?

sper ca nu pe acelas criteriu ca pt nigerieni...
ca astia sunt cunoscuti ca fura mai rau ca-n codru si excrocheaza pe toti, de predilectie din occident...
In multe tari din UE, asigurarea exporturilor in Nigeria si plata (chiar daca este prin "Scrisoare de credit ferma si irevocabila" nu este asigurata nici de COFACE si nici de Banci; intreprinderi fantoma comanda, fac falsuri de la banca, apoi dispar cu marfa cu tot.. si sa plateasca..

fara sa mai vorbim de mailingul sistematic pe care intreprinderile sau particulari selectionati din UE il primesc prin posta, propunand sa castige zeci de milioane de dolari, pentru a "albi" fonduri destinate petrolului, doar imprumutand contul lor bancar pt transfer si facand o falsa factura pro-forma...
au un numar de telefon si de fax special doar pt. asta

in realitate trebuie sa platesti cca 10.000 euro ca sa deschida ei dosarul, apoi o data incasati in Anglia, intr-un hotel, Mos Craciun nigerian dispare definitiv, cu banii tai cu tot... si cu adresa cu tot

dupa un prieten banchier, excrocheria, hotia si frauda ar fi in Nigeria sportul national.

De asta ar fi nigerienii cei mai fericiti din lume???

Sa intelegem ca romanii fura, frauda si excrocheaza cel mai putin dintre toate natiile si comparat cu nigerienii??? :-))

Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

Tocmai am citit (Time Magazine) ca Napster-ul "nou", cu plata, este pe cale sa-si faca debutul, cu cca 500 de mii de cantece disponibile pt download, urmand exemplul unui serviciu identic oferit deja de Apple Mac ( 200 de mii) si despre care nici nu stiam.

Si care credeti ca e pretul pt. un cantec?
99 de centi!
Aha ! deci nu vorbeam in vant, cineva acolo-mi auzise frustarea inainte chiar s-o constientizez!! (((:
Ceea ce raspunde punctului "justete" din blog.

ps: se pare ca Apple lanseaza si o versiune Windows pt. serviciul lor de music dwnload "a la carte".
Mai e mult pana departe, desigur, dar se apropie ziua cand vom putea asculta la comanda, ieftin si-n mod cinstit, fara piraterie, aproape orice muzica - acest "obiect de lux" ce da vietii multora sare si piper, nu-i asa, Daniel? (:
Apropos, ai reusit sa gasesti muzica din acel commercial, pe care-o cautai? De ce nu-l pui intr-un attached video-file...poate ti-o gasesc..

De ce nu ar ride tinerii romani la un banc in engleza? Din acelasi motiv pentru care nici alti tineri din alte culturi, vorbitori nenativi de limba engleza, nu ar intelege care e poanta. E doar chestie de cultura specifica, nu de educatie.

Si inca un lucru: nu s-a mentionat aici despre ce fel de banc e vorba. Daca e traducerea unui banc romanesc atunci avem de-a face cu necunosterea suficienta a limbii. OK?

Eu traiesc si lucrez in prezent in statele unite si am colegi de serviciu americani get-beget si un hispanic. Ei bine, el e singurul care intelege in mod direct poantele pe care le traduc din limba romana fara adaptari de rigoare (iar in ultima vreme intelege direct in romana). De ce? Pentru ca si poatele pe care mi le spune el sint foarte asemanatoare ca inteles si mod de abordare. Ceilalti colegi simuleaza risul pentru ca ride hispanicul Antonio de se sparge. Multe expresii au intelesuri comune intre romana si spaniola, exista similaritati de termeni chiar si in jargon. In acelasi timp primesc glume pe mail de la americani si nu pot spune ca sint pe jos de ris, pentru ca eu percep altfel ceea ce ei considera extremely funny. Uitati-va la japonezi, care au un mod cel putin ciudat de a ride toti in cor, la comanda.
Umorul e o chestie de cultura, ma repet. Odata format, sa zicem, intr-o cultura e cam greu sa te adaptezi si sa inveti sa rizi, cel putin asa cred eu dupa 2 ani de contact cu altfel de umor si mentalitati.

...secret, ma' ntzelegi, 'mneata'...

Da roshu-i bun, pe placu' nobilei inimi ce-o tainuiesc in pieptu-mi de
Arama..aaa, Aramis.

Iti place vinu' frantuzesc? Tant pis ou tant mieux! Sa-ncepem cu un Cotes du Rhone din '96, pana s' aduna lumea...eu il comand si tu-l platesti, sau invers, tu-l platesti si io-l comand.

Glumeam...comanda-l tu si sa speram ca vine d' Artagnan cu galbeni...

Hai noroc!

Fiecare regim ,democratic sau nu are asa numita "politie politica".Vezi cazurile de asasinate politice ca cel al lui Martin Luther King asasinat aranjat de "intelectualii" de la CIA,iar despre verticalitatea literara a lui Dinescu,Paler care stateau in vile din cartiere rezidentiale ale Bucurestiului nici nu poate fi vorba.Paler a publicat ce a vrut inainte de '89 iar Dinescu are niste poezii infantile.De Liiceanu si Plesu care ne "amenintau" cu scrieri de sertar pe la inceputul anilor '90 ne-am lamurit niste filozofi de mahala mereu nemultumti,fosti si actuali informatori,iar ca ei sint majoritatea,ca sa ajunga vedete sint in stare de orice.Securitatea:un bluf, au lasat comandantul suprem in strada.Ca tot a venit vorba, unde este dictatorul Sadam Hussein cautat de cea mai puternica armata?

ce va intereseaza?
comandati si vineee.. :-))

Este UE antisemita sau statul evreu a depasit masura bunului simt?


Dupa publicarea sondajului efectuat in tarile UE care considera Israelul cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, Israelul denunta antisemitismul... Uniunii Europene
Rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului Simon Wiesenthal: "O dovada ca in societatea europeana antisemitismul este inradacinat mai adanc decat oricand de la terminarea razboiului"

Israelul a reactionat cu indignare la rezultatele unui sondaj efectuat, luna trecuta, la comanda Comisiei Europene, in cele 15 tari membre ale UE, conform carora statul evreu constituie cea mai mare amenintare la adresa pacii mondiale, intrecand, din acest punct de vedere, Coreea de Nord, Iranul si Afganistanul.

Sunt de aceasta parere nu mai putin de 60 la suta dintre cei care au raspuns la sondaj, procentajele cele mai ridicate fiind inregistrate in Olanda, Luxemburg si Austria. Franta, pe care unele cercuri israeliene o acuza de lipsa de simpatie fata de statul evreu, face opinie separata, fara a crede ca Israelul primejduieste cel mai mult pacea lumii. Ministrul israelian pentru problemele diasporei, Natan Sharansky, a declarat ca rezultatele sondajului reprezinta o noua dovada ca Europa nu poate juca un rol important in procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Intr-adevar, cum remarca saptamanalul britanic Observer, sondajul pare a reflecta dezaprobarea larga de catre tarile europene a politicii de mana forte promovate de guvernul premierului Ariel Sharon fata de actuala Intifada (rascoala) palestiniana. , "Faptul ca majoritatea europenilor considera Israelul ca principalul pericol... constituie o dovada in plus ca in spatele criticilor "politice" la adresa Israelului se afla o atitudine antisemita pura", a precizat Sharansky, care a adaugat: "Uniunea Europeana, atat de sensibila cand e vorba de drepturile omului, ar face bine sa puna capat actiunii insidioase de spalare a creierului si demonizare a Israelului, inainte ca Europa sa se cufunde din nou in bezna trecutului, ".
Potrivit purtatorului de cuvant guvernamental, Avi Pazner, sondajul nu este suficient de credibil, imaginea pe care europenii o au despre Israel fiind rezultatul unei campanii mediatice negative din timpul celor trei ani de Intifada. "Cred ca informatiile oferite de presa in ultimii trei ani au fost nedrepte si dezechilibrate si au creat o imagine deformata a conflictului israeliano-palestinian", a sustinut el.

De altfel, in ultimul timp, oficialitatile israeliene au insistat ca in definitia moderna a "antisemitismului" sa fie incluse si criticile, si atacurile deschise la adresa politicii Israelului.

Si mai dura a fost reactia Centrului Simon Wiesenthal, care a initiat o petitie internationala pentru condamnarea Comisiei Europene, pledand, intre altele, ca UE sa nu mai fie reprezentata in asa-numitul cvartet (in care mai intra ONU, SUA si Rusia), insarcinat cu misiunea de a incerca sa aplaneze conflictul dintre israelieni si palestinieni. "Rezultatele socante ca Israelul ar fi cea mai mare amenintare la adresa pacii... sfideaza logica si constituie izbucnirea rasista a unei imaginatii fanteziste, demonstrand ca antisemitismul este inradacinat in societatea europeana mai adanc decat oricand de la terminarea razboiului", a afirmat rabinul Marvin Hier, fondatorul Centrului amintit.

Pe de alta parte, o cunoscuta personalitate politica a opozitiei israeliene, Alon Liel, fost director general in Ministerul de Externe si consilier al ex-premierului Ehud Barak, a atras atentia ca israelienii ar trebui sa mediteze asupra motivelor pentru care europenii gandesc asa despre ei: "Ne urasc cu adevarat sau realmente se tem (de ceea ce se intampla in zona - n.r.)? Predilectia noastra naturala este de a scoate din sertar arma noastra obisnuita de autoaparare - arma antisemitismului -, dar, de data aceasta, probabil, nu este cazul sa procedam in acest mod".

Publicarea sondajului a coincis cu organizarea la Ierusalim a unui urias miting comemorativ cu prilejul implinirii a 8 ani de la asasinarea fostului premier Yitzhak Rabin de catre un extremist israelian, Shimon Peres, fost si el prim-ministru si arhitect, impreuna cu Rabin, al acordurilor de pace de la Oslo, dezaproband, in fata celor peste 100.000 de participanti, politica actualelor autoritati si considerand necesara reintoarcerea la viziunea pacifista a celui asasinat, socotit, pe bun dreptate, "un soldat al pacii".

(Comentariu de presa)