amu

am venit si io amu,
si cu bebe care musca
inarmata pana-n dinti
si in mana cu o pusca.
daca simt c-o musca zboara
cat de ici pana colea
o trimit asa-ntr-o doara
la cursuri pe cafenea.
cred ca foamea-mi joaca feste
de-aia scriu anapoda
un covrig de-ncep sa molfai
o sa-ncep a medita.
seara buna dara, astazi
va urez si s-aveti spor
la distractii si la oaspeti
si la versul cu umor.

pupici..fara-n versuri replici...

omuletz - daca amu esti multzamit, tot e ghine.

Aa e
m-au ex. si mi-au luat si cetatenia.
Nu face nimic
Oricum nu aveam ce minca acolo
Amu am un bac pe Canalul Minecii si nu primesc acolo pe oricine.

pai bine bre oameni buni da pa romaneste nu mai sa ne-njuratzi? numa ase pe fraca aia? auzi la ei cu cordonelu si cu cordelutza...
pai las' ca va zic io lu mama omida ca i-ati luatara cordonu da la capot si cordelutza sau jarteaua aia d-o manglira da la Londra neshte puradei d-ai nostri...

hai ca amu da suparare ma lua si trolleu

Coane, amu nu pre am tihna, ca nu-i dupa mine. Da' asa cum zici, cui i-o tihni.
Dancus

Io am propus o anume desfasurare... uite, imi dau acum si preferintele... Amu, ce sa mai fac... Sa intorc si friptura?...:)

1. Alex Andra
2. Diana Vlase
3. Maan
4. Bright
5. Emma Brad

esti in Love Story, amu nazist?

rolia

Deci e tare rau sa spui despre Chivu ca "manuieste" balonul!Caa ma "dau" in hent apoi.Deci imi place de Chivu pentru ca stie sa joace fotbal.Ce dragut!Alexandra

nu bagai de sama ca nu mi-s logat :-((
Deci "anonimul" apaurt acolo .. se identifica amu. .. Hmm, de ce oare ie voie sa postezi ca anonim?:-))

cari n~inuni cã la n~ini nu aparu nica? Ie shiva cu o fireastrã di-tsi apari când nu ti ashtãptsi sh' zishi ca facushi fro boroboatsâ? La n~ini n'apãru nika sau nu vãzui io ? Vazui au ba? crushea shi candila shi inchinari cui o leganatara cu grijania iei de n~inuni cu tãt...

Cicãtelea "anonimu" ista mai iasti considerat a hi "incognitus", pã limbã a noast', unu' "nevãzut sh' neshtiut".Nici io nu-i sufãr cât âi sheriul si pãmântul ca âs mai pãcãtoshi ca hotsu' shela shi ghini noaptia di-tsi furâ porcu sh' rãts'shoarili dân casã, pashtili lor di orãtanii..

No amu doriu sa hi inderãptat prishina di gâlsheavã si s-o hi lãmurit omu care fu buclucul. Poati ni spuni nea (Adminis)Tartorul di shi nu apãru n~inunea di care amintishi mãtãlutsâ.

:-)

AlexM

Aliciul zise:
-------------------------------------------------------------------
io gandeam sa spun "casuta postala a Jimmy-Ceciliei", da' ce te faci ca as spune 'casuta postala a Anei-Maria', daca m-ar chema asa?
noroc ca la mine-i simplu': "casuta lu' Alice".
chiar asa, Alice de ce n-are casuta?
s-o fac altminteri, ca sa nu gresesc: "Alice-casutza postala"
--------------------------------------------------------------------

iaca vezi ? intr-o zi românul bãgã de seamã cum cã neshte pãrtsi carili ajutau la declinare devin tot mai slabe si mai slabe si se pierd oarecum pe drum. Dintr-o datã vazu iel ca nu mai e nici o diferenta intre acusativ si nominativ dar pentru asta l-a scos pe "pe" din buzunar si a rezolvat cu acuzativul( a propos, de ce o fi "pe" masculin? de ce adicatelea nu e "a scos-o pe pe din buzunar"?). La genitiv insa a dat-o in barã si asta din pricina faptului ca aparura nume noi dupa ce lua si el contact cu alte neamuri. S-a incuscrit cu ala, cu aia si vrand nevrand, i-a aparut in familie, in sat nume ca Veronica, Ildico, Alice, Ana-Maria s a m d. Amu, a trebuit el sa faca in asa fel incat sa nu strice numele la femei cand zicea "a ei". Ca atare nu putu sa zica un "veronikei" si el zise "Veronici". Celui care statea si pazea bostanaria, omul ala de la Academie, nu i-a placut ca a bagat pe "ci" acolo asa ca a spus ca forma corecta ar fi "Veronicãi". La Ildico, Ildicãi ( ca sa nu iasa Ildici) , la Alice l-o lasat asa ca oricum era "ce" in nume , deci Alicei/Alicii. La numele compuse e cu bai , eu unul sincer spunand ca nu stiu daca exista o norma aici sa acordam prima sau a doua parte a numelui sau amandoua ( Anei-Maria, Ana-Mariei, Anei-Mariei): Din burta , tsaranul din mine ar spune "Anii-Marii" dar presupun ca omul de la Academie o sa sara'n sus ca ars.
Necazul cel mai mare pare ca veni de la numele de femeie luate din alte limbi care , dupa modul lor de a suna, pentru român ar fi nume masculine. Ca sa scape omul de beleaua aceasta a inventat si el un lucru nou facand un mixaj , taind "i" de la masculin si lansand expresia "a lu". Expresie care a prins si cu care nici omul de la Academie nu prea stie ce sa faca. De sunat nu suna pe gustul sau dar nici nu o poate scoate afara din casa. Ca atare o tolereaza si ne atentioneaza mereu ca de fapt este "lui" si "ei" iar acolo unde ceva suna masculin dar e de fapt feminin, atunci zice probabil si el bogdaproste ca stramoshul sau a inventat acel "a lu".
Interesant ar fi de vazut cand a aparut invetia asta? Pai cica demultisor , inca din perioada de formare a limbii române dat fiind ca acest "a lu" ar trebui sa vina din Latinescul "ad illo" cu sensul "de la el".Noa, asa o fi? Stim bine ca inainte de a se introduce numele de familie in România, oamenii la sate se stiau dupa prenumele parintelor. Daca erau doi de Ion atunci unu era Ion a lu Petre si altul era poate Ion a lu Zâna.
Pentru un strain care ar incerca sa scrie acest mod de apelare la români, in momentul in care-i sint prezentati "copchii" el o sa scrie:
AluIon, AluZâna, AluPetre pentru ca el nu are de unde sa stie ca "a lu Ion" sint de fapt 3 lucruri intr-unu.
Bun asa, o sa ziceti Dv. Da ce-i cu asta? Care este legatura la ce pricepe strainul si cum scrie el si cu lb româna? Pai nu e chiar asa de simplu de vazut. Trebe sa aducem aminte ca neshte greci au povestit ce s-a intamplat hãt, hãt acu fro 2 mii de ani pe aceste meleaguri ale noastre. Si s-a intamplat sa scrie si ei niste nume ale unora ce-i intalnira eu. Si iaca asa , avem o lista de nume de prin "Carpati si Balcani", nume inregistrate cu mult timp inainte de Christos care sint in lista grecului . Curiosi de astfel de nume?
Aluporis, Aluzenis, Alucentus s a m d, sint peste 30 de astfel de nume parca.


Revenind la Alice si a ei casã, io nu m-as necajit daca scrii "Casuta postala a Alicei" sau "Casuta postala a lu Alice". Poti incerca si cu "Alice, casuta postala a ei". Totusi cred ca avand un nume din asta mai nou care nu prea face casa buna cu limba Româna, aplica si tu regula stramosului si zici simplul "Casuta Postala a lu Alice". Te asigur ca nici omul de la Academie nu o sa mârâie nimic:-)


AlexM

...sh' mã fashi sa-mi aduc aminti cã nu s-o brodit n'ika din she visam sh' io candu ieram puiuts? Shi-tsi ghini sã mârâi dumneata di baftâ?
Cãnd rãsãrisi sh' la mini tulieili sh' inshepusi a n'irosi a nucâ vierdi, gândeam io ca amu dacâ o ghini vremia sâ mã pui sh io la casa mea, api fumeia sheia shi s-o cãdea sã-mi hie soatsâ , hie cum o hi fost, au shâ curvishtinã daca fusã 'mneaei, nu ar hi treabã prea cu necaz dacã shtie fashi mâncari bunã, dacâ nu ii prea nãzuroasâ in pat shâ dacã sthie tragi di chieli ghini cand fashi frectsii.. Trebe ca io facui shiva pãcati greli dã nu sã nimiri dã nici unili. Nishi coada la tigaii nu prea shtie sa o tsâni, nishi di chieli nu poa sâ tragã, nishi curvã n-o fost, sh tari, tari nãzuroasã mai ie'n pat. Cum zisheai shi dumneata, toata trebushoara aista pari a hi legatâ di shea cutrâ di baftã...

In rest toate frumoase si la locul lor si sint tare multsumit:-))

AlexM

SECA
----

La club diseară
cînd se termină discoteca fetele pleacă, rămîn băieţii
să joace seca, sub scări la club
începe jocul, iară sponsor general in seara asta-i polobocul
fiecare care are bani şi nu vrea să se culce
are voie să rămîie, cine n-are bani, se duce
tăte uşile se-nchid, din toate părţile
banii se aud foşnind, se taie cărţile

dar eu
mă uit la bani şi tac
mitel , dar banii d-amu îmi plac
şi chiar de n-am atîţia ani
aici îi chestia numa-n bani

Ai bani, bine, joci cît vrei,
pui bani, cu gîndul bani să iei
da' banul îi ochiul dracului...
toţi vor ca să cîştige-un joc,
vor toţi, dar nu au toţi noroc
te doare, dar iară scoţi şi pui

Din mînă-n mînă
îmi plac cum banii se-nvîrtesc
de la chiron se duc la cota de colo jos, grămadă cresc văzînd cu ochii,
grămăjoara creşte mare, tot mai mare, oare cine o să puie mîna pe-aşa onoare
mă uit la Ghiţă,
cum lîngă bani se dă alături, gînduri grele îi ascut dinţii, ochii fug în lături
el presimte cum de parcă banii tăţi la dînsul d'amu-s,
cred c-aşa prezicere fixă nu avea nici Nostradamus

dar eu
mă uit la bani şi tac
mitel, dar banii tăţi îmi plac
şi-aş vrea, pe banii de la cărţi,
să pot să pun mîna pi tăţi

cîţi bani tu n-ai avea, mai vrei,
dar cînd îi pierzi îi vrei măcar pe-ai tăi să-i ai
degeaba la dînşii tu te rogi
acolo-n buzunar la tine iară-s mulţi
tu iar îi vrei pi tăţi dar de ai tăi tu uiţi
asta-i treaba, cu banii cînd te joci...

Canistra-i goală, dar aicea nimeni nu pierde timpul
fiecare punem cîte-o rublă, şi tăt îi simplu,
cineva se duce după vin, dar altul vine, totu-i bun da tăt mai bine îi,
cînd...cînd e mai bine, arată unde
ai mai făcut vreodată-n viaţă
de la ora zece seara pîn' la... pîn' dimineaţă
atîţia bani, cît cineva ar trebui să scoată sfeclă
în un an de zile, aşa-i c-aici numa, numai la seca,

se mai întîmplă, şi cîteodată cînd pierzi,
tu scuturi buzunarele şi-ţi tremură mîinile cînd vezi,
şi banii tăi lucraţi de-un an cînd pleacă dar tu rămîi pi ai
şi vrei să faci ceva, dar ce să faci, nu ai ce face

pe unde numa' n-am jucat seca, şi-n pod, la baie,
în toaleta şcolii, tot, şi-afară-n ploaie,
pe scări la primărie, în casă la Balaban,
şi-n beci la Fon, la staţia de autobuz
şi chiar la Fîrlea în şopron

îmi place seca,
şi-ntotdeauna am să joc, şi chiar de nu se întîmplă întodeauna
să am noroc, îmi place hazardul care în atmosfera jocului se face
îmi place jocul care-l joc tot cu băieţi care le place,
vor trece anii, cum au trecut şi pîn-amu
da' îs o sută de procente că nime n-a să zică nu
dacă diseară ne întîlnim la club şi iară scoatem banii
tăiem cărţile, le dăm şi ne întoarcem iar în anii

unde eu... mă uit la bani şi tac,
mitel, dar planuri mari îmi fac,
şi chiar de nu-mi ajunge-n cărţi
un tuz , oricum i-aştept pi tăţi

hai tăţi cu tăţii la Nişcani ,
unde seca-i fabrică de bani
dar viaţa şi noaptea merge-n toi
unde tăţi joacă seca şi cinstesc
unde tăţi banii se-ngrămădesc
unde sfoara ne dă speranţe noi

hai tăţi cu tăţii la Nişcani,
unde seca-i fabrică de bani
dar vinul se dă uşor pe gît
unde tăţi joacă seca şi cinstesc
unde tăţi banii se-ngrămădesc
unde sfoara ne dă speranţă cît
cît banii îs în bancă....

Ma intreb daca "sfintsenia" are ceva de a face cu "asfintsitul". Din cate stiu io, "sfânt" in lb. româna este considerat a veni din slavul "sventu" ( ceea ce e fals dpdv fonetic deoarece orice s+labial ( labial= exceptie cand labiala e si consoana muta cum ar fi "p" si "f"), lichid, consoana sonora) a dat un "z" in Româna conform : zvânta ( din s+vânt), zvarluga ( s+vârluga)= etc.
Cuvantul latinesc l-am pastrat in Sân ( < sânt, Sân Nicolau, Sân Gheorghe) sau in sta (Stamaria).
Amu, asfintsi ese considerat de cartile de specialitate ca fiind intradevar compus din a + sfânt. Daca e asa, ce se intselegem? De ce sa fi dat omul vechi o denumire pentru un cuvant care inseamna " a termina" de fapt ( apune, incetare) legata de cea de sfânt? Sa aibe sfintsenia ceva de a face cu "terminatul, sfarshitu, apusul"? Sa insemne oare aceasta sfintsenie de fapt atingerea unui apogeu si ca atarea terminarea unui ciclu? Este speculativ ceea ce ma intreb, dar poate foarte probabil. Voi ce parere aveti vis a vis de termenul sfânt si asfintsit?

Cu stima,

AlexM

Eu zic ase: sa fie ales domnu' acela grasunel, rumen si rosh la fata (ca doar n-o sa ascultam de sfatul ala: sa te feresti de omul rosh) si sa fie lasat sa faca ce vrea el in tara aia. Nu o spun la misto. Probabil ca singura modalitate de desteptare a constiintei romanilor ar fi sa o duca si mai rau fiindu-le ingradit dreptul la autodeterminare garantat de tara muma. Asta ar fi picatura ce-ar umple si bineinteles ar revarsa paharul. Atunci si numai atunci s-ar termina cu laietii din fruntea statului roman, si-ar gasi in sfarsit nasii...de botez cu...foc si pucioasa (ca si-asa sunt destui sodomiti si gomoriti pe-acolo).

Da Doamne sa iasa presedinte Horty! Sau RasPutin! Sau macar Ariel Sharon, ca asta spala bine si improspateaza! Si de ce nu chiar un Bush, macar sa avem unde merge la nevoie (fiziologic vorbind)!... Da' cel mai bine, Doamne, ar fi sa lasi tara fara presedinte, sa o conduca toti. Si in loc de Palavrament sa infiintam un comitet al oamenilor de bine...pt. altii.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

explicati-mi si mie va rog o particularitate. Ce zisei aici de va facu sa vedeti ceva "particular" in ce spusei?
Am pornit de la ideea ca o picatura de acid poate gauri mantia sufletului.
Acest suflet, in continuua mishcare si fluid fiind, tsashneshte afara.
Dinisor puse si eventualitatea unor suflete impietrite pentru care, chit ca picatura de acid face gaura in manta, ele nu pot sa tsashneasca pentru ca nu sint lichide.
La aceasta spusei ca exista situatii in care si solidul se transforma in lichid la anumite temperaturi ca atare putem avea surpriza sa vedem si o astfel de tsasnire si la astfel de persoane.
La aceasta Dinisor considera ca trebe sa fie foarte iesit din comun ce se intampla si ca o picatura nu ar putea face asta, de aia se intoarce la prima intrebare.

Aici fusei de acord si am spus ca astfel de cazuri sint rare. Dupa aia spusei ca nu incerc sa vaz care e problema cu amanuntele, tragand schita groso-modo si ca las pe fiecare sa-si picteze fisha diagnosticare.

Nu vaz nimic particular pana la faptul ca fiecare sa faca analiza pentru el daca este curios sa vada motivele unor anumite cazuri.
Bun, asa vaz io,asa va explicai. Ia explicati si voi amu va rog, de ce vi se ardicase pãrul in cap?

omul a studiat sanskrita, s-a inspirat din imnurile vedice si a scris superb in limba româna mesajul acelor imnuri. A fost un filozof si un scormonitor, un iubitor al neamului si un critic neobosit. Ce e curios este ca in general mai toti marii poeti români s-au considerat Daci. Nu au negat niciodata legatura cu Roma, dar elogii sau ceva de spus, au avut mereu vis a vis de Daci si nu de romani. Apare interesanta aceasta "fixatsiune" numai pe o anumita parte a "devenirii" noastre ca popor dar probabil acest lucru nu inseamna nimic deoarece este interpretabila ca fiind o chestie de gust personal.
Activitatea lui Eminescu ca ziarist ne arata un alt om, nu acel romantic cunoscut din poeziile amoroase dar ne arata baza care sta la originea unor poezii precum scrisorile si multe altele. Pffffffiuuuuuuu...... trecem la un subiect de analize literare? Ar fi frumos dar ar lua o gramada de timp. Io unul nu m-ash incumeta sa fac aista amu, tot din aceasi mare lipsa de timp:-))

Unde sinteti fefelinelor? Ati disparut ca Gamalie'n ceatza?

pe meleagurile astea unde-mi duc traiul nu are romania ambasada. noroc ca pin' amu nici n-am avut nevoie (poate in curind cind mi-o expira pasaportul romanesc si-o vrea sa fac o vizita...)

dar sa iti spun una tare daniele: a trebuit sa ma duc la biroul de immigration ca sa-mi iau noua cetatenie. civilizat pina la ultima picatura, amabilitate, curatenie, etc, etc. te duci la ghiseu unde te indruma cu cine sa vorbesti (in functie de problema) si daca mai e unul inaintea ta cu acelashi spine, care n-a terminat inca, incep a se da numere. apai cine sa se vaite? scaunele sunt foarte comfortabile, radio in surdina pe fundal, timp de asteptare rezonabil...
dar linga mine se asezase unu' de p-aci, care venise ra ridice pasaportul nevesti-sii. si a facut ala o figura.... cum adica sa i se dea numar de asteptare? zice ala: da n-am inteles, ce-i aia sa stau eu la coada? care-i problema, sunt cetatean nascut si crescut aici, toata viata mi-am platit taxele la stat, si eu si altii, si acuma ca am nevoie sa beneficiez de un serviciu care mi se cuvine voi ma puneti sa astept? si in primul si primul: rind ce-i aia sa ne dati numere, sa ne tratati ca pe vite? e inacceptabil, e revoltator, e asa, e pe dincolo....

mai oameni buni, credeti-ma ca nimic nu i-a alinat supararea si revolta ca i s-a dat numar sa astepte. s-a simtit jignit.

si mie chestia asta mi-a spus un lucru. vedeti voi, fiecare reactioneaza in functie de standardele cu care a fost invatat.

noi astia de am stat la mila aprozaresei pe vremuri pt zahar si ulei, sau cu jalba'n protzap la usa vreunei secretare.... zicem ca sa stai la coada e civilizat daca nu se inghionteste si suduie. dar altul care de mic a fost invatat ca are drepturi si nu i le incalca nimeni si ca o taxa data pt ceva (oricit de mica) obliga pe cel care a primit la muuuuuuuuulte....

chestie de perceptie. (sau de cit de exigenti stim sau dorim sa fim)

he, heeeee! sa te tii taica! apai ce sa fac daca acu' imi pica mie fisa, ca la calculatorul meu in loc de emoticoane vad doar paranteze, punctulete... ce ti-e si cu comunicarea asta...

ca tot vorbi careva de fitile (nu shopirlitze) scurte. adicatelea ma tu ala! dai in mine, dai in fabrici si uzine! dai in TARA - dai in mine, dai in BISERICA - dai in mine, dai in X - dai in mine...
si uite-ashe inlocuim tara si biserica, ba cu una, ba cu alta, si vedem ca mai toti avem un lucru/ o idee/ "ceva" in care credem cu adevarat, pe care il pretuim atit de mult incit nu putem suporta sa fie atacate sau macar puse sub semnul intrebarii. asta pt ca ne identificam intr-un fel sau altul cu acel "ceva", devine o reflexie a acelui alter-ego. si cine rabda sa-i fie atacat ego-ul, chiar daca e el "alter"? are ceva legatura cu asta expresia "i-a pus sare pe coada"?

eeeeeeei, daca tot ma ingadui asa hypatie draga, cu shotii cu tot, sa iti povestesc un conflict.
....................................................................................
venea odata ca niciodata un soldatzel bezmetic si zicea:

ma cucoana hypatia, io-s crestin, tanti. da biblia am citit-o de 2-3 ori cap-coada si mi-a ajuns. pai ce sa fac amu' daca nu voi s-o cetesc in fiecare zi? nu mai sunt crestin adevarat? no, tul-ai domne, d-apai ce fel de crestin sunt atuncea? (acilea a se subintelege paranteze, punctulete si altele in loc de emoticoane ce n-am)

sta tanti hypatia si cugeta o tzira, nu vrea sa scandalageasca, da pin' sa zica ea "hop!" sare mushtaru' altuia.
pai bine mai soldat, ce faci, misti in front? aicea nu-i loc de invirtit. ori esti crestin au ba! nu esti, ca nu cetesti, sic!
da nici soldatzelu' nu se lasa, ca doar "GARDA MOARE DA NU SE DA BATUTA": ba nu! i-o mi-s crestin, ca m-a botezat popa la nascare si o data pe an ma-nchin lu Doamne-Doamne, nu lu Buddha sau altu'."

si ete-asa o tzira de cafteala condimentata pin' sare unu sa arunce o galeata de apa pe ei sa-i racoreasca. cicatelea compromis....
si compromite in felul urmator:
tu ala cu tzandara sarita, esti extremist, ataci, esti, dregi, faci, etc - asa ca marsh afara sau inchide pliscu! tu asta soldatzel (ca racanu' tot intreaba ce fel de crestin e el) zicem in felul urmator: ai de citesc biblia zilnic - crestini adevarati - nu-i mai numim asa ca sa nu te bashicam. ii numim crestini full-time. ai ca tine, "mai rarutz ca-i mai bunutz", ii numim crestini cu jumatata de norma.
acuma, bisericosu' ala cu capsa pusa, face si el ca Absalom (tac'su, regele david, n-a vrut sa-l lase rege in locu lui. asa ca s-a ushchit o vreme si s-antors cu armata sa-l ia de barba pe al batrin si bate acuma la portile slavite ale cafenelei impreuna cu soldati de-o teapa...)
si iac-asa soldatzelu bezmetic tre sa puna pushcociu la ochi, da cricneste: pai nenea, zice el, io n-am chef de cafteala asta. nu-i problema mea, nu ma doare pe mine capu'. doar n-ai zis tu ca sunt crestin part-time? acuma lasa-ma-n bobii mei, te apar si eu doar cu juma' de norma.

si asa s-a ajuns in imparatie la o cafteala generala. eu v-am spus povestea mea si-am incalecat p-o sha.
orice asemanare cu personaje reale este pur intimplatoare, copyright MGM (din nou paranteze si punctulete)
..................................................................................

iac-asa hypatie draga m-am scarpinat eu putin in crestet dupa ce-am zis de compromis. am stat si m-am gindit la drobul de sare si-am ajuns si eu tot la concluzia ta. compromisul nu face decit sa duca ultimately la alte frustrari, nu solveaza conflictul ci doar il faca sa rabufneasca in alta parte. da nu-i nimic. cum spuneam "garda moare da nu se da batuta" - ma mai gindesc si-ti spun cind oi "oua" alta idee.