comentarii

analiza predicatului aduc


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Despre troll-i si Romania - de Stef la: 18/05/2004 03:30:32
(la: Portretul unui troll)
De ceva timp am inceput si eu sa caut posibilitati de a "scapa" din Romania, si intamplator am gasit acest site. Ma bucur ca l-am gasit. Contine foarte multe informatii utile si incurajari, lucru greu de gasit in Romania. Rasfoind articolele de pe site am dat si peste acest articol despre troll-i. Este cea mai portivita denumire. Se aseamana foarte mult cu colegii mei de servici si fara suparare, cu o mare parte din romanii din tara. Parca alta treaba n-ar avea decat sa aduca cearta si rautate. Ii intalnesti pe strada, la munca si mai ales in mijloacele de transport in comun. A devenit un adevarat joc de nervi sa mergi cu mijloacele de transport in comun din Romania si sa-i auzi cum comenteaza cate ceva, iar daca n-ai noroc se i-au si de tine, fie ca-i bagi in seama sau nu. Eu am patit-o si azi de dimineata in tramvai :(. Oricat de mult am incercat sa nu-i aud sau sa-i vad nu am reusit. Pacat ca nu exista in viata de zi cu zi si optiunea "ignore".

O zi buna,
Stef
faina bucata. subiectul dest - de alexbrie la: 18/05/2004 03:57:38
(la: Camera)
faina bucata. subiectul destul de comun, incepand de la poe (prizonier intr-un spatiu familiar, scrisoare scrisa in pragul mortii...), dar tu il povestesti cu naturalete si prospetime; originala tema.. secret al fericirii absolute - cartile :), aducatoare insa de moarte prin insetare (izolarea de lumea reala)
alt banc : prima slujba - de desdemona la: 18/05/2004 07:53:34
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Un tinar preot trebuia sa tina prima lui slujba, drept pentru care era extrem de emotionat, chiar simtea panica. Atunci, superiorul lui, Episcopul, vazindu-l atit de stresat, l-a sfatuit ca inainte sa se urce in amvon pentru predica, sa puna un paharel de vodca in paharul cu apa, ca sa se relaxeze si sa aiba curaj. Preotului i-a
mers nemaipomenit in prima lui slujba, dar cind a ajuns acasa a gasit pe
masa o mica scrisoare din partea Episcopului in care zicea:

Draga Fiule,
Ma bucur foarte mult ca ti-a mers atit de bine in prima ta slujba si ca
ai tinut cont de sfatul pe care ti l-am dat, dar trebuie sa-ti fac anumite observatii:
1. Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri nu sa-l dai pe gat dintr-o data.
2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers...
3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.
4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.
5. Poruncile lui Dumnezeu sint 10 nu 12.
6. Iar apostolii sint 12 nu 10.
7. Cind vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.
8. Cind vorbesti despre Isus si apostoli, nu poti spune ca e "Fiul si banda lui".
9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca "i-a zburat curul cu dinamita"...
10. Cind vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti "bulangiu".
11. Tatal, Fiul si Sfintul Duh nu sint Batrinul, Juniorul si Stafia...
12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa "Nasul".
13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in p...a ma-sii.
14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat...
16. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.
17. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-l inviti sa danseze Macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease.
18. Apa sfinta se foloseste pentru a binecuvinta, nu pt. a-ti racori ceafa.
19. "Casuta" aia este confesionalul, nu toaleta
20. Pasticul se distribuie crestinilor fara Nutella.
21. Cel de pe cruce era Iisus Cristos si nu Che Guevarra
22. Pacatosii, cind mor, se duc in Infern, nu in aia ma-sii.
23. Vezi sa ai mereu chilotii pe tine si, cind e cald, evita sa-ti faci aer cu sutana.
24. Iti amintesc ca slujba trebuie sa dureze circa 1 ora si nu doua reprize de 45 de minute fiecare, iar cel care era asezat linga tine si pe care l-ai numit "travestit cu fusta rosie" eram eu....
In rest a fost bine."
un mic comentariu - de Belle la: 18/05/2004 19:27:20
(la: Crazy Horse)
la spusele lui Vern... se pare ca sunt foarte multi care uita ca sunt imigranti, ti-aduci aminte in urma cu vreo doi ani cum o directoare de hotel a dat afara un latino doar pentru ca era emigrant? de parca ea era "americanca" asa cum numai Vern si cei din neamul lui se pot considera

si-o adaugire fara importanta: Belle nu ma reprezinta .. provine din franceza si inseamna frumusica... yeah right lol, out of question ;) .. m-am obisnuit insa cu nickname-ul jucand canasta in yahoo ...silly but true, sorry :)))

cam atat pe moment ca sunt in turneu si la ora asta nu stau stralucit la capitolul "multitasking"
#15580 (raspuns la: #15577) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru ozzy osbourne, Despre viata si moarte - de DESTIN la: 18/05/2004 19:36:34
(la: Despre viata si moarte)
Intotdeuna,omenirea a trebuit sa accepte realitatea cruda a mortii.Si ce sentiment de neputinta ne cuprinde cand ne moare cineva drag!In acele momente,pierderea pare ireversibila.Dumnezeu i-a creat pe oameni cu dorinta arzatoare de a trai pentru totdeuna...El a pus "in inimile lor sentimentul eternitatii"(Eclesiastul 3:11)
Fii tare ozzy,iubitii tai semeni sunt cu tine...nu trebuie sa ne fie teama de moarte...sa fim intelepti,sa iubim viata,astfel incat sa nu lasam FORTE ALE RAULUI sa aduca moartea...
Moartea este o consecinta a acestor FORTE ALE RAULUI...crime ,boli,accidente,sinucideri...



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Mai departe - de mircios la: 19/05/2004 16:32:17
(la: Groapa)
***
Am simtit cum ma ridic. Dar eu stiam sigur ca era coborarea. Eram greu, chiar atat de greu incat ma ridicam in caderea catre adevar. Usor ghemuit, in intinderea ce parea ca, departe de a avea un sfarsit, nu incepuse vreodata.
Nu curgea, dar il auzeam. Am inchis ochii si m-a napadit ca un fum gros cu aroma aerului de munte. Am vrut sa plang dar lacrimile au apucat-o prin albia izvorului in susul muntelui. Stanci colturoase si fierbinti imi tulburau raceala. Si eu le muscam si ma taram mai departe. Ma unduiam si ma aruncam. Mereu rostogolirea, domolea, in durerea intinsa in urma, calea devenita poteca. In clocotul meu tipau stancile transformate in pietre. Intreaga padure dansa in tumultul acordurilor mele. Am vrut sa aud ritmul si peste auz a cazut cerul ca un clopot. Lumina se strangea in urma si eu ma imbracam in aur si ma vopseam pe fata cu argila si carbune. Am simtit rasuflarea mea cum cauta. Am simtit-o, in cadere, cum pandeste, cum se zbate, cum se intoarce in ea. Ma loveau, ca pietrele urii, toate lacrimile lumii. Eu le adunam si le croiam in aripi pe care intunericul mi le manca imediat. Apoi l-am simtit in piept si am inteles ca imi strangea, ca in pumni de otel, rasuflarea. Am inaltat privirea si am ridicat bratele dar ochii nu mai puteau face nimic si mi-am simtit degetele dezmierdandu-mi calcaiele. M-am cutremurat. Pieptul mi-a rabufnit in stanci mari, pe care, zdrobindu-mi fata, le lasam clipocind in urma. Imi simteam fata in palme asa cum galeata plina nu mai are ce cauta in fantana. Tresaltarile iuti ale pieptului ma infasurau in jurul rasuflarii imprastiate, ca marea ce nu-si mai gaseste locul. Ma inaltam in ameteala descatusarii. Asa am ridicat din nou capul si bratele. Mi-am simtit fata strivindu-se de inaltul cerului si ma dureau degetele strivite sub calcaie. M-am avantat orbeste. Urcam si norii mangaietori imi dezmierdau spatele. Am inceput sa-i croiesc in aripi ce cresteau odata cu mine. Si am zambit si m-am simtit puternic si cerul era al meu, cu mari aripi de nori, unduite la unceput cu stangacie si apoi mereu mai sigur. Simteam cum ma arde de dedesupt neputinta pasarilor de a ma ajunge. eram puternic si am simtit nevoia de a ma avanta. Mai sus, mereu mai sus. Aripile ma purtau asa cum doream eu. Zborul mi-era un dans iar cerul o fata cu parul albastru si ochii de soare. Am inceput jocul. eram mereu atat de aproape si o simteam ca zambindu-mi peste umar. A disparut brusc si m-am trezit ochi in ochi, asa cum cineva care incearca sa se sarute in oglinda. Am vrut sa strig dar glasul meu nu mai stia decat un nume. Si m-a cutremurat numele pe care l-am auzit si stiam ca e numele meu. Mi-am smuls ochii din imbratisarea privirilor nesfarsite si i-am inchis. Am simtit cum colturi mari de stanca imi strivesc si imi zdrentuie aripile. Am sarit ca un arlechin, sfasiind hartia ce-l desparte de scena. Am deschis ochii si am inteles ca nu mai am ce face cu ei. M-am strigat fara a ma auzi. M-am cautat. Totul era in zadar.era ca si cum ar fi fost in fata mea, dar nu era pentru ca eu nu mai eram. Stiu sigur doar ca eu eram, cumva, intr-una din fetele sale. Fara a-l privi stiam ca arata ca un sarpe. Si era tot. cu penele ridicate si aripile intinse. Cine stie cat era de lung. Stiam ca isi va inghiti coada. Am stiut cu uimire ca se va inghiti. M-am simtit atunci ca o haina intoarsa pe dosStiam ca alt sarpe, ca alt sarpe, desi pe partea cealalta era acelasi, avea candva sa-si inghida, inghitindu-se, coada. M-a privit si am stiut, asa, de parca mi-ar fi spus, ca e Jocul si Natura ii e Lege. In Natura Legii, Jucator este, Invins si Invingator, Niciodata Acelasi, Mereu la fel, Este.
Am deschis ochii si Soarele, pe care il puteam privi in fata mi-a spus sa scriu. se uita peste mine undeva, in noapte. Si asa am scris pana cand am primit binecuvantarea: amandoi, incununati de lumina, imi zambeau inlantuiti.
***
Citesti. Sau visezi. Sau nici nu citesti nici nu visezi. E intuneric. E cald. Undeva, candva, cineva spunea ca cea mai buna relaxare o obtii intr-un bazin cu apa sarata. cum e intuneric nu-ti ramane decat sa crezi ca esti intr-un bazin cu apa sarata. E cald pentru ca nu este frig si pentru ca e bine. Atat. Inainte? Inapoi? De unde? Cat? Sunt intrebari de prisos. Totusi, de cand stai asa? Intrebarea nu face decat sa te nelinisteasca. Te zbati si farmecul nemiscarii se rupe. Ai vrea sa poti spune ca simti furnicaturi in tot corpul, ca simti! Nu poti decat sa-ti musti genunchii. Nu poti cede nimic. Nu poti. Neputinta iti devine evidenta. Evidenta apasatoare devine agitatie. Agitatia aduce cu ea teama. Te zbati. Vrei sa scapi dar nu sti de ce. Nu sti unde. Nu sti cum. nu sti. Nestiinta te paralizeaza, fara ca tu sa sti ca ea e aceea. nu accepti si te zbati mai rau. Realizezi ca intunericul ce te inconjoara a inceput sa nasca cutremure. Ti-e frica? Nu sti ce e frica!
Aluneci si te zbati dar nu sti ce e alunecarea si zbaterea. Oare va dura mult? ai vrea sa te intrebi, dar nu sti ce e a vrea si timpul nu inseamna nimica pentru tine. Te intinzi si ti-e frica. Totusi simti aproape usurarea. Dar nu sti ca simti si nici nu sti ce e usurarea.
Lumina te ia prin surprindere. Ai vrea sa faci ceva. Nu Sti ce...
Lovitura te prinde tot atat de nepregatit ca lumina. Atunci, tipi. Tipi!
Tipi!
Romania Plus e cam pe minus si de fapt nu prea e de loc - de Dinu Lazar la: 20/05/2004 11:04:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am vazut si eu azi imaginile trimise la concursul Romania Plus, de care s-a mai vorbit pe aici.
O suta shaizeci de imagini, majoritatea mai mult sau mai putin departe de sau pe linga tema rau; citeva trimise la misto, cu un subtil simt al umorului, inclusiv o imagine de cimitir iarna vazut din clopotnita.
Pe ansamblu, mie mi s-a parut mai aproape intimplarea de ideea de dezastru si de tragedie decit de chestie care sa fie macar o incercare de a aborda serios tema data.
Analizind lucrarile s-ar putea face doctorate si lucrari stiintifice despre fotografia romaneasca, care daca asta e, nu e, si decit asa, mai bine de loc.
Cu toata mobilizarea, inainte cu doua zile de ultimul termen nu era nici o poza trimisa... si in ultimul moment au ajuns totusi o suta saizeci de imagini. Multe departe din punct de vedere al marimii ( cum poti sa fii atit de habarnamist sa trimiti o imagine jpg de 200x300 de pixeli pentru o expozitie de fotografie???) si multe facute la deruta.
Aproape toate, prost etalonate, needitate, departe de ce te-ai astepta sa vezi la un concurs foto. Mi-au lasat un gust foarte, foarte amar.
Se vede acolo ca imaginea romaneasca e cam sub linia de plutire, iar o imagine pozitiva a Romaniei, lipseste cu desavirsire din portofoliul fotografului amator sau pro de aici; nu mai exista zimbet, iubire, ris, chestii pozitive, e ca si cum existenta ar fi napadita de cai morti si sfirtecati si ginduri sinucigashe onomatopeice.
Ca sa fie bomboana la coliva, Asociatia Fotografilor de Presa din Ro a dat-o cotita; dupa o initiala acceptare a programului, ideii si regulamentului, cine a zis ca se ocupa de jurizare nu mai exista, nu mai raspunde la email si SMS si telefon, si tine organizatorii in loc.
Asa ceva nu am mai pomenit inca, dar la toate cele e un inceput... s-au aranjat premii, sali de expozitie, s-a inchiriat sala de vernisaj, si juriul afeperist nu are timp macar sa zica mai nene, plimbati ursul, nu ne mai intereseaza, sau sa isi faca treaba pentru care au fost cooptati intre organizatori si pentru care sigla AFPR a fost mediatizata, in mod eronat, de aceasta data. Treaba e atit de pozitiva ca juriul nu vrea sa jurizeze si nici sa dea o solutie la impasul asta.
Romania Plus????
Mai bine se schimba titlul in Romania Puls, ca asta e pulsul, se pare... in rest suntem cu coada sus si obrazu` pe deget la vedere daca publica cineva o imagine sau o remarca mai asa si asa...dar de pus osu`, de facut chestii concrete, mai greu.
#15660 (raspuns la: #15653) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horia - de Belle la: 20/05/2004 12:33:18
(la: Cine zicea ca nu poti cumpara fericirea)
sau cum spune sor-mea "banii n-aduc fericirea da' fac bine la sistemul nervos"

in orice caz... desi nu-mi place sa bat toba, eu intotdeauna am dreptate ;)
#15665 (raspuns la: #15664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Bani si iar bani - de Muresh la: 20/05/2004 15:14:07
(la: Cine zicea ca nu poti cumpara fericirea)
Muresh
Se prea poate ca banii , intradavar , nu aduc fericirea dar sunt gata sa incerc .
Pt. expertboyman - de Paianjenul la: 20/05/2004 23:15:12
(la: Preoti homosexuali?)
"Daca Dumnezeu a creat pe homosexual... de ce il condamna?????"

- Dumnezeu NU a creat homosexuali. Cei care sint homosexuali, sint homosexuali pentru ca au DEVENIT homosexuali... fie pentru ca se complac in a FANTEZIA la relatii intime cu o persoana de acelasi sex... fie ca mosteneste pe cale ereditara PREDISPOZITIA spre homosexualitate (in acest caz putind reclama circumstante oarecum atenuante) dar NICI INTR-UN CAZ nu are JUSTIFICARE pentru practicarea acestei PERVERSIUNI sexuale: homosexualitatea este REVERSIBILA... si DACA relatiei personale a homosexualului cu Dumnezeu i se acorda prioritate, homosexualitatea se va "VINDECA"...


Si o intrebare pentru un EXPERTBOYMAN:

daca acele interpretari teologice ale Bibliei pe care se bazeaza insasi existenta bisericii si a preotiei, ca institutii religioase,

sint acceptate de catre ASPIRANTUL homosexual LA PREOTIE ca suficient de INSPIRATE... (altfel de ce ar insista sa devina preot?!!!...),

cum se face ca respectivul ASPIRANT chestioneaza DOAR interpretarile teologice ale Bibliei cu privire la homosexualitate?....

BIBLIA

sau

e INSPIRATA de Dumnezeu, de la Geneza pina la Apocalipsa...

sau

e o colectie de LEGENDE si MITURI, de la Geneza si pina la Apocalipsa,

iar onorabilul aspirant ar trebui sa se decida pentru care varianta opteaza; cineva care oscileaza intre cele doua, va aduce bisericii mai degraba un DE-SERVICIU, decit un real serviciu...
#15683 (raspuns la: #15487) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doamnei Lia, - de (anonim) la: 20/05/2004 23:45:15
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Doresc ,din tot sufletul ,cu ori ce pret sa va ajute bunul Dumnezeu,sa fiti votata de poporul roman,la electoratul ce va fi . Sint foarte sigura ca a-ti aduce Romania la un stadiu BUN sau mai mult decit BUN. Multa sanatate si noroc poporului roman , multa prosperitate , fericire si indeplinirea de adevar si realizare pt fiecare cetatean din Romania. Avem o tara frumoasa, o apa sanatoasa etc.....
Chiar daca sint plecata din tara si ma aflu in USA am rude [sora ,tata ...] in ROMANIA care daca nu i-am ajuta nu imi imaginez cum ar supravietui . Nu au venit buget lunar [cit au de platit pe luna ;apa calda ;gaz ; electricitatea si multe alte necesitati minore , lucruri de care avem nevoie. Asadar luati masuri URGENTE , si eliminati pe conducatorii tarii care au distrus si au corupt tara .
D-na Lia nici macar nu va cunosc dar va doresc sanatate , mult succes si bafta.

MELY
#15684 (raspuns la: #12203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
asa-i.. - de Coralie la: 21/05/2004 05:28:11
(la: Cine zicea ca nu poti cumpara fericirea)
nu aduc fericirea, dar sunt o necesitate...
banii sunt buni sa fie cheltuiti, ca o adaugire la fericirea personala, ca o slefuire, sa poti sa-ti permiti o oarecare stare de confort si sa poti profita in liniste de fericirea ta (care nu-i adusa de bani.. :))

profiti mai bine de fericire si iubire cand ai burta plina si n-ai griji decat atunci cand n-ai bani nici pentru necesitatile e"lementare ale vietii (hrana, ingrijire medicala, casa amenajata, etc)

in concluzie : sa fim fericiti si iubiti cu totii si cu un cont bancar bine garnisit!
#15692 (raspuns la: #15664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
RSI - de Dinu Lazar la: 21/05/2004 05:44:11
(la: Orfanii romani, USA Today)
Nici eu nu am vazut nimic la Euronews pe linkul indicat. Dar, am auzit ca acelasi subiect a mai fost saptamina trecuta analizat amanuntit la CNN.
#15693 (raspuns la: #15669) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Impresia mea - de RSI la: 21/05/2004 07:29:14
(la: Cine zicea ca nu poti cumpara fericirea)
Impresia mea este ca nu zicala "banii n-aduc fericirea" se potriveste articolului citat ci : "cu cat ai mai mult cu atat vrei mai mult".
arhonte carol - de (anonim) la: 21/05/2004 13:30:11
(la: Existenta Diavolului)
Daca acceptm ideia ca Dumnezeu a creat cu puterile sale nemasurate Totul, si a "suflat" duh in narile creaturilor, investindu-se pe sine insusi in fiecare, trebuie sa acceptam si ideia logica, ca Diavolul este creatia lui Dumnezeu, ce contine in el acea scanteie Divina. Ne place ideia ,nu ne place, o acceptam daca vrem sa intelegem ceeva din adevar. Si consider ca a afirma ca Diavolul este Adversarul lui Dumnezeu, este gresit, intrucat ii negam puterea infinita a lui Dumnezeu , caci stim din textele vechi, ca se lupta cam de 10.000 ani cu aceasta creatura a sa, si se pare ca nu o invinge!
Rezulta de aici ca ideia ca Diavolul este adversar lui Dumnezeu este falsa, rezultata din intelegera eronata a legilor ce au creat si mentin Lumea si cerurile, neintelegere ce s-a produs demult,in vremuri anterioare crestinismului. Vorbesc de crestinism, intrucat doar in aceasta religie apare Diavolul ca Adversar al lui Dumnezeu.
Mai degraba este de admis, ca Diavolul, este creatia lui D.zeu, necesara pentru scopuri ce sunt ignorate voit sau nu, de cei care au fost intemeietori de religii,ori lideri ai acestora, la un moment dat.
Ideia ca nu exista bine fara rau, este veche si clara, ideie de echilibru pentru "prea mult", Budha o numeste "calea de mijloc.
In orice situatie in care aceasta balanta este neechilibrata, aici pe pamant, in universul mare, intervine agentul de judecata, ce aduce justitia. Diavolul! Este clar si stim toti ca Dumnezeu este bun si nu este functia sa aceea de a pedepsi! Dumnezeu este Unu. Si UNU nu actioneaza. Cine actioneaza sunt Doi, Trei, si Patru. Unu intervine doar spre a modula creatia acestor trei elemente, spre un nivel superior.
Si totusi, dumnezeu este in Creaturile sale. Rezulta ca cine pedepseste?
Cu razboaie, molimi, foamete, dezastre naturale? Diavolul? Dumnezeu?
Religia crestina descrie putin inexact, rolul fiecarei persoane din trinitate.
Religia Buhista descrie ceva mai bine, si spune despre cele trei persoane ce alcatuiesc pe UNU : Creatorul, Mentinatorul, Distrugatorul!
In ordine, Brahma, Vsihnu, Shiva.
Rezulta ca acest Shiva este Distrugatorul, Diavolul din religia crestina, care se pare ca are suficient de mare putere ,intrucat este TREI-ul, spre a distruge. Orice! Insa in tratatele hinduse, scrie clar ca acest negativ Shiva, distruge Universul ( Mahapralaya) la sfarsitul timpurilor, si tot el face posibila resorbtia Universului intreg , in totalitate, in UNU. Rezulta ca Shiva este singura persoana din trinitate ce face posibila integrarea constiintelor in Divin la sfarsitul timpurilor,indiferent de gradul de evolutie, iubire, credinta a acestor constiinte.
Ar rezulta asadar ca acesta este Adversarul lui Brahma Doi-ul, cel ce creeaza Universul si nu adversarul lui Unu. Si mi se pare clara teama si ura oamenilor din vremurile vechi,impotriva aceluia care distruge creatia. Insa stim ca daca Unu nu vrea, nimic nu se misca.
De asemena, acest Shiva mai distruge actionand la nivel mental, psihologic in om, ignoranta, prostia, indolenta,rautatea, mania, agresivitatea,etc. Shiva are deci funtie de curatire a pasihicului uman, prin metode radicale, fara mila, care poate aduce asa-zise suferinte. De aici imaginea sa terifianta. Insa doar intr-un psiho/mental clarificat, curatit,se poate oglindi imaginea Divinului. Totului. Caci nu exista din cate stim o alta metoda de a-l Sti pe Dumnezeu, decat ca Ideie Prima, si ca sentiment , iubire.
Sa nu uitam ca religia crestina este veche de doar 2000 ani, si ca in multe din textele sale sacre, sunt preluate rituri, idei, personaje, ce apartin religiilor anterioare crestinismului cu cel putin 5-6000 ani!
Daca la un moment dat religiile vechi au inteles gresit anumite idei fundamentale, este clar ca si crestinismul le-a preluat corespunzator.
Totodata, stim bine, in toate textele marilor personaje care au existat inainte de anul 0.e.n, ca Enoch, Moise, Hermes,textele sacre hinduse, Mahabharata, Upanishadele, Ramayana, textele egiptene, nu fac nici o referire la Diavol ca adversar al lui Dumnezeu, desi descriu cu amanunte evenimente, contacte cu trimisi ,reprezentanti ai cerurilor.
De ce odata cu venirea in existenta lui Issus a intrat in scena si acest personaj, este greu de spus. Stim si acceptam ca Issus, a fost unul dintre cei mai mari invatatori care au existat. Parerea mea este ca anumite texte au fost introduse in Biblie, ulterior, dupa plecarea sa, de cei care au scris despre existenta sa. Este greu de cercetat evenimentele dintre anii 30-300 e.n. Oricum se stie ca mai marii intruniti in Consiliul de la Niceea, au scos anumite texte din Biblie si au adaugat altele.
Referitor la Faust al lui Mann si Goethe, la pactul facut cu Diavolul,la asa-numita vanzare a sufletului sau in schimbul dobandirii de cunoastere si bunuri,( observati tiparul- tentatia sarpelui, Diavolului, reeditata., nimic nou sub soare!)
parerea mea este ca aceasta vanzare a sufletului se refera de fapt la
anularea in psiho/mental a ideii ca Diavolul este adversarul lui Dumnezeu,
si deci la renuntarea nu la iubirea de Divin ,ci renuntarea la ignoranta, si deci la teama fata de asa numitul Diavol, teama, indusa in constiinta sa (si nu numaii a sa) mod exagerat, eronat pentru scopuri greu (sau poate ca usor ) de vazut, de catre marii capi ai bisericii si religiei crestine de la dupa anul 30 e.n, repectiv la Consiliul de la NIceea.
Pactul sau cu Diavolul, inseamna decat intelegere ,clarificare a unor adevaruri fundamentale, de unde accesul lui Faust la cunoastere.
Faust a lucrat pe niste texte lasate de Solomon ( aprox.700 i.e.n) care a lucrat practic la randul sau, obtinand puterea de a controla si manipula orice fel de energie, rea sau buna, Diavoli, demoni sau Ingeri, fara a avea cine stie ce probleme. De ce a putut sa controleze, sa comunice, sa comande acestora ? Intrucat, este stiut ,iar daca nu, este bine sa se cerceteze spre incredintare, ca OMUL este superior multora din asa numitele grupe de ingeri, demoni, din alte sfere de existenta, prin faptul ca poseda
"CHIPUL" lui Dumnezeu, constiinta, fiind apt de creatie, si de impunere a vointei sale in virtutea dreptului sau divin. Reamintiti-va ca niciunde, in nici un text, nu este scris ca vreodata, vreun inger, ori demon a creat ceva.
Solomon a avut o mie de sotii, fiecare din alte tari decat tara sa, toate aducand cu sine ca zestre, zeii religiilor acelor popoare.
Iar Solomon a construit pentru fiecare sotie cate un templu la care aceasta sa depuna ofrande zeilor ei. Si a fost atat de intelept incat sa invete de la fiecare sotie , cate ceva despre zei vechi, obieciuri, rituri, etc. Si pe toate le-a iubit, si a fost mult hulit ,urat de capii religiei sale, intrucat "se inchina zeilor pagani".
"Cheile lui Solomon" este denumirea textului lasat urmasilor.
Faust a cercetat si lucrat pe textul "Demonii din Goetia", un fel de subcapitol la "Cheile".
Interesant este faptul ca una din sotiile sale era din Goetia. La vremea respectiva nu exista o alta zona denumita astfel, decat regiunea daco-getilor!!!! Caci este vorba de Geti si nu Goti, intrucat acest potpor din urma, s-a format tarziu in istorie, se stie. Rezulta ca religia daco-getilor se baza pe astfel de elemente.
La Adamclisi, s-a descoperit un ciob de ceramica vechi de cateva mii de ani (inaintea erei noastre) pe care era inscriptionata o rugaciune a une femei geto-dace catre o mare zeita , aprox.redau "mare zeita, sunt 666, sunt luminoasa, te rog sa iti amintesti de mine la reincarnarea mea".
666? Ei, dar nu acesta este cifra Diavolului?
Si atunci de ce zicea femeia ca este 666? Era diabolica?
Ei bine, 666 nu reprezinta cifra bietului Diavol, nu a reprezentat niciodata asa ceva. Aceasta este cifra totalitatii. A complexitatii si totlaitatii creatiei, cifra ce contine cheia,baza ,intelegerii creatiei si a legilor creatiei. Este interesant de discutat in acest sens cu specialisti in fizica si chimie, ei cunosc foarte bine structura electronului, ce are ca baza exact acest nr., 18, de cercetat si tabolul lui Mendeleelv unde se vede clar ca elementele caramizi ale universului au la baza acest nr. 18.
Deci acest nr. este baza creatiei, si nu numarul Diavolului!
De unde acesta ideie, pe ce s-au bazat, ce argumente au pentru aceasta capii din vechime ai religiei crestine, nu se stie.
Intrucat ideia de nr. al Diavolului 666, deci 18, nu apare in nici o alta religie, veche ori noua, iar ca o precizare, nr.ul 108 apare Hinduisti si Budhisti, reprezentand cifra totala a lumilor create. Nici ele nu dau mai multe explicatii.
Fac o ultima observatie- personajul cu numele cunoscut de Diavol, este cunoscut in toate textele ezoterice majore ale lumii, drept stapanul taramului mortii,gardianul portii, ( nu Iadului- acesata este o alta copilareasca denumire data de crestinism pentru scopuri care scapa intelegerii),locul in care ajung oameni, in calatoria acestora intru integrarea cu Esenta divina. Probabil aflarea acestui fapt a a facut ca Diavolul sa fie urat si temut de oameni, si aratat ca o sperietoare credinciosilor care cu greutate au putut verifica de e asa ori ba.
Se spune ca nu exista contribuite mai mare a unui om la creatie decat nasterea sa intrucat mentine si expansioneaza Universul real cel care conteaza , cel al Cunoasterii prin traire si experimentare, functie rela a Constiintei,
si nu exista o contribuite mai mare la creatie decat moartea sa, intrucat in acest ultim caz, omul contribuie cu insusi ESENTA sa la marea Opera, adugandu-se pe sine creatiei, moduland-o pe un nivel calitativ, ci fiecare trecere, cu fiecare moarte.

Ultimile cuvinte descriu intocmai convingerea mea referitor la locul omului in creatie, iar faptul ca religia crestina a infricosat de-a lungul mileniilor oamenii cu pedepasa vesnica in Iad ( un fals , mare fals, Iisus nu a afirmat asa ceva Niciodata!!!), si a mai incarcat si acest personaj Diavolul cu functii si atributii care n-au nici o legatura cu Planul Divin, este trist. Este foarte trist.
bãrnicova scrise: - de AlexM la: 21/05/2004 23:55:01
(la: Gramatica si butélia)
Verbul se acorda???? Exista o serie intreaga de carti de teorie gramaticala in care ti se poate in cateva pagini demonstra ca ceea ce afirmi este exact pe tipicul " cuvintele ma doare" in domeniul sintaxei limbii romane.

Verbul se conjuga:-)
"ma dor, te doare, il doare, ne doare, va doare, ii doare)
cuvintele= ii -> cuvintele doare
Ambiguitatea vine de la hipercorectie si de la transmiterea unor verbe a desinentei de la pers. I sg la pers III pl care nu este justificata decat prin ca "asa vrura anumiti gramatici":-)
Conj I -terminatie in "a":
eu cant(u), tu canti , el canta, noi cantam, voi cantati, ei canta
Obs: niciodata nu o sa fie "ei cant(u)" ci ei cânta. Adica III sg= III pl.
Conj II - terminatie in "-ea"
eu vad, tu vezi , el vede, noi vedem, ei vad,
Obs: popular este inca "ei vede"; gramaticii au facut aici un "ei vad" care corespunde lui I sg ceea ce este nejustificat.
Conj III -terminatie in "-e"
eu cer, tu ceri, el cere, noi cerem, voi cereti, ei cer
Obs: dito ca pentru conj II
COnj IV -terminatie in "-i"
eu fug, tu fugi, el fuge, noi fugim, voi fugiti, ei fug
Obs: dito ca pentru II, III

Opinia mea este ca desinenta pentru pers. III pl este un hipercorectionsm impus si cerut de clasa culta . Omul din popor foloseste obisnuit desinenta pentru pers. I sg ca in conj I ( cea mai veche conjugare in opinia mea) .
Corect popular:Fugea aia maicã de li se rupea oasele.
Corect literar:Fugeau aia maica de li se rupeau oasele.
Corect popular:M-am intins ca ma doare oasele
Corect literar:M-am intins ca ma dor oasele.
Voila! ( un anumit spital de nebuni poarta acelasi nume, pronuntia in româna fiind totusi nu "voaila" ci "voila":-)

Alex



Primo- nu poti relationa o parte de vorbire cu una de propozitie ( magarul si oaia..) Secundo- verbul sa se acorde?? Putem vorbi cel mult de o relatie de interdependenta gramaticala intre subiect si predicat, dar...acord? Si-atunci adjectivul si substantivul "se mai mult decat acorda?? "

Precizare: nu sunt profa, stiam numai chestia asta. Am simtit nevoia sa-mi spun punctul de vedere.
#15732 (raspuns la: #12557) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PACATUL HOMOSEXUALITATI - de (anonim) la: 24/05/2004 13:20:28
(la: Preoti homosexuali?)
Sfantul Ioan Gura de Aur
demasca si combate homosexualitatea
--------------------------------------------------------------------------------

de Protos. Nicodim Mandita


Inceputurile acestui pacat, ce nu s-ar cuveni nici sa fie numit pe buzele noastre, se pierde in negura istoriei. Daca autorul cel Sfant al celor cinci carti ale Sf. Scripturi, porunceste la Levitic cap. 18,22: "Sa nu te culci cu barbat ca si cu femeie, caci aceasta-i spurcaciune", se intelege clar ca aceasta faradelege era deja raspandita printre neamurile idolatre, in mijlocul carora trebuia sa traiasca poporul ales. Se prea poate ca acest pacat (sodomia) si idolatria au fost cauza pentru care Dumnezeu a poruncit lui Moise sa decimeze popoarele canaanite care au ocupat pamantul Fagaduintei" pana la intoarcerea "Poporului ales din robia Egiptului". Cea mai dura interventie a lui Dumnezeu in istorie pentru reprimarea acestei faradelegi strigatoare la cer, a fost pe la anii 3500 de la facerea lumii, in cazul distrugerii cu foc si pucioasa a Sodomei si Gomorei. Cu toate acestea, omenirea si-a urmat cursul ei patimas si multi au primit si au transmis mai departe aceasta mostenire a rusinii si a blestemului. Atat de puternic a fost zguduita lumea veche in urma catastrofei de la Sodoma, incat acest pacat care a fost cauza si-a insusit numirea de "sodomie", iar in zilele noastre poarta numirea moderna de "homosexualitate", ce cuprinde in sine perversiunile ambelor sexe. Este regretabil ca nici femeile nu au ramas neispitite de aceste tentatii erotice si istoria atesta ca inceputul s-a facut in insula greceasca Lesbos, iar aceasta practica a capatat numirea de "lesbianism", dupa numirea insulei de unde si-a facut aparitia.
Pe vremea Sf. Apostoli era in actualitate acest pacat printre neamurile idolatre ce se converteau la crestinism, si de aceea ei l-au combatut prin cuvant si scris. Daca in unele scrieri ale Noului Testament gasim locuri unde numai se aminteste in treacat despre acest pacat, in Epistola catre Romani 1, 26-27, a Sfantului Apostol Pavel, gasim un text care face amintire de aceasta practica nefireasca, comuna atat barbatilor cat si femeilor.
In cele ce urmeaza va vom prezenta textul comentat al acestui pasaj (Rom. 1, 26 27), facut de cel mai ilustru exeget si orator al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur. Cu toate ca au trecut peste 1500 de ani de cand a scris acest tratat, el reprezinta cel mai profund studiu a ceea ce este homosexualitatea si a efectului de dezintegrare si distrugere a nucleului familial, si a schimbarii ireversibile a raportului si relatiilor dintre membrii societatii.
"Pentru aceea i-a dat pe ei Dumnezeu intru patimi de ocara, ca si femeile lor si-au schimbat randuiala cea fireasca, intru ceea ce este impotriva firii. Asijderea si barbatii lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins intru pofta sa unul spre altul" (Rom. 1, 26,27).
Toate patimile omenesti sunt necinstite, dar mai cu seama nebunia dupa copii (sodomia), caci mai mult patimeste sufletul si se necinsteste in pacate, decat trupul in boli. Priveste cum ii lipseste si aici de orice iertare, dupa cum ii lipseste si in cele ale credintei. Femeilor le zice: "au schimbat randuiala firii" si prin urmare nu au ce raspunde, sau sa spuna "ca am fost impiedicate de impreunarea cea dupa lege" si nici ca nu au avut cu cine sa-si implineasca pofta si au fost silite de a se azvarli in aceasta turbare nebuna, caci expresia "au schimbat" se zice de cei ce au avut ce schimba, dupa cum atunci cand vorbea de credinta zicea "ca au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna". Barbatilor iarasi le spune: "Lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti" ceea ce invedereaza acelasi lucru. Din aceasta cauza si pe femei ca si pe barbati ii lipseste de orice iertare, invinovatandu-i deopotriva, pentru ca nu numai ca au avut prilejul de a-si face poftele, si ca lasand la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditati, dar inca necinstind ceea ce este dupa natura, au alergat la ceea ce este contra naturii. Cele ce sunt contra naturii sunt si mai grele, in acelasi timp si mai dezgustatoare, asa ca nici nu le-ar putea numi cineva placere fiindca, adevarata placere este aceea dupa natura. Dar cand Dumnezeu paraseste pe cineva, totul se rastoarna pe dos! De aceea nu numai credinta lor era sataniceasca, dar si viata le era diabolica. Atunci cand le vorbea de credinta, le-a pus in mijloc lumea si cugetul omenesc, spunandu-le caci cu mintea cea data lor de Dumnezeu, ar fi putut prin cele ce se vad, ca sa se ridice la Creator, dar fiindca nu au voit, au ramas fara nici o justificare - aici insa in locul lumii le pune la mijloc placerea cea dupa natura, de care ar fi putut sa se multumeasca cu mai multa libertate si liniste, si ar fi scapat de rusine, dar n-au voit, drept care si sunt lipsiti de orice iertare, fiindca au defaimat natura. Si ceea ce este inca mai necinstit, ca si femeile umbla dupa asemenea impreunari contra naturii, in timp ce ar trebui ca sa se rusineze de barbatii lor.
Este demn de a admira si aici intelepciunea lui Pavel, cum el aruncandu-se cu vorba in doua lucruri contrare, pe amandoua le-a dezvoltat cu toata exactitatea. Voia a spune ceva si demn, in acelasi timp insa si muscator pentru auditor, dar acestea amandoua nu era cu putinta, fara ca una din ele sa se impiedice de cealalta. Daca vei spune ceva demn, nu vei putea atinge pe auditor, iar de voiesti a te atinge de el tare, apoi atunci este nevoie de a dezveli lamurit ceea ce spui. Dar iata ca inteleptul si sfantul suflet al lui Pavel le-a putut uni pe amandoua la un loc si le-a dezvoltat cu toata exactitatea, caci in numele naturii a marit invinovatirea lor, in acelasi timp - ca si de o perdea oarecare - el s-a servit cu multa intelepciune in demnitatea povestirii sale.
Dupa ce mai intai el se atinge de femei, de-ndata paseste mai departe atingand pe barbati, caci zice: "Asijderea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti", ceea ce este dovada celei mai de pe urma nebunii, caci, cand amandoua genurile sunt corupte si barbatul care este pus ca dascal al femeii, ca si femeia careia i s-a poruncit de a fi de ajutor barbatului, nu indeplinesc cu sfintenie datoriile lor, apoi atunci ei se gasesc intre dansii ca dusmani. Gandeste-te apoi si la cuvintele de care s-a servit, cat de reprezentative sunt, caci nu zice: "S-au amorezat si s-au poftit unul pe altul, ci s-au aprins in pofta sa unul spre altul". Vezi acum ca totul in pofta vine de la lacomie, care nu poate rabda ca sa stea in hotarele sale ?
Asadar tot ceea ce pofteste cineva, din acelea care covarsesc legile puse de Dumnezeu, este absurd, si prin urmare pofteste din cele absurde si din cele nelegiuite. Dupa cum de multe ori multi lasand la o parte pofta mancarurilor, se hranesc cu huma si cu pietre mici, iar altii stapaniti de o sete nebuna, doresc pana si apa din mocirla, tot asa si aceia s-au infierbantat de acel amor nelegiuit. Si de intrebi poate "de unde oare a venit intinderea bolii, sau mai bine zis, a poftei acesteia ?" - raspunsul este: de la parasirea lui Dumnezeu.
Dar parasirea lui Dumnezeu de unde vine ? De la nelegiuirea celor ce l-au parasit pe El. Zice mai departe. "Daca ai auzit spunand "ca s-au aprins" sa nu-ti inchipui, zice, ca boala aceasta provine numai din pofta, ci mai mult din trandavia lor, care a si aprins pofta". De aceea nici nu zice "fiind tarati, sau cazand", dupa cum zice aiurea (a se vedea cap. 6,1 din epistola catre galateni), ci "lucrand" adica lucrul lor il pusese in pacat si nu un lucru intamplator, ci studiat de dansii mai dinainte. Si nu zice "pofta", ci "rusinea lucrand", fiindca si natura au facut-o de ras, si legile ei le-au calcat. Priveste apoi si confuzia cea mare venita din amandoua partile, fiindca nu numai capul a cazut jos la pamant, ci si picioarele s-au ridicat sus si au devenit dusmani intre dansii, introducandu-se o lupta mai grozava decat razboiul civil, mai hada si mai variata. Caci lupta aceasta au impartit-o in patru feluri de lupte noi si nelegiuite; razboiul acesta nu era indoit si intreit, ci chiar si impatrit. Gandeste-te bine: trebuia ca cei doi, adica barbatul si femeia, sa fie unul dupa cum zice: "Si vor fi amandoi un trup", iar aceasta o face pofta de impreunare, care uneste amandoua genurile. Insa aceasta pofta nimicind-o diavolul si faurind un alt mijloc, a rupt genurile unul de altul in acest mod si a facut ca unul sa devina doi, adica unul si acelasi gen sa tina locul si al celuilalt, ceea ce este contra Legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a zis: "Cei doi vor fi un trup", iar diavolul a impartit acel trup in doua. Si iata intaiul razboi. Apoi iarasi aceste doua parti s-au razboit fiecare si contra sa, ca si contra celeilalte, caci si femeile defaimau pe alte femei si nu numai pe barbati si barbatii la randul lor stateau unul contra altuia, ca si contra genului femeiesc, ca si intr-o lupta de noapte. Ai vazut al doilea, al treilea, al patrulea si al cincilea razboi ? Dar apoi mai este si un alt razboi, caci pe langa cele vorbite ei au facut nelegiuire si contra naturii. Fiindca diavolul stia bine ca ceea ce uneste amandoua genurile este mai ales aceasta pofta, s-a gandit ca sa rupa aceasta legatura, asa ca sa se dezbine nu numai in a nu mai face copii, ci chiar in a se razboi unul pe altul si a se razbuna unul contra altuia. "Si rasplatirea ce li se cadea ratacirii lor, intru sinesi luand-o". Priveste cum iarasi ajunge cu vorba tot la obarsia raului, adica la necucernicia lor, rezultata din credinta cea falsa, spunand ca plata aceasta se trage de la nelegiuirea necredintei dinainte.
Vorbind el de gheena si de pedeapsa si fiindca celor neevlaviosi si care preferau a trai in astfel de desfranari nu li se parea poate demn de credinta, ba chiar ridicol, de aceea apostolul arata ca chiar in insasi aceasta placere se gaseste osanda. Daca insa unii ca acestia nu simt pedeapsa, ba inca simt mare placere in asemenea fapte murdare, tu sa nu te minunezi, ca si nebunii si cei ce sunt stapaniti de vreo boala mintala, desi de multe ori se nedreptatesc singuri cauzandu-si rele, ei totusi nu simt; ci rad si se dezmiarda in fapte ca acelea, de care cei sanatosi plang. Insa prin asemenea exemplu nu voim a spune ca aceia scapa de osanda, ca si nebunii, ci tocmai in acest fapt murdar, pedeapsa le va fi mai grozava, fiindca nici macar nu vor a cunoaste prapastia relelor in care se gasesc.
De altfel nici nu trebuie a ne da parerea din faptele celor bolnavi, ci din a celor sanatosi. Iata ca faptul acesta li se parea a fi vechi, ca era chiar si o lege in fiinta, iata ca un legiuitor de al lor a poruncit prin lege ca slugile sa nu-si unga trupul cu untdelemn si nici sa faca pederastie, (sodomie) acordand prezidentia acestei murdarii numai celor liberi (stapanilor), sau mai bine zis nu prezidentia, ci schimonosirea naturii. Cu toate acestea, ei nu considerau faptul acesta drept schimonosire, ci inca foarte cinstit si oarecum un drept mai mare asupra slugilor, fiindca aceasta era legiuit de prea inteleptul popor atenian si de marele lor legislator Solon!
Dar apoi si alte multe carti de ale filosofilor lor, le va gasi cineva pline de aceasta boala molipsitoare. Insa de aici noi nu putem zice ca faptul acesta este legiuit, ci pe cei ce au primit o asemenea lege ii credem ca cei mai nenorociti si vrednici de multe lacrimi. Ceea ce patimesc femeile cele desfranate, aceeasi patimesc si acestia, ba inca mai grozav ca ele, fiindca, desi contra legii, cel putin ele doresc impreunarea naturala, pe cand pederastii, (homosexualii) doresc ceva contra legii si in acelasi timp si contra naturii. Chiar de nu ar fi gheena si nici nu ne-ar fi amenintat cu osanda, totusi acest fapt este mai grozav ca orice osanda.
Daca ei simt placere de aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci imi spui mai mult de ingreuierea pedepsei lor. Cand eu vad pe cineva alergand pe strada gol si cu tot trupul plin de noroi, si el in loc sa se acopere, inca se si mandreste, apoi nu numai ca nu-l laud pentru aceasta, ci chiar il plang, fiindca nu simte sarmanul, ca singur se face de ras. Dar pentru ca sa arat mai lamurit batjocura aceasta, sa-mi dati voie de a aduce si alt exemplu. Daca cineva ar pedepsi o fecioara care ar fi avut relatii cu animale necuvantatoare si ea in loc sa se rusineze, s-ar mandri de acea fapta, oare nu ar fi pentru aceasta vrednica de plans, fiindca desi ar fi putut sa scape de aceasta boala, daca ar fi voit, totusi ea nici macar nu simte ? Desigur ca ar fi vrednica de jelit. Daca faptul acela este uracios, apoi nici faptul pederastilor (homosexualilor) nu este mai prejos de acela, fiindca a fi cineva batjocorit de ai sai este cu mult mai de jelit decat daca este batjocorit de straini. Pe unii ca acestia eu ii consider mai rai decat pe omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat astfel de lume. Omoratorul de oameni a despartit sufletul de trup, iar acestia impreuna cu trupul au pierdut si sufletul. Ori si ce pacat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceasta grozava nelegiuire, si daca cei ce patimesc de aceasta boala ar simti grozavenia faptului ce savarsesc, desigur ca ar prefera o mie de morti, mai bine decat de a face asemenea fapte.
Nimic nu este atat de uracios ca aceasta batjocura. Daca Pavel vorbind de curvie zicea: "Tot pacatul pe care l-ar face omul, afara de trup este; iar cel ce curveste, pacatuieste in trupul sau" (I Cor. 6, 18), apoi ce am putea spune de aceasta nebunie, care este cu atat mai rea decat curvia, incat nici nu mai avem ce spune ? Nu zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femeie, dar inca ai pierdut si dreptul de a fi barbat, caci nici nu te-ai schimbat in natura femeii si nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat si batut cu pietre si de femei, ca si de barbati, fiindca ai nedreptatit si necinstit amandoua genurile. Si ca sa afli cat de miselesc fapt e acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca tu esti caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic ? Dar iata ca tu care faci parte intre oameni, nu numai caine te-ai facut pe sineti, ci chiar mai prejos si mai necinstit decat acest animal, caci cainele cel putin, este folositor omului, pe cand cel ce curveste nu este folositor la nimic. Dar ce? spune-mi: daca cineva amenintandu-te ti-ar porunci ca sa nasti copii si sa lehuzesti, oare nu te-ai umple de manie asupra lui ? Dar iata acum, ca cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri isi fauresc relele cele mai grozave, caci nu este acelasi lucru a te schimba in natura femeiasca si a ramane si barbat in acelasi timp, sau mai bine-zis, a nu fi nici femeie si nici barbat.
Si de voiesti ca si din alta parte sa afli de grozavenia acestui pacat, apoi intreaba de ce oare toti legiuitorii pedepsesc prin legile lor pe cei ce se scopesc singuri, si vei gasi ca de nimic altceva, decat pentru ca-si ciuntesc singuri natura lor omeneasca, desi acestia cu nimic nu nedreptatesc pe altii prin asemenea fapt, ba inca de multe ori, dupa scopire ei sunt folositori, pe cand curvarul si pederastul (homosexualul) nu sunt folositori la nimic. Nu numai sufletul, ci si trupul pederastului (homosexualului) este necinstit si vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Si de cate gheeni sunt oare vrednici acestia ? Dar daca poate razi auzind de gheena si nu crezi in focul cel vesnic, atunci adu-ti aminte de Sodoma, fiindca prin acea nenorocire icoana gheenei ne sta de fata chiar in viata prezenta. Fiindca sunt multi care si astazi, ca si atunci, nu cred in invierea cea de apoi si in cele ce vor urma dupa Inviere si rad cand aud spunandu-li-se despre focul cel nestins, de aceea, Dumnezeu ne-a cumintit chiar prin intamplarile din viata prezenta. O astfel de intamplare este arderea Sodomei si focul de acolo. Cei ce au fost acolo stiu, caci singuri au vazut cu ochii lor acea rana provenita din bataia dumnezeiasca si urmarile fulgerelor si a trasnetelor de sus. Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit de a le arata gheena mai inainte de timp. Fiindca multi dispretuiau cuvintele si atunci ca si acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat invederat icoana gheenei si inca intr-un mod unic in istoria omenirii. Intr-adevar, curios a fost norul acela care a plouat foc in loc de apa, dar si pacatul ce ei il savarsise, adica pederastia (sodomia), era afara din legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindca si sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea si ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-l faca de a da nastere roadelor, ci inca l-a facut netrebnic, chiar pentru primirea semintelor ce s-ar fi aruncat in el. Astfel era si impreunarea barbatilor din Sodoma, caci si acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul cel ars al Sodomei.
Ce poate fi mai spurcat ca un barbat tavalindu-se in curvii ? Ce poate fi mai gretos ? O! Ce nebunie! O! Ce smintire! Dar de unde si cum a patruns in sufletul omului aceasta pofta nebuna, care a adus natura in halul celor ce se razboiesc, ba, inca cu atat mai rau decat ale acelora, cu cat si sufletul e mai inalt si mai bun decat trupul ? Vai noua, daca ajungem a fi mai fara de minte decat animalele necuvantatoare, si mai nerusinati decat cainii, caci nicaieri printre dansele nu vei gasi astfel de impreunare, ci natura-si cunoaste hotarele sale! Voi insa, care savarsiti acest pacat, ati facut neamul nostru omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il batjocoriti prin asemenea fapte si va batjocoriti si insiva (Sf. Ioan Gura de Aur; coment. la ep c. rom. 1, 26-27).

Iluminare - de Dinu Lazar la: 24/05/2004 15:04:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In principiu iluminarea ar trebui sa fie un subiect important pentru cine face fotografie.

Zic in principiu, pentru ca asa cum compozitia nu mai e importanta pe aici sau cum limbajul plastic e deseori cam inutil, si iluminarea a devenit o necunoscuta - vedem asta mai ales cind ne uitam la un chiosc de reviste romanesti la publicatiile pentru dame, la coperti.

Daca pe coperta se pune si vedem una dintre cele mai bune poze, atunci fotografii romani ar trebui sa dea acatiste de trei ori pe zi la cel care a inventat iluminarea cu lumina difuza si umbrela... arta iluminarii se reduce acolo la o descriere cit mai rapida si mai ieftina a subiectului... ce atmosfera, ce stare, ce pictura cu lumina, astea sunt bancuri azi.

Daca vorbim de lumina in imagine - si s-ar putea scrie multe carti pe linga miile deja scrise pe aceasta tema - ar trebui sa vedem si sa memoram multa pictura, si sa analizam chiar si in fuga principiile de baza ale iluminarii cadrului.

De regula, exista o lumina principala, careia ii sunt subordonate celelalte lumini: lumina de umplere, adica de modelare a umbrelor, lumina de fundal, lumina de contur, lumina apicala ( cea care se vede in ochi) si accentele de lumina.

Din modelarea si raportul acestor lumini, din alegerea modalitatilor de iluminare ( concentrata sau difuza) si din alte citeva ingrediente, se poate orchestra un subiect si se poate modifica fundamental o atmosfera.

Acelasi subiect, cu un tip de lumina poate parea optimist, cu alta lumina poate parea dramatic; se pot schimba stari, forme, atmosfere si concepte, cu o folosire judicioasa a luminii.

In afara de folosirea artistica a luminii, treuie sa tinem seama de necesitatile obiective de expunere si de inscriere a tuturor elementelor din cadru in gama de straluciri pe care captorul digital sau filmul folosit le poate incasa.

Daca ar fi sa dau ca exemplu fotografiile mele, eu incerc pe cit posibil sa folosesc lumina existenta, si daca nu o am, sa creez cheia de lumini ca si cum ar fi lumina naturala; in exterior de obicei folosesc un blit pe aparat cu un softbox gonflabil, cu masurare a luminii intotdeauna TTL si deseori setez lumina blitului la -2 diafrgme fata de lumina principala; in interior de obicei la imaginile de reportaj folosesc mai multe blituri cu softboxuri, telecomandate de o unitate de comanda de pe aparat, care imi permite sa setez luminile intr-o gama de plus sau minus 4 diafragme fata de lumina principala; la imaginile unde nu timpul este esential, folosesc niste blituri de studio portabile ca lumina principala si bliturile TTL le folosesc cind fac o atmosfera mai complicata.

De mare folos este la fotografia digitala vizionarea pe loc a imaginii si analiza histogramei; partea dificila este ca modalitatile artistice de exprimare cu ajutorul luminii trebuie sa se combine cu necesitatile de expunere, astfel incit, daca se poate, sa nu avem zone mari in supra sau subexpunere fara detalii, mai ales daca imaginea urmeaza a fi tiparita...

Acum, fiecare fotograf a incercat mai multe solutii si se regaseste intr-o experienta si intr-o modalitate de exprimare sau alta; pentru mine, perfectiunea o constituie tipul de imagine gen Yousuf Karsh sau Irving Penn, Philippe Halsman, si chiar Nadar!

Asta nu inseamna ca atunci cind vreau sa vad ce se face in domeniul iluminarii, sa nu ma uit cu invidie infinita la filmarile de reportaj de la Discovery, unde vedem deseori la portrete chei de lumina tip cleste de lumina, cu lumini dure si colorate, cu contururi pregnante, cu o lumina pe fata si o lumina colorata extrem de diferit pe fundal, genul cald/rece...

Cit de diferita este o imagine cu o lumina plata si inexpresiva de o imagine unde lumina este nu numai un catalizator al limbajului plastic, ci si o parte vitala a imaginii insasi.

...dar, retina nu doare ca timpanul; o vioara care scirtiie ingrozitor mai greu va gasi aplaudaci, pe cind o imagine proasta... asa ca traiasca umbrela si softboxu`...

Ca sa revenim la intrebarea initiala , eu blende nu prea folosesc...
#15814 (raspuns la: #15793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
CONTRADICTII IN BIBLIE?Ap - de rational rose la: 24/05/2004 15:07:27
(la: Preoti homosexuali?)

CONTRADICTII IN BIBLIE?



Aparentele contradictii din Biblie au mai multe cauze:



- nu citim TOATA Biblia, luam din ea doar ceea ce ne place si putem folosi ca pretext;



- citim Biblia fara Dumnezeu, nu ne "lepadam de sine". Lepadarea de sine inseamna disponibilitatea de a renunta la orice ne influenteaza, la orice dorinti, placeri, la orice pareri ale noastre, la orgoliu, la ego, pentru tinde catre obiectivitatea necesara perceperii corecte a invataturilor
biblice.
Atentie, nu spun ca trebuie sa renuntam la ratiune, asta nu e spalarea creierului. Dar ratiunea nu e ceva extern, obiectiv, ea este influentata de simturi, de mass media, de alti oameni.



- insistam sa dam verdicte atunci cand nu avem destule informatii sau nu intelegem o problema, in loc sa amanam acest verdict.



- ne cramponam de lucrurile pe care nu le intelegem in loc sa facem lucrurile pe care le intelegem si nu le facem, desi sunt foarte clare. In Biblie sunt unele lucruri mai greu de inteles, dar cele de baza, fundamentale, sunt clare. Si nu ne putem astepta sa le intelegem pe cele grele daca nu le facem pe cele usoare, nu? Nu putem avea pretentia sa rezolvam probleme de analiza matematica daca nu stim nici tabla inmultirii.




>Tot in biblie scrie: Toate sint ingaduite dar nu toate zidesc......
>...dupa cum putem vedea simplu si clar ...si dupa cum clar stiti cu totii dar vreti sa va >ascundeti

sub explicatii si "interpretari".....in biblie exista mult prea multe >contradictii....



Draga "expertboyman", haide sa gandim, asa cum bine spui. Hai sa "nu ne mai ascundem sub explicatii si

interpretari" si sa citim cum ne-ai recomandat din prima Epistola lui Pavel catre Corinteni, capitolul

6, versetul 12 :



"Toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile imi sunt ingaduite,

DAR NIMIC NU TREBUIE SA PUNA STAPANIRE PE MINE."



Ce-o insemna asta? Hai sa citim titlul de deasupra acestui verset: "Despre curvie". Despre asta

vorbeste Apostolul Pavel aici.



Cititi singuri in continuare, eu doar punctez cateva idei din acest subcapitol (versetele 12-20):



"Dar trupul nu este pentru curvie", "Fugiti de curvie!", "Nu stiti ca trupul vostru este Templul

Duhului Sfant?"



Adica chiar daca sexul este lasat de Dumnezeu si este ingaduit, daca pune stapanire pe mine, si daca

il pervertesc de la scopul si modul in care l-a lasat Dumnezeu, e pacat. Asta se aplica la orice lucru

bun, nu e rau sa mananci, insa devine rau (pacat) daca mananci prea mult, daca mananci lucruri care

iti strica sanatatea sau daca devii dependent. Mi se pare destul de clar si de rational, nu vad nici o

contradictie.



Este vorba deci de lucrurile care nu sunt interzise in mod expres, dar care daca nu-mi sunt de folos,

creaza dependenta si imi strica sanatatea sunt rele. Asadar nu e vorba de ORICE lucru, nu e vorba si

de lucrurile despre care se spune clar in Biblie ca sunt un pacat.


Daca mai exista vreun dubiu, sa citim putin mai inainte, versetul 9:

"Nu va inselati in privinta aceasta: nici curvarii, nici inchinatorii la idoli, nici preacurvarii,

nici malahii, NICI SODOMITII, nici hotii, nici cei lacomi, nici betivii, nici defaimatorii, nici

raparetii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu."



Totusi exista o speranta (versetul 11): "Si asa erati unii dintre voi! Dar ati fost spalati, ati fost

sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, in Numele Domnului Isus Hristos, si prin Duhul Dumnezeului

nostru."



Cine mai vrea astfel de declaratii transante sa mai citeasca si Romani capitolul 1, de la versetul 18

pana la sfarsit. Gasim acolo exact starea de decadere a omenirii de la standardul moral divin. E scris

clar, negru pe alb. Nu e nevoie de nici o interpretare.


Nu poti sa te numesti crestin, sa spui ca crezi in Dumnezeu, daca nu crezi si ceea ce scrie acolo. Ne place sau nu, asta este adevarul.



Tu spui "Dar dezastrul pe care il proavoaca in sufletul meu doar ideea ca "el" nu m-ar placea e mai

mare decit oricare frica as fi simtit-o vreodata( cu toate ca real asta nu s-a intimplat) fata de

Dumnezeu."



Nu cumva asta e un semn ca placerea ta e mai importanta decat Dumnezeu si ca "lucrul" acesta a pus

"stapanire pe tine"?. Si tine cont ca "In dragoste nu este frica", spune Biblia.



Spui ca "Dumnezeu este iubire", nimic mai adevarat. Numai ca in sine, afirmatia asta n-are nici o

valoare, e foarte relativa atat timp cat nu-l cunoastem pe Dumnezeu si prin urmare nici iubirea Sa.



Rationamentul nostru e gresit: inlocuim in aceasta ecuatie (Dumnezeu = Iubire) termenul 'iubire' cu

conceptia noastra pervertita despre iubire, iar apoi facem egalitatea invers, de la dreapta la stanga,

si ajungem la concluzia ca Dumnezeu este aceasta iubire impura, pervertita a noastra, asa cum ne

convine sa o intelegem. Si asa s-a ajuns ca pentru unii 'Dumnezeu = homosexualitate', 'Dumnezeu =

pedofilie', etc.

Sa luam definitia iubirii din 'standard'. Citeste in 1 Corinteni 13, 4 ce este dragostea:

"Dragostea nu se poarta necuviincios, nu

cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de

adevar..."



De ce a permis Dumnezeu aparitia Diavolului si existenta Raului, daca e asa "destept" si atotputernic?



Ce inseamna ca e atotputernic? Daca Dumnezeu nu poate crea un triunghi cu patru laturi inseamna ca nu

e atotputernic? Nu, caci triunghiul cu 4 laturi ar fi patrulater.
Tot la fel, Dumnezeu nu a putut crea dragoste cu sila, nu e in caracterul Sau. Dragostea silita nu mai

e dragoste. Dragostea lui Dumnezeu nu poate fi separata de Legea Sa, nici Legea de dragoste. Separate,

se auto desfiinteaza. Astfel, Dumnezeu este iubire, dar este si dreptate. Iubeste pe pacatos, dar nu

poate sa admita pacatul.


Dragostea este cea care guverneaza Universul, si aceasta dragoste e atat de mare incat da

posibilitatea alegerii. Tocmai asta dovedeste suprematia acestei iubiri. Dragostea nu obliga, ci

risca. Prin definitie, dragostea nu e dragoste daca nu rezulta in urma unei alegeri: ALEGI sa iubesti.

Ca sa alegi sa iubesti, trebuie sa ai libertatea sa alegi sa urasti. Dumnezeu a riscat cand a creat

fiinte care au posibilitatea sa aleaga si raul.



Numai bine va doresc, si Dumnezeu sa ne ajute sa luam hotararile bune.


Pt. Paianjen - de Hypatia la: 25/05/2004 10:35:11
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Scuze de intarziere!
Cred ca e adevarat ce-ai spus, dar trebuie sa clarificam lucrurile:
1. Cei care iubesc timpul petrecut cu ei, nu numesc pe acesta- singuratate, nu se plang de acest lucru, ci il percep ca pe starea lor de a fi.
2. Cand doi oameni decid sa fie impreuna, ei isi proiecteaza viitorul impreuna. Ei pot decide daca vor avea sau nu copii. Si acest lucru e normal, atata vreme cat ceea ce decid amandoi, sa ramana perfect valabil. Dar daca unul din cei doi se razgandeste, celalalt se va simti singur.
3. Dupa cum singur/neglijat/parasit se simte sotul, dupa ce sotia lehuza se ocupa aproape exclusiv doar de noul nascut. Cred ca e o chestie de maturitate feminina sa reuseasca o femeie tanara sa rezolve din prima aceasta problema, dar mai ales tine de calitatea relatiilor cu sotul ei.
4.Doi soti, care au decis impreuna sa nu aiba copii, pot fi foarte fericiti.Sunt foarte de acord. Dar, ca femeie ce am trecut de jumatatea vietii, stiu prin ce incercari , prin ce trairi personale trece o femeie. Caci, mai devreme sau mai tarziu, maternitatea bate la usa sufletului fiecarei femei si atunci trebuie sa stii sa-i faci fata chiar si cand esti singura sau calugarita sau cu sotul tau, caruia i-ai promis ca nu vei avea copii.... Si acest lucru e foarte greu, presupune o multime de lucruri. Daca ai nenorocul sa fii singura sau sa te simti singura, intram pe terenul patologicului si-i dam dreptate lui Daniel:"singuratatea e o boala".
5. Dar, in amurgul vietii, omul isi consuma drama proprie. De ce nu ne spun batranii daca singuratatea e boala sau nu?
De ce nu-i intrebam pe cei parasiti?
De ce nu-i intrebam pe cei care au pierdut pe cei dragi?
Caci singuratatea e cea mai cumplita suferinta si DOAR necazul te aduce in pat cu singuratatea....
Parerea mea...
Hypatia
#15836 (raspuns la: #15402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...