comentarii

analiza verb "ami imaginasem"


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Tehnica shuterizeaza si arta decedeaza - de Dinu Lazar la: 06/07/2005 11:17:38
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Exista pe spatiul virtual romanesc un numar de liste de discutii si forumuri in care fotografia este la ea acasa; cine vrea, poate citi si vedea lucruri interesante la galeria foto, fotogigital.ro, computer games forum, badorgood, photomagazine, fotomagazin, si la softpedia - in acest din urma spatiu fiind si cel mai animat loc.
La softpedia se discuta tot felul de lucruri interesante; printre alte discutii, la
http://forum.softpedia.com/index.php?s=ef54a7701f9d906ea9ac8b385f5a8b27&showtopic=65543
exista o interesanta manusa aruncata, in sensul unei invitatii la o discutie foto legata de ipoteza, desigur adevarata, ca sa se analizeze si lucrari mai slabe facute de fotografi mai avansati; ca exemplu sunt date lucrarile lui Bumbutz facute la ultima expozitie, niste portrete alb negru, si imaginile facute de mine la o filmare recenta.
Aici ar fi prima mica problema; nu poti compara niste lucrari elaborate, unitare, adica portrete lucrate la meserie intr-o unitate de spatiu si timp, cu o lucrare utilitara facuta cu un scop exact si cu jdemii de complexati care te gonesc din cadru, de prosti care se enerveaza si de nebuni care se cearta pe cap; e ca si cum ai compara mere cu pere sau si mai si, compot meserias de mere mincat in studio boiereste cu pere acre mincate pe frig si zoaie, daca nu le uita productia.
Bun, trecind peste primele consideratii, sa citim o fraza a celui care a invitat oamenii sa discute:
"De multe ori am vazut ca sunt apreciate fotografii mai degraba mediocre doar pentru ca au fost postate de fotografi (amatori sau pro) care si-au facut deja un nume. "
Aici cred ca exista o mica problema care se poate transforma prin omisiunea analizei intr-o capcana.
Adica, fotografia nu este numai o aplicare a unor cunostinte sumare de compozitie, care si aia e crezuta de multi subinteleasa, si o folosire a unor aparate care stiu singure sa expuna si sa realizeze o poza buna;
uitam ca unii folosesc mijloacele fotografice pentru a realiza - atit cit se poate - o opera de arta.
O imagine nu inseamna numai elementele de baza, ci si un mijloc de comunicare a unor stari, senzatii, credinte, frici, sentimente.
Diferenta dintre o imagine perfecta, care are de toate, dar care nu spune nimic pentru ca nu are ce, si o imagine care schioapata tehnic, dar din care curge plinsul, risul, durerea sau speranta, este ca diferenta dintre ceva care orice ai face e mort si ceva care traieste.
Este adevarat ca pentru a face o poza buna trebuie mestesug; dar mestesugul nu e arta si nu pot fi analizate la o imagine atributele artistice folosind cunostintele relative despre expunere, perspectiva si cadru.
Pina una alta, nu cred ca trebuie sa ne intoarcem la antichitate, unde arta era socotita ca mimesis, o imitare a realitatii - adica ala care face o poza mov e timpit, ca nu asa se fac pozele.
De mult timp, in fotografie cam de la inceputul secolului trecut ( 1900...) accentul s-a deplasat treptat in fotografie de la perfectie catre expresiv, de la cautarea frumusetii clasice bine compuse, la expresiv, la ceea ce pune in efervescenta intreaga afirmare pasionala a tumultului sufletesc, si ma gindesc cind scriu aceste cuvinte, de exemplu, la imaginile Alinei Andrei, aflate atit de departe de abordarea clasica si tocmai de aceea atit de incarcate de o vibranta stare de continua cautare.
Esential, cind cineva analizeaza o imagine, este sa nu uite ca in afara caramizilor de baza, in afara elementelor componente, care si ele necesita multa munca si efort pentru a fi cunoscute ( nu poti sa pui mina pe un aparat si sa faci "instinctiv" niste poze si sa ii intrebi pe ceilalti ce parere au decit daca iti lipseste cu desavirsire o minima cultura vizuala, si nu poti raspunde unei astfel de intrebari decit daca nu ai ce face) - exista o relatie, o structura artistica; mesajul transmis prin comunicare artistica trebuie sa fie elaborat pe baza aceluiasi cod, cunoscut de ambii factori ai comunicarii.
Dar, acest cod nu include bastonasele si cercurile desenate in clasa intii, dupa care nu pot fi analizate poeziile unor poeti; ca sa intregesc comparatia, oricui aflat in primele faze ale descoperirii scrisului i se va parea stupida orice poezie scrisa de mina de un poet, care dezordonat si dezlinat, pe un servetzel, poate foarte bine sa compuna un catren altfel nemuritor.
In acest sens, mi se pare interesant si cred ca e un punct de plecare titlul discutiei de la Softpedia: "Fotografii...nu asa bune, si artistii au zile mai proaste" - eroarea de baza fiind deci ca nu putem analiza o imagine numai dupa culoare si elemente sumare de compozitie.
O imagine care incearca sa exprime o stare poate fi oricum, si chiar este asa de multe ori; importanta este starea si puterea de a comunica starea, si asta, repet, nu se face cu notiuni scolastice si din pacate adesea elementar intelese, legate de perspectiva, cadraj si cromatica.
La sfirsitul discutiei (#50) este intrebata lumea ce parere are de o imagine a lui Bumbut, la care o voce din public spune ca "Sa vanam poze proaste e prea usor, nimeni nu poate sa faca numai poze bune. "
Parerea mea este cu trebuie sa ne avintam sa analizam ceea ce e evident de neinteles pentru cel care nu isi pune problema exprimarii eului ci a aplicatiei scolastice a unor notiuni elementare de cadraj si de tehnica fotografica, si aia dobindita comic de la niste inculti care ar trebui amendati sau arestati de Academie, daca asa ceva ar exista, pentru delictul de omor la popor, cu cuvinte ca viufinder, shuterizare, apertura, lentila, etc., omor care se face permanent in articolele dedicate fotografiei in revistele de IT si chiar de fotografie care apar in limba romana.
Ca sa revenim la imaginea lui Bumbutz din #50, mie imi place foarte mult; are stare, are glagorie, are un algoritm trist si e o poezie frumoasa; asa mi se pare mie; altuia i se poate parea desigur o prostie; dar in analiza unei opere de arta, a unei poezii, nu trebuie sa facem neaparat apel la marca pixului cu care a fost scrisa sau la egalitatea literelor ori la alinierea strofelor la linia caietului de dictando.
Parerea mea...
#58180 (raspuns la: #58156) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cand fotografiile unora te fac sa ieshi din casa - de Dinu Lazar la: 29/01/2006 09:34:03
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Normal ar fi ca tov conu` nikitu sa analizeze aici amanuntit
imaginile cuconilor Chiculita si Botea, si ei sa analizeze la
durere siturile celorlalti, si uite asa am face un dialog.
Nu se poate sa facem imagini si sa nu ne inscriem intr-un
curent de opinii, sa nu avem chestii care ne plac sau nu ne plac,
si sa nu le comunicam. Asa, parca toata lumea creeaza in cercul
sau de creta cauazian si pe urma intreaba daca e bine sau nu
fara sa contribuie la carutza comuna.
Sa vedem amanunte amanuntite si pe urma tragem linia.
#102743 (raspuns la: #102681) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din pacate este un pic de ade - de alchimax la: 03/11/2006 19:19:16
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
din pacate este un pic de adevar...
la inceput primim o informatie pe care o analizam ca atare (imagine, sunet, miros...). urmeza mecanismele de aparare care ne dicteaza un anumit comportament fata de cel din fata (in cazul in care nu avem un autocontrol destul de bun sau o buna intelegere a psihologiei umane. este cred evident ca si cel din fata va reactiona ca atare la raspunsul nostru. ceea ce vreau sa spun este ca un individ este intr-un anumit moment un eu reflectat, care ne da o interpretare. este tot atat de adevarat ca peste un moment poate acel individ poate deveni altcineva daca reusim sa vedem dincolo de imagine...
din zei de-am fi coboratori, c-o moarte toti suntem datori, dar una este leu sa mori si alta caine-nlantuit
#155044 (raspuns la: #154924) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceva imagini noi de vazut la o cafea - de Dinu Lazar la: 15/11/2004 08:17:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pai, eu sunt cel care va multumesc; imi face mare placere sa scot aparatele la aer si daca se mai intimpla sa nimeresc cite o fotografie care sa placa, inseamna ca aerul era foarte bun.
Acum nu pot sa nu adaug ca de fapt mare parte din succesul unei imagini il constituie munca de dinainte; prospectia, analiza luminii functie de ora de fotografiere, stabilirea momentului optim... si in acest caz maestrul de ceremonii pentru o zi de fotografiere a fost domnul doctor Ragalie, de la Rosiorii de Vede, zis si Cesereu, care a facut multe prospectii in jurul orasului dumisale si a dibuit riul, ramul, locul, momentul in care gloata de purtatori de aparate cu care am fost si eu sa fie dusa de colo colo spre adinca fericire a memoriilor si filmelor din buzunar.
Datorita mintii sale analitice, programul ceserist se stie de dinainte; asta e grozav si seamana ziua respectiva cu o minunata cursa cu obstacole cunoscute; la ora 8 la tirg, la 7 la avion, la 9 la preotul nebun, in alta zi la 8 la padure la riul din padure de vazut ceatza, la 3 la muzeul satesc... asta e grozav si cele 2-3 masini de fotografi sunt in culmea fericirii atunci si mult timp dupa.
Inaintea incursiunii ceseriste am mers o zi in zona Buzaului; in muntii de acolo, domnul Victor Bortas a descoperit 29 de vechi schituri necunoscute si biserici din anii 400 e.n. ; Victor duce la extrem munca de prospectie, se plimba cu o harta digitala si un aparat conectat la sateliti, si fiecare loc il are cartografiat cu o precizie de 3-4 m; astfel numai din coordonate poate reveni la aceeasi floare si la anu`, ceea ce chiar face... rupindu-si pe niste drumuri incredibile masina altfel rezistenta.
Deci eu numai am insotit doua zile acesti monstri analitici, carora le multumesc, si m-am bucurat sa vad si sa fotografiez niste peisaje extrem de interesante.
#28740 (raspuns la: #28714) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru o imagine mai balansata - de Solid Edge la: 30/01/2005 20:26:51
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Comentariul tau este o buna analiza punctuala chiar daca foarte controversata.Desi tot ce scri este adevarat, ce omiti este desigur perspectiva istorica.Meteahna adevarata a sistemului trecut este anchilozarea.Lipsa progresului real si rapid.Dar poti reprosa unui sistem ca apeleaza si se bazeaza pe onestitatea populatiei?(Ha ha ne aducem aminte de :ei se fac ca ne platesc noi ne facem ca muncim)Anchilozarea pornea si de la ideea utopica aceea ca toata lumea poate fi prinsa in sistem cum singur spui.Ideea era generoasa dar s-a dovedit falimentara.Forta de munca totala ca balast in calea progresului.
Alta slabiciune a fost vulnerabilitatea la tehnica avansata a razboiului rece.Ca dovada ai raspunsurile anterioare anchilozate ,spalate pe creier de "Europa Libera" .Sint oameni care nu se pot desprinde de imaginea standard care ne-a fost atribuita de "Vest".Si-au insusit-o in totalitate fara discernamint si acum o vomita pe forum.Nu au nici-un argument la obiect la ceeace spui tu.Incep sa bata cimpii imediat cum ceva se abate de la standard.Dar poate ei traiesc din asta pe acolo pe unde sint si sigur se simt lezati de afirmatiile tale.Pe la vre-o casa de cultura din "Vest" tin conferinte despre ororile comunismului pe care altii le-au trait cu adevarat in anii stalinismului(40-50).
Personal am trait si eu aceeasi viata in Romania ca si ei diferenta fiind ca eu si nimeni din familia mea nu a fost membru de partid.Dar cine urla mai tare oare? A o tine ca Ion cu fluieru in aceleasi stereotipe si a nu privi mai detasat,mai comparativ,mai balansat putin este ceva cam gresit.
Oameni nesiguri,ei isi cauta justificarea ca au plecat prin aceasta atitudine,nu au evoluat un milimetru de cind au ajuns pe unde au ajuns.
Cei din Germania nu au vazut sau auzit de nostalgia DDR la reunificare?De ce nu incearca sa-ti citeasca contributia din aceasta perspectiva macar.
Apropo de copilaria pe vremea odiosului si copilaria din vest le recomand cu caldura sa citeasca "Noi copiii din Zoogarten".Poate vor realiza atunci ce copilarie lipsita de griji si plina de caldura umana au avut.
Intr- un sistem economic necompetitiv cum a fost cel trecut s-au manifestat (ca si in cazul oamenilor "necompetitivi") fenomene autodestructive care in spin-off cu competitia au dus la colaps.
Citeste raspunsul meu ca pe o apropiere mai nuantata la ceea ce vrei tu sa scrii.

Cale de intoarcere nu mai este si nici nu ar fi normal sa fie.Istoria si-a dat verdictul si ca atare trebuie s-o urmam.

Cu prietenie
Solid Edge

#34961 (raspuns la: #21617) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceva imagini care mi se par grozave - de Dinu Lazar la: 28/03/2005 06:18:42
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Un tip face fotografii cu un aparat cu film de 35mm si 2 obiective, un 35 mm si un 50 mm, care este. De analizat pentru cine vrea sa stie cum mai arata o imagine comerciala ( si nu numai) facuta cu suflet si stare.
Nu prea stiu sa faca multi fotografi asa ceva imagine la noi.
http://www.leica-gallery.net/heymanphoto/folder-list.html
#40993 (raspuns la: #40973) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dualitatea imaginii - de cico la: 28/05/2005 20:29:15
(la: Efectul Placebo...)
Constient sau nu, sintem fortati sa facem fata, sa ne adaptam sau sa ne zbatem intre doua imagini, doua tipuri de personalitati adesea conflictuale : una pentru noi insine, cealalta pentru ceilalti si-n interactiunea cu ei. Te cladesti pe baza unui sistem propriu de valori morale. Cu pasiunile tale, modul tau de a gindi si a simti lumea. Cind treci la a comunica si-a reflecta eu-l in situatiile sociale, te lovesti de amalgamul ciudat al reactiilor deseori contradictorii si devii constient ca integrarea poate cere o cu totul alta atitudine. Sa fii acceptat de altii, in mod bizar esti deseori nevoit sa-ti modifici personalitatea si sa te adaptezi, schimbindu-ti uneori valorile in care-ai crezut si modul in care ti le-ai exprimat.

Integrarea sociala are mult din atitudinile mercantile. In care-a devenit mai simplu si comod sa nu te mai investesti sa faci un produs cit mai bun, ci sa-l prezinti si sa-l vinzi ca fiind foarte bun. Nu mai conteaza cum esti, ci ce impresie lasi. Mesajul publicitar inselator e mai usor de trecut. Oamenii nu mai au rabdarea sa stea sa te analizeze si sa te judece dupa cum esti (de fapt, who cares?). Depinde mai mult de tine sa iti "impui" imaginea, sa dai multimii ce vrea mai mult sa primeasca. Circarii, cei cu personalitati efervescente, cu gura mare si umor la limita vulgarului, au devenit regii alesi ai poporului. Sufletele "pure", introvertitii timizi si cu bun simt, altruistii cu simt al dreptatii? Cui le mai pasa de ei? Desigur, doar tie insuti, cind ajungi sa-ti constientizezi ipohondria si sa te-ntrebi surprins in oglinda : who are you?
Imagini dementiale - de Dinu Lazar la: 22/08/2005 20:15:23
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dar de ce domnu` nu puteti sa mai spuneti ceva?
Nu suntem noi urmashii lu tov Dracula, cu ochii rosii, blitzul in dintzi si cadrul de cacao?
Eu cred ca sunt niste imagini foarte bune, chiar grozave de pus in sticla si de aratat la urmasi, uite in anul 2005 asta era stadiul fotografiei de presa la Romanica.
Unde sunt aia care se oripileaza ca eu asa si pe dincolo am ceva cu imaginea de presa?
Sa ne faca si noua jmekerii care se dau grande de nu exista o analiza de stil, de compozitie, de maiestria iluminarii, de profesionalism, dar pe doua pagini dictando, sa intelegem ce nu putem pricepe pentru ca eu cel putin am neuronii blocati pe sinapse de la pozele astea grozave.
Multumim de link!
E intr-adevar un moment emotionant in fotografia romaneasca; problema mea este... se poate si mai jos de atit?
#67081 (raspuns la: #67053) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pana la urma - de Dinu Lazar la: 15/11/2005 23:31:24
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"propun totusi sa revenim la discutia despre fotografie"
Sigur, pina vom avea si alte opinii argumentate ale altor specialisti calificati, sa mai rotim putin cristalul cu fotografii si sa va povestesc cum a fost la expozitia fotografei

DANA MAITEC

"Ministerul Afacerilor Externe a găzduit astăzi, 15 noiembrie, sub înaltul patronaj al ministrului afacerilor externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, un vernisaj de fotografie al cunoscutei artiste Dana Maitec.
Născută în România, dar stabilită la Paris, unde trăieşte şi lucrează în prezent, Dana Maitec reprezintă unul dintre cele mai importante nume în fotografia contemporană, cu un bogat portofoliu de portrete, subiectele sale fiind în egală măsură personalităţi din diverse domenii sau oameni obişnuiţi.
Proiectul vernisajului, intitulat "Les artistes roumains de Paris dans leurs ateliers", a fost iniţiat la propunerea Institutului Cultural Român din Paris ca un mijloc de a deschide publicului larg o perspectivă asupra artiştilor români care lucrează în capitala Franţei şi ca o posibilitate de a trasa originea lor comună.
La manifestare au participat reprezentanţi ai societăţii civile, diplomaţi şi jurnalişti."


Fara indoiala, expozitia artistei se constituie ca unul din cele mai importante evenimente fotografice ale ultimilor ani din Bucuresti.
Este prima manifestare de acest gen patronata de Ministerul de externe si de domnul ministru de externe, excelenta sa Mihai Razvan Ungureanu; cu un titlu sugestiv ( Artistii romani din Paris, in atelierele lor) si cu lucrari de inalta tinuta tehnica si estetica, expozitia s-a bucurat si de un public de exceptie: vedete de televiziune, printre care Andreea Esca, oameni din lumea filmului, printre care Vlad Paunescu, oameni din lumea celor 300, printre care Ilie Nastase, citiva zeci de fotografi, directorul Muzeului National de Arta Contemporana, Mihai Oroveanu, si multi altii.
La intrarea in sala de expozitie, puse in semicerc, citeva frapante imagini de obiecte si ustensile ale scultorilor si pictorilor, fotografiate cu o lumina laterala, toate intr-o unitate desavirsita; saturatie impinsa la maxim, imagini aproape saturate, pe fond negru, extrem de clare si de sugestive.
In expozitie, citeva zeci de lucrari cu fotografii care cred - nu am intrebat artista, era o nebunie de nedescris - ca erau facute pe film; hirtia foto mata, cu negruri ample si catifelate, impecabil procesata; imaginile erau clasice, in general descriptive, un portret si un plan mai larg sau o lucrare mai sugestiva a artistilor analizati in imagine; exista si o anumita cursivitate, ritmicitate a imaginilor, care pe deasupra erau foarte bine iluminate.
Pentru ca sa inteleaga mai bine cafegii genul de lucrari expuse, o vizita la http://www.maitecart.com/ este obligatorie - dar pe sit sunt lucrari color, si expozitia era de un alb negru de inalta calitate.
Spune undeva Dana despre ea:

"Je me suis toujours sentie bénie en tant que photographe. Je perçois votre beauté intérieure qui se révèle hors de l’obscurité, baignant dans une lumière pure, immaculée. Le regard innocent de mon appareil saisit votre vraie nature."
Le travail se tourne le plus souvent vers une photographie dans un style simple et épuré. "

Citeva imagini foarte sugestive, ca sa descoperim profilul creatiei autoarei, mai gasim si la
http://www.zonezero.com/comunity/portfolios/retrato/maitec/1en.html
sau ceva mai utilitar la
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=27146&idlnk=0&cat=2

Foarte interesante au fost discutiile din culise; domnul Mihai Oroveanu este foarte decis sa puna bazele unui muzeu al fotografiei romanesti; i-am spus sa inceapa macar cu un sit, dar a spus ca nu este timp momentan.
Pacat, pentru ca toata lumea nu mai crede ca a existat mereu fotografie romaneasca in ultima suta si ceva de ani.

Pe fluxurile de presa deja au aparut citeva elemente despre manifestarea fotografica a Danei Maitec:

Lucrarile pe care artista de origine romana le prezinta reprezinta portrete ale celebri pictori romani in Paris, precum Marian Batlan, Adriana Blendea, Marcel Caloian, Doru Covrig, Dorin Cretu, Raluca Demetrescu, loana Ghenciulescu-Violet, Catalin Guguianu, Ben Ami Koller, Nicolae Maniu, Stefan Ramniceanu, Alla Russu, Radu Tuianu, Petre Velicu, . „Fotografia este o arta a generozitatii. Nu va fac poza, va dau ceea ce va apartine, imaginea voastra. Surprind frumusetea voastra interioara care apare dincolo de obscuritate, scaldandu-se intr-o lumina pura, imaculata. Privirea inocenta a aparatului meu surprinde adevarata voastra natura", spune Dana Maitec vorbind despre initiativa de a realiza o expozitie de astfel de lucrari.

Expozitia poate fi vizitata intre miercuri 16nov. si 1 decembrie
#87869 (raspuns la: #87862) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
re:gadgeturi plus niste imagini - de Mihai Marincean la: 18/01/2006 17:39:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dar ce discutii furtunoase pe aici, ce interesante teme dezbatute, ce grozave contributii ale marilor fotografi romani, ce analize pertinente, nici nu ai zice ca suntem pe netul fotografic romanesc unde nimeni nu zice nimic dar toti dau cu ochiul ca poate poate.

Haideti domnule Lazar, ca abia ne-am adunat de pe jos dupa ce am vazut frumoasele peisaje ale domnului Cios. Grozavi ochi are dinsul, iar zona e senzationala, imi aduce aminte de satele din Maramures, unde e zapada pina la streasina in perioada asta.

Pina una-alta, printre samsunguri deghizate si aburi de cafea bauta pe seara (decofeinizata de data asta) invit cafegii sa dea un ochi pe citeva imagini cu o tinara domnisoara ce a avut bunavointa sa petreaca o ora in compania obiectivului si a unui ceai fierbinte. Stiu ca sint in contra tendintelor, dar era destul de frig si nu m-a lasat inima sa o pun sa se dezbrace.

Imaginile aici: http://www.contrast-photo.net/g/2006-ian-nico/
#100966 (raspuns la: #100886) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ceva imagini de weekend - de Dinu Lazar la: 12/06/2006 00:37:08
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Merita analizate de cafegii...
Ceva din ele imi aduce aminte de un fotoreporter care a facut
senzationale imagini in anii 1940, W. Eugene Smith...
Oricum, pacat ca la Romanica in presa nu mai exista oameni de
cultura la volane, ca in timpurile interbelice.
In timpuri normale, in momente normale ale unei natii, un astfel de
fotograf ar trebui sa fie invitat cu covoru` rosu sa colaboreze la
reviste, la ziare, la agentii.
Momentan, conteaza insa din pacate siliconu, maieul si cercelu din
ureche, alo, domnu, se aude?
Vorbim la o televiziune, veniti in maiouash si cecei si par cu terebentina,
si imediat o sa va ceara revistele.
Asa, numai cu poze exceptionale, nu intereseaza pe nimeni in
gaoacea asta o colaborare.
Si mai schimbati-va numele, sa zicem Steel Pavy ... mama ce bun ati fi.
#127458 (raspuns la: #127445) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Greierash - de Giordano Bruno la: 12/06/2007 13:00:46
(la: Vãru lui orgoliosu)
:)) Eu tre sa te analizez o juma de an pt ami da seama ce vrei sa zici . Nush de ce . Cred ca te menajez si imi pleaca obiectivitatea sau atentia cu pluta :) pe Dunare-n jos si se varsa-n Marea obscurului . Zic obscur , mai mult pt a fi in pasu conferintei . Chestia cu picioarele nici pe departe nu-i o imagine provenita de la f.... . Picioarele sint ale unei prietene bune .. cel putin asa cred eu :) . I-am zis pe ym ca am scris ceva de picioarele ei :)) . I-am trimis textu intrebindu-ma ce va zice ca am folosit o simpla propozitie in care am utilizat picioarele ei in nevoile textului . Mi-a zis : A , da ... nici nu stiam ca imi sta asa bine in fusta . Nu a deranjat-o ca nu am scris mai mult ci saltul de la amintirea acea nevinovata la berea rece . Cit despre sah . Nici vorba sa fie o inchipuire a unei partide de sah cu ex-potentialu-..... :)) . Nu ma dau in vint dupa prezentarea unei partide de sah ce n-a avut loc . Totusi ma gindesc cum ar fi fost daca ar fi avut loc partida . Il faceam de ris pe cafeneaua.com :)) daca il bateam . Stau linistit pt ca Neam de neamu lor nu intra pe site . Sau daca intra ar zice cam asa : Mai userilor ! Eu am bani si va cumpar cuvintele :))) iar picky ar fi fugit din calea lui sau ar fi zis " Dispari firule de neant " cum i-a zis lui Muresh ( a exagerat :P ). Oricum doua luni jumate au trecut din prognoza , de trei luni , facuta in vederea " Treceri peste " . Si , al naibi ! Ca prognozez bine :) .
#205521 (raspuns la: #204484) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imaginea vieti - de elengeor la: 06/07/2007 11:57:56
(la: Propria imagine - Trendy)
Parerea mea.

Pe parcursul vietii noastre parerea noastra despre lumea in care traim se schimba in functie de experienta de viata pe care o dobandim si in functie de anumiti factori cu care interactionam, anumite intamplari din viata noastra.Pana la urma…ce este lumea in care traim? Este o lume pe care o vedem…o auzim…o mirosim…o gustam…o putem atinge…o lume pe care o memoram…o simtim…o lume pe care o vom raporta intotdeauna in spatiu la trecut…prezent…viitor…si la persoana noastra…a experientei noastre de viata acumulta in timp. Este o lume a imaginilor…a sunetelor…si a bunului nostru simt al lucrurilor… Dar…cu totii suntem diferiti si cursul vietii noastre e diferit… Punctul nostru de vedere asupra lumii pe care o simtim e diferit…Incercati sa va ganditi cum ar fi lumea asta daca ai fi in acelasi timp: mut, surd, ai fi lipsit de simtul tactil si olfactiv si ai fi orb. Am fi pierduti fara aceste simturi… Asta este la urma urmei lumea care ne inconjoara… Daca avem nefericirea sa ajungem intr-o operatie aceste simturi ne sunt suprimate temporar… suntem anesteziati… trecem peste acele momente si prin acea experienta fara a sti ce se petrece cu noi…dar totusi interactionam in continuare cu lumea care ne inconjoara… alti oameni… fara a fi constienti totusi starnim reactii vis-a-vis de cei din jur.
La urma urmei…ceea ce simtim creaza lumea din jurul nostru si lumea ce ne inconjoara interactioneaza cu noi in functie de ceea ce simtim, vedem si auzim.
Inca de mici copii, de cand incepem sa constientizam existenta noastra suntem educati intr-un fel sau altul sa ne cream o imagine in aceasta lume. O imagine pe care de multe ori o comunicam celor din jur folosindu-ne de voce, …semne (sau body-language), …infatisare (sau look), …atitudine ,…sau de orice alte accesorii de care dispunem pentru a imprima in memoria semenilor nostri intregul imaginii noastre si a flerului nostru de a fi.
De aceea IMAGINEA in societatea pe care omul a creat-o in mii de ani conteaza pentru felul in care lumea din jurul tau te percepe. Prin tot ceea ce faci lasi in urma ta ceva, creezi pe moment anumite situatii care la randul lor creaza alte situatii in viitor…
Din vechi timpuri , cu mii de ani in urma , si continuand si in prezent oamenii se foloseau de imaginea lor pentru a manipula individul, de ce nu chiar o lume intrega…existau oratori care in amfiteatrele Romei antice isi expuneau parerile si se ridicau prin conceptie deasupra altor oameni. Alti conducatori din Egipt de exemplu se foloseau de piramide si alte edificii monumentale pentru a-si imortaliza imaginea de nemuritor din timpul vietii…Alti conducatori sau dictatori, oameni care au vrut sa iasa in evidenta prin idealurile lor ( ex.Hitler) au scris pur si simplu istorie…folosidu-se de imaginea buna sau rea pe care aceshtia au avut-o, si de felul in care acestia s-au promovat pe ei insisi.
Imaginea noastra la urma urmei conteaza…primul lucru pe care oricare din semenii nostrii il va analiza la persoana noastra va fi imaginea… felul in care comunici… ideiile pe care le ai… conceptiile tale… cunostintele tale… mai pe scurt caracterul tau si toate astea raportate la felul in care te imbraci, la constitutia fizica, la felul in care iti aranjezi parul, ce parfum folosesti si ce realizari ai pana la un anumit punct al vietii. Putem vorbi chiar si de o compatibilitate a imaginilor… Te potrivesti cu o anumita persoana… sau cu politica unei firme… cu imaginea unei firme… te potrivesti prin vestimentatie cu cineva… hmmm… pantalonii se asorteaza cu camasa… sunt infinite combinatii……
Din acest punct de vedere as dori totusi sa mai adaug ceva… imaginea noastra poate fi afectata intr-un fel sau altul chiar de apropiatii nostri. Am sa va dau cateva exemple : iubitul sau iubita ta te inseala… automat imaginea ta ca individ e compromisa…prietenul tau se drogheaza… lumea te va percepe la fel… prietenii tai sunt niste infractori… politia va fi si pe urmele tale… in fine sunt multi factori care iti pot afecta imaginea si viata in acelasi timp… dar totodata te poti folosi de imaginea cuiva sa iti creezi tu insuti o imagine mai buna… esti prietena unei vedete… o imagine de succes si o lume intreaga te va percepe ca pe o vedeta… esti prietenul celei care tocmai a castigat miss univers… toti barbatii te vor invidia si nu va fi femeie care sa nu te doreasca… E foarte important sa stim sa ne pastram imaginea si sa o imbunatatim… asta pentru a fi mai buni in tot ceea ce facem si pentru a avea mai mult succes in viitor… E adevarat… pentru multa lume imaginea nu conteaza…dar din ce punct de vedere? In fine
Picky....ultima... - de monte_oro la: 08/02/2008 13:50:38
(la: Premiile Literare Cafeneaua 2007 - Notele Juriului Sectiunea Poezie )
"Ale mele si logica si criteriile"... dar perfect inegale... E ultima oara cand ma adresez direct tie, deci stai calm si zambeste. De ti-ai imaginat vreo secunda ca nu voi reactiona... intreband... dupa cum vezi, va fi fost o temere desharta. Eu reactionez cand simt o nedreptate sau o strambaciune a ceva sau cuiva ce se doreau verticale, indiferent de orgoliile satisfacute pe care, eventual, le voi fi alimentand facand asta. Ti-am apreciat si comentariile si analizele si ironiile spumoase, sclipitoare adesea, chiar de ma vor fi vizat si pe mine. Acum, insa... ma uit inclusiv la aceste "inerte" comentarii ca niste explicatii pe care le dai aici... si par fade, egale cu cele inscrise, azi sau aiurea, de cei al caror verb l-ai incondeiat de atatea ori. "Ale tale"... da... dar datoria cuiva care POATE altfel decat altii - mai mult, mai bine si mai departe - e sa dea inclusiv jaloane morale, principiale, nu doar estetice... CORECTE.... DREPTE, ca o lege nascatoare de Justitie. Prin intamplarea ce se va fi ivit acum... ma mai intreb un singur lucru.... Ce credit iti mai pot da... iti mai poate da cineva, atunci cand vei mai face pertinente si sclipitoare analize ale cuvintelor cuiva - ca o poezie, ca o proza ori doar ca un gand - care va intra... cu speranta si relativa sfiala... in spatiul cafeneaua.com ? Eu am un singur raspuns: acelasi credit pe care il poti da unui om care isi ia cuvantul inapoi. Chiar daca toate... si cuvantul dat si cel luat inapoi... sunt ale lui... "ale mele". Zi buna!
*** - de monte_oro la: 09/09/2009 18:19:57
(la: despre demnitate, cu Andrei Plesu )
Ce mi-a sunat "deviant" in text...a fost presupunerea lui Plesu ca exponentii "corectitudinii politice" ar da ..poate... un impuls unei demnitati aflata in somnolenta. E drept ca strategia propusa pare jucausa...de tipul...am nevoie de negru, ca sa reapreciez albul, dar o las doar la nivel de "floreta" a verbului sau, fara sa-mi imaginez ca ar putea sa si creada in asa ceva. Altfel... da...eu cred ca mai exista demnitate...inclusiv in Romania. Doar ca ..la fel ca orice..de calitate... nu e zgomotoasa, nu e vizibila, nu cere recunoasteri si nici nu trage de maneca. Pe de alta parte... demnitatea ramane...totusi..o exprimare a propriului "eu". Doar ca o face cu naturaletea respirarii... asa cum spunea si Plesu... nu cerand "ceva" la schimb, ca o conditie a existentei ei. E drept...granita dintre "ego"ul bine cumpanit...din care se intrupeaza si demnitatea...si cel exacerbat...transformat in "vitel de aur" este foarte fina... uneori, de-a dreptul parsiva...mai ales vazuta din exterior...de judecatori grabiti sau obisnuiti cu calapodul analizelor generale. Depinde de om... de context... chiar de miza, la urma urmei.
*** - de nyx la: 03/04/2011 14:04:43 Modificat la: 03/04/2011 14:18:15
(la: la început mintea/ pe urmă trupul)
ultima versiune a aparatului
la care-am visat
de când fugeam amândoi


"pe cand".
pe atunci visati, ca acum nu mai visati, atata vreme cat aparatul s-a inventat.

primele trei strofe povestesc ceva fara finalitate, intrucat istoria se termina la jumate, intrerupta brusc de un verb la prezent.

aflu ca muzica-i importanta, ca de obicei, dar nu stiu de ce, cum nu stiu ce-i aia 'substanta care sa rupa', fiindca autorul considera ca versul e suficient de clar, ca sa-i urmeze altul, tot asa, fara absolut vreo legatura cu ce s-a zis mai sus - pielea-i ca o cagula in care te-ascuzi de oameni.

ca de obicei, cand ti se pare ca ai zis totul, se vad firele si cu asta-s de acord - alea de la cusatura cu ata alba.

ideea o fi ca omu-i sfasiat de viata.
insa limbajul poetic ii gresit ales, dupa parerea mea - nu poti pretinde ca esti o masina, plangandu-te simultan ca suferi.
ar putea fi aici o contradictie-n termeni care sa sugereze alienarea, dar numai daca sunt un cititor generos.
si nu sunt, prin constructie.

mai departe, sinele alea de otel nu-mi dau seama ce-s.
nu vad ce-ar fi copsa sinelor, acestea mie-mi transmit imaginea timpului suspendat - sine de tren pe care nimic nu circula.

"intubat" aduce dupa sine niste imagini halucinante pe care le apreciez.
nu apreciez insa cum imi sunt livrate, si vorbesc aici de formularea 'daca ne gandim ...' care n-are ce sa caute-ntr-un spatiu iluzoric.

mai departe:
"tu - mă chemi sub copacul alb în rochiţă roz
fremătând de emoţie "
imi sugereaza prima data o ironie careia nu-i vad sensul, pe care n-o pot lega de nimic si care-mi transmite brusc o atitudine superficiala in fata vietii, complet nepotrivita cu ce mi s-a spus mai sus si-o sa mi se spuna, uite, la final. ca poetul asista neputincios la un proces din angrenajul caruia nu vrea sa faca parte.

gasesc cateva formulari defectuoase pe care cu greu le pot decodifica: "halucinogen redus la impulsuri electrice", "asteptarea elementului degradant cand musti..."
daca baloanele explodeaza in cer, pesemne tot in cer ne arunca.
ca-s, mama lor, doar niste baloane, nu bombe atomice.
fireste, eu inteleg care-i mesajul asa, cu baloanele, dar nu fiindca-i versul fain ci pentru ca-s un cititor avertizat...si asta-i meritul meu, nu al poetului care-i neatent cand construieste metafore de tipul las-omacamerge-asa.

bon!
am vazut ca se discuta despre un anume limbaj poetic pe-aici.
ar fi trebuit sa se analizeze mai mult modul in care se foloseste acesta si despre produsul finit.
Intrebarile mele: care este analiza lui.. - de Jimmy_Cecilia la: 10/11/2003 03:04:59
(la: Michel Marguier: primul invitat al Lunetei.)
1. Care este analiza lui despre situatia in Irak?
2. Cum vede el situatia Israel/ Palestina si obtenirea unei paci durabile in regiune?
Imaginea Romaniei in Italia - de SB_one la: 12/11/2003 15:21:52
(la: Romani in strainatate)
Imaginea Romaniei in Italia
Incursiune in Salasul Negru al tiganilor care au speriat Milano

De patru luni, imaginea Romaniei inseamna, la Milano, 600 de laieti. Instalata in zona zero a metropolei italiene, tigania a inconjurat cu munti de gunoaie si rahat cladiri-simbol ale orasului, ambasade si luxoase sedii de banci. La cateva strazi de Domul lui Michelangelo, "ai nostri" cersesc, fura si talharesc in amiaza mare. La periferie, invazia altor 400 de tigani din Romania a scazut preturile. Un BMW praduit peste noapte se vinde cu 500 de euro."Grande Centrale" este un loc in care milanezii calca cu frica. In fata
garii, laietii si spoitorii din Oltenia stau cu zecile, in asteptarea grupurilor de turisti, pe care ii fura pe fata. De aici, nimeresti tigania dupa miros. Pe o distanta de 500 de metri, tiganii si-au insemnat drumul spre casa: pete de urina pe trotuare si zidurile cladirilor, cabinele telefonice transformate in latrine. Brusc, dai peste salasul negru. Este un bloc cu trei etaje, ridicat in marginea selectului cartier Mellchiore Gioia. Curtea interioara e pavata cu piese din motoare ciordite, iar potecile spre intrari sunt flancate cu televizoare si aparatura video stivuita precum caramizile. Pe trepte, talpile
se lipesc de o clisa maronie. Puradei in pielea goala mananca de pe jos. Duhneste a hoit si dejectii. In fiecare odaie, sapte-opt insi dorm in paturi pline de paduchi, cu DVD-ul la cap si camera Sony la picioare. Peretii sparti sunt capitonati cu mormane de blugi noi si piramide de Panasoanice in tipla. O zi normala din viata satrei In fiecare dimineata, salasul negru se pregateste de munca. In coltul blocului, cersetorii isi sucesc mainile si isi impart carjele. Femeile isi palmuiesc copiii, ca sa dea bine la americanii milosi
de pe Via Galvani. Manglitorii ies in gasca cu ochii dupa turisti sau masini fara antifurtul pe volan. In fata blocului raman patronii si limuzinele lor. Stabul este unul, Dorel Spoitoru din Craiova, care face legea impreuna cu locotenentii. La doua nopti, Mannix – mana dreapta a laietului - intrerupe lumina, iar fiecare familie trebuie sa plateasca 10 euro. Sefii coordoneaza prin statii ciordelile de masini. Joi seara au ratat o manevra cu un Fiat Punto. Cei doi spoitori care o furasera n-au mai nimerit sediul salasului, au derapat si au facut praf alte patru masini. Ciorditorii au disparut in tiganie, acolo unde politia nu a avut curajul sa intre. Salasul negru a scapat de multe ori de raziile politiei. Cand au vrut sa intre in forta, carabinierii s-au trezit cu laietii
pe acoperisul ruinei, amenintand ca isi vor da foc la copii. Numai ca puradeii stropiti cu benzina erau de fapt papusi sau scutece umplute cu carpe. Ca sa scape definitiv de "burgheji" (politisti in civil care fileaza salasul negru), tigania a blocat acum doua luni o strada din apropiere. Asa au fentat expulzarea si zecile de laieti ajunsi in tigania romaneasca din Milano fara nici un act. Cu "Mihai Viteazul" si "Amza Pellea", la furat "Aici, fiecare e cu neamul si satul lui. La Grande Centrale sunt laietii din Constanta, la Rho sunt aia din Olt, iar aici suntem noi - din Dolj si Valcea. Traim ca-n rai". Tabinel, unul dintre liderii tiganiei care a ocupat groapa de gunoi de langa Cimitiro Maggiore, este acum in concediu. Asta fiindca italienii sunt si ei in concediu, iar productia nu mai merge. Locul in care traiesc mai bine de 500 de spoitori si rudari "a fost luat cu japca. Atunci cand vin carabinierii si burghejii sa ne sparga casile, scot butelia ii dau drumul si zic ca imi dau
foc. Fraierii pleaca si noi scapam", povesteste Tabinel. Liderul are 31 de ani, din care 4 de puscarie in Romania. Zice ca a ajuns in Italia de doi ani, dupa
ce a trecut pe blat prin Nadlac, cu o duba plina cu tigani fara acte. In Italia a inceput cu smenuri la magazine - "schimbam 500 de euro, da' rupeam o hartie de 100. Ziceam sa-mi dea alti bani, dar ramaneam cu suta la mine". Pe urma, ca si altii, s-a apucat de masini. Langa Cimitiro Maggiore, dorm cu sobolanii pe ei, dar toti au o masina in batatura. "Traim asa ca sa o ducem bine in Romania, cand o sa ne intoarcem. Dupa cinci ani de Italia, fiecare tigan din Cimitiro Maggiore are stransi 2-3 miliarde de lei. D'asta suportam conditiile". Tabinel spune ca acum a trecut pe motorina: "o dam ieftin si avem de unde sa o luam, ca sunt santiere destule. Politia nu zice nimic daca
ne vede pe langa vreun excavator sau vreun buldozer". Cand n-au comenzi ("masina bengoasa, aleasa de client nu face mai mult de 500 de euro, iar un pickhammer a scazut la 75 de euro"), gastile din Cimitiro Maggiore dau iama in zecile de travestiti care impanzesc periferia: "Travestitii scot cam 700 de euro pe noapte. Unul de-al nostru se imbraca in costum, iar altul se baga in portbagaj. Costumatu' cumpara bulangiu', iar ala din portbagaj iese ii da in cap cu ciocanul si salta banu'". Cei care n-au curaj sa dea in cap sau sa fure masini, ies la cerseala. Asa au ajuns toate stopurile si intersectiile "proprietati" ale unor tigani bine facuti, care implora mila la geamul italienilor. La Biserica Ortodoxa Romana din Milano, comunitatea vorbeste ca tiganii veniti la cersit au copii clandestini. "Unii dintre cei mici sunt bruneti, ca si cei care cersesc, altii sunt albi. Cand autoritatile italiene s-au interesat de copiii cersetorilor, micutii cu tenul mai alb au disparut din
intersectii", spune un preot roman. Dar tiganii din Milano nu terfelesc doar imaginea Romaniei, ci si istoria ei. Ca sa poata sa se intoarca in Italia, laietii prinsi la furat isi dau nume de voievozi: Stefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Mircea cel Batran. Altii prefera sa se dea Amza Pellea sau Iancu Jianu.
Cativa au cerut permise de munca pe motive politice spunand ca sunt discriminati. Culmea, le-au si obtinut.



#4087 (raspuns la: #3990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sigura si rapida... cred ca a - de Dinu Lazar la: 13/11/2003 05:52:04
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Sigura si rapida... cred ca ar trebui spus si analizat intii ce e valoarea... asta e problema. o fotografie poate sa fie valoroasa sentimental, estetic, ca fapt de jurnalism, ca element intr-o campanie de advertising... greu de zis.
Fotografia e arta, si si aici multe nu par ce sunt, si imagini ce par aiurea pot fi valoroase si invers...
#4130 (raspuns la: #4113) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Imagini din Tara Sfanta - de Ingrid la: 19/11/2003 22:39:20
(la: Ei au spus despre Biblie)
Pentru Iasite, in special:
Scuza-ma ca am sters si resters mesajele cu linkuri spre Imagini din Tara Sfanta , dar un coleg de forum mi-a atras atentia ca a incercat sa acceseze imaginile si nu a reusit.
Verificand si reverificand, am constatat ca probabil site-ul www.webshots.com nu permite ,sau o fi o alta cauza pe care eu, ca nespecialista in domeniu, nu o pricep.
Nu as vrea sa te lipsesc de placerea de a vedea aceste poze, asa ca pe siteul sus mentionat fa cautare cu cuvintele
"church+israel" si vei obtine o multime de fotografii, pe care le vei putea si descarca pe calculatorul tau.
Regret ca nu am reusit!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...