comentarii

analiza verbului isi umpluse


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Intrebarile mele: care este analiza lui.. - de Jimmy_Cecilia la: 10/11/2003 03:04:59
(la: Michel Marguier: primul invitat al Lunetei.)
1. Care este analiza lui despre situatia in Irak?
2. Cum vede el situatia Israel/ Palestina si obtenirea unei paci durabile in regiune?
analiza politica -site - de sarmi la: 20/11/2003 13:16:59
(la: Este posibila pacea in Palestina?)
Stiu ca este 'Off topic' dar nu am capacitatea sa adaug un Blog .POate ca nu am fost confirmata sau poate ca nu stiu(Help nu ajuta prea mult in aces sens)

Iata un site care ar putea raspunde la multele intrebari politice pe care le avem:

www.stratfor.com

este un site la care odata pe luna ai cite o analisa politica gratuita dar este atit de interesanta analiza lor incit site-ul este de-a dreptul fascinant.
Bineinteles ca poti deveni membru dar trebuie sa platesti.Pentru cineva cu adevarat interesat de politica mondiala, de shiftul de putere site-ul este o comoara.

Enjoy!

Sarmi
#4809 (raspuns la: #4779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zici: "2- verbul se acorda in - de Daniel Racovitan la: 10/01/2004 10:46:51
(la: Gramatica si butélia)
Zici: "2- verbul se acorda in numar si persoana cu subiectul, deci: cuvintele dor!"

Dupa "aceste cuvinte ne doare" urmeaza semnul ":)" care pe internet semnifica faptul ca expresia anterioara a fost scrisa cu intentia de gluma.
Deci, inainte de "a mi-o plati", rog a se lua ca gluma, asa cum a fost destinata de la bun inceput.

#7885 (raspuns la: #7884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
in privinta verbului - de (anonim) la: 10/06/2004 11:15:44
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
Florin, a trebui este verb impersonal, nu se utilizeaza pluralul!
"trebuia sa fie luate" este varianta corecta.
Asta asa, de dragul rigurozitatii...
:P
#16153 (raspuns la: #16004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Aţi analizat vreodată dragostea? - de DESTIN la: 25/09/2004 20:08:21
(la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
Aţi analizat vreodată dragostea?

Ce este dragostea?

Cât de mare este valoarea ei?

Dragostea este mai preţioasă decât viaţa, deoarece fără dragoste nu poate fi viaţă.

Ea este absolută, neschimbată şi infinită ca şi universul.

Abilitatea de a iubi este o adevărată artă, care nu apare spontan asemeni unei adieri de vânt şi nu dispare fără urmă.

Ea vine datorită eforturilor permanente întru evoluarea personalităţii noastre.

Dragostea presupune existenţa relaţiilor armonioase dintre oameni, dar pentru a crea relaţii frumoase cu cei din jur e nevoie de a obţine acea armonie în interiorul nostru, e nevoie de a crea corelaţia armonioasă dintre gânduri şi fapte, dintre necesităţile fireşti şi planurile grandioase.

Este extrem de important să ştii ce doreşti de la viaţă, să ştii ce fel de om eşti în prezent, văzându-ţi propriile neajunsuri.

Nu întotdeauna putem schimba circumstanţele create, însă totul depinde de abilitatea noastră de a privi pozitiv la lucruri.

Orice situaţie ne poate da o morală, pentru ca pe viitor să putem lua o poziţie corectă pentru a acţiona corect.

Important nu e numai comportamentul nostru în faţă altor oameni, ci şi ceea ce facem atunci când nimeni nu ne vede.

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Generalizare rautacioasa,fara o analiza ratzionala... - de Jimmy_Cecilia la: 05/10/2004 11:52:05
(la: O noua limba de circulatie internationala)
Aedot, ar trebui, inainte de orice generalizare, sa judeci, sa analizezi...
ma alatur la cele spuse de LCM si as pune cateva intrebari in plus :
care ti-e vechimea in occident, ce nationalitate iti are consortul (a), ce limba vorbesti in casa, ai multi prieteni bastinashi??? ai români in preajma ta? vorbesti româneste des?
pe ce baze iti construiesti generalizarea, pe ce experientze???
Am analizat incidentul si pro - de admin la: 14/10/2004 19:19:07
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Am analizat incidentul si problema este mesajul lui AlexM, de la adresa
- http://www.cafeneaua.com/node/view/2430/24979#24979 ()

Mesajul contine afirmatii rasiste. In multe tari civilizate pentru un astfel de mesaj poti fi dat in judecata si condamnat penal. Fapta este asadar grava, iar pentru acest motiv am decis ca utilizatorul AlexM sa treaca inapoi la statutul "neconfirmat", pentru cel putin 2 saptamani.

Am redeschis subiectele inchise insa vom continua sa le "monitorizam".
#25085 (raspuns la: #25032) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Analiza?! - de Gigi D la: 07/11/2004 15:36:29
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Nu cred intr-o analiza a momentului... Nu ai de ce sa-ti pui/formezi astfel de intrebari... daca relatia decurge natural.
#27984 (raspuns la: #27918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Incongruenţa şi analiza critică - de Simeon Dascalul la: 29/11/2004 09:38:09
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Nu vreau să mă leg de concepte prea subtile cum ar fi analiza critică a mediului, fiindcă nu-mi închipui ce poate fi aia. Probabil selecţia ce o facem noi la facultă: „la cursul ăsta nu-nvăţăm, că oricum n-are cum să folosească mai târziu”.

Dar nu neg că de cele mai multe ori şcoala-i paralelă cu „mediul real”. Nu se pune problema utilităţii, la ce-mi folosesc toate tâmpeniile astea. Şcoala-i şcoală, e ceva sacru şi care nu poate fi comentat. Îţi formează, vezi doamne, „capacitatea de învăţare”. Adică o cantitate imensă de cunoştinţe inutile îţi traversează creierul în scop modelator. Şi când îţi cauţi de lucru bineînţeles că trebuie să înveţi de la zero limbajul sau programele de-acolo. De altfel e cam vulgar să ceri să înveţi în facultate ce vei lucra mai târziu. Şcoala nu-ţi di mură-n gură, îţi antrenează numai mintea.
În liceu am avut un schimb de experienţă cu italienii, ocazie cu care ne-am plimbat la Torino noi şi profii. Partenerii noştri făceau numai în clasa a doişpea ecuaţiile de gradul doi de care noi ne bucurasem într-a noua. Profii erau tare mândri că ce deştepţi suntem noi şi ce proşti îs ăia. Mă gândeam ce mult ne vor folosi ecuaţiile în câţiva ani când mulţi dintre noi vor servi pe la mese, vor spăla vasele şi vor săpa pe câmpurile proştilor.
#30106 (raspuns la: #29992) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alt fel de analiza - de giocondel la: 10/12/2004 02:49:32
(la: Materialism si creationism(ueit))
sincer, eu speram sa imi analizati textul, folosindu-va ochii inimii .

ca folosesc sau nu un anume tip de logica, ca omul a dezvoltat rationamentele si conceptele logice, mai putin intereseaza.Important este ceea ce incerc sa transmit, chiar asa stangaci din punct de vedere al stilului, gramatical sau mai stiu eu ce pct de vedere care cere analiza batului de chibrit...

chiar daca logica mea e simplista,"lamentabila" adevarul ramane adevar,indiferent cum el este transmis, Si adevarul este ca EU AM SCRIS ACEST TEXT si ca niciodata cuvintele nu s-ar fi asezat singure pe ecran, in exact aceasta combinatie si forma, pentru ca eu le-am gandit mai intai si pe urma le-am asternut ,folosindu-ma de tastatura, schimband forma textului de la o secunda la alta, in functie de cum ideile se inlocuiau una pe alta in mintea mea.

probabil ca "Logicienii" moderni imi pot demonstra ca nici nu exist si ca am zece coarne pe un umar.Faptul ca ei au dezvoltat intr-un fel anume logica, nu insemna ca ea reprezinta realitatea lucrurilor nicidecum.Fiecare om cu logica lui.pana si nebunii au o logica anume ,de fier, ce poate fi cu greu contrazisa.:):):):)
Urari de bine!



When the fire of love is ablaze, it burneth to ashes the harvest of reason… And when the fire of love is become ablaze, the harvest of reason will be wholly consumed.” -Seven Valleys
#31284 (raspuns la: #31175) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Analiza unei fotografii - de Eugen Nedelcu la: 07/04/2005 23:06:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Nu cumva fotografia ar trebui analizata si criticata (daca e cazul) independent de experienta muzicala si beletristica a autorului?
Sunt de acord cu domnul Lazar ca e destul de greu sa "comunici" ceva printr-o lucrare atata timp cat nu stapanesti anumite instrumente (v. tehnica, cultura vizuala, etc.).
Totusi, mi s-a intamplat de nenumarate ori sa apreciez fotografii fara sa cunosc autorul mai departe de numele sau. Si sunt sigur ca sunt fotografi, pictori, graficieni care esueaza lamentabil in a produce lucrari bune, desi sunt inconjurati de literatura si muzica de exceptie, chiar daca unii au avantajul de a se invarti in anturaje benefice acestui tip de creatie.

Eu unul cred ca e vorba de acel necesar dar nu suficient. Te ajuta, dar pana la un punct. Iar lucrul care lipseste cu desavarsire in multimea aceasta de creatori, este autocenzura; lipsa care dauneaza cu adevarat calitatii lucrarilor expuse.

Cheers
imi pare rau, eu nu analizez - de gabi2377 la: 13/02/2006 19:37:03
(la: Te vroiam)
imi pare rau, eu nu analizez un text literar, nu spun fraze despre Dumnezeu, sau despre iubire, totuna
#105577 (raspuns la: #104774) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pasagere, cu is analizele? - de Calypso la: 01/03/2006 13:49:33
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
pasagere, cu is analizele?
"La analize de rutina, dureaz - de Calypso la: 01/03/2006 14:16:35
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
"La analize de rutina, dureaza citeva zile pina se primesc rezultatele."

exact, ai dreptate; de cand n-am mai facut analize (acum vreo 3 ani)am si uitat;
sa ne tii si pe noi la curent;

#108918 (raspuns la: #108913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mi-am facut niste analize si - de mya la: 09/03/2006 20:16:35
(la: Hai sa scriem si despre satisfactii)
Mi-am facut niste analize si ieri am fost la doctor sa mi le citeasca. Au iesit toate perfect cica asa ca sunt foarte bucuroasa. In rest, am satisfactii mici in fiecare zi, mai ales cand vad dimineata cum iese soarele peste dealurile din zona :).
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
Foarte buna analiza lui cosmi - de mya la: 11/04/2006 19:57:33
(la: Timiditatea)
Foarte buna analiza lui cosmik. Stiti ca timizii prefera sa comunice prin Internet? Asa am citit...ca nu stiu cat la suta (mult) din cei de pe forumuri sunt de fapt persoane timide in viata de zi cu zi.
#116814 (raspuns la: #116791) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai sa vedem?sa analizam. ..d - de celine333 la: 22/05/2006 22:00:49
(la: GELOZIA)
Pai sa vedem?sa analizam. ..de ce sintem gelosi? cind ? si unde si pt ce?Normal ca daca iti vezi sotul pipaind la alta esti geloasa.Sau daca iti vezi prietena iesind dintr-un gip esti gelos.Cum naiba sa nu fi>Sau cel putin simti fluturasii aceea in stomac.Insa Gelozia trebuie controlata.E vorba de respect fratilor.L-ai pierdut esti gata. Daca mergi si ii sari la aia in cap pai nu ai mai facut nimic.Sau sa incepi sa-i zgirii la ala masina.Intelgeti? pai nu mai merge nu mai merge.Asta e..Gelozia o avem toti..ne nastem cu sentimentul asta insa uni o transforma cu bestialitate intr-o boala cumplita nu mai rationeaza nu mai gindeste.Se transforma intr-o fiinta extrem de obositoare.Obsesie .Atunci nici nu mai realizeaza cit e de bolnav si cita nevoie are de ajutor. Persoana geloasa nu e doar obositoare.Devine enervanta greu de controlat, abuziva ,posesiva si violenta.IN TIMP CA DOAR NU A FOST ASA LA INCEPUT.Nu asteptati fratilor sa ajungeti acolo.Ca nu e de glumit cu asta.Respectul de sine e f important.De la caz la caz.Ori ea a gresit ori el .Trebuie sa existe un Primul.INSA sau intilnit si cazuri in care nu a fost nimeni vinovat> Sa trezit el sau ea peste noapte sa fie posesiv si obositor de suspicios.E sentimentul acela asta sau asta e NUMAI AL MEU.Sa nu vorbeasca cu nimeni sa nu, sa nu,..e Egoism fratilor. Pai daca omul are tot ce isi doreste de ce sa nu-si creeze el singur problemele?pai si le creeaza atit de bine incit clar pierde persoana aceea intr-un fel sau altul.Deci Gelozia e sentimentul pe care il avem si ne nastem insa se poate controla atita timp cit te respecti pe tine insuti. Nu cere celui de linga tine ceea ce tu nu poti da.Si niciodata sa nu fi agresiv atunci cind esti inselat sau inselata. Se poate intimpla oricui asta. Si foarte important :nu incerca sa schimbi nimic la partener.Ai pierdut din start.Accepta-l asa cum e .Orice om are personalitatea lui si clar dai liber minciuni. Numai atunci te va aceepta asa cum esti cind tu il accepti cum este. Da i libertatea de care are nevoie.Va veni singur.Oricum nu vei schimba nimic aratindinu-ti gelozia. Sentimentele partenerului sint aceleasi.Indiferent de caz.Trebuie sa stim ca iubirea perfecta nu exista.Insa din sondajele facu-te intre cele mai longevive cupluri raspunsul a fost acela de intelegere mutuala.Adica ei nu se certau fratilor .Cearta oboseste si stirneste la gelozii si violenta(cum sa stai anii intregi cu o isterica?clar pleci la alta).Nu incerca sa stirnesti gelozia asta se intimpla mereu intre cuplurile tinere.,,AAAAAAi vazut cum se uita aiiiiiiia aaaaala la mine???Pai normal ca nu e prost bietul om normal ca a vazut dar intrebindu-l daca a vazut comfirma ca te intereseaza ..si l-ai facut pe bietul om sa fie gelos>in timp dintr-o joaca prosteasca un om se poate transforma in ceva diabolic. Pastreaza rezervele si chiar daca gresesti sau simti ca nu mai ai atractie pt partener.Spune-i .Fi sincer.Nu te juca cu el sau ea.Nu uita ca roata se invirteste.Sint multe lucruri pe care le facem involutar si nu le gindim insa invinuim usor .sintem omeni si gresim.Iubirea e trecatoare.O simtim doar in primi ani insa respectul,sinceritatea,calmul fac parte din caracterul tau.De tine depinde .Daca partenerul e multumit de tine sau nu...
give and take,,my friend
coelho vs. gigi - de luis la: 25/05/2006 21:03:41
(la: Coelho versus Gigi B.)

Ca s-o zic la modul fin, pe linga talentul scriitoricesc a lui Gigi, Coelho e Pepsi. Lights!!! Gigi ar putea publica o carte in orice domeniu de activitate, si imi permit sa ii sugerez cateva titluri:
Amintiri securisto-comuniste din copilarie - istorie traita.
Codul lui Bodu - evident o analiza sistematica a neregulilor din sistemul fiscal.
Mari actori romani -Mihai Viteazu si fiica-sa Oana Pellea.
Beneficiile laptelui de oaie in alimentatia omului sanatos - tratat de nutritie.
Importanta investitiilor autohtone in contextul aderarii la Uniunea Europeana. Pamintul- factor de productie. Pipera. - tratat de economie politica.
Razboinicul luminii vs. Guvernul. 200 de case la 50. In ce tara traim? - pura realitate.

Prefata poate fi scrisa de Marean Vanghelie. Asta daca nu e ocupat cu publicarea propriei carti. Evident "Gramatica limbii romane. Verbul a fi - conjugare, diateze."
Cat despre Coelho....numai de bine. Nu e vina lui ca e asa citit. Si nu e vina producatorilor de telenovele ca sunt atat de urmarite.




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...