anca anghel novac

1.
Fiecare veac are pretentiile lui, precum fiecare generatie are pretentiile ei. Tinerii vor sa sparga vechile table, spui tu. Asa e. Acesti tineri spargatori devin dupa un timp batrani si se vor lasa “sparti” de alti tineri spargatori si asa mai departe. Asa e si Liiceanu acum, spiritul lui de fronda s-a consumat. Si tu ai sa-ti fumezi intr-o zi tigara.

Problema nu e cine sparge pe cine ci mai degraba cine pastreaza., respecta si aduce ceva nou. Loi noi la Romani din pacate nu se pastreaza nimic, totul e perisabil, valorile noastre culturale sunt gonflabile, sunt luate in zeflemea. Ideile sunt decimate si de fiecare data o luam de la inceput. Asa precum Liiceanu care v-a vorbit de valori “modeste” care din pacate inca lipsesc

Noica il ironiza pe Cioran, Liiceanu il venera pe Noica, voi il ironizati pe Liiceanu iar maine poimaine generatia celor care se nasc acum va va judeca . Si va fi randul vostru sa-l uitati un pic pe Heidegger cu fiintarea lui si sa incercati o emancipare a restantelor, a “nefiintatelor” valori modeste.

Abuzat pana la urma ramane neamul nostru Romanesc care nu poate depasi pragul intelectual de a-si aduna si cultiva valorile asa cum sunt ele.

Poate ca Liiceanu nu e un filosof pentru ca idea lui autentica nu s-a cristalizat. Va ramane insa un om de cultura in istoria noastra. E bine si asa. Avem nevoie sa ramana cineva in istorie. Filosofi de talie inalta inca nu s-au nascut in tara noastra sau poate ca s-au nascut dar au fost risipiti.
(Anca Anghel Novac - nefiintatele valori "modeste")

2.
Un text sincer şi curajos, un pamflet "subţire", echilibrat. (Ce epitete aş fi alăturat eu, "gândiristului" în cauză, mi-e teamă că n-ar fi suportat nici, măcar, ecranul monitorului). Demontarea falselor paradigme culturale ar trebui să continue! Felicitări!
(Ioan Jorz - Se mai pune câte un punct pe "i")

...nu poate depasi pragul intelectual de a-si aduna si cultiva valorile asa cum sunt ele.

Poate ca Liiceanu nu e un filosof pentru ca idea lui autentica nu s-a cristalizat. Va ramane insa un om de cultura in istoria noastra. E bine si asa. Avem nevoie sa ramana cineva in istorie. Filosofi de talie inalta inca nu s-au nascut in tara noastra sau poate ca s-au nascut dar au fost risipiti.
(Anca Anghel Novac - nefiintatele valori "modeste")

hm...
http://www.youtube.com/watch?v=-fkg0Zs_LdE

Dragi prieteni,

S-a incheiat si etapa nominalizarilor la cele doua sectiuni ale Festivalului National de Arte pentru Liceeni, LicArt - 2005. Numarul foarte mare de texte (peste 2100) si fotografii (peste 900) inscrise in concurs dar, mai ales, calitatea deosebita a multora dintre ele a "ingreunat" jurizarea si alegerea nominalizatilor.
Nominalizatii vor fi instiintati oficial, separat (prin mail, scrisoare sau telefon) si li se vor comunica detaliile privind finala festivalului.
Vrem sa le multumim tuturor liceenilor inscrisi in concurs si sa-i invitam si la editiile viitoare ale LicArt.

La poezie, nominalizatii vor fi publicati intr-un volum colectiv (cu sprijinul Editurii CERMI din Iasi) care se va lansa la Finala LicArt!

Ei sunt:
1. Adela Iuliana Muntean – Liceul Teologic Romano Catolic, Cluj Napoca
2. Alexandra Marginean - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
3. Alexandru Dan Alexandru – Colegiul National „Gh. Rosca Codreanu", Barlad
4. Alexandru Strugariu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
5. Alin Costin Boeru – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
6. Alina Corina Sîrghi – Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
7. Alina Natasa Lupulet - Colegiul National „George Cosbuc", Motru
8. Ana Irina Roman – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
9. Ana Maria Cretu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
10. Andreea Cristina Novac - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
11. Andreea Mihaela Suleap - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
12. Andrei Toader – Colegiul National „I. L. Caragiale", Bucuresti
13. Aneta Eliza Catean – Colegiul National Unirea, Brasov
14. Bogdan Stanescu – Scoala Centrala, Bucuresti
15. Carmen Simionov – Colegiul Dobrogean „Spiru C. Haret", Tulcea
16. Corina Marcuti – Colegiul National „C. D. Loga", Timisoara
17. Cristi Cotarcea – Colegiul National „Mihai Eminescu", Bucuresti
18. Diana Ana Lucretia Petrehus – Colegiul National „Mihai Eminescu", Baia Mare
19. Doriana Motoc – Colegiul National Banatean, Timisoara
20. Dragos Costachescu – Colegiul National Iasi
21. Ecaterina Roxana Parvu – Colegiul National „Aurel Vlaicu", Orastie
22. Emilia Lazar – Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu", Targu Mures
23. Flavia Taranu Hofnar - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
24. Ioana Andrada Stanciu – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
25. Ioana Constantina Tivadar – Liceul „Bogdan Voda", Viseu de Sus
26. Iulia Alexandra Drugas – Colegiul National „Silvania", Zalau
27. Larisa Stefana Mihalache – Colegiul National „Petru Rares", Suceava
28. Loredana Cristea – Liceul de Informatica, Petrosani
29. Loredana Modoran – Colegiul National „Ceorge Cosbuc", Motru
30. Malin Stan – Colegiul National „Grigore C. Moisil", Onesti
31. Maria Cristina Puscasu - Colegiul National „Petru Rares", Suceava
32. Maria Loredana Bulgar – Liceul Teoretic „Andrei Barseanu", Tarnaveni
33. Marius Stefan Aldea – Colegiul National „George Cosbuc", Motru
34. Olga Stefan – Colegiul National „Iancu de Hunedoara", Hunedoara
35. Razvan Oprescu – Colegiul National „I. L. Caragiale", Ploiesti
36. Stoian Saiona – Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
37. Simona Barlaboi – Colegiul National „B. P. Hasdeu", Buzau
38. Viorica Schipor - Colegiul National „Petru Rares", Suceava

La fotografie, nominalizatii se vor buura de o expoziie colectiva, deschisa in incinta unde se va desfasura Finala LicArt

Ei sunt:
1. Ada Muntean - Liceul de Arte plastice „Romulus Ladea", Cluj-Napoca
2. Adrian Anghel Mihai - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
3. Alin Kis - Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Oradea
4. Alina Apostu - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
5. Alina Gabriela Stroea - Colegiul National „Vasile Alecsandri", Galati
6. Anca Moraru - Colegiul National „Mircea cel Batran", Constanta
7. Bogdan Florin Petre - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
8. Borbath Aron - Col. Nat. „Aprily Lajos", Brasov
9. Carmen Frentel - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
10. Delia Spatareanu - Colegiul National „Emil Racovita", Iasi
11. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
12. Dragos Balasoiu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
13. Elena Simona Presada - Colegiul National „Unirea", Brasov
14. Fekete Astrid - Colegiul National „Unirea", Brasov
15. Gabor Beko - Liceul Teoretic „Ady Endre", Oradea
16. Georgiana Ilcu - Colegiul National V. Alecsandri", Galati
17. Ileana Raluca Greere - Colegiul National „George Cosbuc", Bucuresti
18. Iulia Simina Niculae - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov
19. Lucian Ionut Dan - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
20. Maia Stefana Oprea – Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza", Bucuresti
21. Maria Salaru - Colegiul National „Calistrat Hogas", Piatra Neamt
22. Mihai Dobre - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
23. Mirela Voiculescu - Liceul Pedagogic „Al Vlahuta", Barlad
24. Nicoleta Alina Ene - Colegiul. National „Elena Cuza", Bucuresti
25. Oana Claudia Pop - Liceul Teoretic „Gelu Voievod", Gilau
26. Radu Lungu - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
27. Silviu Ditescu - Colegiul National de Informatica „Grigore Moisil", Brasov
28. Viviana Costea - Liceul Teoretic „Ovidius", Constanta
29. Vlad Stefan Zamfir - Colegiul National „Andrei Saguna", Brasov


In cadrul Finalei vor fi anuntati si premiati castigatorii editiei a 4-a a LicArt, desemnati de juriul format din Mircea Cartarescu, Ileana Malancioiu, Florin Iaru si Dinu Lazar.
Vor primi, insa, cadouri, toti nominalizatii prezenti!

Sponsorul nostru principal este Oriflame.
Pana acum ne-a sprijinit cu carti Editura Cartea Romaneasca.

Vom reveni curand cu detalii despre Finala...

Cu drag,
Radu Herjeu

din iubirea de sine s-au nascut sentimentele catre cei de-aproape. e adevarat ce spui, ca cel/cea ce se iubeste pe sine poate iubi mai departe.
de la ultima noastra discutie, am inceput procesul de schimbare. in primul si in primul rind mi-am schimbat "look"-ul. si sa stii ca sint persoane care au observat si s-au minunat.
ce e mai minunat si mai minunat insa este dorinta de a incerca ce a fost trezita in mine de cuvintele tale. si asta poate fi considerata o forma a prieteniei. prietenia nevazuta. caci tu si eu nu ne putem vedea dar putem sa ne scriem.
anca eu iti multumesc inca odata ca mi-ai deschis usa catre o lumea noua. aceea in care sa invat sa ma iubesc.
_____________________________
*****************************
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi!

Anca mersi ca te-ai gandit la problemele mele:) Intre timp le-am rezolvat, ne-am despartit:)

Anca, in adolescenta, cu regretabile exceptii, nimeni nu leza libertatea celorlalti, intentiile tale nu erau transgresoare, dimpotriva. Totusi, si exemple probabil ca sunt multe, adolescentul era cel violentat. Sau?

m-am regasit aproape complect in ceea ce ai scris mai jos. probabil ca sa inteleaga si Jimmy Cecilia trebuie sa incerce dragostea pe pielea ei. cand iubesti, si stii ca esti iubit la randul tau, dai orice din tine pt celalat. uiti ca sforaie si uiti cand te enerveaza pt ca a doua zi gasesete el un mod ca sa se face iertat. cand iubesti, esti numai tu si el, faci orice (in limita normalului). sa fie clar ca eu vorbesc de dragoste adevarata, de respect, de intelegere si nu de relatiile fulgere.

cu stima si un salut calduros (pt ANCA).
mariana (galati)

"Una vita senza ricerca non è degna di essere vissuta."

"e pacat ca multe femei devin "carpete sexuale"...(cu sau fara acte de la Starea civila) e pacat ca din cauza unora dintre ele se pune problema "romancele sunt curve"

Anca, o fi pacat dar sint realitati si barbatii romani nu au nici o vina in cheastia asta mai mult decit orice natie. In afar cazurilor de viol, romancele se prostitueaza de buna voie si nesilite de nimeni. Iar o femeie este carpeta sexuala ori de cite ori se culca cu un individ din ORICE alt motiv in afara dragostei sau a placerii in sine.

"e pacat ca, atunci cand le vedem pe unele .. naive... proaste... sarace...disperate .... sau cum vreti voi ... nu prea stim si poate nu prea avem cum sa le ajutam"

Ma indioesc ca este datoria cuiva sa "descurvareasca" femeile romance, sa le scoata microbul din singe. Tine mai mult de structura interioara, tinuta morala, educatie, caracter si cei 7 ani de acasa. Toti factori subiectivi !

D.Anghel zicea:"prostia nu are tara si fiecare o aduce cu dansul de unde vine."Daca ar durea prostia........in fiecare zi ma izbesc de o asemenea boala,care mai de care mai cronica.Am invatat sa nu mai dau importanta detaliilor acum.dar e trist ca e si molipsitoare la unii.

"nu condamna ca mistic ceea ce nu intelegi"..doar atat, anca...mai mult ti-am scris pe mess...nu condamna ce nu intelegi...

draga anca,

oamenii gresesc pentru ca nu cred in iubire. in iubirea care iti devasteaza fiinta si te rascoleste pana in adancuri. in iubirea care iti incalzeste sufletul si iti da aripi. ei cred ce au trait ei si ce vad in jur. ori cati oameni pot sa se laude ca au iubit cu fiecare celula? uita-te la cuplurile din jur. iti spun eu - putini. faptul ca se inteleg, ca nu se cearta,ca au o relatie armonioasa nu inseamna IUBIRE. inseamna ce am avut eu in cei 10 ani. ori daca nu traiesti acea potrivire deplina intre cele doua suflete, nu ai cum sa o intelegi. si ei vad doar ca cei doi se inteleg, ca ea e iubita, ca ea are tot ce ii trebuie...si atunci automat concluzia este ca "este fericita si isi va distruge viata"...sau chiar "ala o sa o lase peste 2 luni, 2 ani, 3 ani....." - nu conteaza. pentru ca asta vad ei in jur.
"e baiat bun" - ha!!! sunt atatia "baieti buni" pe lume, dar EI nu inteleg ca numai unul poate sa te implineasca ca femeie, si ei nu au cum sa stie. pentru ca pe tine te va implini, nu pe ei. numai tu poti sa stii cine te poate implini si cine nu.
cum spunea cineva foarte bine..."oamenii gresesc ca se casatoresc cu cine cred ei ca ar putea trai o viata si nu o fac cu cel FARA DE CARE NU AR PUTEA TRAI O VIATA".
dar din pacate, liberul arbitru este mult prea ingradit. nu poti sa nu tii cont de ceilalti. desi, chiar daca ceilalti iti vor binele, si pot sa te indrume cu cele mai bune intentii, alegerile lor s-ar putea sa nu fie si ale tale...si ai de ales: inchizi ochii si iti urmezi visul sau te uiti in jur, te uiti la consecintele faptelor tale. alegerea apartine fiecaruia.

desi eu am renuntat la a-mi urma visul, sfatul meu este sa luptati. fiecare decide daca are sanse sau nu de reusita. dar luptati, incercati sa va urmati visul, incercati sa gasiti fericirea suprema, cea pe care nu multi o cunosc. MERITA! Aveti grija de sufletul vostru si de implinirea voastra ca femei.

P.S. iar pentru cei carora li se va parea o telenovela siropoasa am urmatorul mesaj: inseamna ca nu ati cunoscut dragostea. va doresc sa o cunoasteti si sa intelegeti ce am vrut eu sa spun. spre binele vostru. este mai presus de cuvinte.

Poti fi matale cel mai si mai fotograf de pe planeta noastra,
a ta, sau a tuturora, mesajul tau te descalifica.
Nu te-a oprit nimeni sa realizezi cea mai "si mai"
tare si mai mare si mai extraordinara foto/poza sau cum
vrei s-o iei, prin ce mijloace doresti.
Polutia ta semidocta se vrea elaborata si usor
pamfletara, dar, e nevoie si de talent. Ups! am dezvaluit
un secret!?? acuma asta e, zi mersi, noteaza repede ca
nu e timp de scoala. dar, chiar, ce m-a apucat sa-ti raspund...
pa viorel.anghel, de ziua ta iti voi oferi cel mai scump DSLR,
un set de 3-4 dintre cele mai super obiective cu care, poate,
in sfirsit, vei face o poza buna la o sarma, si mai mult, ca sa
scapi de amenintarea sapunierei, ia tu toate premiile de pe lume.
daca poti.
am glumit cu darul meu, nu-mi pot permite, dar cred ca nici
tu nu-ti poti permite sa ai o asemenea atitudine. sau poate da.
PS: cu o singura chestie sint de acord, nu stiu daca ai gindit-o
dar se poate subintelege: folosirea softului, oricarui soft, in prelucrarea
imaginii mi se pare o lipsa de fair play fata de adevar. fotografiind un graffiti ma simt ca un xerox pirat. asa ca....

Pe Anghel/Bygotu/Motzoc l-am dat din nou afara, pentru acelasi motiv pentru care li-am dat exit si datile trecute: semnaleaza in nestire comentarii, fara noima. In ciuda nenumaratelor avertismente nu s-a potolit nici in ziua de azi, si a insistat ca un copil nerod sa nege evidentza ("nu eu, nu eu, altcineva!"). Omul asta are o problema.

Stefan Iordache:
As vrea sa-ti spun ca-am-inteles
Ce mult conteaza, ce mult inseamna prezenta ta.
Nu stiu de ce credeam ca dupa ani si ani
Obisnuinta de-a fi-n doi ne va lega

Monica Anghel:
M-am indepartat de tine si am plecat un timp
ca-sa-ti fiu aproape mai mult decat oricand
M-am limpezit in suflet, in inima si-n ganduri
Mai mult decat oricand.
Am vrut sa vad cum este un inceput de zi
Daca pe lumea asta iubirea ta n-ar fi.
M-am indepartat de tine
Ca sa-ti fiu aproape mai mult decit oricand.

Stefan Iordache:
Am vrut sa stiu de-as fi rezistat
Macar o ora, macar o noapte in lipsa ta.
Mi-a fost atit de dor si departarea-i grea
Dar stiu de astazi ca-ti apartin
Ca esti a mea...

Monica Anghel:
...ca esti al meu...

Monica Anghel:
M-am indepartat de tine si am plecat un timp
Ca-sa-ti fiu aproape mai mult decit oricand
M-am limpezit in suflet, in inima si-n ganduri
Mai mult decit oricind.
Am vrut sa vad cum este un inceput de zi
Daca pe lumea asta iubirea ta n-ar fi.
M-am indepartat de tine
Ca sa-ti fiu aproape mai mult decit oricand.

Stefan Iordache & Monica Anghel:
M-am indepartat de tine si ma plecat un timp
Ca-sa-ti fiu aproape mai mult decat oricand
M-am limpezit in suflet, in inima si-n ganduri
Mai mult decat oricand.
Am vrut sa vad cum este un inceput de zi
Daca pe lumea asta iubirea ta n-ar fi.
M-am indepartat de tine
Ca sa-ti fiu aproape mai mult decit oricand.

http://www.diaconescuradu.com/lumina-pentru-romania

"Zilele acestea s-a intors in Bucuresti dupa un tur de 8000 de kilometri pe bicicleta Iulian Angheluta, omul din spatele proiectului “Lumina pentru Romania” si “Free Miorita”. Pe scurt omul isi propune sa aduca lumina in scoli si in catune din tara asta unde inca nu a ajuns reteaua electrificata, lucru realizat deja la Ursici si la Inelet.

Poate parea ciudat ca in Romania secolului XXI inca mai sunt copii care invata la lumina lampilor si catune unde inca nu a ajuns curentul electric, dar din pacate aceasta e realitatea. Mi se pare ca intr-un fel Romania de astazi e impartita in doua, pe de o parte ai Romania marilor orase in care lucrurile totusi s-au miscat in ultimii ani, si Romania satelor uitate de lume care par rupte dintr-un alt film. Nu e problema doar a Romaniei si acelasi lucru l-am vazut prin toate tarile prin care am trecut. Spre exemplu doar in Turcia diferenta dintre Istanbul si un satuc din Anatolia de vest e cel putin la fel de mare ca diferenta intalnita si la noi. Lumea e intr-o continua schimbare dar ritmul schimbarii nu e deloc acelasi.

Revenind la Iulian omul mi se pare cel putin de apreciat pentru calatoria din vara aceasta prin Romania, calatorie in care a incercat sa stranga studii de caz pentru viitoarele proiecte. Practic a combinat o calatorie lunga pe bicicleta cu un proiect cu un impact social. Nu stiu ce mi se pare mai incredibil, faptul ca reusit sa faca 8000 de kilometri doar prin Romania sau faptul ca dupa ce s-a intors in Bucuresti inca mai spunea ca au mai ramas suficiente locuri pentru o a doua calatorie daca va fi cazul.

Traseul a fost facut astfel incat sa ajunga fix in locurile uitate de lume (si de compania de electrificare), locuri ce se potrivesc foarte bine si pentru cicloturism, cu trafic putin, drumuri proaste si oameni faini. Intr-un fel sunt un pic invidios pe calatoria lui Iulian si mai ales pe faptul ca in momentul in care pleci cu bicicleta prin Romania bariera limbii nu exista si e mult mai usor sa te intelegi cu oamenii. Nu de putine ori in calatoria mea mi-a parut rau ca nu stiam mai multe din limba tarii prin care travrsam, dar in cateva saptamani mi s-a parut imposibil sa invat mai mult decat lucrurile de baza. Nu stiu cand voi putea sa plec si eu intr-o astfel de calatorie prin tara, dar sunt convins ca mi-ar place foarte mult.

Cele peste 5 luni de calatorie prin Romania s-au incheiat duminica la Fantana Miorita din nordul capitalei (fantana pe langa care am trecut de nenumarate ori dar pe care nu am observat-o niciodata pana acum). 5 luni pe drumurile tarii cu nenumarate nopti in cort, cu nenumarati oameni intalniti si cu nenumarate povesti in spate. Urmeaza acum prioritizarea si centralizarea cazurilor si demararea proiectelor anul urmator. Apropo de chestia asta o mana de ajutor e intotdeauna binevenita.

Intr-un fel mi se pare ca orice calatorie, o facem in primul rand pentru noi, dar iata ca aici in calatorie se combina explorarea propriei tari cu incercarea de a ajuta oameni. Pentru ca oricat de romantic ar parea si oricat de proaspata mai e inca amintirea lampilor de gaz in momentul in care zi de zi inveti sau citesti la lampa, perspectiva se schimba total."

cum sa ne gasim prietenii de pe site-ul precedent, omule bun-recte D-le Administrator. Am participat la discutii pana prin Martie, anul curent, "pe vechi". M-am eclipsat, de-atunci si pan-acum. Revin, si ce gasesc? Un site nou, cu nume necunoscute si intrari dealtfel
simpatice, indeobste!
Totusi, putin naucit, incercand sa m-adaptez, dupa puteri, vin acu' si-ntreb si io', ca grobianu':
ma rog Dumneata, Jupane, car vaz' ica...
une'-i Horia...Vraciu'...Domozina, nu...Omu din Canada care-ncepe cu D...asta...bucuresteanu' fugit din SUA care-ncepe cu G...si-anca 'fo doua pitoresti figuri? Sa ma ierti, nu ti-am citit Scripturile site-ului nou, si d' aia-ntreb. Pe de alta parta parte, parca mai usor mi-era sa-mi vaz TOATE mesajele si TOATE raspunsurile la ele "pe vechi". Ori poate c-am ramas in urma...Eu?...Tu?...
Oricum, imi pare bine ca existi si te fortezi in continuare, deoarece faptul ca existi, cu toate lipsurile tale (sa le vezi p-ale mele!
), ne serveste noua, catorva, bastinasi. Era sa zic Romani, da' mi-a fost frica sa nu dau cumva si fara intentie, la gioale...
Ne serveste noua in sensul de-a ne putea refula. Big time. Omorati-ma daca gresesc. Omorati-ma daca-ndrasniti! Yeah!
Anyway...io's Gotka si-am fost acuzat odata de catre Tov. Admin cum ca-s magar si violent. Drept pt care m-a dat afara. Faptul ca n-a avut niciodata timpul sau inteligenta sa recunoasca betia de trezie sau maculatura de plagiat este pbm-a lui. Faptu' c-o sa-i cresc rating-ulat at cat doreste si cat voi fi fiind dorit s-o fac, e o gluma. Asa cum e, ea-l nostru si sa ne traiasca, da-n C n-o sa-l pupam in veci. Nea Admin., sa ne traiesti, te iubim, da-ne pomana, nu ne da...te-njuram...d'aia moare initiativa intre Romani...d-aia trebuie sa te cheme Gustafhson or shit...d'aia trebe s-ajuti romanii cu stiinta ta...ca bou' n' are ce oferi, da ce-ofera bou',n-are egal.
Reconostinta Boului, Omule Bun...asa ceva n-ai pomenit!

S-ar putea sa fiu extrem de impudic...ori poate numai moderat grobian.
Am avut profesori buni. Nu faceti ca mine. Faceti mult mai bine. Pune-ti-i-va-n pielea lor.
Nu atunci cand ii criticati.
Stiu.
Nu cand ii alegeti. Ci-atunci cand ii dati afara.

Dupa modul in care incepe comentariul tau este evident ca esti indecis vizavi de a vota sau nu constitutia. Ai auzit tu ceva da' nu prea multe despre ea, si esti revoltat ca parlamentarii sparg banii publici in interseul lor.
Daca vrei sa schimbi cu ceva situatia, nu te duce la vot. E mult mai bine decat sa mergi si sa votezi "nu".
Parerea mea.
Anca

La multi ani si pentru Angela, Anghel.

Este adevarat ce spui,eu respect omul de principii indiferent din ce clasa sociala face parte.Cu toate acestea discutiile cu anumiti intelectuali imi ascut mintea si imi dau putere de a inainta.Copilul meu are timpul ocupat cu invatatura si 10-15 ore pe saptamina il trimit la munca fizica in firmele de familie pe care le avem.Anca-USA

Rauschenberg e un vrajitor in materie de utilizarea materialelor. Am o admiratie deosebita pentru el. Retrospectiva de la Guggenheim, in New York, din 1998 a fost una dintre cele mai fascinante expozitii pe care le-am vazut vreodata Ca si Picasso, tot ce i-a trecut prin mina a devenit parte integrala din opera sa. Poate ma insel, dar nu cred ca a folosit sau foloseste computerul pentru schite.

Arta digitala e o alta fateta a creativitatii, o alta unealta.. Forma nu e atit de importanta atita vreme cit ai ceva de spus. Important e sa gasesti care e medium-ul cel mai potrivit pentru ceea ce vrei sa faci. Aici, in Statele Unite, unele expozitii nu accepta fotografii din simplul motiv ca nu considera fotografia arta. Sint sigur ca atunci cind Degas a folosit un aparat de fotografiat (cred ca a fost primul pictor care a incorporat noul sistem in pictura, in totala contradictie cu legile clasice ale compozitiei), a socat pe multi critici. Aproape toate compozitiile lui sint “taiate” din cauza faptului ca s-a folosit de dreptunghiul vizorului aparatului de fotografiat. Unghiurile sint dificile, etc., un lucru nemaiauzit pina atunci. Cine se mai gindeste la Degas ca un revolutionar astazi?

Am prieteni care se folosesc de noile jucarii digitale cu foarte mult succes. Atita timp cit efortul/ cautarea sint sincere, mijloacele nu conteaza. Tehnicile sint atit de diverse in ziua de astazi, nu cred ca ne putem impotrivi noului val. Nu folosesc computerul pentru lucrarile mele. "Moda" de care vorbiti nu cred ca isi are locul in arta. Modele sint trecatoare, ce rost are sa incerci sa placi? Experimente? Bineinteles. "Colajele" despre care cred ca vorbiti sint de fapt "mixed media" pe lemn, si sint uneori puncte de plecare pentru picturi mari. Am un atelier mic, de iarna, si un atelier mare, de vara. Iarna e mai intima, si ma vad lucrind la compozitii mici. Vara, lucrez de obicei in atelierul mare, unde imi pot permite sa lucrez la pinze de citiva metri. Uneori, lucrarile mici la care lucrez se transforma in pinze immense.

In ceea ce priveste, situatia artei din Romania, nu sint familiar cu ce se intimpla astazi. Am primit citeva oferte de a fi reprezentat de citeva galerii din Bucuresti, dar sint prea lenes ca sa fac ceva. Castele inchise despre care vorbiti…au existat de mult timp, din diferite motive. La un moment dat, era Uniunea Artistilor Plastici, care era o amestecatura de mari talente si cei care-l pictau pe Ceausescu imbratisind pionierii, era un astfel de club privat, un amestec de convenienta - daca nu erai membru al Uniunii, nu aveai nici o sansa de a fi considerat artist, sau de a expune. In cazul meu, mi-a fost greu sa respect artisti care pictau vizitele prezidentiale de la Canal, si in acelasi timp vorbeau despre “puritatea” artei. Toleranta de care vorbiti ar fi de folos, si nu numai in ceea ce priveste arta contemporana.
Am foarte mare respect pentru citiva dintre fosti mei profesori de la Tonitza, mai ales, Gheorghe Anghel care e un pictor nemaipomenit, Mihai Horea, doamna Adriana Crainic-Botez, o intelectuala de elita (si spun “elita” in cel mai bun sens al cuvintului), caruia ii datorez primele mele incercari in critica de arta, si totodata o curiozitate pe care mi-a deschis-o cind eram prin clasa a IX-a.

Despre America: cred ca gresiti. America este atit de complexa, incit e dificil sa punctam aspecte care devin cetoase de la distanta. Da, trebuie sa conduc ca sa-mi cumpar piine, si nu m-i s-a parut niciodata ca are ceva de-a face cu spiritul comunitatii in care traiesc. America e o tara in continua miscare, de bine sau de rau. Nu locuiesc in “suburban America,” care are avantaje si dezavantaje, traiesc la “tara,” pentru ca am vrut sa traiesc la tara. E unul dintre cele mai frumoase colturi ale Americii, plin de istorie si peisaje, dar in acelasi timp, foarte aproape de New York City. Am un echilbru intre natura si cultura pe care l-am vrut intodeauna. Micul European corner shop il am in apropiere. E un magazin mic, cafenea, unde imi intilnesc prietenii in fiecare duminica dimineata, unde citim The New York Times si vorbim despre ursii care au inceput sa dea tircoale prin imprejurimi. Aceeasi atmosfera o gasesc in New York, care e plin de corner shops daca stii unde sa le gasesti. De exemplu, in Time Square este o cafenea “ascunsa” in mijlocul frumoasei nebunii a orasului, care se deschide la 6 dimineata. Spatiul e foarte strimt, aerul e plin de miros de ulei prajit, dar fac cea mai buna omleta de pe costa de est, si poti avea o conversatie despre orice cu cineva care tocmai a venit din cine stie ce colt al lumii. Imi trebuie aceasta dualitate, oras, “tara,” pentru ca ambele ma inspira foarte mult. Scriu ori de cite ori am ocazia, in oras, dar nu as putea picta in oras. Orasul ma revitalizeaza, ma excita, dar intotdeauna imi place sa ma regrupez, sa ma regasesc acasa, in fata semineului, cu o carte buna, sau in atelier.