comentarii

ancora


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Este greu sa traiesti ancorat - de Andra Cantuniari la: 08/02/2006 20:00:21
(la: Traieste clipa)
Este greu sa traiesti ancorat numai in prezent. Toate timpurile sunt in noi si ne reprezinta. Trecutul, care contine amintirile si experientele care ne-au conturat personalitatea (ce frumos spunea Nichita: "Sunt ceea ce-mi amintesc ca sunt"), prezentul, cu incarcatura clipei inca nedistilata, viitorul, cu dorinte, teluri, sperante. Sa insemne asta ca nu ne putem bucura de prezent? Nicidecum!
Andra
Din ce in ce mai.... - de nanu la: 29/10/2003 03:49:39
(la: duplicitatea francezilor)
...interesant!
Din nou este bagat aici Israelul!La subiectul depre Franta!
Si cine o face din nou?Doamna care pretinde ca nu are nimic contra lor!
P.S.Va ganditi vreodata ca Israelul ar fi "multumit" cu faptul ca Siria se afla "intre cei 15 responsabili" ai lumii?
Siria care ,probabil,este un "bastion" al "drepturilor omului".
Siria care ajuta Libanul sa se apere cu 30000 de militari stationati pe teritoriul acestei tari.
Ce nevoie ar mai avea sa fie intre cei 15 responsabili?Israelul se poate baza pe prietenii sai puternici si dezinteresati care ii reprezinta interesele in Consiliul de Securitate(Siria si Franta)
Doamna JJC,parca sustinea-ti ca doriti sa terminati cu subiectul despre evrei si Israel si sa "continuati mai departe".
Dar se pare ca "sunteti ancorata acolo".Pe mult timp.O viata.

(Comentariu la mesajul doamnei JJC cu nr.2422,pe aceasta pagina.)
#2507 (raspuns la: #2422) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zabriski - de Radu Herjeu la: 29/11/2003 03:30:28
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
1. Am facut Facultatea de Chimie-fizica. Trebuia sa ies profesor. A venit revolutia si, imediat dupa ea, posturile de profesor in Bucuresti erau foarte rare. Asa ca... m-am indreptat spre singurul lucru pe care mai stiam sa-l fac: scrisul. De aici pana la radio si, ulterior, televiziune, n-a fost decat un pas.
La Antena am ajuns dupa o scurta trecere prin radio Total (am pus umarul la lansarea lui, de la care se sarbatoresc acum 10 ani). Am batut la usa. Dupa 2 saptamani am ajuns la pupitrul Observatorului pe care nu l-am mai parasit 6 ani. A fost o perioada extraordinara. Eram o mana de oameni entuziasti. Nu se facea totul pentru a castiga audienta.
2. Am predat doua cursuri: Tehnici de propaganda, manipulare si persuasiune in televiziune si Televiziune, Cultura, Societate.
3.Nu cred ca exista vedete autentice in Romania. Nu numai in televizune. Pentru ca la noi nu exista un star-sistem ca in occident. Cat priveste asa numitele vedete din televiziune... sunt niste oameni obisnuiti luati de valul celebritatii. Faptul ca, dintr-un om obisnuit, te trezesti recunoscut pe strada, acceptat de cercuri inchise, plin de bani, capabil sa deschizi usi la care altadata ai fi asteptat cu lunile, privit de catre cei multi ca detinatorul marelui adevar, puterea si influenta pe care ti le dau un microfon si ecranul, te pot face foarte usor sa-ti pierzi busola. Daca nu erai, inainte de a intra in sistem, un om echilibrat, constient de calitatile dar si de limitele tale, bine ancorat in realitate, capabil, pe baza unei culturi solide, sa discerni intre bine si rau, risti sa te pierzi si sa te crezi deosebit doar pentru ca ai avut sansa de a fi de cealalta parte a micului ecran.
4. Da, stirile noastre sufera de asa numitul sindrom al "datului cu parerea". Exista o frustrare la nivelul prezentatorilor de televiziune pentru ca fisa postului ii obliga sa fie neutri cand ei ar dori sa spuna natiei care este si parerea lor importanta. Eu m-am apucat de emisiuni cand m-a apucat frustrarea. EPntru ca stirile trebuie sa fie exact ce trebuie sa fie: un mijloc de informare cat mai obiectiv.
5. Din pacate, nu-i vad. Eu am avut studenti foarte buni (putini, e adevarat) dar care n-au reusit sa patrunda in sistem. In schimb patrund cei cu tupeu si cu relatii. Si, din pacate, nu sunt cei care au o cultura generala solida si o ierarhie exacta a valorilor umane. Si ne trezim cu cineva platit cu mii de dolari care spune senin "Naveta a aterizat in desertul din Austria". Ca sa fiu sincer, eu ii indemn pe toti cei care ma intreaba, sa nu dea la jurnalism. Sa faca orice altceva. POt lucra in mass media, daca doresc, absolvind literele, dreptul, ase-ul. Orice. Dar nu pot face nimic altceva cu diploma de jurnalist. Si, din pacate, facultatile de jurnalism nu ii pregatesc pe tineri pentru adevaratul profesionalism. Si nici o baza de cultura generala nu le ofera. Ci doar o bucata de hartie de care nu tine nimeni seama in redactiile serioase.
Imi place foarte mult sa predau. Am senzatia ca nu stiu degeaba toate lucrurile pe care le-am acumulat in 10 ani de presa. Si as vrea sa fac ceva pentru ca viitoarele generatii de jurnalisti sa fie capabile sa-si asume responsabilitatea rolului important pe care societatea li-l atribuie.
#5479 (raspuns la: #5441) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prea..."fotografic" acest curent - de sanjuro la: 02/12/2003 04:07:07
(la: Fratia pre-rafaelita)
Sincer, cel mai mult imi place Rosetti, dar cred ca acest curent ma face prea putin sa gandesc, sa-mi imaginez ceea ce se afla "dincolo". Sunt un admirator al impresionistilor, si un fan inrait al lui Gustav Klimt, un post-modernist ancorat in ART NOUVEAU, cu a sa "Secesiune Vieneza"...
Dar gusturile nu se discuta, nu-i asa?
Estetica de dragul esteticii. - de Dinu Lazar la: 11/12/2003 12:09:32
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Totul depinde de cine a fost in juriu; apoi si cum s-a jurizat, cit s-a jurizat, ce dorinta poate sa fi avut clientul, si tot asa.
Totul e relativ, impresia mea superficiala e ca juriul nu a fost format din fotografi si daca a avut si fotografi in componenta cred ca cuvintul lor nu a fost singurul; oricum prin amploare si buget a fost unul dintre cele mai mari daca nu cel mai mare concurs de fotografie din Ro, si importanta lui depaseste anumite bariere.
E ca un mare eveniment social, asa ceva fara sa vrea poate stabili noi trenduri in imagine sau noi viziuni, poate decide cariere sau provoca drame.
Pina una alta felicitari cistigatorilor si sa auzim si alte pareri ale lunetistilor, ar fi foarte interesant de vazut parerea unui public care are simt critic si cultura dar nu e foarte atasat de fotografie si care poate privi mai putin partinitor decit mine sau alti fotografi.
Personal nu pot spune ca ce am vazut m-a incintat foarte tare, si pe ansamblu vorbind, sunt si lucruri bune dar si ceva ciurucuri, dar povestea asta poate fi confundata cu chestia cu strugurii la care nu ajungi si de aceea sunt acri.
Privind insa cu detasare, cred ca s-a dorit o imagine mai putin ancorata in fotografia elaborata si mai mult referitoare la fotografia pe care o poate face oricine, s-a dorit ca un numar cit mai mare de privitori si de participanti sa se regaseasca intr-o estetica mai apropiata poate de lomografie decit de imaginea academica, desi sunt si citeva astfel de imagini prezente.
Fiind o companie de telefonie, poate s-a dorit un stil general mai apropiat de estetica imaginii care sa poata sa fie facuta de oricine cu telefonul cu camera digitala.
Ar fi aici extrem de importante parerile lunetistilor...
#6434 (raspuns la: #6413) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

dragoste sau nimic - de Clara la: 05/01/2004 14:41:32
(la: forever)
Mai intai m-am gandit ca as ramane ancorata in momentele in care sunt indragostita. Sunt asa de frumoase si parca ireale si atemporale.
Dar orice ramanere in timp inseamna plictiseala si inevitabil moarte. Asa ca prefer sa merg, sa merg si sa nu ma opresc niciodata nicaieri mai mult decat am nevoie.
Roman din US - de (anonim) la: 25/02/2004 14:05:15
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Cred ca tema acestor alegeri ar trebui sa fie strins legata de integrarea Romaniei in structurile euro atlantice Nato si UE din motive zic eu atit de evidente incit nu necesita un comentariu aditional. Intrebarea pe care alegatorul roman educat ar trebui sa si-o puna este cine are cunostiintele politice necesare, conectiile cele mai potrivite in sferele internationale de influenta, determinarea si statura politica cea mai adecvata pentru a indeplini aceasta misiune.
Obictivul integrarii in structurile sus mentionate este atit de vital in cit orice alte lupte si s-au interese interne contradictorii devin marunte interese meschine privit e prin aceasta prisma. Altfel spus putin conteaza daca candidatul/candidata a mincat salam cu soia sau caviar, ce conteaza este cine este cel/cea care poate sa preia cirma acestei corabii grav avariate si in deriva, numita Romania si a o pune la ancora in port cu daune minime.

Si acum de ce cred eu ca singurul candidat care indeplineste criteriile enuntate este doamna Lia Roberts :

  • Experienta politica semnificativa ca presedinte a partidului Republican din Nevada ( provincie mai mare ca suprafata si economie decit Romania )

  • Experienta politica in cadrul celei mai mari democratii pe care societatea umana a cunoscut-o in evolutia sa si anume democratia Statelor Unite

  • Faptul ca provine din Statele Unite care in ultimii ani a fost cel mai mare sustinator al Romaniei in integrarea ei in Structurile euro-atlantice este un fact extrem de pozitiv. D-na Lia Roberts este extrem de bine conectata si cunoscuta in cercuri intime ale Casei Albe inclusiv ale presedintelui Bush. Statele Unite au tot interesul ca Romania sa devina un partener puternic si un aliat strategic al Statelor Unite, in special in conditiile extinderii pactului NATO. D-na Lia Roberts este candidatul care poate cel mai bine sa serveasca interesele strategice ale Romaniei precum si interesele comune Romano US.

  • Venirea investitorilor ar fi un urmator pas logic si firesc in urma stabilizarii climatului socio-politic si economico militar al tarii prin alegerea d-nei Roberts.

  • D-na Roberts este bogata - nu are nevoie sa fure ca sa se imogateasca peste noapte pe urma unui popor saracit si stors de vlaga in ultimii 15 ani de catre o succesiune de regimuri comunisto-mafiote. D-na Roberts se inhama la aceasta misiune din dorinta de a-si ajuta poporul din care provine.

  • Faptul ca d-na Lia Roberts este femeie nu poate decit sa fie o nota pozitiva pentru Romania ( si cita nevoie are Romania si de ceva pozitiv ) care astfel se va situa fara echivoc in rindul tarilor care promoveaza femeile intr-o societate moderna lipsita de prejudeati

  • Nu a stat 5 ani la rusi.






  • Scrisdoare deschisa lui Daniel Racovitan: subiectul mileniului - de Ovidiu Bufnila la: 17/05/2004 04:46:33
    (la: Femeile in arta: concurente sau inamice ale barbatilor ?)
    Scrisdoare deschisa lui Daniel Racovitan: subiectul mileniului!
    Draga Daniel, ai deschis subiectul mileniului poate, intr-o noua interpretare caci trebuie sa interpretam asupra acestui subiect ceea ce ramane de interpretat. Dincolo de indarjirea actantilor si expectativa suferitorilor cum spune ingerul meu, Mihaela, chestiunea e de departe apropiata de adancirea sensurilor intr-o lume care rataceste intrebandu-se daca sexele au vreun rost, vreo misiune si daca nu cumva Ingerul Asexuat ar putea fi marea provocare. E posibil ca nesfarsita noastra dilema sa sporeasca sau sa se sfarame in acest mileniu in care vom afla de ce IMAGINEA este compusa din aceasta dualitate excesiva si orgasmica, tulburatoare si incantatoare. Ce primeaza? Cine e i\mai in fata, cine trebuie sa stea la cratita si de ce barbatii ar trebui sa faca un copil, doi, trei, de ce fiinta rataceste in nenumirea ei? De ce credem ca creatia este apanajul si in-misionarea masculului, ha, ha, ha Marele Spermatozoid Buclucas, de ce credem ca Marele Vagin fermecator trebuie sa fie al doilea cand el isi revendica strafundul, alunecarea, pierderea in Abis, de ce credem ca noi am fi cand nu suntem si ca, inchizand acolada de sens sau aruncand ancora de sens ne putem regasi in aceste incrucisari de spada digitalizata si digitalizanta, eu CRED cu tarie ca si Florin Iaru si Ema Ward au dreptul de a se servi in comun de aceasta bulvesare de ritm cosmic, sa nu ne speriem, putem aduce argument, sa nu asteptam straluminare de la Academii dar nici sa ne inchinam autodidactilor care scupia pe Academii. Feminism? E vulnerabil. E o cale gresita. Insurgenta femeii? Da. Insurgenta da. Dar nu "cerem drepturile noastre" pentru ca asta e insingurare si greseala tactica devastatoare. Insurgenta Feminina trebuie sa pun in corzi Marele Spermatozoid Buclucas cerand detronarea lui si poate ca atunci, metaforic vorbind si metafizic, spermatozoizii vor lua seama la defectul lor ancestral-de-insurubare! Actul sexual il include nu-l elibereaza pe Marele Barbat. Tocmai aici refuzul lui, fronda lui, nerecunoasterea lui. Dincolo de aspectele literare si literaturizante stau deciziile politice, lagarele, bomba atomica si sedintele asociatiei de locatari. Atata vreme cat femeile nu vor construi insurgenta, atat vreme vom discuta si vom discuta. Te salut Daniel si-ti spun Bravo Spermatozoidal pentru aceasta incercare a ta de a valuri oceanul virtual si ma inclin in fata acestor oameni de exceptie Ema Ward si Florin Iaru. Lumina si Spada salasluiesc in sinele nostru. Este vreo cale catre eliberare?
    Pt. Nicky - de Little Eagle la: 20/06/2004 01:20:02
    (la: Da sau nu pentru avort?)
    Dear sister Nicky,

    Am stiut ca subiectul meu va duce la dezbateri.Le accept pe acelea simple dar in care simt adevarul si nu o dogmatica bisericeasca si versete din biblie si tot felulde invataturi spuse de unii/unele cafegii si nu am nevoie de lectii de conduita si moralitate "crestineasca" din partea lor celor ce vad doar cuvintele pe hartie si le repeta de se dau cu capul de toti peretii cu toata vorbaria lor.Sa si-o pastreze pt. ei.

    Este f. simplu:Daca barbatul nu are la el un condom,femeia mereu trebuie sa aiba cu ea multe si daca el vrea sex fara condom,atunci ea ii spune simplu:NU vezi pasarica deloc atata timp cat nu pui fasul pe tine!Si este perfect de natural si logic sa fie asa.
    Chestia cu scosul afara la timp...iti spun eu ca trebuie sa fie barbatul f. detasat si cool sa faca asta,am facut-o deseori,pot s-o fac oricand.
    Dar da,este adevarat ce spui,fetele dupa avort au probleme psihologice,isi pierd parte din trupul lor.
    E mult mai ieftin sa cumperi un condom decat sa ai un avort.

    Nu trebuie sa raspunzi la intrebarile puse de mine,le-am scris ca un ghidaj orientativ.Deja ai raspuns si e de ajuns.
    Ceea ce nu suport sunt anume femei(la cafenea) care se considera atotstiutoare si experte in orice tematici pt. ca se ascund in spatele bibliei si nu vorbesc din suflet ci din cuvinte scrise,de parca sunt(de fapt sunt)roboti,alt nume ce-l dau lor este brainwashed.

    Ca Dumnezeu a zis asta si ailalta a facut asta si cealalta a interzis asta si a mai interzis alta si de fapt interzice orice,ca e o crima sa te masturbezi,ca e o crima sa ai fantezii sexuale ca cel mai bun lucru e sa te abtii de la cele sexuale.....etc.etc.
    Apoi eu personal nu as putea trai linga o femeie care crede in abstinenta,vai de barbatul ei!Cred ca se masturbeaza la nebunie pe ascuns desigur si apoi se face ca ploua.
    Lasa domne cartulia aia de-o parte si bucura-te de viata.Nu mai trai in trecut,trecutul e mort!Vreti sa aduceti in prezent timpurile de acum 2000 ani?
    Atunci you got another thing coming:TRAITI CA ACUM 2000ANI,e alegerea voastra,duceti-va undeva pe o mare insula cu totii si traiti ca acum 2000 ani.
    Dar NU imi dati mie pe gura ipocrizia voastra de falsi credinciosi orbiti de niste cuvinte ce mereu le luati la propriu,nu vedeti nimic intre cuvinte,pt. voi ceea ce-i important este neimportant si viceversa.Eu nu vin peste tine sa te invat ce sa faci cu viata ta,dar tu..religios habotnic care vezi ori in alb ori in negru
    vrei sa-mi deschizi ochii? Cine te-a invitat si cine iti da dreptul sa ma fortezi la opinia ta?
    Toti ne nastem liberi si fiecare are de ales in viata lui sau ei un drum anume,este scris ca atare pt. fiecare.Ca ai citit biblia si creieru-ti este acum uscat,nu-ti da dreptul sa tragi concluzii si sa te crezi dascalul lumii,esti f. departe de a iubi macar pe Dumnezeu asa cum trebuie iubit!!!!
    Eu stiu ca nu-l pot iubi cu adevarat,dar sunt sincer si cand ma rog lui admit asta si incerc sa invat cu adevarat a-l iubi,sunt un om slab si de atatea vieti trecute il caut sa-l descopar si sa-l iubesc,dar voi,zeloti asa zisi credinciosi va bateti cu pumnii in piept ca ati dat peste Dumnezeu si-l iubiti si ascultati.Dogma doar,cult,ritual si bigotism.
    Am o veste nu prea buna pt. voi:in toata omenirea daca exista UN(UNUL)adevarat iubitor si credincios in Dumnezeu din 3 milioane!Si pe acesta nimeni nu-l stie caci e modest si nu face gargara din religii si credinte,ar putea fi imbracat doar cu un sac pe el si ar trai intr-o coliba de lut undeve in India,dar este cel mai aproape de Dumnezeu,mai aproape decat orice papistasi si preoti si calugari si asceti chiar.Si Nu face propaganda din cea ce stie el.

    Asa ca voi zeloti "crestini"lasati-ne in pace si spuneti-va intre voi cuvintele voastre biblice,nu le raspanditi in lume cand NU aveti menirea si puritatea de a face acest gest rar si unic.

    Femeia are drepturi ca si barbatul.este rau sa faci avort,dar in anume cazuri mai delicate,nu exista alta solutie,deci sa nu condamnam far sa stim ce a dus la astfel de decizie.
    Repede cu datul cu piatra,mai ales de cei zeloti "bisericosi bigoti".Trebuie sa-i invat eu biblia acum?Cand ei poate au citit-o de mii de ori ?Dar ei vad doar literele!!!
    Meher Baba a fost impotriva avortului.A spus ca nu trebuie sa fugim de responsabilitati,sa acceptam viata asa cum vine si sa nu cautam scuze.Sunt impartit in doua....fiind un Baba lover desigur ca el fiind avatarul epocii,apropo
    crestini zeloti NU-l mai asteptati pe Jesus....a fost deja intre noi si a plecat,putini au fost cei norocosi de soarta sa stie asta.A stat in mijlocul Creatiei Lui din 1894 la 1969.Dar asa este soarta avatarului,peste multi ani va fi cunoscut de restul omenirii,azi doar citeva milioane in toata lumea stiu cine a fost Meher Baba.

    Da, Baba a fost impotriva avortului si a oricaror droguri.Personal totusi consider ca doar in cazuri f. extreme este nevoie de avort.Si sa nu dam cu parul!
    Sa fim intelepti si mai deschisi in suflet,ai gresit odata,de doua ori,este ca o lectie,o experienta din care sa inveti si NU ai grija Baba te va ierta mereu!!!
    Sa nu continui insa in a perpetua greseala,nu e bine sufletului tau.Se incarca de multa karma negativa si te retine din progresul catre Dumnezeu,vei avea mai multe vieti de trait in viitor in plus de cate vei avea deja de trait.

    Dar mai discutam alta data zelosi credinciosi bigoti.Nu puneti la suflet cele scrise de mine,ci lasati de-o parte biblia si ganditi direct cu sufletul nemachiat de cuvinte spuse de altii,fiti voi insiva.

    Randurile de fata nu-s o critica adresata nimanui si nicidecum tie Nicky,nu le spun din cuvintele altora ci sunt ale mele.
    Cred ca multi din voi la cafenea ar trebui sa studiati daca real vreti sa cunoasteti si sa dati hrana sufletului vostru pe Lao Tzu si disciplina ZEN.
    Nu va ancorati doar de biblie,sunt atatea credinte si filosofii in lumea asta ca nu-i de ajuns 100 vieti sa treci prin ele si sa va desteptati din vis....visele pot crea monstri(a la Goya).Descoperiti pe indienii din India ori cei din America,au o spiritualitate deosebit de mare si NU au nevoie de carti si cuvinte dupa care sa se ghideze.Dau un sfat,cine are urecchi sa auda....

    Love to you Nicky,
    Love&peace,Ozzy(Little Eagle Who Cries)
    .........................................................................................................
    "I did not come to teach but to awaken"
    Avatar Meher Baba
    Ki Jay



































































































    #16433 (raspuns la: #16417) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    No!It's not your imagination!Pt. LMC - de Little Eagle la: 22/06/2004 21:04:56
    (la: APELEZ LA MINTILE SI INIMILE ROMANE)
    Dear sister,

    I wish I could write you in english,but...avand poate mai multe de spus,sa scriu un text complet in engleza,as risca sa nu fie publicat de Admin(a.k.a Daniel).
    Nu, imaginatia ta nu a luat-o deloc razna.
    Nu stiu de ce te-ai mira?Si nu crede ca ar fi o iluzie ca putem sa avem uneori un numitor comun in subiectele din cafenea(cerc,cum il numesc eu).

    Eu personal nu am nimic impotriva nimanui,pe toti din cerc ii consider fratii si surorile mele,a avea unele discutii contradictorii uneori eu zic ca e bine pt. fiecare,caci invatam mereu cate ceva de la unii la altii.
    A critica cu rautate asta nu accept,sa zicem ca-mi spun parerea la o tematica si apoi sunt pus la zid si criticat,accept asta dar sa fie ceva constructiv,nu de dragul de a ma lovi cu cuvinte rele,inseamna lasitate in ochii mei si la fel nesinceritate si m-as simti trist,pt. ca eu te iubesc(generally speaking)si sunt onest cu tine,dar tu ma injuri pe la spate.
    Si chiar daca faci asta eu tot te voi iubi.Nu-mi pot ura fratele sau sora.

    Asa am fost crescut sa gandesc de fratii mei indieni.
    Odata cu zile in urma am scris cum este ritualul indian de discutii,pe stilul traditional vechi.Toti stau in cerc turceste si fiecare vorbeste pe rand tot ce are pe suflet si cu sinceritate si fara rusine chiar discutand anume intimitati sexuale.Este un cleansing al sufletului,o purificare.
    Asa am gandit si eu ca trebuie sa fiu si in cafenea si desigur ca ai citit destule ce am scris despre viata mea,inclusiv cea sexuala si nu imi este rusine deloc de trecutul meu.

    Uneori,I'm tesing some brothers&sisters and I did it with you too,so please forgive me,dar nu cu intentii rele ci asa cum fratii si surorile au felul lor de a se purta unii cu altii,tu stii bine avand 2 frati.
    De ce oare nu am avea unele lucruri in comun?De ce ar fi atat de surrealist?
    Eu inca de mic copil am fost prieten cu tot soiul de oameni,si nici mai tarziu nu mi-a cazut nasul,eu consider pe toti ca au ceva bun in ei,chiar si cei considerati rai.
    Am fost cu hotii,cu batausii,cu vagabonzii,eu insumi la un moment dat am fost ca ei,dar am fost si cu intelectuali,oameni f. educati,am intrat in cocioabe de o camera in care traiau mama+tata+fiica la un loc...si fost in super vile cu 3-4 etaje
    si lift interior.Am condus trabant dar condus si Porsche,uneori am fost f. sarac alteori plin de bani de dadeam in stanga si dreapta si nu-mi pasa.

    Am avut sex cu prostituate si call girls de lux dar si cu manechine de mode sau fete obisnuite si modeste dar crede-ma ca niciodata nu am avut femei care sa nu arate f. bine,asa mi-a fost soarta si pe undeva sarmul ce am avut in tinereti.
    Am vrut mereu sa cunosc cat mai multe din viata,orice,citind romane de scriitori mari,ori carti de filosofie,dar uneori si citind rahaturi politiste,pt. ca mintea are nevoie de o relaxare,de ceva stupid,altfel inebunesti.

    E la fel si cu filmele,nu mereu vei vedea filme de avangarda sofisticate si filosofice,franceze,ori italiene etc.Uneori te uiti si la ceva usor sa te deconectezi sa nu ceara sa-ti folosesti mintea prea mult.
    Nu-mi plac acei oameni care se cred sofisticati si ..intelectuali,se mint pe ei insisi.
    La fel am facut si cu religia.De ce sa ma ancorez doar intr-una?Sunt atatea credinte in lume de studiat si toate in final spun acelasi adevar unic.Ca unele popoare il vad pe Dumnezeu ca Rama sau Krishna sau Allah sau Abraham sau Jesus sau Zoroaster ori Meher Baba,pt. mine toti sunt acelasi Dumnezeu cu nume diferite.La fel Great Spirit numit de indieni sau Wakan Tanka(in limbajul Lakota).

    Mereu am fost avid de cunoastere si am citit destule si uneori chiar participat la unele ceremonii indiene,sa vad cum se fac si cum cred acei oameni(vorbesc de indieni din India),am studiat si Tantra si apoi studiat orice despre Diavol pt. ca trebuia sa cunosc cat mai multe.
    Credinta ce am in Dumnezeu e de neclintit,dar nu am fugit sau mi-a fost teama sa studiez black magic si sa cunosc cativa satanisti in shop-urile lor din Manhattan pline de skulls,lumanari negre,pentagrame etc. Chiar am avut sex cu o fata ce lucra la un astfel de shop,mereu imbracata in negru si unghii negre ruj pe buze negru,dar atat de frumoasa ca nu-mi venea sa cred ca statea deasupra mea si picura ceara de la lumanare pe pieptul meu,f f.f. focoasa.

    Dar a stiut ca nu-s material pt. secta lor,asa ca n-a durat decat poate 2-3 luni relatia dar sex..in prostie si f. bun!
    Am vrut sa stiu cat mai multe,nu am avut sex cu barbati...as fi vrut din curiozitate,am cunoscut si avut multi prieteni gay,mi-a fost teama de aids,deh odata in viata am fost las.

    Vezi Magdalena cum am fost demult?Asa mi-a fost scris de soarta.
    hai sa-ti zic una interesanta,numele fiind o simpla coincidenta.
    Cand aveam 7 ani dormeam in pat noptile cu ...o papusa si o numisem...Magdalena...Alti baieti dormeau cu ursuleti,eu cu...o papusa!!!
    Dar zic sa inchei aici deocamdata,vezi insa ca asa sunt eu,spun adevarul si nu-mi e rusine de nimic.
    And don't worry,you're not alone.

    Te sarut mult de pe cealalta coasta,
    Love&peace,
    Ozzy(Little Eagle Who Cries)
    ................................................................
    "Love is something you and I must have.We must have it because our spirit feeds upon it.We must have it because without it we become weak and faint.Without love our self-esteem weakens.Without it our courage fails.Without love we can no longer look out confidently at the world.We turn inward and begin to feed upon our own personalities,and little by little we destroy ourselves.
    With it we are creative.With it we march tirelessly.With it,and with it alone,we are able to sacrifice for others."

    Chief Dan George












































































    #16584 (raspuns la: #16548) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Pt o anonima#16632 - de Little Eagle la: 24/06/2004 21:30:01
    (la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
    Dear sister,

    Am 48 ani,am venit in USA la 25 ani in 1981 ca refugiat politic si cu pasaport fara cetatenie romana si de nici un fel,un total apatrid.
    Deci sunt de 23 ani aici,am mai scris demult destule despre viata mea ca emigrant si prin cate am trecut.
    Sunt cetatean american de 17 ani.
    Ai dreptate,toata viata mea am fost cam inconstient,intr-un fel de fapt NU m-am gandit niciodata daca ceea ce am facut ma va duce la probleme grave,eventual puscarie,am facut putina ca disident politic si luat caftelile
    de rigoare si torturi.
    Si totusi si in acele momente nu mi-am dat seama ca sunt in primejdie....
    Am avut o viata plina de exciting things si crede-ma ca NU regret azi nici o secunda macar.Am mai scris undeva la un text ca ceea ce a fost pt. mine important a fost curiozitatea de a cunoaste cat mai multe si de a experimenta orice posibil pe propria piele.

    De fapt si azi tot un copil am ramas,nu stiu daca pot sa ma numesc real maturizat.Ha!In fapt,de ce as fi altcineva de cum sunt?M-as minti pe mine insumi.
    Multi m-au invidiat este adevarat,dar nu mi-a pasat,ce vina am avut eu ca lumea roia in jurul meu si le placea compania mea?
    Nu e chiar scris pt. oricine sa fie ca mine de ex. fiecare are drumul si soarta lui/ei,eu nu invidiez pe nimeni deloc.De fapt iubesc pe toti.
    Ma flatezi spunand ca ma respecti,iti multumesc din suflet,Luci,eu am iubit f.f.f.
    mult femeile si inca le iubesc mind you,dar azi sunt loial sotiei de multi ani.

    E adevarat ca mereu am fost fericit,chiar si in zile intunecate.
    Revenind la experienta de viata si prin cate am trecut,am vrut sa fiu sigur ca daca deschid orice fel de subiect de discutie,mereu voi avea ce spune din proprie experienta si nu din a altora sau din carti...
    Unii vorbesc intr-una dar nu au o baza anume fondata pe reala cunoastere si ar trebui sa taca.
    Imi aduce asta aminte acum de un film western(f. BUN)al lui Sergio Leone,cu Clint Eastwood,Lee Van Cleef si Eli Walach:The good,the bad and the uggly.
    E o scena sucara cand Eli face o baie in cazan si vine un bandito sa-l omoare.Are pistolul indreptat spre el si incepe sa arunce din el mai intai o gramada de cuvinte.Eli care avea pistolul lui sub apa,trage cu el si-l impusca mortal pe bandito si spune cu tigara intre dinti:"First you shoot,then you talk."
    Cam asa vad eu si experienta vietii si pe cei invidiosi.

    E insa adevarat ca arta mereu m-a salvat,ceva trebuia sa am sa ma ancoreze cumva,sa-mi dea un tel in viata.
    Sunt ca Mitica,cade-n cur si se ridica,daca iti aduci aminte de acea simpla jucarie de balci?
    Ce-i cu mine azi? pai am tot scris cu nemiluita pe la diverse texte totul despre mine,e greu sa reiau povestile vietii mele din nou.
    Dar iti spun pe f. scurt ca din 1986-1997 am fost artist profesionist si lucrat in arta de benzi desenate pt. diverse mari firme din tara dar cel mai mult si cu regularitate,pt. Marvel Comics si DC Comics in NYC.
    Am avut atunci o mare faima ca artist fiind invitat alaturi de cei mai mari ai tarii si lumii la mari conventii de b.d.in NY si San Diego.
    Am semnat sute si sute de autografe,am vandut practic toate lucrarile mele originale(azi am doar publicatiile lor in reviste si coperti,am pictat in ulei)
    la multi fani si din EU,Germania,Franta Italia si altele ca Japonia,Singapore Australia etc.
    Unele lucrari sunt in colectii ale unor oameni faimosi,desene in creion sau tus au actorii Tim Robbins,Susan Sarrandon(gagica lui,traiesc impreuna de ani dar nu vor casatorie),Robert de Niro,Joe Pesci,Paul Sorvino.Semnate de mine pt. ei.
    De 7 ani am parasit arta de b.d. si in schimb sunt artist profesionist de storyboards,ilustrez reclame comerciale pt. TV-nea Americana,pt, diversi mari clienti ce-si fac reclame la produsele lor prin TV.
    LUcrez strict de acasa numai,via computer.
    Astea in mare despre mine si ce fac in ziua de azi.

    Hey,Luci,zici ca esti o femeie trecuta de prima tinerete?Eu NU cred,de ce te minti pe tine insuti?
    Poate eu-s mai "batran "ca tine,nu conteaza varsta ci cat de tanar e sufletul in tine si in final,fii fericita,nu fii trista niciodata,nu vei fi singura deloc,uite ma ai acum pe mine ca frate.

    With all my love to you,
    Love&peace,
    Ozzy(Little Eagle Who Cries)































































    #16691 (raspuns la: #16632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    alexm - de enigmescu la: 16/08/2004 13:43:57
    (la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
    simbolistica
    in lumea crestina au circulat, inca din primele decenii, insemne/semne/simboluri care ori erau adoptate ca semne de recunoastere intre sustinatorii noii credinte, ori ca insemne pt. anumite locuri unde se intalneau. pe peretii catacombelor din Italia sunt scrijelite sau pictate o serie intreaga de cruci, pesti, ancore, cuvintele IHTIS sau IHNiKa s.a. eu vreau aici sa ma refer doar la semnele aduse de tine in discutie: soarele si porumbelul.
    in Evanghelii se vorbeste destul de des despre "lumina lumii", "Rasaritul Cel de sus", "soarele Cel mai presus de soare", "soarele dreptatii", "Cel Ce ne-a scos pe noi din intunericul si umbra mortii"... in documente f. vechi apare acelasi simbol, uneori adaugat de traducatori pe marginea textelor, alteori de chiar autorii lor. dar toti, fara exceptii, sunt de acord ca acesta este simbolul lui Hristos. insusi "ochiul atotvazator" al lui Dumnezeu (un alt simbol in care un ochi este asezat intr-un triunghi pe marginea caruia sunt niste raze ca de soare) apare ca o expresie a dumnezeirii si a deplinei sfintenii ce iradiaza ca soarele. in nici o alta credinta a pamantului nu se mai gasesc astfel de simboluri, cu atat de interesante si frumoase conotatii.
    in ce priveste porumbelul, indeobste se cunoaste faptul ca acesta este un prim simbol crestin. porumbelul apare si la Botezul Domnului, inchipuind astfel pe Duhul Sfant care S-a coborat peste Hristos. in acelasi context, unii crestini care se desavarseau si duceau o viata duhovniceasca de invidiat vedeau uneori, ca in niste vedenii, un porumbel coborand peste cei care se botezau. mai tarziu, lumea occidentala, rupand acest simbol de crestinism (din motive pe care numai ei le stiu...), i-a dat o cu totul alta insemnatate zicand ca e semnul pacii (porumbelul alb). totusi, chiar si asa simbolul a pastrat o oarecare legatura cu crestinismul fiindca Duhul Sfant este aducator de pace si de liniste. ceea ce apare pe unele cruci despre care ai amintit, poate sa fie simbol nu al Duhului, desi mai apare pe alocuri si aceasta interpretare, ci al sufletului omului care se urca usor ca un porumbel la cer. dar de obicei sufletul uman nu este asemanat cu un porumbel, ci cu un corb sau o alta pasare. asta tocmai ca sa nu se faca nici o confuzie intre sufletul omenesc si Duhul Sfant.
    in rest, despre simbolistica de care se foloseste ortodoxia, simbolistica la care majoritatea cultelor au renuntat cu timpul punand accent doar pe cuvantul scris al bibliei, despre simbolistica aceasta putem vorbi la nesfarsit. ea incadreaza ortodoxia in niste, sa le zicem, limite ale cunoasterii (nu ale necunoasterii!), deoarece ne este mai usor sa intelegem anumite asa-zise mistere ale ei prin asemanari fizice, dar fara a cadea in pericolul celor care acorda simbolurilor inchinarea cuvenita persoanelor sfinte reprezentate de acestea. asadar este o mare diferenta intre a te inchina lui Hristos rastignit pe cruce, spre ex., si a te inchina lui Hristos fara crucea Sa. crestinii adevarati nu se inchina crucii goale, ci celei pline de jertfa mantuitoare. pt. ca, asa cum zicea cineva, atunci cand palmele Sale s-au intins tintuite pe lemn, intr-un suprem gest de imbratisare a lumii care in majoritate Il ura (vezi spusele talharului de-a stanga), palmele Sale au devenit Tablele Legii.
    #19859 (raspuns la: #19721) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Castig vs. Pierdere - de mya la: 17/08/2004 11:07:59
    (la: Romania, din nou fruntasa in Europa - la Loteria Vizelor)
    E cam lung mesajul...stiu da' daca nu va intereseaza subiectul puteti sa treceti la altceva, zau!;-)

    In fiecare an Sua a acordat un numar diferit de vize (cu Loteria Vizelor)pentru Romania, nu insemna nimic faptul ca acum suntem pe locul "X" in clasament, e nesemnificativa chestia. Sua acorda numarul de vize in fiecare an in functie de procentul imigrantilor de la ei, daca procentual au multi nemti (deja) si putini bulgari...atunci ofera vizele in asa fel incat sa se contrabalanseze procentele in timp. Asta e explicatia.

    Si eu joc (trimit plicuri adica) la Loterie de 8 anisori (mamaaaa lor!), as putea chiar sa zic ca de 16 ani din moment ce am trimis mereu si eu si sotul meu (chiar si cand nu eram casatoriti)...sansele erau duble mereu. Ei bine...anul asta, am castigat! Am 34 de ani (in curand 35/el idem) si plecam!

    "Nu stiu altii cum sunt..."...dar eu/noi am vrut mereu sa traim acolo, ca cetateni americani, stiti...unii oameni sunt americani in suflet de cand se nasc. Nu zis ca tot ce e in Sua e de vis si ca nu sunt si chestii negative (heiii...care e tara perfecta?) insa eu personal ma potivesc manusa cu caracteristicile pozitive ale Sua mai mult decat cu cele ale Elvetiei, Germaniei, Angliei, Frantei, Canadei sau Olandei spre exemplu (Romania e alta mancare de peste, nu..stati mai oameni buni ca nu zic ca e rea mancare...e doar alt soi!). Cand ma refer la caracteristicile pozitive nu ma gandesc la bani (poti sa-i faci acolo daca vrei, ca peste tot dealtfel) ci la altele mai importante, nu dau amanunte ca o sa ma atace lumea, prefer sa le tin pentru mine (sic!).

    Personal as zice ca e chestie de optiune/dorinta/chemare sa te duci sau nu acolo. Ma gandesc la mesajul de mai sus (omul de 48 de ani). Noi cunoastem personal cupluri mature/romani (in jur de 50 de ani, cu copii, etc.) care AU PLECAT tot cu Loteria fericiti si plini de sperante. Nu si-a facut nimeni iluzii desarte, normal, insa oamenii sunt disperati sa faca orice ca sa nu moara in saracie, se gandesc la copii de regula. Depinde de genele fiecaruia, stiti unii au stofa de invingatori (si aia care lucreaza la pizzerie pana mor sunt tot invingatori, va asigur!) altii insa se sperie inainte de vreme si prefera sa nu riste ca sa nu ... piarda/regrete. Dar cine nu risca nu castiga, normal. Toti cei care au plecat (vorbesc de cei pe care-i cunosc personal si nu din povestiri) sunt multumiti si nu regreta.

    Ideea e ca in Sua POTI sa faci ce vrei, depinde doar de tine, daca ai elan poti sa te recalifici (daca meseria ta actuala e zero acolo). Poti sa o faci relativ repede, in cateva luni (facand cursuri seara, ziua lucrand simplu la inceput, normal!), totul e sa fii extrem de serios, muncitor si sa stii ce vrei (de la inceput). Eforturile si sacrificiile nu tin pana la moarte, e vorba numai de cativa ani mai grei, poate nu chiar asa de grei daca gandesti mereu pozitiv si esti ancorat in prezent si nu in trecut sau viitor. Trebuie sa inveti sa fii fericit in prezent fiindca daca esti trist...ce naiba rezolvi? Nimic. Ba iti bagi singur piedici in calea ta, cine a mai vazut om relaxat si destins care sa se impiedice de maruntisuri? Ia uite-te la aia complexati si plini de invidie feroce...isi dau in cap cu tesla singuri zilnic, in fiecare moment. Avanseaza ei? Nu, normal ca nu! Si numai fericiti nu sunt...

    Adaptabilitatea si flexibilitatea sunt caracteristicile numarul unu' pe care un imigrant trebuie sa le aiba, fara ele...esti mort. Depresiile si mediul (nu de cele mai multe ori roz) pot sa puna stapanire pe tine daca te lasi. E in felul urmator: te lasi dominat de ele sau le domini tu pe ele. Asta este. Da' nu greu deloc, zau ca nu e!

    Si inca ceva, Sua este o tara in care INDIVIDUL isi face viata lui, el ia decizii si tot el suporta consecintele, nu e ca in Europa - Germania (de ex.) unde statul poate sa decida pentru tine in multe privinte (nu dau exemple ca sare lumea la beregata!). Vorbesc in cunostiinta de cauza, am trait/lucrat/cunoscut indeaproape tarile enumerate mai sus, nu bat campii (nu...nu fac pe desteapta, sunt un om normal, nu am nimic special. Ei...v-ati linistit?).

    Celui care a castigat Loteria...ii doresc viata frumoasa (acolo unde decide el sa si-o petreaca, nu e treaba mea!) si numai bine! Sanatosi sa fim!

    P.S. Totusi...poate va mai ganditi...stiti, Dumnezeu nu da cu parul...nimic nu e intamplator!



    #19901 (raspuns la: #19742) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Paianjenul - de carapiscum la: 01/09/2004 18:37:26
    (la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
    Iti raspund tie acum fiindca Pt. Destin am nevoie de mai mult timp si, asa cum mi-a recomandat, n-am sa mai stau pana tarziu (dupa ora 1 noaptea) sa-i scriu.

    Notiunea de moarte comporta doua intelesuri: spiritual si fizic. In credinta crestina moartea este vazuta ca o trecere din viata de pe pamant la viata de dincolo (in cazul in care "x" este vrednic de rai) sau poate sa insemne ruperea oricarei legaturi cu Dumnezeu si "ancorarea" in iad pt. vesnicie (in cazul celor nevrednici de rai). Dar si intr-un caz si in celalalt sufletul nu se desfiinteaza! De aceea expresia "a trecut in nefiinta" este improprie crestinismului si s-a inoculat oamenilor in greii ani de comunism ateu. Sufletul nu poate sa se distruga odata ce a fost creat de Dumnezeu, asta trebuie sa intelegem. Chiar si chinurile iadului nu sunt spre distrugerea sufletului, ci spre chinuirea lui. De ce s-a zis ca "singura atee este moartea"? Tocmai pt. ca moartea in sine nu-l poate accepta pe Hristos Cel inviat, asa dupa cum Hristos nu poate accepta ceva necurat sa intre in imparatia Sa. Aminteste-ti: "intre noi si voi este o prapastie in asa fel incat de ar incerca sa treaca cineva de la noi la voi, sau de la voi la noi, sa fie cu neputinta." (am parafrazat din Scriptura). Aici e vorba de o moarte pur spirituala, o moarte a faptelor celor bune concomitent cu savarsirea celor rele- asta atrage automat "mania" divina.

    Daca insa ne referim la moartea trupului, atunci e cu totul alta problema. Chiar si asa, cu toate ca trupul "se intoarce in pamantul din care a fost luat", nici acesta nu se desfiinteaza definitiv. Pt. ca spune ca toti vor invia la trambita arhanghelului si la glasul lui Dumnezeu. Cum asta? Unii parinti au zis ca va fi cam la fel cum se intampla cu pilitura de fier ce se alege din nisip cand apropiem un magnet. Asa si trupul se va restaura si va invia odata cu sufletul. Asta probabil pt. ca din inceput omul a fost creat trup si suflet deopotriva, nu numai trup, nu numai suflet. Si apoi ingerii au fost creati fapturi spirituale, singur doar omul a fost creat din aceste doua elemente.

    Inca un aspect important... Daca trupul se restaureaza si insoteste sufletul, inseamna ca nici acesta nu se poate desfiinta definitiv. El trece prin moarte doar provizoriu. Moartea sufletului trebuie inteleasa ca o perpetuare a raului spre rau si o rupere a relatiilor personale cu divinitatea. Iar aceasta moarte a sufletului poate fi temporara in perioada dintre judecata particulara si cea universala- doua evenimente distincte si importante. Dupa judecata universala sufletul nu mai poate fi salvat de la condamnarea in iad. De aici si rostul rugaciunilor si al jertfelor pt. sufletele celor "adormiti" (asa sunt pomeniti in slujbele bisericii, ADORMITI, nu morti).

    Si ca sa revin la afirmatia mea care te-a nedumerit, e nevoie sa citesti din nou ce am mai scris pe aici. A trai departe de Dumnezeu este tocmai o moarte spirituala. A trai prin El si cu El inseamna dobandirea vietii vesnice. De asta am si zis ca principiul este relativ simplu de inteles. Sper ca am reusit cat de cat sa-ti dau un raspuns pe masura asteptarilor tale.

    So far, so good.
    #20791 (raspuns la: #20777) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    dinisor:-) - de AlexM la: 05/09/2004 16:59:52
    (la: VIATA..., CA DESTIN INTR-O IUBIRE PURA)
    Am remarcat dupa aceea ca priveai subiectul intradevar foarte serios. Exista in germana o expresie "verbissen" care ar putea fi tradusã in romaneste ca "indarjit". Cand ne ancoram prea tare intr-o ideea, ideea ajunge sa ne obsedeze si sa capete dimensiuni ireale in noi. Nu am simtit interventia ta ca o ofensa, dar am simtit ca e necesar sa fac precizarea pentru a arata ce am vrut sa spun cu adevarat.

    Intrebi, de ce e necesar sa citim definitia iubirii in dictionar? Pentru dragoste in sine, nu este necesar sa o citim. Nici nu e necesar sa stim acest cuvant. Dragostea o primim cadou atunci cand vine in noi, ni se ia atunci cand pleaca din noi. De ce a fost necesar sa scriu definitia din dictionar? Pentru a nu da un ton prea vulgar exprimarii. Dacã ash fi scris simplu "cand ma culc cu cineva, cand fac dragoste" ar fi fost - in modul meu de a simti- tot la fel de vulgar ca si cand ash fi spus-o verde pe româneste. De aceea am cautat sa-i dau o nuantsa mai digerabila ( in primul rand pentru mine). Dai o definitie, dai un punct de reper si omul se uita singur si pricepe.

    Eu iau si subiectele foarte serioase in gluma, chiar daca prin modul de exprimare cei care nu ma stiu, nu ar crede asta. Take it with humor. E un lucru mare sa poti sa razi si atunci cand esti la pamant. Iar noi românii, noi putem asta foarte bine. O facem tot mereu, hazul de necaz si mishtoul de situatiile rele, sintem cinici dar sintem cinici in primul rând cu noi. Or... asta este (iarasi, in opinia mea) o mare calitate. Sa fii cinic cu tine insutsi inainte de a fi cinic cu altii.

    AlexM
    #21110 (raspuns la: #21109) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    "...putini imi descifreaza stilul ..."pentru Belle, - de DESTIN la: 16/09/2004 01:43:04
    (la: sentimente!)
    Interesant tot ce ai scris in comentariul tau,se intelege mesajul transmis.

    Voi comenta numai sintetic acuma.

    Pentru inceput precizez ca este un aspect, destul de usor, de sesizat, de catre oricine.

    Cand vorbim despre sentimente...cine oare nu are,nu traieste, nu se "lupta" cu ele...dintre noi ca semeni?.

    Sentimentele sunt si ele ca si celelalte aspecte ale manifestarii sunt de fapt campuri energetice interactive, structurate dupa anumite tipare informationale.

    Acum sa intelegem...

    In general oamenii in valtoarea vietii, se lasa si purtati si folositi de sentimente.

    Ei,oamenii nu mai au control total,asupra a ceea ce fac, fiind dirijati de influxurile emotionale standardizate.

    Ce vreau sa spun este ca omul obisnuit este ca un "automat programat",robotizat sa reactioneze la evenimente conform cu sentimentele stas pe care ele le induc,deja implimentate ...

    Fiinta "sentimentala"puternic ancorata in CREDINTA si IUBIRE care aplica in folos propriu stie ca pentru a fi liber e necesar sa ACTIONEZE nu sa REACTIONEZE(ca doar pentru SUFLET traim).

    In primul rand stabilim un set de emotii benefice si folositoare pentru noi.

    Apoi de fiecare data cand acestea apar le folosim lucid.

    Daca apar sentimente perturbatoare avem puterea "magica" eu zic credinta,sa racordam(EU-l) la energia de fond care ne sustine.

    In continuare printr-un efort de vointa (EU-l)dirijeaza cu ajutorul intentiei acea energie intr-un tipar informational corespondent unui sentiment de care are nevoie.

    Acest proces,acest ansamblu de transformare a sentimentelor negative in cele pozitive e la indemana oricui care-si face timp sa priveasca-n interiorul sau si sa sesizeze cum se nasc si cum se hranesc sentimentele, si care sun caracteristicile lor!

    Gandirea pozitiva,speranta,dragostea si credinta ne ajuta sa receptionam acele energii eliberate de sentimente,energii nebanuite.

    Cu bine,

    Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

    #22445 (raspuns la: #22443) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    destin - de Belle la: 16/09/2004 01:54:46
    (la: sentimente!)
    ma surprinde ca ai gasit comentariul meu interesant si-ti multumesc, eu credeam c-a iesit un talmes-balmes caci nu mi-e usor sa exteriorizez ceea ce nici eu nu stiu foarte sigur si pare greu de exprimat in cuvinte.

    eu cred ca sunt oameni care nu se "lupta" cu ele caci le au sub control total ... n-as putea sa-ti dau exemple, nu am intalnit pe nimeni care sa fie 100% in control, dar nu exclud aceasta posibilitate fiindca ar insemna sa iau in calcul doar drumul din dreapta sau drumul din stanga la o rascruce iar felul meu de-a fi ma indeamna catre calea din mijloc.

    asa cum ai spus oamenii se lasa folositi de sentimente dar stiu ca exista si-aceia care folosesc sentimentele ca pe o "arma" in avantajul lor .. sa nu-i excludem din discutie.

    nu stiu cat de mult o fiinta "sentimentala" poate fi si lucida ...dar ce te faci cu modul de REACTIE al celor ancorati in necredinta si ne-iubire (nu vreau sa spun ura caci este prea limitat si prea concret)... si ce te faci cu cei care nu au timp sau nu vor sa priveasca in interiorul lor si se lasa dusi de val mai degraba decat de analiza unor sentimente deja traite.

    sunt intru totul de acord ca "Gandirea pozitiva,speranta,dragostea si credinta ne ajuta sa receptionam acele energii eliberate de sentimente,energii nebanuite." cu precizarea ca este vorba de sentimente pozitive si nu de cele care ne umbresc gandirea, inlatura speranta, fac ca dragostea sa para inexistenta iar credinta un mit.
    #22447 (raspuns la: #22445) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Elena - de carapiscum la: 08/10/2004 15:33:22
    (la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
    Nu inteleg prea bine, ce sfaturi ceri sa-ti dam noi? Si de unde gandul asta fara pic de nadejde? Din ce ai scris tu, fara a vrea sa te laud cu nimic, esti mai crestina decat multi dintre noi, ca in timp ce noi ne chinuim sa descoperim noi taine si cunostinte despre Dumnezeu, tu, chiar si nesupravegheata de nimeni, te caznesti singura sa patrunzi in iubirea divina fara ipocrizie, fara prejudecati- asta dupa o viata atee, ceea ce e mai mult decat de admirat, este aproape o minune (o fi acesta rezultatul iubirii de mama si al rugaciunilor ei).

    Intrebi de vreo terapie... Pai tocmai ai inceput-o si vad ca da roade. Stiu cat iti este de greu, stiu cat de mult te certi cu sinea ta si poate chiar cu Dumnezeu, stiu prin ce stari confuze treci uneori cand te simti mai aproape de El si ceva din afara vine si te indeparteaza automat... Asta e lupta cea mare pe care trebuie s-o duci fiindca dupa ce atata vreme diavolul ti-a tinut ascuns adevarul despre Dumnezeu, cand ti s-a desteptat constiinta el simte ca te poate pierde si atunci vine cu si mai multa forta sa te determine sa cedezi si sa revii la starea dinainte. Numai ca el nu stie ca tu acuma Il ai pe Dumnezeu de partea ta, adica stie dar iti sopteste pe la urechile simtirii ca te-a uitat si ca nu tine cont de tine fiindca esti pierduta dupa o viata dusa in afara Lui. Ceea ce-i total gresit, tocmai acum Il ai mai aproape de tine pe Dumnezeu si mai departe pe vrajmas.

    De ce ti se pare aproape imposibil sa faci legatura directa si imediata cu divinitatea?! Fiindca esti la inceput de drum. Inchipuie-ti ca esti data afara dintr-o slujba si esti nevoita sa te reprofilezi. Cum crezi ca te simti intr-un astfel de caz, neputincioasa poate?... E ceva normal, orice inceput este cat se poate de greu. Dar sa vezi pe urma ce satisfactii o sa ai! Oricum e bine de stiut ca in drumul acesta al mantuirii exista mai multe trepte si fiecare in parte trebuie parcursa intr-un anumit fel si timp. Ai nevoie de f. multa rabdare, in primul rand, si sa fii incredintata ca ceea ce faci nu este in zadar, ca daca ai facut o fapta buna fata chiar de tine insati inseamna ca l-ai indatorat pe Dumnezeu, iar El nu ramane dator niciodata nimanui.

    Am sa-ti scriu in cele ce urmeaza o intamplare f. veche pe care n-o stiu intocmai si cu lux de amanunte, insa i-am retinut pilda.

    Cica trei copii au scapat dintr-un naufragiu pe mare si valurile i-au dus pana la tarmul unei f. mici insule inca necunoscuta de oameni. Acolo si-au petrecut multi ani pana au ajuns maturi. Ce era de remarcat ca toti trei, la o anumita ora din zi se strangeau si rosteau ceea ce pt. ei era o rugaciune mai mult decat simpla, o rugaciune aproape fara sens pt. un om modern (nu-mi amintesc acea rugaciune dar stiu ca era un joc de cuvinte f. interesant- sper sa ma jute cineva sa mi-o amintesc). In fine, intr-una din zile aparu la tarmul insulei lor o corabie de pe care coborara diferiti oameni printre care si cativa calugari ce cautau noi vanari de suflete. Si asa aflara acesti slujitori ca tinerii erau de f. multi ani acolo si ca n-aveau habar nici macar de notiunile elementare ale credintei crestine. Asa ca au inceput a-i invata toate fiindca auzisera rugaciunea lor precrestina si li se paruse puerila- si le-au predat rugaciunea Domneasca, "Tatal Nostru". Cand s-a apropiat ziua plecarii in larg a corabiei, tinerii au fost intrebati daca vor sa paraseasca insula si sa se intoarca in lumea din care plecasera candva impreuna cu parintii lor. Raspunsul lor a fost ferm: NU. La sorocul hotarat corabia a ridicat ancora si s-a indepartat de la tarm. Era exact vremea la care tinerii obisnuiau sa-si spuna rugaciunea. Numai ca dupa un timp calugarii de pe nava au ramas incremeniti vazandu-i pe cei trei tineri agitati cum gesticulau si alergau desculti pe apa ca si pe uscat dupa corabie. Cand in sfarsit au ajuns pe punte, toti i-au intrebat: ce s-a intamplat si cum de au putut ei alerga pe mare? La care ei au raspuns asa: - Noi oricand putem alerga pe mare daca vrem, dar acum s-a intamplat ca am uitat o parte din rugaciunea pe care ne-ati invatat si am alergat dupa voi ca sa ne-o mai spuneti odata si sa n-o mai uitam! La care calugarii au zis la randul lor: - Nu va mai trebuieste nici o alta rugaciune, spuneti-o in continuare pe cea pe care o stiti voi, ca noi, cu toata stiinta si priceperea noastra in ale teologiei, cu toate rugaciunile ce le rostim pe de rost ore in sir, de am fi pasit pe apa ne-am fi innecat de la primul pas! Nu voi aveati trebuinta sa fiti invatati credinta, ci noi.

    Sper sa-ti fie de folos vreun cuvant ceva, dar si mai mult sper sa nu te dai batuta. Ai sa vezi tu pe parcurs ce de bucurii duhovnicesti vei avea. Si sa stii ca nu vorbesc de o bucurie asemanatoare cu aceea la implinirea vreunui gand de-al nostru lumesc, nu, eu vorbesc de o bucurie ce o vei simti izvorand din tine si revarsandu-se-n cascade peste toti ceilalti. Gustul biruintei asupra raului, placerea de a sta alaturi de oameni simpli dar onesti cum sunt majoritatea crestinilor, pacea care se va cobora ca o adiere sfanta peste inclusiv lucrul mainilor tale..., toate acestea iti vor aduce mai devreme sau mai tarziu pasiunea adevarata pt. Dumnezeu. Si cand ai sa-L gusti prima data n-ai sa-L mai uiti si n-ai sa mai vrei sa mananci altceva. Atat sa-ti mai amintesti in timp ce ai inceput sa alergi pe mare: "de cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui"!!! Asta a spus-o Hristos, "Dumnezeul necunoscut" pe care L-a predicat Ap. Pavel in Areopag. Si inca ceva, si cu asta inchei: "cui i s-a iertat mult, mult iubeste; dar cui i s-a iertat putin, putin iubeste". Tu iubesti fara sa-ti dai seama, si nu multe au fost femeile mironosite sau o Maria Egipteanca. Important e ca te afli pe un drum bun, al intoarcerii la Dumnezeu si al neintoarcerii la cele dinainte.
    -----------------------------------------------------------------
    So far, so good.
    #24475 (raspuns la: #24367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    plus si minus - de AlexM la: 09/10/2004 09:21:00
    (la: Mana invizibila)
    probabil ca undeva in noi este ancorat acel plus si minus care ne spune instinctiv ca ceea ce facem este bine sau rau.
    Atat timp cat acest cântar functioneaza o sa fim constienti de bine si rau. Atat timp cat acest cântar functioneaza.

    cu stima,

    AlexM



    Cursuri de matematica si fizica online!
    Incearca-le gratuit acum

    Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
    www.prepa.ro
    loading...