comentarii

androgin


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
androgin = hermafrodit - de Daniel Racovitan la: 14/04/2004 03:12:14
(la: Cativa misogini celebrii)
Definitia lui "androgin":
http://dexonline.ro/search.php?cuv=androgin&source=

"Fiinţă fabuloasă din mitologia greacă, jumătate femeie, jumătate bărbat"
Cu alte cuvinte, hermafrodit.

Cred ca echivalentul feminin pentru "misoginie" este "misoandrie".

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Regele e gol!..."
#13806 (raspuns la: #13793) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Genetic ne naştem androgini! - de spinroz la: 25/05/2005 21:31:57
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Nu ne năştem bărbaţi şi femei, genetic ne năştem androgini. Nu intru în amănunte că mi-ar trebui un eseu să explic fenomenul. Dar îţi pot spune că nici un bărbat nu e perfect bărbat şi nici o femeie perfect femeie, fiecare are în el şi masculinul şi femininul.
#51215 (raspuns la: #51050) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Genetic ne nastem androgini! - de Cassandra la: 27/05/2005 01:13:31
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
“Nu ne năştem bărbaţi şi femei, genetic ne năştem androgini.”

O afirmatie care merita citeva precizari. Banuiesc ca nu este facuta cu inteles filozofic atita timp cit include cuvintul “genetic” .
Sa pornim de la definitie. Androgin – care are atit caractere feminine cit si masculine, hermafrodit.
Este bine stiut ca la mamifere, sexul genetic este stabilit prin mostenirea de la tata a unui cromozom X sau Y. Mostenirea unui cromozom Y (XY) determina din punct de vedere genetic, sexul masculin iar a unui cromozom X (XX), sexul feminin. Concluzia este clara – la nastere in conditii normale, avem din punct de vedere genetic un sex bine determinat – sintem de sex feminin sau masculin. De fapt asta se poate vedea si fenotipic - odata ce noul nascut isi face aparitia, e clar (in mod normal) daca este fata sau baiat.
Totusi, procesul de determinare a sexului incepe numai in perioada organogenezei cind se dezvolta gonadele. Cromozomul Y, actioneaza prin intermediul genei SRY care declanseaza diferentierea gonadelor in testicole (aprox. la 5 sapt. de gestatie), si in absenta careia acestea se diferentiaza in ovare. Orice mutatie a genei SRY poate duce la fenotipul femenin al unui individ XY (genetic masculin). Determinarea sexului este in esenta sa determinarea soartei unor celule din gonadele nediferentiate – gena SRY declanseaza diferentierea acestor celule in celule de tip Sertoli (masculine), iar in absenta ei ar evolua spre celule foliculare (femenine). Odata diferentiate in ovare si testicole, gonadele incep sa secrete hormoni care contribuie la dezvoltarea sexuala a intregului embrion.

Asa incit in afara de aberatii genetice cum este cazul mentionat mai sus (individ genetic XY si fenotipic feminin) sau cum ar fi sidromul Klinefelter (in care apar cromozomi sexuali extra in combinatii variate – XXY, XXX, XXYY, XXXXY, XYY etc), sexul genetic la nastere este bine determinat si din fericire nu ne nastem toti hermafroditi, nici nu avem toti sindrom de tip Klinefelter.
Asa ca atentie cu genetica.
#51573 (raspuns la: #51215) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Kinkade/ Alma-Tadema - de Florin Firimita la: 03/01/2004 22:48:57
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Comparatia dintre Alma-Tadema si Kinkade....Desi nu pot spune ca prefer kitsch-ul englezesc celui american, cel putin pictorul englez a avut ceva urme de talent, in timp ce Kinkade este ceea ce in Romania am fi definit drept "pictor de bilci." Alma-Tadema, de care nimeni n-a auzit astazi, a fost foarte popular in timpul vietii. A fost fascinat de Egiptul antic, si in general, de viata grecilor si romanilor antici. Prin 1850, englezii cultivau acesta sentimentalitate dulceaga, teatrala, reprezentata prin fecioare cu obrajii roz pe fundalul unor tufisuri de trandafiri, figuri androgine cintind la harpa, etc, un alfabet visual conceput pentru a le justifica tendintele decadente mai mult sau mai putin latente. Una dintre caracteristicile kitsch-ului este tendinta de a cenzura originalul, de a inlocui originalul cu o copie daca se poate mult mai “draguta,” mai populara. Kinkade si Alma-Tadema se intilnesc pe planul acesta, pentru ca ambii trivializeaza trecutul, natura, etc. Ambii au fost propulsati de avaritie. Daca Alma-Tadema n-ar fi fost "descoperit" de un dealer belgian care i-a comandat zeci de picturi pentru piata engleza...daca n-ar fi inceput sa picteze pe banda rulanta....cine stie, poate ca Thomas Kinkade n-ar fi existat astazi.
In Statele Unite, felul in care arta lui clasicista a fost imbratisata si interpretata a avut o influenta enorma asupra felului in care Hollywood-ul a reprezentat antichitatea in productiile siropoase de la prima jumatate a secolului trecut pina in ziua de azi (“The Finding of Moses,” are toate ingredientele unei procesiuni tipice unor filme de genul “Quo Vadis”, produs de MGM in 1951, ”Ben-Hur,” sau chiar recentul film al lui Ridley Scott, “Gladiator.”)
Pictorii de tipul lui Alma-Tadema au fost generatori de pseudo-mitologii care au avut foarte putin de-a face cu adevarul istoric. Roma sau Grecia antica recreate in picturile lui, sint decoruri de teatru. Ambele s-au materializat in cele din urma intr-un peisaj care nu se sfieste sa incorporeze gladiatori care-ti parcheaza masina sport, chelnerite care-ti amintesc de regina Nefertiti, pirati si gondolieri, in Las Vegas, (la care Anglia Victoriana nu s-ar fi sfiit deloc sa se uite prin gaura cheii).

#7566 (raspuns la: #7564) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sir Lawrence Alma-Tadema Vs. Thomas Kinkade - de LMC la: 13/04/2004 13:00:49
(la: Fratia pre-rafaelita)
Domnul Firimita spunea:

"Comparatia dintre Alma-Tadema si Kinkade....Desi nu pot spune ca prefer kitsch-ul englezesc celui american, cel putin pictorul englez a avut ceva urme de talent, in timp ce Kinkade este ceea ce in Romania am fi definit drept "pictor de bilci." Alma-Tadema, de care nimeni n-a auzit astazi, a fost foarte popular in timpul vietii. A fost fascinat de Egiptul antic, si in general, de viata grecilor si romanilor antici. Prin 1850, englezii cultivau acesta sentimentalitate dulceaga, teatrala, reprezentata prin fecioare cu obrajii roz pe fundalul unor tufisuri de trandafiri, figuri androgine cintind la harpa, etc, un alfabet visual conceput pentru a le justifica tendintele decadente mai mult sau mai putin latente. Una dintre caracteristicile kitsch-ului este tendinta de a cenzura originalul, de a inlocui originalul cu o copie daca se poate mult mai “draguta,” mai populara. Kinkade si Alma-Tadema se intilnesc pe planul acesta, pentru ca ambii trivializeaza trecutul, natura, etc. Ambii au fost propulsati de avaritie...."

Comparatia intre Kinkade si Alma-Tadema mi se pare o exagerare a analizei critice. Eu cred ca Kinkade face parte dintr-o grupa de "artisti" complect diferita decit cea a lui Alma-Tadema. Kinkade si-a gasit o sursa de venit de care se tine cu dintii pina cind inca mai poate si pina cind acest "bubble" ii va exploda in fata. Omul este destul de destept in marketingul lui pentru ca se pare ca a gasit un drum paralel care il urmeaza mai agale fara a se strofoca prea mult.

Vezi:
http://www.thomaskinkade.com/magi/servlet/com.asucon.ebiz.catalog.web.tk.CatalogServlet?catalogAction=Product&categoryId=640&productId=62304

Aceste Plen-Airs sint probabil mult mai demne de un respect artistic, desi in multe cazuri ramin sub un nivel de fircaleala inutila.

Despre Alma-Tadema, nu pot sa-i gasesc nici un element negativ in lucrarile lui. Precizia, compozitia, studiul, culoarea, toate sint extrem de frumos imbinate si controlate. Nu uitati ca in acelasi timp Ingres, Delacroix, Gerome si multi alti pictori erau fascinati de aceeasi "genre" al Orientalismului. Aceasta fereastra inspre o fantezie Orientala, inspirata de colonizarile Orientului Mijlociu, era o moda al societatii inalte, rivnita de la cel mai mic la cel mai mare. Din ea sa nascut Simbolismul care la rindul lui a dat nastere la alte curente in arta. Comparatia intre cei doi artisti mi se pare asa cum am zis exagerata, pentru ca nu pot sa imi imaginez arta lui Kinkade intr-un muzeu de arta, sau o carte care sa-l mentioneze ca fiind un artist important dintr-o miscare artistica care a revolutionat arta.

Deci "with all due respect" domnule Firimita va contrazic punctul de vedere bazata pe faptul ca contextul in care pictorul Alma-Tadema a pictat era altul decit cel care il traim astazi. Sintem asa de obisnuiti cu imaginile Post-Modernismului si Avant-Gardismului care ne inconjoara incint atunci cind ne izbim de calmul si frumusetea acestui "vechi" curent il explicam a fi kitchism. Alma-Tadema nu a copiat ceea ce alti pictori au facut asa cum Kinkade il copie pe Thomas Moran, Albert Bierstadt, si altii ca ei. Temele lui erau inspirate din poezie, mitologie si imaginatie dar erau compuse cu o precizie maxima. Studioul lui nu era plin cu imaginile altor artisti ca sursa de inspiratie, era plin de flori, plante exotice, obiecte aduse din Orient etc etc. El nu compunea trupul uman dintr-o revista de desen ci isi platea modele vii pe care le studia intr-un mod academic si precis. Aratati-mi unde este evidentiat acest lucru in arta lui Kinkade?!

In incheiere vreau sa precizez ca miscarea aceasta al Orientalismului si-a Pre-Raphaelismului a fost o ridicare impotriva Academiei si-a Neo-Classicismului, era asa cum intr-un mod paralel Mininalismul a fost o forta impotriva Abstractului Expresionist. Deci pe vremea aceea era tot la fel de scandaloasa asa cum astazi sintem scandalizati de imaginea Madonei pictata in excrement de animal. Nicidecum nu era privita ca o forma de kitch.
#13782 (raspuns la: #13753) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. amoore - de Paianjenul la: 13/04/2004 23:30:49
(la: Cativa misogini celebrii)
definitia misogismului=o persoana care uraste femeile
Exista un cuvint care descrie "femeie care uraste barbatii"?



- Da, exista. I se zice ANDROGINA = o persoana (de sex feminin) care uraste barbatii.

"de ce nu exista quantatii celebre despre barbati?"

- Ba da! exista:

"Barbatul este CAPUL... femeia este GITUL..."

(..."quantatie" celebra care explica CUI se datoresc "miscarile" CAPULUI... Mai stiu si altele... chiar mai... celebre... dar, cui foloseste?... Sintem oricum o specie pe cale de DISPARITIE... sortiti uitarii!...)...

"cred ca nu e nevoie.... in acest caz tacerea spune totul!"

- Nu te pripi sa tragi asemenea concluzii!... TIMPUL raspunde multor intrebari...
#13793 (raspuns la: #13669) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hmmmm.. - de somnifer la: 26/08/2004 13:10:50
(la: "Suflet pereche")
copil nebun caut borcan muraturi!

Intr-adevar, placut sentimentul si ferice de cei ce l-au trait! Cred ca se poate trai si simti acest sentiment doar la varsta de 17-20 de ani. Dupa aceea ca sa mai ai rabdarea sa il descoperi, efortul e mult prea mare si de multe ori nu se merita. Bagajul din urma te urmareste uneori incat uiti ca ai vrea sa renasti.Te ingropi in munca, altii in bautura si tot asa.Se spune , totusi ca e nevoie ca mai intai sa mori ai abia apoi poti renaste...Principalul e sa inveti din propriile greseli, sa ai puterea de a lua de la capat si sa nu uiti de unde ai plecat. Iar "androginul" de e plecat (dupa muraturi, cred) si si-a uitat perechea, e mai mult problema lui!
Eh, dar ce stiu eu la un abia un sfert de secol trait... Cum spuneam, unde sunt muraturile alea?:))
nu confunda - de (anonim) la: 07/10/2004 10:10:07
(la: Cativa misogini celebrii)
Nu confunda, feminista nu inseamna a uri barbatii . Exista misogini si androgine , insa feminista este femeia care lupta/militeaza pt integrarea femeii, pt egalitatea de sanse (in unele cazuri egalitatea de drepturi) . Asa cum in unele cazuri exista misogini care se casatoresc, au amante/prietene etc etc, exista si feministe androgine .
Numai bine!
#24379 (raspuns la: #20913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga giocondel, - de zaraza la: 26/03/2005 10:08:22
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
draga giocondel,

multumesc pentru raspunsul detaliat, ma tem ca nu ma convinge. nu intru in speculatiile tale spirituale, ma refer doar la cateva fapte obiective: leonardo da vinci a fost homosexual, sta scris in fiecare carte mai serioasa de istoria artei. la fel si michelangelo. exista speculatii cum ca portretul giocondei este de fapt un autoportret :). cert e faptul ca a fost tabloul favorit al lui leonardo, il purta cu el pretutindeni. unii zic ca fascinatia grasutei gioconda se datoreaza infatisarii androgine, nici barbat, nici femeie, sau poate amandoua.

revin cu completari,

zaraza
#40834 (raspuns la: #40822) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oamenii devin homosexuali/ lesbiene, sau se nasc aşa. - de spinroz la: 23/04/2005 19:58:55
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Ai dreptate, devenim, nu ne naştem homosexuali şi lesbiene; numai că devenirea nu se produce pe ,,tabula rasa''. Trebuie să existe o predispoziţie genetică, drept urmare fiecare bărbat şi fiecare femeie este un prezumtiv homosexual masculin sau femenin. Am putea crede mai departe că este opţiunea noastră, că avem liber arbitru şi că eul conştient optează pentru orientarea noastră sexuală. Dacă am crede aşa ceva am fi în eroare. Din nefericire, sau poate din fericire, Dumnezeu ne-a procopsit cu o minte formată din două surse informaţionale, cea a inconştientului implantată în reţele neuronale fundamentale, cea cu care e naştem, şi, cea din reţelele cortexului, dobândită în procesul cunoaşterii binelui şi răului, a formării şi definitivării reţelelor neuronale ale conştientului cu care percepem şi înţelegem realitatea. Fără prima sursă cunoaşterea realităţii nu ar fi posibilă, fără cea de-a doua nu am putea înţelege realitatea şi am cantona ca psihoticii într-o lume infantilă. Predestinare noastră este cea de fiinţe heterosexuale, fapt ce nu poate fi contestat de vreme ce am fost dotaţi cu organe reproducătoare, ca toate celelalte animale care se reproduc sexual. Totuşi cum se explică homosexualitea la om? Trebuie să admitem un lucru; raportată la heterosexualitate, care este calea de mijloc, orientarea homosexuală este o formă extremistă de sexualitate care iese din normalitatea biologică. Omul, spre deosebire, de oricare alt animal are această vocaţie a păcatului originar, a tentaţiei fructului oprit, aceea încălcării legii cunoaşterii binelui şi răului, a experimentării tabu-ului. Drept urmare accidental sau voit au avut loc relaţii de tip homosexual; să ne amintim că la vechii greci asemena relaţii nu erau hulite, dimpotrivă. Se pare că organizarea şi strucurarea informaţiei în creier conform ultimelor cercetări cognitiviste au revelat un comportament deosebit al reţelelor neuronale: specializarea şi nonspecializarea neuronilor dintr-o anumită zonă sau mai multe zone ale creierului. Spre exemplu neuronii din zona plăcerii sexuale pot participa în aceaşi măsură şi la plăcerera defecaţiei. Credem că Freud nu a greşit, dimpotrivă a avut intuiţie genială când a vorbit despre plăcerea suptului,a defecaţiei şi cea sexuală, manifestate în ordinea cronologică a devenirii fiinţei umane. Ca să înţelegem mai bine de ce devenim şi de ce nu ne naştem homosexuali am să vin cu următorul exemplu: o femeie se adresa în urmă cu doi, trei ani celebrului sexolog, Bebe Mihăiescu, cerându-i disperată un sfat. Iată povestea ei:,,În urmă cu aproape un an am fost la o petrecere împreună cu soţul meu, unde am băut mai mult ca de obicei. Reveniţi acasă, soţul mi-a propus în seara aceea să avem un contact anal . Sub influenţa alcoolului îngurgitat, am acceptat. Spre surprinderea mea mi-a plăcut. Mai apoi am avut contacte sexuale normale, dar nu am mai avut orgasm vaginal. Eram obsedată de sexul anal şi i-am cerut soţului, după aproape un an, să avem un contact anal. Acum treaz, a aceptat cu greu, şi, nu a ezitat să-şi arate dezgustul. Pentru mine însă orgasmul anal a fost cutremurător. De atunci îmi este ruşine de soţ, de socri, de părinţi, de copii. Am deschis cutia Pandorei ...şi acum îi suport consecinţele. Cum să revin la normal ? Credem că în creierul ei s-a format un nou circuit neuronal orgasmic - cel anal. Sexologul i-a propus terapie psihică , pe care femeia a refuzat-o. ,,Nu vreau să merg la psiholog!'' Plăcerea anală s-a dovedit a fi cutremurătore în raport cu cea vaginală din mai multe motive credem noi; s-a format o nouă reţea orgasmică, nerodată şi sexul anal a fost trăit de ea ca şi miracolul ,, pentru prima oară'' ; apoi teamă indusă de culpabilitatea încălcării unui tabu, acela al prea-curviei i-a crescut excitaţia şi nivelul plăcerii. Sexul anal cu o femeie este 'în ultimă instanţă o formă de homosexualitate mascată. Să amintim că nimeni nu e perfect bărbat şi nimeni perfect femeie, în configuraţia corporală, psihică, mintală şi spirituală suntem în diferite proporţii androgini. Aşadar, într-o experienţă homosexuală, accidentală sau voită conştient, ne putem schimba definitiv şi aproape irevocabil orientarea sexuală. Un pederast pasiv va suferi aceeaşi schimbare orgasmică ca şi femeia din exemplu prezentat. Un homosexual activ chiar dacă îşi menţine plăcerea în penis, orgasmul lui ,,cutremurător'' va fi numai în contactul anal. De regulă prima experinţă sexuală ne predestinează unei anumite orientări sexuale. Totul depinde de cum ne-am ,,programat'' plăcerea în creier. Pentru o mai bună înţelegere a fenomenului homosexual vă propun lectura nuvelei, Stavru, a scritorului brăilean Panait Istrati. Pentru Stavru homosexualitatea a rămas în pofida dorinţei de a reveni la normal, un drum fără întoarcere!
Omuleţule goma ... nu eşti doar un omuleţ, eşti un Om Mare! - de spinroz la: 10/05/2005 15:19:44
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Nu vreau să te flatez ironic cum făcea Socrate cu interlocutorii săi, şi nici nu vreaa să se înţeleagă că eu aş vrea să mă autoflatez decât în ideea că mă consider ... ultimul dintre învăţăceii lui Socrate. Îmi amintesc de un filmuleţ al lui Goma, un omuleţ mergând pe glob şi întinzând fire de telefon, în care celebrul regizor parodia febra comunicaţiile umane. Toată lumea a început să comunice telefonic, toţi încep să vorbească, ca în fazele beţiei, mai întâi doi câte doi, apoi mai mulţi şi mai mulţi, până când întreg pământul a început să urle de decibelii conversaţiilor telefonice (acum e internetul, dar Goma n-a mai apucat să-l parodieze) , încât la un moment dat nimeni nu înţelegea şi oamenii nu se mai înţelegeau între ei. La urmă sau la început [nu-mi mai amintesc bine, n-am memoria fabuloasă a (silenului)satirului Socrate,(urâţenia lui Socrate i-a făcut pe mulţi să-l asemene însoţitorului lui Donysos)] apărea omuleţul lui Goma cu o floare în colţul gurii. Era o simbolică sugestivă propusă omului ca să-l determine să revină la natură şi la natural. Natură şi natural: e o tendinţă psihică, un drum întors, ceva în genul palindromului matematic sau în genul schemei energiilor ynn şi yang: cu cât omul pătrunde mai adânc în artificial cu atât simte nevoia să se întorcă la natură şi la natural. E un joc al echilbrului ce se manifestă în întreg universul. De altfel şi schema codului genetic este configurată după modelul matematic al palindromului. Ceea ce multora li se pare azi în comportamentul uman ca fiind un ,,patern'' premărgător apocalipsei (ca spre exemplu SDS), că trăim sub sabia lui Damocles a ,,focului şi pucioasei'' cu care am putea fi loviţi şi nimiciţi de Dumnezeu, aşa cum a făcut cu Sodoma şi Gomora, pentru că pre-curvim (devenim homosexuali, lesbiene) eu cred că specia în întregul ei are alte principii morale decât individul. Teama, asta vrea să e inducă biserica , teama care provoacă multiple nevroze şi psihoze. Socrate a propus pentru individ o morală pe cât de simplă pe atât de universal valabilă, la care subscriu cu toată fiinţa: dacă sunt o fiinţă raţională nu pot să fiu un om nedrept. El a mers cu exemplu personal până acolo încât a preferat sacrificiul suprem. ,,Decât să fac o nedreptate, mai bine suport o nedreptate’’ Seamănă izbitor cu morala Nazarineanului. Isus a spus: dacă sunt o fiinţă iubitoare, nu pot să fac rău: dacă îmi iubesc aproapele ca pe mine insumi nu pot fi nedrept. În multe privinţe cei doi mari moralişti ai lumii se aseamănă (Hegel a remarcat asemănarea celor două mari spirite şi a scris un studiu în acest sens). Primul a propus morala prin raţiune, cel de-al doilea morala prin iubire. A câştigat lumea de partea sa Isus: morala prin iubire e mai emoţională, mai feminină şi în pofida criticii năprasnice al lui Nietzsche ea rezistă în timp şi va rezista, atâta vreme cât omul, dar mai cu seamă femeia va rămâne o fiinţă înzestrată cu capacitatea de a iubi. Patern-uri raţionale şi iubitoare se întâlnesc la aproape toate speciile, chiar şi la cele mai rudimentare, lumea însăşi este configurată în baza celor două categorii potrivnice: raţiunea şi iubirea. Ambele categorii ne apar din perspectiva biologică ca fiind generate de înmulţiera sexuată; creierul cu cele două emisfere pare o unire androgină a masculinului şi femininului sau dacă privim lucrurile prin prisma lui Freud a instinctualului(inconştientului) şi raţionalului. Fiindcă omul a fost înzestrat şi capacitatea de a gândi odată cu raţiunea a apărut şi morala prin cunoaşterea binelui şi răului. Nu ne naştem direct înzestraţi cu raţiune: raţiunea se formează în procesul cunoaşterii binelui şi răului. În acest proces se formrează şi morala noastră a binelui şi răăului, a dreptăţii şi nedreptăţii. Este un model de gândire inclus în mintea noastră fundamentală, cea cu care ne naştem,şi, cu care accesăm cunoaşterea conştientă a realităţii. Plotin merge până acolo până a afirma că prin acest ,,model de gândire divin’’ implantat în genomul uman, Dumnezeu este în no, căci dacă ar lipsi din noi ar lipsi şi din lume. Atunci la ce-i bună biserica? De ce credem că e un lăcaş sfânt, că doar nu e făcută de Dumnezeu; e făcută de oameni?
A ne ridica împotriva sexului înseamnă a ne ridica împotriva creaţiei lui Dumnezeu. Şi asta face biserica creştină de două mii de ani încoace; ne induce spaima de sex. Isus n-a propovăduit o asemenea morală a păcatului sexual. ,,Cine e fără de păcat să ridice piatra!'' a zis el, evreilor care voiau s-o lapideze femeia prinsă în preacurvie ( ce înţeles semantic îi dădeau pe vremea aceea cuvântului ,,prea- curvia'' , nu ştim). Cine e fără de păcatul preacurviei? Poate doar hermafrodiţii sau cei impotenţi din naştere. Suntem noi heterosexualii mai puţin păcătoşi ca homosexualii; avem noi drepturi morale mai mari decât ei? Suntem cumva mai drepţi ca ei? Morala aceasta a stigmatizării vine de la stoici şi a fost preluată de Sf. Augustin, un renegat al filosofiei antice, care a înfierat omenirea cu monstruosul său ,,păcat originar''. Cel care înfierează atât de vehement păcatul homosexualităţii suferă de tentaţia acestui păcat! Conceptul de păcat originar este, fără îndoială, o interpretare falsă a mitului biblic, fiindcă atunci când Adam a mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, Dumnezeu a recunoscut, că deşi l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea sa, omul prin acest ,,păcat'' a ajuns ca El: ,,Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul.'' Dacă omul a ajuns ca El cunoscând binele şi răul, unde este păcatul originar? Biserica a preluat imediat conceptul lui Augustin şi l-a înfierat pe om ca fiind păcătos din naştere, că păcatul este moştenit şi că orice am face vom purta în eternitate, generaţie după generaţie, acest ,,păcat moştenit''. Ei bine, singura izbăvire este acolo la sânul ei, că numai ea ne poate izbăvi de păcate. Asta îmi aminteşte de afacerea indulgeţelor, împotriva cărora s-a ridicat Luther. Isus a zis: dacă vrei cu adevărat să te rogi Lui Dumnezeu, du-te în cea mai izolată cameră a casei tale şi îndreaptă-ţi toată iubirea şi toate gândurile la El. I-am spus acest lucru unui creştin şi l-am întrebat dacă în timpul slujbei îşi îndreaptă inima şi mintea către Dumnezeu. ,,Dar pot... mi-a răspuns el, ehei!...pe unde îmi aleargă mie gândurile atunci!''
#47875 (raspuns la: #47402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce iubim femeile? - de Bachus la: 13/05/2005 13:05:01
(la: iubire? acum serios vorbind...)
Nu cred in mitul androginului, cu toate astea sunt de parere ca dragostea exista. Ati citit Nunta in cer de Eliade? Dragostea este un sentiment, nu o relatie, dintr-un anumit punct de vedere. Alta idee ar fi ca asa cum exista alb-negru sau foc-apa, asa exista si singuratate sau cuplu, nu? Asa ca argumentul dualitatii nu cred ca tine. Fiecare lucru are si un opus (sau complement), asta nu inseamna ca el nu poate exista de sine statator. Un El poate exista fara o anumita Ea, dar fara Ea in general este posibil sa nu poata exista, pentru ca ar lipsi obiectul sentimentului. Un barbat poate trai singur toata viata, dar nu si daca femeile nu ar fi acolo pentru a-i da un sens.
femeia - de kiky la: 18/05/2005 22:32:32
(la: Femeia)
Bun comentariul tau,pari destul de documentat.Totusi,puteai schimba culoarea aia 'roz' ca am oroare si prezint alergie psihica la ea.In plus rozul se traduce prin fragilitate si in ultima vreme aceasta culoare a fost adoptata si de barbatii 'trendy'cica,metrosexualii mileniului3.Adica si tabara adversa risca sa se transforme in acelasi element wo2?Si cu unicitatea cum ramane?Analog,actualul wo2 ar trebui sa devina elementul dur din tabel si,daca stau si ma gandesc, cred ca niciunei wo2 nu o sa-i convina situatia.Sper ca pe viitor nu vom fi uniformizati psihic si nu vom deveni niste androgini.Mie ,cel putin, imi place diversitatea.
#49742 (raspuns la: #44731) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragă cico - de spinroz la: 20/05/2005 21:40:55
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
cico vine de la cicoare? ... din care se extrage se pare un surogat de cafea! Nu ai înţeles nimic din refutaţia mea. Da, din punct de vedere raţional sexul oral pune pe femeie şi pe bărbat în situaţii care demitizează iubirea. Iubirea e un sentiment sacru, generat de <>, o atracţie a complementarităţii, a androginului , o legătură a legăturilor, cum a spus G. Bruno (pentru care a şi fost ars pe rug) ce se observă în întreg universul, adică a două fiinţe ce stau faţă în faţă, bărbat şi femeie. Ceea ce era odată iubirea în perioada romantică, un ideal absolut şi sacru la care îndrăgostiţii mai visează, azi constatăm cu un realism crud că iubirea de pe timpul lui Romeo şi Julieta e de fapt o stare relativă. Îţi poţi închipui prea iubite cico cum ar arăta Romeo şi Julieta în poziţia 69. Nu , eu nu-i pot vedea altfel decât aşa cum ne-au fost prezentaţi de marele Will, doi tineri frumoşi ca nişte zei care trăiesc o tragică iubire. Ce a rămas atunci din acest ideal când sărutările sub clar de lună s-au transferat, jos, în sărutări sub muntele lui Venus , ori ale piscului ,,omul.'' Ce crezi tu că se întâmplă cu iubirea în poziţia 69. Se mai poate vorbi de sacralitatea ei? Răspunsul cred că se găseşte într-o singură expresie; iubirea este iraţională, ea generează comportamente în consecinţă. Iubirea generează beţia simţurilor, iar beţia simţurilor generează iubire. M. Ficinio,un mare învăţat al lumii evului mediu, a intuit ecuaţia iubirii: iubire= magie; eu aş pune azi astfel în ecuaţie: iubire=plăcere. Şi reciproca este valabilă. Iubim ceea ce ne face plăcere şi ne place ceea ce iubim.
#50144 (raspuns la: #49267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prea moralistule Euclid - de spinroz la: 23/05/2005 19:39:41
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
Dacă ai fi trăit pe vremea lui Euclid cu siguranţă ţi-ai fi oferit gâtlejul tău prea spălat; aşa cum mulţi i-au oferit gâtlejul frumosului l şi faimosului general atenian, Alcibiade, după cum ne povesteşte Plutarh în ,,Vieţi paralele''. Te-am ghicit eşti un moralist de genul vulpii care nu ajunge la struguri: spune că sunt acri. Dacă ai fi trăit măcar odată dăruirea totală a unei femei ai înţelege că sexul oral nu este atât de murdar pe cât vrei tu să ne facem să credem. Dacă într-adevăr e;ti total împotriva acestei plăceri atunci văd în tine unul din acei fanatici care ar fi în stare să-şi ucidă prietena (amanta, soţia) numai pentru că ar fi îndrăznit să-i sărute ,,capul'' omului. Întrebarea este simplă. ,,Ai făcut sex oral? '' Răspunsul tău se vrea un sever rechizitoriu asupra moralei sexuale actuale. Eu cred că ceea ce face plăcere ambilor parteneri nu este imoral, imoral este mai degrabă ceea ce provoacă neplăcere unuia şi mai cu seamă femeii. Dacă tu nu-ţi aduci partenera pe culmile orgasmului, îi refuzi volupatea şi te complaci în aţi satisface plăcerea ta egoistă în a te descărca, oare nu-ţi umileşti mai mult partenera şi nu o murdăreşti? Oare acela care preferă îngenuncherea şi desfătarea unui sex oral pe care ea poate îl doreşte pentru a-i dovedi cât de mult îl place şi cât de mult vrea să-i facă lui plăcere în comparaţie cu cel care se urcă pe femeie ca taurul şi adoarme apoi ca bou,l după ce s-a golit, nu este mai moral şi mai curat? Ştii cât de mult pot să iubească o asemenea femeie? Atât de mult încât ar vrea să fie una cu bărbatul iubit, să se reunească cu el ca în mitul grec într-o fiinţă androgină. Poţi tu înţelege asta? Nu cred că poţi fiindcă nu ai cunoscut şi nu-ţi va fi dat o asemenea iubire. Eu am cunoscut şi pe această cale aduc un omagiu tuturor femeilor care au trăit asemenea iubiri sublime. Am spus şi o repet că din punctul de vedere al raţiunii, sexul oral este de neacceptat, dar însăşi iubirea este iraţională şi sexul oral este generat tocmai de iraţionalitatea ei. E dionisiacul din noi, beţia iubirii carnale care face din oameni zei. Până şi raţionalul Socrate recunoaşte superioritatea iubirii în faţa raţiunii (Vezi Phaidros ). Eu mi-am încheiat precedentul meu eseu cu o cugetare pe care n-ai receptat-o mult prea obtuz în moralismul tău imoral (orice extremism devine imoral), ca să-i înţelegi sensul: iubim ceea ce ne place şi ne face plăcere ceea ce iubim
#50733 (raspuns la: #50504) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragă Horia D - de spinroz la: 27/05/2005 09:11:07
(la: Cine-i mai fericit? Cel ce iubeşte sau cel iubit?)
Întreabă o femeie... ea ştie mai bine fiindcă ea iubeşte cu adevărat. Bărbatul iubeşte totdeauna altceva decât iubeşte femeia şi ceia ce iubeşte bărbatul nu iubeşte femeia... pentru bărbat iubirea erotică e sex şi sexul e iubire, pentru femeie e legătura legăturilor, cum se exprima arsul pe rug, G.Bruno, pentru ea este unitatea primordială a androginului.
#51629 (raspuns la: #51272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cassandra precizarea ta... e binevenită! - de spinroz la: 27/05/2005 13:43:58
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Corect este ,,năştem'' şi nu naştem! De ce? Nu ştiu de ce AR a impus această formă care mie mi se pare un pic greoaie. Ai dreptate doar în determinarea sexului, numai că deşi după apariţia sexului este determinată soarta fenotipului, a destinului acestuia, masculin sau feminin, în configurarea fiecărui fiinţe participă în mod egal cei 22 de cromozomi ai tatălui şi 22 ai mamei: genele se combină în perechi independent. În celula fertilizată cromozomii omologi se împerechează. Aceasta înseamnă că jumătate din ereditate provine de la tată şi jumătate de la mamă. Cel de-al 23 le-a nu poate determina în cadrul fenotipului un mascul perfect sau o femeie perfectă. În anumite proporţii în fizic, mintal, psihic şi spiritual se păstrează caractere masculine şi feminine. Depinde de gena dominantă. Astfel că o să avem fenotipuri variate, de la masculul feroce la cel efeminat, şi femei deosebit de feminine până la cele de tipul masculului cazon. Aşadar şi genetic ne năştem androgini. În această varietate de fenotipuri se poate explica ştiinţific şi atracţia sexuală pentru acelaşi sex. Chiar dacă mai ascuns şi în cazul homosexualilor bărbaţi şi femei acţionează acelaşi principiu de atracţie de tipul polarităţii, activul este atras de pasiv. Dacă ai obiecţii le voi citi cu plăcere.
#51706 (raspuns la: #51573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
spinroz - de Cassandra la: 27/05/2005 20:52:22
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
“Astfel că o să avem fenotipuri variate, de la masculul feroce la cel efeminat, şi femei deosebit de feminine până la cele de tipul masculului cazon. Aşadar şi genetic ne năştem androgini.”

Te referi la fenotip, mai exact la caracterele sexuale secundare. Dar se stie ca aceste caractere pot fi si dobindite nu numai determinate genetic. Asa este cazul hipogonadismului masculin care poate sa apara in timpul dezvoltarii fetale, la pubertate sau la adult. Exista boli si malfunctii testiculare sau ale glandei pituitare care duc la deficit de testosteron. Ca urmare, fenotipul unui individ genetic XY tinde spre feminin.
Exista o multitudine de alterari functionale hormonale dobindite care pot conduce la aberatii cum ar fi femeia (chiar copil) de tip mascul feroce sau barbat de tip femeie feminina. Asadar, fenotipul nu este determinat in totalitate pe baze genetice. Avem un sex determinat genetic, iar in mod normal fenotipul si orientarea sexuala sint in concordanta cu acesta, dar exista exceptii de la regula. Acum sint de acord cu tine ca exista o mare variabilitate fenotipica si de comportament sexual si ca e absurd sa fii maniheist si sa afirmi ca exista doar alb sau negru cind e vorba de specia umana.

Dar aceste caractere sexuale secundare isi fac aparitia la pubertate (cu exceptia cazurilor patologice), din fericire nu ne nastem toti nici mascul feroce asa incit mamica sa trebuiasca sa ne barbiereasca barba si mustatza inainte de alaptare, nici femeie deosebit de feminina sau orice situatie intermediara. Si nici hermafroditi.
#51878 (raspuns la: #51706) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
barbatu` galant e un cartoon network pentru adulte - de maria de la medgidia la: 03/11/2005 16:31:13
(la: In cautarea barbatului galant)
draga mea,

barbatu` asta galant al dumitale e o idiotenie corcita cu romantism... ce numesti tu "barbati galanti" sunt niste omuletzi dependenti de sex-roluri ca papadia de vant...
confunzi niste chestii esentiale: normele sociale cu normele interioare... io-s plicitisita de prefacatorii de-astea gen gesturi de atentie gratuita "galanta"... fata draga, atentia si galanteria si romantismul e aia cand scoate el copii in parc, sau duce rufele la curatatorie, ca sa te duci tu linistita la spa, sau sa dormi acasa... sau te ia de la servici intr-o zi cand stie ca nu te-ai odihnit bine... si exemple is o droaie...
atentie e cand lasa relatia sa respire, spatiul tau, spatiul lui, ca sa nu va incaierati in cativa ani... si politetea aia e cand retine ca ceva te deranjeaza si evita sa faca lucru` ala on a regular basis...

aberatie de barbat galant din fericire n-am intalnit, pentru mine ala ce definesti matale acolo e un mixaj androgin... io prefer sa cunosc oameni reali, deopotriva barbati si femei, nu sex-roluri idioate ambulante...

daca barbatul pe care-l iubesc ar apela la gesturi de-astea penibile, standard, comune, ca sa-mi arate ca ma iubeste, cre`ca si-ar lua vro` doo pamatufuri de buchete peste kokoasha, de ar reveni imediat cu picioarele pe pamant...
io-s o femeie reala, traiesc intr-o lume reala, si m-am plictisit de costume de-astea de carnaval... am trait un mariaj intreg cu un barbat "galant" si mi-am invatat lectia... numa` forma fara fond...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
picky - de alex andra la: 26/01/2006 10:45:07
(la: gandire logica vs gandire analogica)
"Lost without music in a world of noises"

"Unde se termina alex, incepe andra ?"
Mai, mai !!! Cauti fisuri, discontinuitati intr-un continuum fragmentat de hazardul ID-urilor de pe net:)
Pai as putea sa te intreb si eu ce-i cu formula androgina "adina2afadrian" :))
#102182 (raspuns la: #102128) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...