comentarii

angajari frizer


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Intr-o frizerie. Frizerul, ta - de Crisa la: 20/05/2004 07:54:58
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Intr-o frizerie. Frizerul, taindu-l pe client de vreo doua ori, incearca sa discute cu el:
- Ati mai fost la noi mai inainte?
- Nu, mana mi-am pierdut-o la razboi.
"La frizerie sau oriunde te d - de Daniel Racovitan la: 26/11/2005 17:49:42
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
"La frizerie sau oriunde te duci esti monitorizat ( este intotdeauna cineva care isi ia notite). In magazine gasesti DOAR 2-3 marci de alimente...(in Romania vezi 50 de tipuri de ulei de floarea soarelui)"

Gee, inca unu' care ne crede cretini...
Du-te dom-le la Trascautzii din Deal si fa propaganda d'asta de tarla.
Pe-acilica sunt oameni umblati, mister Millerz...

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#90803 (raspuns la: #90783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
la frizer:) - de Layla la: 14/12/2008 13:16:25
(la: banc!)
Isărescu la frizer.

Tzâc, tzâc,tzâc!

Frizeru: Domnu Guvernator, cum mai merge economia?

Isărescu : mm, bine...

Tzâc, tzâc,tzâc!

După câteva minute

Frizeru: Domnu Guvernator, cum mai merge economia?

Isărescu : mm, bine...

Tzâc, tzâc,tzâc!

După câteva minute..

Frizeru: Domnu' Guvernator...

Isărescu: Auzi, da ce mă tot intrebi?

Frizeru: Păi când vă întreb vi se ridică părul şi il tai mai bine!!!
emigrarea incotro? - de Catalina Bader la: 21/01/2004 04:13:13
(la: Romani in strainatate)
Educat, apt de munca si dornic de imbogatire. Asa arata profilul a circa 10.000 de romani care au ales legal calea exilului. Ceilalti emigranti, de doua ori mai multi la numar, nu se incurca cu astfel de formalitati si cel mai adesea ajung sa fie expulzati din statele unde ajung ilegal. VALI BLANARU

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) va da astazi publicitat ii editia pe 2003 a raportului “Tendinte in migratia internationala”. Raportul contine un capitol dedicat Romaniei, pe care il puteti citi in exclusivitate in “Jurnalul National”.
Canada, destinatia favorita
Potrivit datelor oficiale, numarul emigrantilor romani a scazut la aproximativ 9.900 de la 14.750 in 2000, continuand tendinta inregistrata din 1990. “Cetatenii romani s-au stabilit in general in Canada, Statele Unite si Italia. Numarul romanilor care prefera sa se stabileasca in Germania a scazut cu 60%, iar cei care prefera Franta s-au imputinat si ei cu circa 40%”, se arata in raport care citeaza ultimele date transmise de Institutul National de Statistica din anul 2001.

Barbati si tineri
Majoritatea emigrantilor sunt persoane active cu varste curpinse intre 26 si 39 de ani, iar peste 50% dintre acestia sunt barbati. Romanii cu studii superioare reprezinta 27,1% din toti emigrantii. Studiul OECD noteaza ca persoanele cu studii superioare prefera sa emigreze in statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16%) decat in zona euro (11%). Datele statistice arata ca 10.900 de romani sau fosti cetateni romani care aveau domiciliul in strainatate s-au intors permanent in tara. Juma tate din repatriati au varste cuprinse intre 18 si 40 de ani, iar majoritatea acestora (9.150 de persoane) au revenit in Republica Moldova. Emigranti ilegali Autoritatile de control romanesti au transmis informat ii ca circa 3.400 de cetateni straini si alti 2.300 de romani au incercat sa treaca in mod fraudulos granita. Astfel, 767 de straini au fost prinsi in timp ce incercau sa intre fraudulos in Romania, 1.052 in timp ce treceau granita prin zone nepermise, iar alti 1.282 in timp ce incercau sa tranziteze ilegal prin vama. Paradoxal, studiul arata ca si circa 1.000 de romani au fost prinsi in timp ce incercau sa intre sau sa iasa fraudulos din tara. Politiile de frontiera din statele vecine au trimis inapoi in Romania 274 de straini si 262 de romani care au reusit sa treaca punctele de frontiera.

Repatriati cu forta
Numarul celor care au trebuit sa suporte rusinea de a fi returnati in tara pentru ca emigrasera ilegal in diferite state se ridica la circa 18.300 de romani. Majoritatea romanilor au fost prinsi fara forme legale in Ungaria (7.058), Germania (2.818), Italia (1.375), Franta (1.149), Grecia (788), fosta Iugoslavie (691), Austria (680) si Belgia (618). Cu toate acestea, studiul OECD noteaza ca numa rul romanilor expulzati din state cu care Romania are incheiate tratate se ridica la 16.659, in scadere cu 15% fata de ultimii doi ani. De partea cealalta, autoritatile romane au identificat circa 4.100 de cetateni straini care se aflau pe teritoriul tarii nostre fara a avea formele legale. Cei mai multi “ilegalisti” descoperiti au fost cetateni din Turcia (832), China (494), Siria (209), Iran (175), Irak (168), Liban (121), Israel (103) si India (99).

Refugiati
Daca unii se chinuiesc sa plece din Romania sau sunt prinsi ca tranziteaza ilegal teritoriul tarii noastre, peste 2.000 straini au depus cerere de azil chiar pe plaiurile mioritice. Autoritatile roma ne au primit peste 2.400 de cereri pentru statutul de refugiat, in crestere cu 78% fata de anul trecut, cand au fost primite doar 1.366 de cereri. Totusi, in 2002 numarul cererilor de azil in tara nostra a scazut la 1.100. Cele mai multe cereri provin din Afganistan (787) si Iraq (680). Statut de refugiat au primit 35 de irakieni, 17 afganistani si 16 iranieni.


Ne invadeaza moldovenii si turcii
Statistica OECD arata ca circa 66.400 de cetateni straini au primit drept de rezidenta temporara in Romania, in scadere cu 4,3% fata de anul precedent. In plus, 1.100 de straini au primit statutul de rezident permanent. Cei mai multi straini care au fost rezidenti temporari in Romania au fost din Moldova (7.552), China (7.472) si Turcia (5.335). Statele ai caror reprezentanti au crescut cel mai mult pe teritoriul Romaniei sunt Turcia (in crestere cu 30,5%), Statele Unite (17,8%), Germania (15,4%) si Italia (12%). Cei mai multi straini vin in Romania pentru afaceri (51,2%), instruire (24,9%) si asistenta tehnica sau ajutor umanitar (23,9%).


Scade numarul mondial al imigrantilor
Desi tendinta de migrare pe plan international este in scadere, fenomenul este inca puternic, se arata in raportul pe 2003 al OECD. Migratia fortei de munca a crescut considerabil in cateva state membre ale OECD, din cauza mutarii personalului calificat in zona comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dar si in domenii precum sanatate sau educatie. Ultimele date arata ca, dupa cativa ani de crestere continua, admiterea persoanelor care solicita azil politic a inceput sa scada. O imbunatatire generala a situatiei angajarilor nu este suficienta pentru a garanta integrarea durabila a strainilor pe piata muncii. Statele membre ale OECD au intarit controlul la granitele lor si in interiorul teritoriului pentru a impiedica migratia ilegala si a combate activitatea retelelor care se ocupa cu exploatarea si traficul de fiinte umane. O parte din acest state, cum ar fi Germania, Danemarca, Portugalia si Grecia au introdus reglementari noi privind intrarea, sederea si regimul de munca al strainilor. Alte state au inasprit prevederile legate de accelerarea procedurilor pentru acordarea azilului (Elvetia) sau au adoptat masuri pentru a limita admiterea strainilor (Marea Britanie, Olanda). In cadrul Uniunii Europene exista o serie de directive menite sa armonizeze politicile comune privind migratia. Totusi, integrarea imigrantilor pe piata muncii si masurile pentru asistarea nou-venitilor sunt o parte dintre prioritatile OECD.

despre organizatori - de (anonim) la: 15/03/2004 06:01:03
(la: Congresul cadrelor /studentilor din Franta (trimiteti si CV-ul))
Salut,

Scriu ca anonim, mi-e greu sa ma inscriu, dar spun ca ma numesc Adi Popescu.

Nu doresc sa stirnesc polemici, insa citind mesajul despre congres, am inceput sa imi pun unele intrebari. Initial mi-am zis ca e o idee foarte buna aceasta manisfestare si vreau sa ramin cu acest gind. Poate ca mai multe precizari din partea organizatorilor ar fi binevenite si ar clarifica unele dintre intrebarile pe care mi le pun.

In primul rind, nici din anunt, nici de pe situl internet centreurope.org nu se intelege cine ar fi organizatorii manifestarii: sa fie Celidea Consultance SRL, cu adresa e-mail gratuita pe yahoo.com? Daca intr-adevar acestia sunt, n-ar strica o mica prezentare, mai ales pentru faptul ca taxa de participare nu costa doar 2 lei, ci 60 de euro (iar daca nu platesti dinainte, dai 80)! Mi s-ar parea normal sa stim cui dam banii. Cam mult pentru o intilnire "tovaraseasca" in urma carora niste companii franceze ar trebui sa plece cu o imagine mai buna despre români, si mai ales cu niste CV-uri in buzunar. Iar daca CV-urile astea se termina si cu niste angajari, nu-i asa ca e dubios sa dai bani ca sa fii angajat?
Apoi inteleg ca cei care sint studenti la Grandes Ecoles beneficiaza de intrare gratuita. Si cei care sint la "petites écoles"? Nu miroase putin a discriminare?
Pe sit-ul centreurope.org sint trecute ca participanti niste nume sonore. Surpriza, in dreptul lor e trecuta si mentiunea "à confirmer". Nu cumva sintem ademeniti cu participari notabile ca sa venim, sa platim si dupa aceea sa plecam cum am venit?

raspuns catre Domnul Belazur - de ema word la: 26/03/2004 01:56:52
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Pentru ca ati pomenit ieri de Dan Dungaciu, acest tinar sociolog care a inceput sa aiba cota buna...In numarul 2 al revistei Cultura , numar aparut miercuri pe piata, exista o discutie pe tema SIMFONIA A ix A SI INDENTITATEA EUROPEANA, discutie la care participa Dan Dungaciu(sociolog), Cristina Arvatu(istoric), Calin Cotoi(sociolog),Corina Bistriceanu(etnolog), Darie Cristea(sociolog).
E un text de citit, sint acolo multe idei care au, desi nu sint foarte noi, forta tineretii celor ce le sustin(deveniti deja portavoce a specialistilor care conduc barca opiniilor la ora actuala).
Se remarca INGRIJORAREA FATA DE LIPSA DE ENERGIE A EUROPEI IN STATUAREA TERENULUI FERM AL UNIUNII EUROPENE. Si, in acest context, cum sa nu se bucure niste diversionisti de la Kremlin sau din lumea araba, care intotdeauna vor specula punctele slabe ale adversarului pentru a patrunde pe acolo in inima lui si a/i da lovitura de gratie ?

Dan Dungaciu dixit (voi cita, dar din dorinta de a obliga la lectura, care este una extraordinar de sugestiva, iar pe de alta parte inca nu exista link pentru revista Cultura, din cite stiu)>

" Acum mai bine de 200 de ani, in Philadelphia, in vara fierbinte a lui 1787, cincizeci de oameni discutau, se infruntau , se agitau si argumentau. Erau delegatii celor treisprezece state proaspat eliberate de sub dominatia britanica. Criza perpetua declansata dupa razboiul de independenta parea sa nu aiba decit o solutie: o federatie mai puternica, o putere centrala efectiva si eficace. cei prezenti acolo nu stiau deznodamintul dezbaterii lor tumultuoase, dar prestigiul unor washington sau Franklin, abilitatea unor Madison sau Hamilton au permis delegatilor, in septembrie 1787, sa puna pe masa un document pe care Conventia l/a recomandat spre adoptare. Documentul a devenit Constitutia Statelor Unite. A urmat o discutie acerba, profunda si subtila, din care au rezultat ceea ce astazi numim The FEDERALIST PAPERS. Un moment unicat nu doar in istoria lumii, dar si in istoria gindirii politice moderne.
Aceasta situatie, constata posac comentatorul Larry Siedentop, difera flagrant de ceea ce se petrece acum in Europa, cind se "discuta" asa/numita Constitutie Europeana. Aerulde artificialitate al acestei Consfatuiri esuate era de la inceput vadit si incontestabil, in ciuda dispozitivului mediatic "harazit sa/i insufle viata". Cum se face, continua britanicul, ca aceasta deliberare- teoretic cruciala!- nu stirneste imaginatia popoarelor europene in legatura cu viitorul si destinul lor? De ce aceasta lipsa cronica a angajarii intr/o dezbatere care priveste conditia Europoei la inceputul secolului XXI ?
Mai pe sleau: ce avea America in sec, al XVIII-lea si nu are Europa la inceputul sec. XXI ?"

Si mai departe, intrebari retorice foarte sugestive:
- Henry Kissinger: " Eu, cind vreau sa dau un telefon "Europei", la cine sun?
- In cazul unei aramate europene eficiente: "In ce limba se va da comanda"?
- "Cine si/ar da viata pentru Europa"?, asta dupa integrare.
(trei intrebari, trei dubitatii ce delimiteaza palierele pe care poate fi investigat fenomenul integrarii, sugereaza Dan Dungaciu).

Robert Schumann(unul dintre parintii fondatori ai Comunitatii Europene a carbunelui si Otelului), in POUR L'EUROPE(1963), SPUNEA: Inainte de a deveni o alianta militara sau economica, Europa trebuie sa fie o identitate culturala in cel mai complet sens al termenului". Dan Dungaciu, formuleaza replica : " Astazi, insa, povestea Europei este rostitta in termeni economici sau sociali, palierul cultural-identitar-spiritual fiind epuizat rapid intr/o formula repetata obsesiv de liderii europeni dar lipsita deocamdata, riguros vorbind, de orice continut: identitaea europeana.
Si asta nu se poate. Caci societatile nu se nasc de sus in jos, prin -pace liberalismului clasic! sau prin conventii de cabinet. Dimportiva. Constitutia Americii, ca sa revenim de unde am plecat, s/a dovedit viabila si efectiva tocmai pentru ca era expresia unei asumari anterioare. Acea parte necontractuala a contractului, care face posibil tocmai contractul ca atare, exista si era viabila. Acel "WE, THE PEOPLE..." stipulat in document-care "noi" ? Noi care deja simtim ca apartinem unui teritoriu si sintem parte a unui proiect (si) identitar-, acea precontractuala exista si era, prin Constitutie, exprimata in lege. De aici, forta Consitutiei americane- si a Americii in timp.
Deocamdata, acel "We, the People..." nu exista inca la nivel european. Doar NATIONAL. "Europa" e undeva foarte departe , pentru toti europenii...Ca proiect identitar, Europa ramine astazi., dincolo de pudorile unui politically corect prost asumat, nu doar un mit, ci MITUL PRIN EXCELENTA."


Iata cum putem trage si concluzia ca mai degraba ne vom sprijini in viitorul imediat de forta si decizia Americii, decit de imprecizia si sovaielile unei Europe care inca nu stie nici macar cine e. Iata de ce este periculos anti/americanismul: in lumea aceasta bulversata in care am fost aruncati ca niste orbi, daca ne vom piere bastonul alb, nu vom avea sansa sa trecem strada fara a fi striviti.


Cordial,

Ema Word
#12845 (raspuns la: #12798) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e trist - de Gabriel Radic la: 31/03/2004 09:31:18
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
Nu înţeleg ce te-a ofensat, faptul că unii români nu îşi asumă identitatea sau faptul că fotografiile respective nu îi reprezintă pe toţi românii din România.

Eu personal nu aş vrea să îmi văd poza într-o expoziţie, am întârziat câteva săptămâni la frizer :-s

-- nu se mai fac semnaturi interesante, ca pe vremuri...
Cetatenii UE, egali cu romanii - de SB_one la: 16/05/2004 03:05:11
(la: Uniunea Europeana, vecina noastra)


Sub umbrela UE, cetatenii se vor simti in Romania ca acasa




A.D.
Duminica, 16 Mai 2004


Cetatenii statelor UE vor avea dreptul sa se deplaseze si sa-si stabileasca resedinta oriunde pe teritoriul Romaniei, beneficiind de aceleasi drepturi de protectie sociala ca si cetatenii romani, a decis guvernul printr-un proiect de lege. Actul normativ reglementeaza intrarea si sederea pe teritoriul Romaniei a cetatenilor unui stat membru al Uniunii Europene, precum si a membrilor de familie ai acestora, care isi stabilesc resedinta temporara sau permanenta pe teritoriul Romaniei.
Astfel, cetatenii UE beneficiaza de protectia generala a persoanelor si a proprietatii, garantate prin Constitutie, si de toate drepturile si beneficiile acordate persoanelor angajate. La intrarea in Romania, cetatenii UE vor primi din partea Autoritatii pentru straini un document de identitate care va dovedi dreptul de sedere, intitulat “Permis de sedere pentru un cetatean al unui stat membru al UE sau apartinind Spatiului Economic European (SEE)”, valabil cinci ani, cu posibilitate de prelungire pentru inca cinci. Intrarea in tara a cetatenilor din statele membre Uniunii se va face in baza cartii de identitate sau a pasaportului.
In cazul in care sederea pe teritoriul Romaniei depaseste trei luni, dar este mai mica de un an, permisul de sedere se elibereaza pe perioada angajarii in munca. Pentru o perioada de angajare mai mica de trei luni pasaportul e suficient pentru sederea in tara. Prevederi similare se aplica si cetatenilor UE sau SEE care desfasoara activitati independente sau furnizeaza servicii.
Sanse egale pe piata muncii

Autoritatea pentru straini emite permis de sedere pentru cetatenii statelor membre UE care urmeaza un curs de formare profesionala la o institutie de invatamint acreditata si recunoscuta, precum si sotului/sotiei si copiilor aflati in intretinerea acestuia daca dovedesc ca dispun de suficiente mijloace de intretinere si ca au o asigurare medicala pentru toate riscurile in Romania. In acest caz, dreptul de sedere se limiteaza la durata studiilor. In situatia in care cetatenii unui stat membru solicita dreptul de sedere pentru alte scopuri decit cele prezentate in lege, Autoritatea pentru straini le va acorda acest drept daca toate persoanele in cauza, inclusiv membrii de familie, poseda suficiente mijloace de intretinere, precum si o asigurare medicala pentru toate riscurile in Romania.
Actul normativ mai prevede ca ocuparea locurilor de munca vacante de catre cetatenii UE se va realiza in aceleasi conditii prevazute si pentru cetatenii romani, fara sa li se aplice insa acele prevederi care restring numarul sau procentajul angajatilor.
Copiii cetatenilor UE vor fi admisi in sistemul de educatie si formare profesionala in aceleasi conditii ca si cetatenii romani. In ceea ce priveste obligatiile care revin cetatenilor statelor membre si membrilor lor de familie, acestea se refera, in principal, la respectarea legislatiei romanesti si la conditia de a se supune controlului organelor de politie si al celorlalte autoritati publice competente, conform legii. Proiectul de lege, care va fi transmis parlamentului spre dezbatere si adoptare, va intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.







SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15459 (raspuns la: #15179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
no, bene... - de Alice la: 30/06/2004 12:35:11
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
"De la primele atestari ale romilor în România, ei erau servitori, si apartineau mosierilor, mânastirilor, si curtilor domnesti. Multi erau tinuti din cauza meseriilor specifice pe care le aveau. Pâna la abolirea sclaviei în secolul al XIX- lea, noi grupe de sclavi au fost aduse cu Imperiul Otoman. Viorel Achim ofera o perspectiva asupra tuturor tipurilor de sclavi care existau, în functie de tipul de proprietar, profesie, felul de tribut pe care romii trebuiau sa îl plateasca stapânilor lor, si în functie de sedentarismul sau nomadismul lor.
Acesta era un nomadism în care oamenii traiau în sferturi fixe de iarna, iar vara calatoreau pe aceleasi drumuri, vizitând aceleasi locuri în fiecare an, având un permis de la proprietarul lor. Din punctul de vedere al nomazilor, aceste permise ofereau chiar si protectie: a le face lor rau îi facea rau puternicului lor proprietar. Fara asemenea documente ei ar fi fost priviti ca sclavi fugiti, iar aceasta era privita ca o crima. Acesta era un sistem bine controlat, si în zile determinate ale anului ei trebuiau sa plateasca tribut proprietarului lor. Oriunde în lume greseli si deprecieri interveneau în relatia dintre nomazi si sedentari.
Pentru sedentari, pamântul si cladirile sunt bunurile cele mai importante în care investesc si pe care vor sa le lase generatiei viitoare. Nomazii nu pot vedea valoarea acestor bunuri: "nu le poti lua cu tine". Ei prefera sa investeasca în lucruri cum ar fi: carute, aur, cirezi mari de vite, care în mentalitatea sedentarilor nu au o valoare stabila. Toate considerate de autor ca fiind "bani risipiti".
În acele vremuri nimeni nu era egal fata de altcineva. Aceasta egalitate este un principiu destul de recent al dreptatii. Fiecare grup, în concordanta cu clasa, religia, limba, descendenta, chiar si din acelasi imperiu sau provincie, avea statutul sau, era guvernat de un set de legi diferit si cadea sub jurisdictia unor judecatori diferiti. Din cauza acestor statute diferite, casatoriile între grupuri erau foarte limitate, astfel diferitele culturi cu seturile lor de norme si valori, activitatile economice tipice, limbile, s-au mentinut pentru secole.
Mai târziu, ca parte a politicii de asimilare a romilor, membrii diferitelor grupuri au fost obligati sa se casatoreasca între ei. Un exemplu al unei astfel de politici a fost legea proclamata în 1783 de Joseph al II-lea, împaratul Imperiului Austriac, care organiza viata romilor din Transilvania în detaliu. Ei erau obligati la asimilare totala cu cei din jur: nu aveau voie sa vorbeasca în propria limba, sau sa îmbrace portul traditional, li se interzicea casatoria în cadrul etniei, nu erau lasati sa dreseze cai, iar numarul lautarilor a trebuit redus cât de mult posibil. Copiii lor au fost nevoiti sa mearga la scoala, fiind sub responsabilitatea preotului local. Mosierul trebuia sa le acorde terenuri mici de pamânt astfel încât acestia sa fie implicati în agricultura. Oricine îsi abandona casa sau locul de munca era tratat ca vagabond si era adus înapoi pe locul unde era înregistrat. Implementarea acestei legi depindea, în orice caz, de conditiile locale si de aceea variau foarte mult de la o provincie la alta.


Abolirea sclaviei


Sub influenta miscarii internationale de abolire a sclaviei, si în ciuda rezistentei dârze opuse de nobilime, la mijlocul secolului al XIX-lea grupuri de sclavi, incluzând grupuri de romi, au fost eliberate în Valahia si în Moldova. Aceste masuri au avut ca obiectiv obligatia ca romii sa fie legati de satele în care urmau sa lucreze în agricultura pe aceleasi baze ca si alti tarani: o parte din recolta trebuia data proprietarului de pamânt. Multi romi au refuzat loturile de pamânt ce li se acordasera în aceste conditii neavantajoase, si au ales sa îsi mentina profesiile lor. Pentru ei abolirea însemna o agravare a exploatarii lor. Multi dintre ei s-au mutat la marginea oraselor sau satelor, si ca rezultat în fiecare sat s-au asezat cei care prelucreaza metale precum si alti mestesugari, unde populatia din agricultura avea nevoie de deprinderile lor. Bineînteles ca o parte din populatie au devenit tarani, în primul rând cei care deja lucrau ca sclavi pe acel pamânt. În jurul unui numar de mânastiri, satele erau formate în principal sau chiar în totalitate din romi.
Unele grupuri nomade si-au continuat stilul de viata itinerant. Primavara, veneau din calatoriile lor de iarna în satele de care apartineau în mod oficial, îsi plateau taxele, si apoi calatoreau în toata tara pâna iarna urmatoare. În timpul celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea si la începutul celui de-al XX-lea, abolirea sclaviei a iscat un puternic val migrator spre alte parti ale Europei si spre America.



Perioada interbelica si al doilea razboi mondial


Perioada dintre cele doua razboaie mondiale se caracterizeaza pe de-o parte printr-o mai mare asimilare a romilor si pe de alta parte aparitia unei miscari proprii de emancipare a acestora. Au fost fondate organizatii cum ar fi Uniunea Generala a Romilor din România. Din nefericire, ele nu au avut timpul necesar pentru a se consolida. Dupa instalarea dictaturii regale si izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, aceste organizatii au fost dizolvate. În aceasta perioada, progresul industrial a facut ca multe din bunurile lor manufacturiere sa devina demodate si non-competitive. Artizanatul lor era în declin; unele meserii au disparut pur si simplu.
Rasismul care a aparut în perioada interbelica nu a fost inventat de catre germani. Istoria lumii este, din pacate, plina de astfel de izbucniri ale rasismului. Strategiile variau de la reducerea grupurilor mari la un statut marginal al unei cetatenii de categoria a doua, sclavie, la epurare etnica si genocid total. În aceasta perioada, asa-numitii "oameni de stiinta" au scos la iveala justificari "stiintifice" ale inferioritatii unor grupuri etnice, usurând în acest fel drumul politicilor promovate de guvernul condus de Antonescu, împotriva romilor. În 1942 cam 25000 de romi au fost deportati în Transnistria unde au fost lasati pe bancurile râului Bug, fara a avea unde sa munceasca si fara suficiente mijloace de subzistenta. Selectia acestora s-a bazat pe stilul de viata, nomadism, timpul petrecut în închisoare, lipsa mijloacelor de subzistenta sau a unei ocupatii permanente. Aproximativ jumatate dintre ei au murit acolo.


Regimul comunist

Sub regimul comunist toti erau egali în fata legii. Bineînteles, ca în."Ferma Animalelor" de George Orwell, unde unii erau "mai egali" decât altii. Desi o lege nu facea distinctia între grupuri, unele grupuri erau mai afectate de o lege decât altele. O "hârtie" putea discrimina foarte mult. Regimul comunist nu le-a recunoscut romilor statutul de minoritate etnica, si ca o consecinta, nu li s-a acordat o educatie în limba lor natala, si nu s-a tinut cont de specificul lor cultural.
În acele timpuri, datorita politicii angajarii totale, fiecare avea un loc de munca si un câstig, care îi asigura persoanei îngrijire medicala gratuita, un numar de zile de concediu si dreptul la pensie. Multi romi au lucrat ca muncitori necalificati în uzine mari, sau în "cooperativele agricole de productie" (fermele de stat).
O data cu închiderea unor mari uzine sau cu reducerea fortei de munca la un nivel mai competitiv, si cu retrocedarea terenurilor cooperativelor catre proprietarii originari, majoritatea romilor si-au pierdut slujbele. Multi dintre ei si-au reluat modul de viata traditional, incluzând reîntoarcerea la nomadism.
Diferitele grupuri de romi s-au adaptat în diferite feluri la noua situatie. Unii dintre ei si-au gasit relatiile profesionale, prietenii, în timp ce altii sunt victime ale saraciei si discriminarii si nu au nici un mijloc de supravietuire.



Bibliografie:

Achim, Viorel:
1998 Tiganii în istoria României, Bucuresti: Editura Enciclopedica
Fonseca, Isabel
1995 Bury Me Standin. London: Chatto and Windus
Fraser, Angus
1994 The Gypsies. Oxford: Blackwell Publishers
Stewart, Michael
1996 The Time of gypsies. Boulder: Westview Press.
Yoors, Jan
1967 The Gypsies. New York: Simon and Schuster "

[www.edu.ro/download/istoria_rromilor_v4.pdf] - situl e al Ministerului Educatiei, sper ca nu-i o frauda ...:(

ps. regasesc stilul lui 'enigmescu' la un vechi (de-acum antic) forumist care-si spunea 'dogmatic' si cu care am discutat candva despre atitudinea lejer didactica a mesajelor pe care le redacteaza.
Dogmatic isi construia argumentele practicand o forma interesanta de maieutica.

Mi-a placut sa studiez asta...

Sper ca nu sint prea multi politisti pe aici... - de Mary la: 24/07/2004 12:55:16
(la: Un nou forum: "Bancuri, glume, poante...")
Doua bancuri care sper sa va aduca un zimbet pe buze.

Un tinc se duce la un politai cu un simbure si il intreaba:
"Nenea poti sa i-mi spargi si mie "timburele" asta?"
Politistul : "Bina ti-l sparg, dar dupa aceea intinde-o!
Dupa nici 2 minute mai vine cu un sambure:
"Nenea poti sa i-mi spargi si mie "timburele" asta?"
Politistul : (infuriat): "Bine dar cati simbure mai ai de spart piciule?"
Tincul : "Nenea nu stiu exact perntru ca aici dupa colt este a gramada mare de cacat plina cu "timburi



´´Un politist merge intr-o zi pe strada gaseste o oglinda, o ridica, se uita la ea si zice:
-Ba, parca-l cunosc pe asta de undeva. A... da, dela frizerie.
Baga oglinda in buzunar si pleaca acasa. Aici nevasta-sa ii cauta prin buzunare is gaseste oglinda. O ia se uita la ea si zice:
-Nenorocitul, ma inseala. Ia oglinda si pleaca la maica-sa:
-Ia uite mama, barbatu' meu ma inseala.Maica-sa ii zice:
-Lasa mama ca si-asa e urata si batrana.
A doua zi sotia inselata se duce la comandantul sotului ei si ii spune:
-Ia uitati domnule comandant, sotul meu ma inseala. Comandantul ia oglinda se uita la ea si zice:
-Ia uite domnule !!! Nenorocitii !!! S-au infiltrat homosexualii si in politie.´´
Carte de neratat - de mya la: 01/09/2004 10:54:32
(la: Maria Tanase)
Tocmai am terminat de citit o carte foarte ca lumea dedicata special Mariei Tanase. E despre viata si cariera ei si descrie si Bucurestii anilor respectivi - extraordinar de frumos.

Cartea a aparut cu cateva luni in urma si e scrisa de fostul impresar al cantaretei Gaby Michailescu (care a trecut de 90 de ani...cred). Am aflat de aparitia cartii din pura intamplare. Tatal meu se tunde la acelasi frizer la care se tunde si Gaby Michailescu. Ca o paranteza frizerul respectiv (pe nume Nechita - 83 de ani) isi are atelierul in zona Gradina Icoanei (Bucuresti) si a fost pe vremuri pilot de aviatie (pana sa vina comunistii la putere). S-a facut frizer...ca sa nu moara de foame.

Ei bine, frizerul respectiv are multi clienti in etate (oameni speciali, fosti intelectuali, mosieri, etc....unii care s-au intors de la canal...). Acolo in pravalie expusese pe un perete un afis reclama cu cartea respectiva si tatal meu...cand a intrat pe usa, a dat nas in cas cu Gaby Michailescu care povestea de carte. Pravalia e mica si are un aer special, e parca din alte timpuri -lumea acolo e calda si intra repede in vorba. Uite asa...din una in alta tata s-a interesat de carte. Pe urma mi-a scris un E-mail, eu i-am dat comanda (sa mi-o cumpere) si el mi-a trimis-o in Germania (unde locuiesc momentan).

Pe mine m-a amuzat teribil cartea, eu zic ca trebuie musai citita. Imi place mult Maria Tanase, stiu si cateva piese, le cantam cu bunica mea cand eram copil (suna ridicol acum cand scriu...dar asa este!).

Ascult relativ rar (recunosc) insa cu mare placere, e drept!

alex - de Belle la: 03/09/2004 16:13:56
(la: despre barbati ... fara suparare :))
'mneata

cu mormanul si movila sunt de acord da' nu stiu de ce nu cuplez la faza cu sirul........


anyway... ca sa revenim la subiectul conferintei:


50 de motive pentru care-i minunat sa fii barbat (scuzati limbajul pe ici pe colo, nu-mi apartine)

1. Putem manca o banana fara ca nimeni din jur sa se gandeasca la porcarii.
2. Convorbirile telefonice se sfarsesc in 30 secunde.
3. Ne putem pisa oriunde.
4. Cei din jur nu se intreaba daca avem ceva impotriva sexului oral.
5. Ideea unui joc video in care masacrezi un catelus ne amuza.
6. Cunoastem cel putin 20 de feluri in care se deschide o bere.
7. In filme doar femeile apar dezbracate.
8. Putem sa ne intrecem care se pisa mai departe.
9. Lumea nu se opreste din povestitul unui banc scarbos cand trecem pe langa ei.
10. O saptamana de vacanta necesita doar o valiza.
11. Putem purta un tricou alb intr-un parc de distractii acvatice.
12. Fotbalul de la tv.
13. Putem sa ne dam jos tricoul cand e prea cald.
14. Nu trebuie sa ne ocupam de viata sexuala a prietenilor nostri.
15. 80 % timp mai putin petrecut in baie.
16. Prietenii nostri nu ne critica cand ne ingrasam sau cand slabim. Nici nu le pasa dealtfel.
17. Frizerul nu ne fura
18. Nu plangem de fiecare data cand cineva plange la tv.
19. Fundul nostru nu e un factor hotarator in timpul unui interviu de angajare.
20. Toate orgasmele sunt reale.
21. Putem merge la toaleta fara a fi insotiti de jumatate dintre prieteni.
22. Pastram numele de familie.
23. Suntem recompensati pentru orice remarca cat de cat inteligenta.
24. Intelegem umorul.
25. Suntem gata oricand in 10 minute.
26. Lenjeria noastra intima costa 100 000 setul de 3 perechi.
27. Nici unul dintre colegii de munca nu ne face sa plangem.
28. Nu trebuie sa ne atingem de un fund paros in fiecare noapte.
29. Putem avea 35 ani si sa fim celibatari fara ca nimeni sa remarce.
30. Totul de pe fetele noastre are culoare naturala.
31. Putem manca ciocolata fara sa luam 3 kg imediat.
32. Putem sa devenim presedinti.
33. Nu ne intereseaza sentimentele celorlalti.
34. Ne gandim la sex 90% din timpul in care suntem treji.
35. 3 perechi de pantofi sunt suficiente.
36. Putem spune orice fara sa ne gandim la ce cred ceilalti.
37. Nu trebuie sa facem curatenie cand vine cineva pe la noi.
38. Putem sa ne asezam cu genunchii departati.
39. Parul carunt aduce mai mult sarm.
40. Rochie de mireasa : 1000 euro, chirie smoking : 50 euro.
41. Nu trebuie sa ne dam cu ceara fierbinte pe piele.
42. Eurosport.
43. Putem vizita un amic fara sa fim obligati sa-i ducem un mic cadou.
44. Putem sa ne cumparam un prezervativ fara ca farmacistul sa-si inchipuie cum aratam in pielea goala.
45. Nu suntem obligati sa pretindem ca mergem sa ne racorim cand ne ducem la toaleta.
46. Putem incheia oricand o fraza cu " ce pula mea " in timpul unei discutii.
47. Nu ratam nici o ocazie de a ne culca cu cineva din cauza ca nu avem chef.
48. Filmele porno sunt facute dupa gustul nostru.
49. Nu suntem obligati sa ne amintim aniversarile tuturor.
50. Daca nu iubim o persoana nu inseamna ca nu putem sa ne culcam cu ea.


~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#20938 (raspuns la: #20909) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre libertatea presei - de Dinu Lazar la: 11/10/2004 13:40:56
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
S-a vorbit mult zilele astea despre libertatea presei.
Ar fi de amintit un aspect fundamental, care a scapat in umbra pina acum.
Fara jurnalisti ( si fotografi...) independenti, (freelancers, cum se zice in tara cu stelutze pe steag,) nu o sa avem niciodata nu presa libera, dar nici presa de calitate.
In ultimii 15 ani, jocul in presa romaneasca a decurs cam asa: cineva cu bani sau mai shmeker sau mai cu relatii, pile si proptele, punea de o publicatie; facea o redactie; angaja niste scribalai si niste purtatori de aparate pe la conferinte foto; si gata jurnalul.
Cei alesi, virfurile piramidei, au strins si string milioane si poate miliarde de dolari ( in total, nu de caciula) si redactorii sunt tinuti cu una, doua, hai trei sute de euroi pe luna, si daca flaminzii au ceva de zis, sunt liberi sa scrie si acasa si sa-i citeasca pisica.
Imi povestea un foarte bun prieten cum a citi pe un stilp un anunt cum ca se fac angajari la o noua publicatie ilustrata; pentru ca redactia era in capul strazii unde sta, s-a dus sa se intereseze cum devine cazu`.
Directoarea i-a spus ca ii da o suta de euroi pe luna, sa faca poze digitale cu sculele lui si sa aduca CD-ul la tipar cu imaginile editate, dar ca primele trei luni sta de proba si nu primeste nici un salariu.
Cam asa e cu presa romana.
Nu e adevarat ca nu se fac bani; numai reclama pentru lansarea acelei publicatii, (banerele, spoturile, media, haleala la clubul select unde s-au facut onorurile, manechinele de acolo) s-au cheltuit trei, catre patru miliarde de lei.
Dar, redactorii si fotografii in Ro neavind nici un sindicat si fiind asa de multi si dornici de lucru, nimeni nu ofera in industria presei un salariu decent in bransa.
Sa ma refer numai la fotografi, desi chestia e universal valabila in spatiul presei mioritice.
Vinovati sunt numai cei care accepta sa se bata joc astfel de ei.
Toata lumea e scandalizata inauntrul bransei - ca din pacate nu e o bresla, ai aduce grave prejudicii daca acestei mase de manevra i s-ar spune bresla - dar nimeni nu face nimic, pe motiv ca nimeni nu vrea sa-si piarda micul ciolan nenorocit si sa se puna rau cu patronii.
Ar fi multe de zis, dar, cel putin dintre fotografii de acu` de presa din Ro, pe aici nu discuta nimeni problemele dinauntrul meseriei, asa cum nu le discuta nicaieri; concluzia mea este ca ce este e foarte bine ca asa e si nu altfel; daca nu ii preocupa nimic, daca nu au probleme, daca nu ii vad nicaieri pe netul romanesc cu dureri si ofuri, si sunt absenti in forumurile mondiale de discutii, cum ar fi fotoeditorial, atunci ce presa nu e libera? Care presa? Exista o presa?
Exista un numar de fotografi de presa romani foarte simpatici si bataiosi la o berica - chestia e valabila si in fotografia comerciala - dar incapabili sa se uneasca intr-o bresla, sa analizeze ce e bine si ce e rau din ce se intimpla cu ei, si sa ia deciziile care ar trebui luate in ceea ce priveste nevoile meseriei.
Sigur, nebunia este totala si pentru ca la facultati si pe unde se mai invata fotografie, nimeni nu preda la studenti cum sa faca un deviz, ce e aia abordare economica, cum sunt organizati fotografii in lume, etc.
Deci asta e cu libertatea presei.
Ce libertate sa fie cu o ceata de flaminzi care se calca unu` pe altu` pentru un ciolanash?
#24687 (raspuns la: #24643) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Să ne iubim, chera mu - de sanjuro la: 15/11/2004 14:56:21
(la: Cele mai frumoase poezii)
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur
că mâine vom fi pradă inundaţiilor, surpărilor de teren, beţiilor crâncene,
că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îţi va umbla în cârlionţii de flori ai coiffurii
zăpăcindu-te, ambetăndu-te . . .
să fim tandri, bâigui poligonul căţelu lipindu-şi irişii
de şoldurile voluptoase ale autobazei filaret
să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu
să fim tandri, mai zise o muscă.
primăvara ne lingea ca un pechinez pe faţă, pe mâini
ne făcea să ne întrebăm ce gust om avea pe limba infinită a nopţii plină de autocare şi stele,
primăvara ne mângâia depăşind uneori limitele maternităţii sau prieteniei nevinovate
arătându-şi provocatori sânii reci sub jacka ei de turcoaz jerpelit
oh, mai rămâi, şopti lustra către o scamă de pe covor,
nu vrei să te urci la mine? bem ceva, ascultăm muzică, îţi arăt biblioteca . . .
nu vrei să rămâi în noaptea asta la mine?
să ne ţinem de mână, îi spuse un medic primar de la spitalul emilia irza
iepurelui de tablă din vitrina cu jucării.
să ne iubim, să ne amăm, să creştem şi să ne înmulţim
cântau tergarulile şi velurul, drilul şi chembrica pe gabroveni
le răspundeau până la răguşeală plutonierii şi norişorii
să facem chestia aia, gâfâiau frizeriile.
ca nişte becuri electrice legate în serie
nervii plezneau pe antebraţ, venele se umflau pe torace,
în nări analizatorii mirosului îşi încuiau paltoanele în dulapuri
şi indicele de refracţie îşi halea sandviciul cu carne de pui
în holbarea perversă a ochiului.
ce de ocheade, câte accidente din neatenţie,
conturi încheiate, polite plătite,
îngeraşule, strănuta plămânul când se privi în oglindă
şi văzând în urma lui o uzină.
primăvara ne întindea pe pâine felia groasă de televizor
mintea noastră era îmbâcsită de proiecte de agrasiune, deja vedeam microcosmosul împânzit de tranşee,
deja visam la putere, la krakatit, la mirosul de blană de vulpe al omului invizibil
la ochii catifelaţi ai omului care trece prin zid...
creierul nostru îşi amintea de când stătea ghemuit
de când pulsa, de când palpita, fojgăia, colcăia, mişuna, şerpuia
antebratul îşi defula în aerul slăbănog sentimentul de a avea pene,
urechea - sentimentul de a fi auzit boncăluitul triceratopsului
şi bulele de hidrogen pleznind malaria peste faţă.
ai încredere în mine, gânguri flora întestinală
întinzându-se voluptos în braţele groazei
care purta în acea seară un costum simplu, cambrat, tineresc,
dă-mi un pupic, se ruga anabolismul de catabolism,
crudelo, nu mă chinui, rânjea maxilarul spre maxilar.

venea seara, oraşul se anima,
venea noaptea, străzile sfârâiau ca sifonul,
să fim tandri, loz necâştigător, să fim tandri, bătător de covoare,
să ne iubim, robinete, să facem excursii, mapă de plicuri!
în rochii de moloz şi nuiele verzi, de mezeluri şi de brânzeturi,
spoite cu vodcă şi motorină emoţiile ieşiseră la agăţat.
prin ganguri şi pasaje acoperite cu geam colorat
câte un pisoi zgâria în lădiţa vreunui dafin
şi în berării ospătarele se lăsau deşurubate de vii contra cost.
să ne iubim, unamuno, nebuno, să ne iubim, chera mu,
şi apoi să ne-nşelăm cu chibritele, cu patentul, cu pasta de dinţi,
să ignorăm influenţa exercitată în psihicul nostru
de complexul lui grozăveşti.
primăvara priveşte galbenă prin stratosferă, gâdilată de ozon şi de ioni,
să ne cunoaştem mai bine, melcule, zice,
să ne îmbrăţişăm, depoule, hârţiuto, tomberonule …
iar noi la ţâşnitoarea din capătul aleii alexandru ne stropeam unul pe altul cu apă
chiar lângă policlinică, şi până şi copacii
miroseau a dentist.

Mircea Cartarescu

#28766 (raspuns la: #28763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Coruptia - de Adrian Marchidann la: 18/11/2004 13:33:16
(la: Corupţia instituţionalizată vs corupţia clasică)
Este simptomul incapacitatii societatii de a regla preturile prin cerere si oferta.

Medicii nu au voie sa faca greva ca sa negocieze salariile. Nici functionarii publici. Cat li se da, atat iau.

Nu exista coruptie la frizer. Cat iti cere, atat ii dai. Altfel ramai netuns.
Adrian - de Pasagerul la: 18/11/2004 20:36:06
(la: Corupţia instituţionalizată vs corupţia clasică)
Coruptia nu are nici o legatura cu cererea si oferta.
Este o folosire cinica a "puterii' pe care o are micul functionar sau doctorul ca sa-si mareasca veniturile.
Am citit recent un articol ca medicii chirurgi in Franta sint nemultumiti de salarii datorita sistemului de calculare a salariilor care ii defavorizeaza in raport cu alti doctori.Ma indoiesc insa ca iau mita din aceasta cauza.
La frizer nu exista coruptie pentru ca nu e un servici de care nu te poti lipsi.Si daca pretul e prea mare,te duci la altul sau te tunzi singur.Dar cind ai o problema medicala sau ai nevoie de un act sau o aprobare nu ai alta solutie.
Faptul ca coruptia e "institutionalizata" nu face decit sa agraveze situatia prin crearea unui sistem de norme reprobabile incepind de la cele mai inalte nivele.
#29179 (raspuns la: #29132) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cerere si oferta - de Adrian Marchidann la: 19/11/2004 15:45:44
(la: Corupţia instituţionalizată vs corupţia clasică)
Si in Romania te poti duce la alt medic care nu iti convine, asa cum te poti duce la alt frizer. Iar daca oamenii se pot lipsi de frizer dar nu de medic, atunci cu atat mai mult medicii trebuie recompensati pe masura.

Coruptia in medicina romaneasca este nu din cauza ca vor sa abuzeze pacientii, ci pentru ca medicii nu pot sa isi negocieze salariile, iar statul ii dispretuieste.

Nici in SUA medicii nu sunt multumiti, dar nu iau mita pentru ca statul nu le stabileste salariile la un nivel de mizerie. Iar medicii francezi nu o duc nici ei rau.
#29234 (raspuns la: #29179) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ivy - de anisia la: 03/12/2004 23:18:37
(la: Trancaneala Aristocrata)
parul meu e destul de lung. mult prea lung. si de aceea ma gandeam sa il tund intr-un fel mai spre modern asa. ca sa nu se mai uite lumea sashiu la parul meu...sau la mine..., ma rog.

stii ce o sa fac? o sa intru la frizerita si o sa-i spun: Joaca-te ! Inventeaza! Creeaza ! Si apoi o sa iti spun daca a fost your lucky day or not!

Crezi ca o sa aibe tupeu sa incerce? :))))
#30628 (raspuns la: #30623) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sa va povestesc cateva di - de mya la: 08/12/2004 19:05:50
(la: Frizerii bucuresteni, mai stilati ca niciodata)
Hai sa va povestesc cateva din experientele mele la coafor, in Romania. E interesant, zau.

Acum vreo 15 ani, mi-a venit asa brusc pe chelie, ideea ca mi-ar sta bine blonda. Drept care m-am dus la Hotelul Bucuresti cu o caruta de bani la mine si am gasit o tanti care sa-mi vopseasca parul in suvite dar exact cum i-am explicat eu. Trebuia ca parul in final sa nu arate a par vopsit (ca se pierdea tot farmecul, nu?) ci a par decolorat de soare. Asa incat tipa m-a vopsit de trei ori (in suvite), cu trei nuante de blond, din ce in ce mai spre culoarea mea naturala (saten roscat). Aia a fost unica mea experienta in ale coafor-ului incununata de succes. Mi-am vopsit si sprancenele tot atunci, fiindca cu parul blond si sprancene saten inchis as fi aratat sinistru. Domne' chiar imi statea bine, serios vorbesc. Ce nu-mi placea era ca se luau golanii pe strada de mine si imi stigau ineptii despre blonde (glumele de santier pe care le stiti)

Dupa vreo cateva luni, timp in care parul a crescut si eu am incercat alte "doamne" coafeze (aia de la Hotel Bucuresti era prea scumpa pentru mine, deh)...mi-a trecut elanul brusc si am vrut sa revin la culoarea mea naturala. Ma saturasem de glume cretine si era si destul de frustrant sa tot schimb coafezele, nici una nu-mi facea in cap ce voiam eu. Buuun. M-am dus la coafor-ul din cartier si le-am zis ce vreau. Totul a fost in regula...vopsit, spalat, etc...pana sa se usuce parul...arata totul normal. Dar cand parul s-a uscat, am observat ca toata lumea din coafor se holbeaza la mine cu mana la gura (ca la tara, stiti gestul). Aveam parul verde inchis (in loc de saten roscat). Soc. Noroc ca stateam la 2 minute de casa (au fost cele mai luuuuungi 2 minute din viata mea!). Imi venea sa merg in maini ca sa nu se vada, nu...nu m-am intalnit cu nimeni (cu un caine da' ala nu se pune).

Vopseaua fusese veche si coclise in parul meu, asta a fost explicatia savanta. Inutil sa va zic ca si-au dat cu parerea zeci de "doamne" coafeze, cliente, etc. Nu se mai termina cosmarul, io voiam doar sa plec si sa scap de acolo! Nu am platit nimic (nici bacsis) si am revenit dupa fix o saptamana (saptamana in care am stat ascunsa in casa) ca sa mi se revopseasca parul. A iesit bine, spre bucuria mea sincera!!!!

Culmea e ca tortura nu s-a sfarsit aici. Nu stiu ce-mi vine si dupa vreo 6 luni imi zic...ia sa-mi fac si eu un permanent (primul si ultimul din existenta mea pe acest pamant!). Numai ideea de permanent imi suna cam aiurea...cum adica permanent? Pai cum, tine asa la nesfarsit...ma rog, suna sinistru. M-am dus la un coafor si am cerut un permanent foooarte slab, asa...sa fie parul putin ondulat (parul meu e putin ondulat dar nu destul in mintea mea de atunci). Tanti in cauza era foarte in verva ca nu stiu ce eveniment avea in familie (nunta, botez, nu mai retin). Nu prea era atenta. Eu i-am povestit ce patisem cu 6 luni in urma. Oricum mi-am zis ca trebuie sa o tin sub observatie mereu ca sa nu imi faca vreo prostie in cap. "De ce ti-e frica nu scapi!" M-a lasat prea mult cu solutiile de permanent in par (parul lung) si am iesit in final exact la Tina Turner (jur!!!). Mi-a ars parul pana la radacina! Si-a cerut iertare de 100 de ori da' ce sa mai fac? Nu puteam sa ma pieptan sub nici o forma (par uscat, umed, ud de tot), mi se rupea pieptanul in par. Daca va zic ca aratam ca Tina Turner cand avea ea coama aia in cap...poate va aduceti aminte.

Dupa o saptamana (timp in care imi faceam ceva de genul coc da' iesea ceva de genul coc d-ala supraetajat ca nasa la nunta, Doamne...ce vremuri de trista amintire!!!) m-am tuns numarul doi (fratele meu, carea avea plete ma lua mereu la misto, fiara, voia sa-mi faca poze pentru posteritate dar am refuzat cu demnitate!). Atunci am jurat ca nu mai calc in viata mea intr-un coafor si asa a fost. De regula ma tundeam singura (si le tundeam si pe prietenele mele si toti din jur) asa ca m-am specializat intre timp iar cu vopsitul sau permanentul am terminat in viata asta si pentru eternitate!

Sotul meu s-a gandit sa se tunda inainte de cununia noastra, in Romania. L-a tuns un frizer d-asta din descrierea de mai sus ("Sa va fie de bine!") si pozele de la cununie sunt crunte! Are capul tesit cand te uiti din profil, parca e cioplit in stanca. Trebuia mereu sa-i zic ca se uite la aparatul foto, din fata arata mai de Doamne ajuta...cat de cat. Acum il tund eu, avem o masina automata meseriasa si face minuni (nu mai zic de banii economisiti).

Mesajul a fost prea lung (stiu!) dar am avut chef sa scriu. Poate v-ati distrat citindu-l insa pentru mine astea sunt amintiri de genul...din epoca de piatra. Dar nu m-au marcat psihic ;-).
pt daniel / - de trustman la: 18/01/2005 18:24:42
(la: Angajarea conditionata de un test de sarcina obligatoriu...)
nu este vorba de codul muncii. este o lege speciala: legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati (publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 301 din 8 mai 2002).
uite ce scrie la articolul 9:

"(1) Maternitatea nu constituie un motiv de discriminare pentru selectia candidatelor la angajare.
(2) Este interzis sa i se solicite unei candidate, in vederea angajarii, sa prezinte un test de graviditate.
(3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) acele locuri de munca interzise femeilor gravide si/sau care alapteaza, datorita naturii ori conditiilor particulare de prestare a muncii."

eu cred ca o legislatie de genul celei canadiene ar rezolva o parte din probleme. ar trebui sa existe un organism care sa se ocupe de muncitorii nesindicalizati si care sa le apere drepturile.
problema e ca in romania sindicatele se ocupa de afaceri (vezi cazul sindicatului petrom care are ditamai trustul media) in loc sa se ocupe de sindicalisti.

cei doi ani sunt relativi pentru mama :) pentru un angajator e mult.
#33701 (raspuns la: #33683) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...