comentarii

antreprenoriat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
din Foisorul de foc - de Catalina Bader la: 21/01/2004 05:50:19
(la: Un salariu decent in Romania)
O tara intreaga a parut fascinata de furia cheltuielilor de sarbatori, de ploaia banilor aruncati pe cadouri, distractii sau calatorii. Mai cu seama marile orase au lasat impresia unei alte Romanii, in care oamenii au bani in exces si disponibilitati nelimitate. Agentiile de turism anuntau inca de la inceputul lui decembrie ca locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsa a cumparaturilor de sezon. Stirile televizate si forfota oraselor lasau impresia de bunastare generalizata, in mare contrast cu ceea ce se intimplase peste an, cind tara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, caldura sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele stiri referitoare la sute de mii de oameni care se debransau de la reteaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continua sa arate un venit mediu de numai 125 de euro.
In fata freneziei cheltuielilor, multi se intreaba de unde apar atitia bani, de unde atitea masini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeratia din localurile cu pretentii in care e greu sa obtii o rezervare? Cine sint cei care umplu discotecile, barurile si tin aprinse luminile orasului pina dimineata? Prinsi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilitati modeste si chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigati aceasta defilare de prosperitate, intrebindu-se daca nu cumva statisticile au ramas in urma, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunarii. Secretul acestei aparente bunastari nu sta insa nici in consolidarea clasei de mijloc, nici in simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economistii. Combustibilul care anima distractia si consumul in Romania sint banii care lipsesc din statistici.
Un observator strain venit intr-o Romanie descrisa de deja celebrii parametri ai saraciei este contrariat sa vada aceasta euforie aparent generalizata a consumului. “Socat de ceea ce se intimpla pe teren, n-ar intelege cum de toata lumea se plinge ca n-are bani sa-si plateasca intretinerea, dar negustorii vind aproape orice de sarbatori. Se poate intreba, pe buna dreptate, de unde bani si mai ales, cine sint oamenii cu bani?”, spune analistul Florin Petria. Dintr-o inexplicabila pudoare, vorbim putin de noua clasa de “nouveaux riches”, noii imbogatiti, adica. Cine sint ei? Nu prea stim, iar comentatorii doar banuiesc, urmarind sursele posibile de bani. Lasam la o parte “clubul celor 300” de milionari in dolari, care nu prea-si mai petrec sarbatorile prin Romania si fac deja cumparaturi la Paris. Clubul noilor imbogatiti nu poate fi confundat nici cu asa-numita “clasa mijlocie”. In Romania, clasa de mijloc, recunoscuta ca atare prin salariile mari primite din banci, case de brokeraj, sucursale ale marilor corporatii sau prin veniturile obtinute din afaceri nu e foarte numeroasa. In afara de asta, oamenii care fac bani din profesie sint rereori prezenti in peisajul social, impartindu-se doar intre serviciu si viata de familie si concentrindu-se pe investitii majore.

Mirajul clasei de mijloc

“Clasa de mijloc este reprezentata de indivizi cu studii superioare, bine calificati profesional si mici antreprenori. Nu au averi mari, ci medii, dar reprezinta o categorie relativ importanta. In Europa, patura intelectualilor variaza in jurul a 30 la suta. In Romania, ca pondere a populatiei cu studii superioare, ne situam pe unul din ultimele locuri din Europa, cu aproximativ zece la suta din populatie. Standardul de consum al paturii de mijloc este special. Sint mai putin interesati de bunurile de stricta subzistenta si tind sa investeasca in altceva, tind sa faca economii, iar, in Romania, tind sa-si cumpere electrocasnice, locuinte si automobile. In vestul Europei aceasta patura consuma foarte mult turism, in special turism cultural”, explica sociologul Bogdan Voicu, specialist la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.
Aspectul dinamic al pietei in Romania ar putea crea impresia ca in sfirsit a aparut si la noi mult rivnita clasa de mijloc, patura groasa a celor care tin in stare de functionare industriile producatoare de masini, umplu teatrele si cinematografele si impulsioneaza industria serviciilor. “Oricum ai socoti, clasa de mijloc nu se extinde dincolo de 5-10 la suta din populatia Romaniei, iar oameni cu averi considerabile sint vreo zece mii. Raportat la populatia Romaniei, asta nu e prea mult”, explica analistul economic Ilie Serbanescu. Vreo 200.000 de oameni, risipiti in toata tara, nu explica momentele de maxima risipa si nici aparenta bunastare de peste an. “Statisticile arata ca veniturile lunare ale unui salariat, chiar si ale celor mai bine platiti, nu pot sustine cu intensitate euforia consumului.
Risipa sarbatorilor arata insa dimensiunea banilor “negri”, pentru care nimeni n-a platit vreo taxa. E perioada cea mai transparenta pentru economia subterana”, spune Florin Petria.

Mai bogati decit arata statisticile

Bineinteles, exista o patura de mijloc activa, cu resurse financiare “curate”, la care se adauga adolescentii si studentii, care cheltuiesc cam tot ce au - din resurse proprii sau de la parinti. Numarul acestora este insa departe de a explica dimensiunile consumului de timp liber. Oricit de adinc ar cauta in buzunar, cei care sint platiti cu un salariu minim pe economie, situat in noiembrie la un nivel de 62 euro, tot nu pot cheltui mai mult de echivalentul a 2 euro pe zi. Asta in situatia in care nu platesc nici o factura in luna decembrie. Nici in esaloanele superioare din punct de vedere salarial raspunsul freneziei consumului nu isi gaseste raspuns: oficial, cei mai bine platiti romani sint bancherii. Potrivit statisticilor pentru noiembrie, salariul mediu in banci a fost totusi de numai 325 de euro, si astfel nici acestia nu pot cheltui decit vreo zece euro pe zi.

Cheltuiala de placere

In timp ce Alvin Toffler vorbea despre un “al patrulea val”, anume economia timpului liber, spre care se indreapta lumea occidentala, Romania ramine intr-o etapa premergatoare, incercind sa-si acopere golurile acumulate pina acum. “Consumul de timp liber nu pare a fi mare in Romania. Indivizii bine platiti din companiile prospere au de compensat ani de zile in care parintii lor nu au putut acumula bunuri.
Asa ca nu dau bani pe “loisir”, ci prefera sa investeasca masiv in apartamente - Romania fiind, de altfel, una dintre putinele tari cu numar record de proprietari de case (90 la suta). Pentru comparatie, Anglia are sub 40 la suta. In afara aparentei bunastari si a unui tip de consum impulsionat de aproximativ 17 la suta din populatie, romanul o duce mai prost decit orice alt european, exceptind spatiul ex-sovietic, Albania, Bosnia si Serbia. Raportat la propriile lor asteptari, romanii o duc chiar si mai rau: in jur de 70 la suta spun ca isi ating cel putin strictul necesar. La inceputul anilor '90 asteptarile erau foarte puternice. Dupa indepartarea lui Ceausescu am inregistrat o lunga perioada de recul. Abia acum, cind se inregistreaza vagi cresteri economice, este o perioada relativ mai buna pentru acumulari”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Economia subterana, motorul zonelor urbane

Acumularea de capital se poate face de multe ori pe spinarea celorlalti, la limita legii, sau de cele mai multe ori in afara legii. Asa se face ca unii dintre “nouveaux riches” autohtoni au radacini in traficul de tigari, droguri, si in general orice marfa adusa prin contrabanda in tara si vinduta la preturi mici. “Banii din economia subterana ajung in final in consum, din cauza asta vedem masini de ultima ora, exod in perioada vacantelor catre destinatii exotice si imbulzeala in supermarketuri. Oamenii isi construiesc locuinte, cumpara masini scumpe si nu-i intreaba nimeni de unde sint banii. Paradoxal, la noi economia subterana face sa creasca PIB-ul intr-o masura mai mare decit in alte tari”, adauga Ionut Popescu.
Banii se misca mai ales in marile orase, cu precadere in Bucuresti, subliniaza analistul economic Ilie Serbanescu. Economia subterana, estimata de specialisti intre 20 si 40 la suta din cea “oficiala”, joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. “Noi avem tabloul din Bucuresti, care nu e chiar repetabil in restul tarii. Evident ca in ultimul an s-au intensificat vinzarile la nivelul intregii tari, dar in Bucuresti media salariala e oricum cu 50% peste cea din restul tarii (dar si preturile sint mai ridicate). Densitatea firmelor, administratia centrala, ambasadele fac din populatia capitalei categoria cea mai bine salarizata in raport cu tara”, spune Florin Petria.
“Economia subterana e distribuita inegal pe teritoriul tarii. Exista sume enorme care provind din trafic, bani care se misca in orasele din apropierea frontierelor si in capitala. Fac o diferenta intre munca “la negru”, din constructii, de pilda si traficul cu diverse produse, de la tigari, aur sau droguri, sau orice alta marfa de contrabanda, care intra in tara fara taxe. Traficul de marfuri explica in parte, bunastarea relativ mai mare a oraselor din apropierea frontierelor. Constanta sau Oradea sint orase sensibil mai prospere decit Focsaniul, de pilda”, spune Florin Petria.

Spaga, unealta a prosperitatii

Mai exista o categorie de “nouveaux riches”, din care fac parte, in general, coruptii deja platiti din buget. Investitorii straini sustineau ca in Romania coruptia este mai intensa in spitale, la ghiseele sau birourile functionarilor marunti. Dar “spaga” micilor corupti e in mare parte platita din venituri legale, sustine Petria. Bani in plus, netaxati, constata analistii, sint si in buzunarele liber profesionistilor care tarifeaza oficial doar o parte din venituri. Muzicieni, avocati, notari sau coafeze. Ei sint insa mascati de sumele destul de substantiale cistigate “legal”.

Bunastare de import

Nu in ultimul rind, printre argumentele cresterii aparente a nivelului de consum se numara faptul ca imigratia a crescut. Dupa un virf absolut in 1990, s-a inregistrat o perioada de stagnare, dupa care a inceput din nou sa creasca dupa '95. “Mai nou, au aparut adevarate retele de emigrare. Exista, de pilda, o cursa Teleorman-Barcelona, care pleaca de la Dobrotesti joi la ora 1.00. De undeva din Botosani se pleaca in fiecare saptamina la Bruxelles. Exista comune intregi in care jumatate din populatie este la munca in strainatate”, explica sociologul Bogdan Voicu. “Sintem mai bogati decit in statistici si oamenii simt asta, mai ales in preajma sarbatorilor.
Un studiu recent arata ca 1,7 milioane de gospodarii au cel putin cite un membru plecat la munca pe alte meleaguri. Astfel in Romania au intrat anul trecut cel putin doua miliarde dolari, din care aproape jumatate intra in circuitul bancar, restul vin direct la chimir”, sutine analistul economic Ionut Popescu. Banii “stranierilor” explica in mare parte faptul ca in ultima vreme consumul a crescut vizibil mai rapid decit veniturile oficiale, spune Popescu.

Vise roz alimentate din strainatate

“Numeroasa categorie a romanilor care lucreaza in strainatate, majoritatea in conditii ilegale, aduce in tara bani din partea cenusie, gri, a economiilor occidentale. Majoritatea celor care lucreaza in strainatate au aranjamente de plata care nu trec prin fortele de munca din tarile respective. Parte din acesti bani cistigati “la negru” in strainatate sint trimisi in Romania si sint cheltuiti cu aceasta ocazie”, spune Florin Petria. “De regula, migrantii romani, care in clipa de fata acopera intre 10 si 12 la suta din gospodariile romanesti, trimit in medie cam 200 de euro pe luna in tara, potrivit ultimelor studii CURS si OIM. Asta inseamna dublul salariului mediu pe economie, ceea ce inseamna un consum mai mare. Oamenii care migreaza sint mai apropiati paturii de mijloc. Majoritatea acestor bani merg in investitii si consum. Acesta din urma este un consum de tip superior”, explica sociologul Bogdan Voicu.

Dezavantajele banilor nemunciti

Sarbatorile sint un bun prilej sa pipaim dimensiunea economiei subterane si sa ne intrebam pe citi oameni a imbogatit ea, insa o vaga impresie cu privire la subiect ne putem face si in restul zilelor de peste an. Pe de alta parte, banii negri sau gri vin din traficul de marfuri, din munca la negru afara, din spagile birocratilor sau din veniturile de completare a salariilor. Probabil cel mai devastator efect al imbogatitilor din zona subterana a economiei este cresterea nesabuita a preturilor datorata usurintei cu care toti acestia pot accepta scumpirile. “Din pacate, veniturile ilegale sint marea sursa a inflatiei, pentru ca cine are bani in surplus accepta mai usor un pret mai mare. Banul care vine muncit si taxat nu genereaza asa de usor inflatie. Concentrarea banilor “negri” in orasele mari ridica preturile si amplifica inflatia.
In Romania nu exista o statistica regionala a indicelui de crestere al preturilor, dar dintr-o asemenea analiza am putea afla ca inflatia evolueaza diferit in Moldova, fata de Constanta, Timisoara sau Bucuresti. O asemenea statistica ar descrie mai bine unde se concentreaza veniturile netaxate”, spune Florin Petria. “La o analiza atenta, observi ca economia subterana e distribuita inegal. In esenta, banii se-nvirt in orasele mari. Daca vrei sa cumperi un produs mai scump in Braila, de exemplu, nu-l gasesti. Chiar daca ai facut bani la Braila, cumparaturile mai sofisticate le faci la Bucuresti, si asa se explica in parte si vinzoleala pe marile artere comerciale din Capitala”, apreciaza Ionut Popescu.
Economia subterana joaca un rol mult mai important decit ne place sa admitem in viata sociala si economica a marilor orase. Cei care nu au bani se grupeaza, insa, intr-o majoritate tacuta, in mare contrast cu bunastarea “risipitorilor” al caror numar nu-l putem socoti.
In lumina celor de mai sus, devine evident insa ca incercarile de a evalua cresterea nivelului de trai sau progresul economic invocind cresterea consumului sau aparenta bunastare din centrele oraselor corespunde in prea mica masura realitatii. Economia subterana, exodul fortei de munca si sursele “semilegale” de cistig continua sa fie factori principali in peisajul economico-financiar, contribuind decisiv la mirajul bunastarii.
Alexandru Popa - de core la: 25/01/2004 22:35:51
(la: Jos palaria!)
"Nu e o chestie care se face usor, a redresa o economie inseamna o proiectie pe termen lung care trebuie sustinuta si urmarita si, daca avem schimbari politice la fiecare mandat, fiecare cu politicile lor, fiecare cu garniturile lor, va fi greu. Stabilitatea politica este foarte buna pentru economie. E nevoie de niste partide mai echilibrate, care nu au politici economice chiar atit de diferite, adica, atunci cind acced la putere, sa continue politicile incepute, cu o oarecare tenta spre platforma lor, dar nu sa schimbe din radacini tot sistemul! Schimbarea este costisitoare, e un adevar economic, orice schimbare induce un cost si inducerea acestui cost in economie nu e o treaba buna!"

:D extrem de interesant. este chiar punctul de vedere al unui antreprenor ?!
si ce mai spunea? ca nu se intampla nimic in weekendurile americane? :))))

Corruption a la francaise - de anita47 la: 14/02/2004 03:38:57
(la: Coruptia oamenilor politici...)
Corruption à la francaise


Scandalul "ELF": petrol si spionaj
Procesul de coruptie al companiei petroliere franceze "Elf" - proces al carui vedict a fost dat de Curtea Penala din Paris pe 12 noiembrie 2003, de catre judecatorul Michel Desplant, a dezvaluit dimensiunile coruptiei politice din Franta, incepand inca din anii '60. "Elf" reprezinta cea mai mare firma - controlata de statul francez -, cu un profit estimat la 232,6 miliarde de franci in 1996. Procesul a stabilit ca ea a fost devalizata de aproape 2 miliarde de franci (circa 305 milioane de euro) chiar de conducerea companiei, in timpul celui de-al doilea mandat prezidential al lui Francois Mitterrand (1988-1995). Loik le Floch-Prigent, presedintele "Elf" intre 1989 si 1993, a fost condamnat prin sentinta din 12 noiembrie 2003 la 5 ani inchisoare si o amenda penala de 375.000 euro. Alfred Sirven, fost director executiv, a primit 5 ani inchisoare si 1 milion euro amenda penala. Andre Tarallo (76 de ani), considerat nr. 2 in conducerea "Elf" - poreclit "domnul Africa" -, a primit si el 5 ani si 2 milioane de euro amenda. Alain Gillon, fost director executiv pentru rafinarii, a fost condamnat la 3 ani inchisoare si o amenda penala de 2 milioane euro. Din 37 de inculpati in procesul "Elf", 30 au fost gasiti vinovati si condamnati. Printre verdictele date s-au numarat "abuzul de proprietate sociala si de credite", "abuzul de putere", "complicitatea la abuz de proprietate sociala" si "utilizarea de documente falsificate".


Procesul "Elf": decapitari franceze si mituiri de lideri africani
Procesul a dovedit ca presedintele "Elf" - Loik le Floch-Prigent - a delapidat compania pe care o conducea cu 16,2 milioane euro, pentru "cheltuieli personale". Le Floch-Prigent si-a plasat mai intai sotia, pe Fatima Belaid, intr-o pozitie de conducere. Dupa numai 18 luni de casnicie el a inaintat actele de divort, platindu-si insa datoriile fata de fosta sotie din banii companiei, la care lucrau amandoi. Astfel, Fatima Belaid a primit, in urma matrapazlacurilor cu "divortul", 18 milioane de franci, platiti direct intr-un cont dintr-o banca elvetiana. Fatima s-a plans ca, prin divort, a fost obligata "sa isi schimbe" apartamentul de peste 300 de metri patrati cu unul de "numai" 171 metri patrati.

Alfred Sirven a "umflat" si el 6,2 milioane de euro pentru "nevoi personale", din suma totala de 168 milioane euro de care a fost acuzat ca o delapidase Sirven a fost acuzat si pentru delapidarea altor 172 milioane euro, adica echivalentul net consolidat al companiei "Elf" pe anul 1993.

Alfred Tarallo ("domnul Africa") a incercat sa justifice o delapidare de 300 milioane franci, sustinand la proces ca acesti bani, si imensa vila construita de el in Corsica, ar face parte dintr-o viitoare asa-zisa "fundatie franco-africana". Reteaua de contacte mafiote a lui Alfred Tarallo - cunoscuta de decenii, si pusa sub pavaza "Elf" - includea politicienii africani si alti potentati de culoare, care formau "varful de lance" al politicii franceze neocoloniale din Africa. In disperare de cauza, Tarallo a invocat in audierile de la proces faptul ca fusese silit sa treaca milioane de franci prin conturile sale din bancile elvetiene pentru a "plati" (mitui) diversi politicieni africani de care raspundea politic, precum presedintele Gabonului, Omar Bongo, al carui finantator "discret" fusese Tarallo. Pentru a intelege mai bine semnificatia acestor socante dezvaluiri - care combina delapidarile din lumea petrolului, cu mituirile si alte afaceri politice - trebuie sa ne referim putin la istoria companiei "Elf", strans legata de serviciile secrete si politica externa a Frantei. Compania de stat "Elf" a fost constituita de generalul De Gaulle in 1963, "pentru a asigura independenta Frantei in materie de petrol, dar compania s-a nascut, a crescut si a prosperat de fapt printr-o relatie speciala, incestuoasa, cu Africa" ("Le Monde", 12 noiembrie 2003).

Conform depozitiei lui Loik le Floch-Prigent, compania "Elf" a avut intotdeauna si alte sarcini, in afara de afacerile cu petrol: "In 1962, Pierre Guillaumat l-a convins pe De Gaulle sa creeze o structura paralela ("Total", impreuna cu "Elf"), pe care gaullistii sa o foloseasca precum o veritabila armata in Africa. Pe de o parte, Minister al Petrolului. Pe de alta, serviciu de spionaj in tarile producatoare de petrol.". Inca de la inceput, a explicat le Floch-Prigent, generalul l-a pus in fruntea "Elf" pe Pierre Guillammat, adica pe fondatorul DGSS (Direction General des Services Speciaux), fost ministru al Apararii. Astazi, "Elf" - desi in parte companiei privata - a ramas principalul serviciu de informatii secrete si instrument de actiune (mituiri de politicieni, lovituri de stat, interventii militare etc) al Frantei in spatiul Africii. Din 1963, "Elf" a acoperit actiuni secrete si a finantat operatiuni politice si militare in regiunea Africii. Avand un acces total la presedintii Pompidou (1969-1974) si Giscard D'Estaing (1974-1981), "Elf" a inceput cu timpul sa actioneze "autonom", inclusiv in ceea ce priveste finantele.

Conducerea "Elf" i-a considerat intotdeauna pe "baronii gaullisti" stapani de drept ai companiei si s-a asteptat sa fie recompensata corespunzator pentru serviciile "extrapetroliere" prestate.


"Elf" si axa Mitterrand - Kohl
Organizatia "Voltaire" - o asociatie constituita in 1994, pentru a combate reinstaurarea oricarei forme de cenzura a clientelismului si a asa-zisei "ordini morale" - sintetizeaza foarte bine relatiile presedintelui Francois Mitterrand cu "Elf". "Spre surpriza tuturor, alegerile din 1981 nu au adus revenirea la putere a gaullistilor, ci i-au impus pe socialisti. Mai abil decat predecesorii sai, Mitterrand a preluat doar partial controlul la "Elf", care avea astfel o dubla subordonare: catre presedintele socialist si catre RPR (partidul gaullist). Unii din conducatorii "Elf" au tras, cu maxima promptitudine, avantaje din aceasta dubla subordonare, castigand averi considerabile."

"Elf" impunea, pe vremea aceea, si dadea jos presedintii din Gabon, Congo, Camerun si Angola. Compania petroliera ajunsese sa controleze politic nu numai tarile francofone din Africa, ci si unele din sfera de influenta anglofona, ca Nigeria. Prin mituirea lui Omar Bongo, "Elf" a penetrat la OPEC (Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol) si a inceput sa participe la transferurile de tehnologie nucleara. "Elf" a finantat toate partidele importante din Franta si cumparat lideri importanti din Europa. Astfel, "Elf" a fost aceea care a finantat din umbra campaniile politice ale lui Helmuth Kohl si pe cele ale lui Felipe Gonzales. Recent s-a implicat in Uzbekistan si Venezuela, state mari producatoare de petrol. Documentul organizatiei "Voltaire", citat de noi, prezinta si o copie dupa un ordin de plata, in valoare de 100 milioane de franci CFA (moneda curenta in 14 tari africane), emisa de "Sogara", companie de rafinare din Gabon, filiala lui "Elf-Gabon" din Port-Gentil, pentru presedintele Gabonului, Omar Bongo. Acesta a preluat suma, "cash", pe 21 ianuarie 1992, de la banca BIPG din Libreville (Gabon). Pentru a justifica aceste "malversatiuni financiare", Loik le Floch-Prigent a clamat in proces: "Un singur om trebuie chestionat: presedintele Francois Mitterrand". Mitterrand insa decedase intre timp. El fusese cel care l-a impus si mentinut pe le Floch-Prigent ca presedinte la "Elf", dupa cum subliniaza ironic "Le Monde" din 12 noiembrie 2003.

Le Floch-Prigent a explicat Curtii Penale din Paris cum au functionat "fondurile negre" ("caisse noire") ale lui "Elf": "Acest sistem functiona, in principal, pentru partidul gaullist, RPR. L-am informat pe presedintele Francois Mitterrand, care mi-a spus ca ar fi bine sa mai largesc putin sfera beneficiarilor, fara sa ii las pe dinafara, fireste, tocmai pe cei din RPR". Astfel ca, sub umbrela lui Mitterrand, toate partidele si liderii parlamentari, de stanga sau de dreapta, puteau beneficia de fondurile negre, cu o conditie: sa capete "binecuvantarea" acestuia. Pe plan extern, sistemul de finantare clandestina a lui "Elf" l-a sustinut pe cancelarul Helmuth Kohl si a "intarit" prietenia franco-germana. Pentru sustinerea lui Kohl, "Elf" a apelat la urmatoriul scenariu: mai intai, a cumparat refinaria est-germana "Leuna" si reteaua de distribuire a petrolului "Minol", salvandu-l astfel pe Kohl de iminentul colaps al acestei industrii in Germania reunificata. Ca sa-l citam pe judecatorul Michel Desplan: "Elf a fost pusa sa plateasca, cu ocazia achizitiilor "Leuna" si "Minol", cele mai mari comisioane, in trei etape: in prima 256 milioane franci, in a doua 13 milioane de franci si in a treia etapa alte 13 milioane franci. Aceste comisioane erau necesare pentru a obtine de la Bruxelles, de la Bonn si de la diferite landuri germane un credit de 2 miliarde de marci, fara de care investitia totala de 6 miliarde ar fi fost nerentabila".

"Le Monde" din 30 aprilie 2003 comenteaza malitios: "Iata ce se numeste "lobbying", un cuvant fara indoiala politicos, pentru ceea ce a facut Alfred Sirven".

In proces, Alfred Sirven a explicat: "In aceasta afacere cu Kohl am avut acces la persoane proeminente din tara. Imi amintesc, de exemplu, de compania franceza Sisie, condusa de doamna Edith Cresson (fost prim-ministru al Frantei in 1991-1992), care a participat la afacere cu 3 milioane franci si nu a fost citata in instanta". Tot Sirven l-a angajat in afacere si pe colonelul ® Pierre Lethier, care a primit un comision de 96 de milioane franci pentru ca a lucrat cu Dieter Holtzer, recompensat cu un comision de 160 milioane de franci, la constituirea fondului clandestin pentru Kohl, dupa manevrele de "inginerie financiara". A mai fost implicat in constituirea fondului si Holger Phahls - ulterior disparut -, fost secretar de stat la Aparare si membru CDU (Uniunea Crestin-Democrata), partidul lui Kohl.


Afacerea Mery
La 22 septembrie 2000 "Le Monde" - anticipand parca scandalul "Elf" - publica transcrierea unei videocasete in care Jean-Claude Mery, antreprenor din constructii, descria in detaliu activitatile financiare ilegale ale RPR (Rassemblement pour la Republique), partidul gaullist. Mery, decedat in 1999, fusese unul din finantatorii RPR in anii '80. Metodele descrise de Mery converg spre acelasi scenariu: companiile care castiga contracte de miliarde de franci, pentru lucrari in marile orase, trebuie sa-si exprime "gratitudinea" platind apoi comisioane de milioane de franci RPR-ului si primariilor sustinute de RPR. De regula, opozitia procedeaza identic atunci cand ajunge la putere, astfel ca atat Puterea, cat si Opozitia adopta "legea tacerii" - Omerta - in chestiunea comisioanelor. Ceea ce era nou si exploziv in depozitia de pe videocaseta lui Mery aparea in dezvaluirea unor nume de politicieni, de cifre si date. Pentru prima data seful statului era indicat drept figura-cheie a sistemului de finantare ilegala a partidului. Doua zile dupa dezvaluirea din "Le Monde", saptamanalul "L'Express" a adus noi date despre "videocaseta Mery": videocaseta originala, cu inregistrarea confesiunii lui Mery, a stat timp de doi ani in posesia socialistului Dominique Strauss-Kahn, in acel timp consilier al primului-ministru Lionel Jospin. In noiembrie 1999, Strauss-Kahn fusese obligat sa-si dea demisia, dupa ce se dovedise ca primise sume frauduloase de la organizatia studenteasca MNEF. Strauss-Kahn primise videocaseta de la avocatul Alain Belot, care il reprezinta si pe renumitul Karl Lagerfeld, si a carui datorie la fisc scazuse subit de la 200 milioane franci la doar 45 milioane, dupa ce Belot i-a inmanat videocaseta lui Strauss-Kahn.

Pe videocaseta, Mery istoriseste cum s-a dus la Jaques Chirac, pe cand acesta era primar al Parisului, cu 5 milioane de franci in servieta, pe care a depus-o in fata lui Chirac, pe birou, la Palatul Matignon. Chirac l-a felicitat pe Mery pentru "talentul" dovedit in strangerea de "donatii". In anul 2000 Chirac era insa presedinte al Frantei - si se bucura asadar de imunitate. Cand scandalul Mery a izbucnit, presedintele Chirac l-a acuzat imediat pe primul-ministru Jospin de "intrigi ilegale" si de "lovitura sub centura".


Afacerea fregatelor franceze pentru Taiwan
Procesul "Elf", din 2003, a mai scos la iveala si o alta afacere ilegala. Este vorba de sase fregate, comandate de Taiwan firmei franceze "Thompson". Sirven si "Elf" s-au implicat in afacere, mijlocind comanda, in ciuda relatiilor foarte bune ale Frantei cu China. Fregatele, livrate de "Thompson", au costat Taiwanul 16 miliarde de franci (2,5 miliade de euro). Din aceasta suma, 5 miliarde de franci au reprezentat "comisionul" incasat de Sirven si "Elf". In afacerea fregatelor a mai fost implicat si Roland Dumas, fost ministru socialist de Externe, prieten de lunga durata al presedintelui Mitterrand. Afacerea fregatelor a avut un final tragic: zece persoane, "care stiau prea multe", au decedat in preajma procesului. Dintre acestia, patru in conditii pe care si Politia franceza le considera "extrem de suspecte". Printre cei "decedati" brusc s-a numarat si Thierry Imbert, membru al serviciului secret DGSE. Tatal lui Thierry a declarat presei ca, in ajun, fiul ii marturisise in amanunt afacerea cu fregatele, dar mai ales cine se alesese cu comisioane grase din afacere. Si nu numai cu fregate: Thierry ii vorbise tatalui sau si despre comisioane primite pentru livrarea unor avioane Mirage 2000. "Le Monde" din 13 mai 2003 o intreaga lista cu cei care primisera comisioane ilegale: Roland Dumas (condamnat in alt proces de coruptie, la 30 mai 2001); Dominique Strauss-Kahn, fost trezorier al Partidului Socialist; Robert Hue, fost lider al Partidului Comunist; RPR; Consiliul Primariei Parisului etc. Dar aceste investigatii au costat: judecatoarea Eva Joly a fost numita la post in Norvegia, in 2002; asistentul Evei Joly in cazul "Elf". Laurence Vichnievsky, a fost si el indepartat; Patrik Demure, care a investigat finantarile ilegale de la RPR, indepartat la randul lui. Tatal lui Thierry Imbert a declarat presei: "Fiul meu mi-a spus ca persoane importante din Franta si Taiwan, ca si din conducerea lui "Thompson", au acumulat averi colosale de pe urma acestor contracte".


Vladimir ALEXE

ZIUA
====


Raspuns pt HORIA - despre legi, ROI, value si EU - de Cristian C. FRANCU la: 17/02/2004 15:54:32
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Perfect deacord stimate roman mai in varsta din Kentuky. Fara un cadru legal stabil si aplicabil fara discriminari preferinte sau spaga...lucrurile nu au cum sa mearga cu adevarat inainte.

Investitii si recompense pentru investitii. Nu stiu daca te-ai referit si la asta, insa personal nu cred ca e nevoie de super-mega-facilitati pentru Investitorii straini.
Ce cred ca este insa esential? - acel cadru legal STABIL, rezonabil, CLAR si care incurajeaza INVESTITIILE, garanteaza PROPRIETATEA, vegheaza insa nu influenteaza direct PIATA...
NU cred ca mai suntem in perioada in care aveam nevoie sa oferim super bonusuri investitorilor.
Sunt sigur ca Romania, cu cei 22 milkioane de consumers ai ei, cu inevitabila EU admission...este o piata pe care vor intra curand, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu..all the major players.
Multi sunt deja aici.
Intr-adevar, au probleme. Intr-adevar mai sunt multe de rezolvat si clarificat, mai ales in sistemul legal.

Dar nu neaparat legile in sine sunt problema ci instabilitatea si inaplicarea lor.

ROI...mic ---risc mic
ROI mare - risc mare...

INTOTDEAUNA a fost si va fi asa!

Nu de putine ori cei ce accepta riscul dau lovitura!
Nu de putine ori un risc calculat este necesar!

Important, sunt deacord, este sa POTI calcula acest risc.
LONG TERM!

Sa fii sigur pe stabilitatea unor legi si nu numai...pentru a putea sa iti faci o strategie viabila si nu sa lucrezi tactic, dupa cum bate vantu.

Cred ca integrarea in UE, desi sunt sanse sa ne rinda nepregatiti...ne va pune pe drumul cel bun. Fie ca vrem sau nu!

De 'murit'...vor 'muri' cei care nu sunt competitivi, cei care nu se pregatsc si cei ce nu inteleg conjunctura.

Sunt fonduri de care Ro poate profita daca are parte de antreprenori si oameni de decizie competenti, inteligenti si gata sa isi asume si riscuri si responsabilitati!

Nu trebuie sa pierdem valul acesta al Integrarii, cu toate riscurile si dezavantajele unei Integrari usor 'premature'. PAREREA MEA!

Sunt intotdeauna deschis sa ascult alte pareri, alte argumente...deschis sa imi schimb parerea sau sa agree to disagree!

Al vostru

Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#9864 (raspuns la: #9842) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
capitolul 1 - de medina la: 19/04/2004 12:59:22
(la: Pe unde mai calatorim? Canada.)
care va sa zica locuiesc in montreal. oras frumos, cu o parte veche care are un vag aer european.
oras la scara omului, inconjurat de apa (mai mult sau mai putin pusa in valoare), strabatut de un canal navigabil cu ecluze care functioneaza :) si cu o pista ciclabila. multa verdeata, veverite, si chiar mai gasesti locuri in oras (!) unde te simti ca la tara, si asta in sensul bun al cuvintului.
oras multi etnic - am calatorit ceva, si stiu. nu cred ca exista vre-o natie nereprezentata aici printr-un magazin, nu cred ca poti sa-ti doresti vreo mirodenie si sa n-o gasesti aici. cind te duci la magazinul "bucuresti":icre moiu,masline, telemea, caldura mare mon cher...:)
oras relativ ieftin:chirii de exemplu, restaurante, case etc.
somajul e in media canadei, destul de multe posturi in IT si meserii conexe industriei cinematografice.

parca as scrie un ghid de voyaj, hé, hé!

cum sint oamenii? Ca niste copii, cu cele bune si rele aferente!
Au un fel de naivitate care ii face destul de toleranti cu imigrantii, dar se si mire de orice, ceea ce ii face pe aceiasi imigranti sa-i considere foarte buni specialisti dar lipsiti de cultura generala si de viziune globala. (generalizez numai pentru simplificarea discutiei :))

cel mai bun lucru aici e faptul ca ti se ofera foarte multe oportunitati si ca societatea e deschisa pentru cei care sint "antreprenori" in sensul larg al cuvintului. Adica daca vrei tare de tot, se poate si nimeni nu se uita strimb. Eu de exemplu sint arhitecta reciclata in profesoara si am reinceput o alta facultate de la zero la 36 de ani. toti colegii mei aveau 19 ani si nimeni nu gasea asta bizar.

lucrul care imi place mai putin e ca esti departe (psihologic) de spatiul cultural european : e un sentiment greu de definit, pentru ca aici sint de toate, si muzica si arhitectura, si teatru si opera, si una si alta, dar lipseste ceva...
stii e ca bancul acela cu un american care se uita cu jind la o casa in londra care avea o peluza minunata. il intreaba pe gradinar cum a reusit sa obtina asa iarba si, dupa ce aude raspunsul, zice:
-pai si eu am facut la fel: am adus pamint din anglia, seminte de iarba din anglia, pina si apa cu care ud gradina o import din anglia. cum dracu nu am si eu o peluza asa frumoasa?!
la care gradinarul raspunde:
-sir, noi facem asta de 500 de ani.



#14135 (raspuns la: #13979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
model plan afaceri - de demelza la: 25/01/2005 07:07:48
(la: Cum se intocmeste un plan de afaceri?)
Tutorial pentru intocmirea unui plan de afaceri

Planul de afaceri - cuprins
Ce contine un plan de afaceri? Iata o intrebare necesara, dar pe care intreprinzatorii mici si mijlocii o pun foarte rar. Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni distincte: 1) descrierea afacerii, 2) planul de marketing, 3) planul managerial, 4) planul de management financiar. Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al afacerii, documentele anexe si predictiile financiare.
Descrierea afacerii
In aceasta sectiune trebuie sa faci o descriere detaliata a afacerii tale. O intrebare care merita pusa este: ce afacere am eu? Cand raspunzi la aceasta intrebare, nu uita sa incluzi produsul, piata si serviciile, dar si o descriere clara a ceea ce face afacerea ta unica (unique selling point). E bine de stiut totusi ca, pe masura ce vei dezvolta planul de afaceri, probabil va trebui sa modifici sau sa transformi intrebarile initiale.
Sectiunea dedicata descrierii afacerii este impartita in trei subdiviziuni. Prima dintre ele este descrierea propriu-zisa a afacerii, cea de-a doua descrie produsul sau servicul pe care ai de gand sa-l oferi, iar cea de-a treia descrie localizarea afacerii tale si de ce aceasta este necesara.
A. Descrierea afacerii
· Forma legala a afacerii: proprietate, parteneriat, corporatie. Licentele si permisele de care ai nevoie;
· Tipul afacerii: comert, productie, serviciu;
· Ce este produsul sau serviciul tau;
· Precizeaza daca este o afacere noua, independenta, o achizitie, o extindere, o franciza;
· De ce va fi profitabila afacerea ta? Care sunt oportunitatile de dezvoltare? Va influenta franciza ritmul de crestere?
· Cand va fi lansata propriu-zis afacerea (ziua, ora);
· Ce ai aflat despre tipul de afacere in care te lansezi din surse externe (distribuitori, bancheri, publicatii de specialitate, etc.)
Coperta include numele, adresa, numerele de telefon si numele tuturor actionarilor. Nu uita sa evidentiezi aspectul de unicitate (unique selling point) al afacerii tale, de ce si in ce fel va atrage consumatorii. Pune in valoare orice idee sau caracteristica noua care ar putea sa iti mareasca sansele de succes.
Descrierea afacerii trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele afacerii si sa arate de ce esti sau vrei sa fii in aceasta afacere.
Produsul/serviciul
Incearca sa prezinti beneficiile produsului sau serviciului oferit de tine din perspectiva consumatorului. Un antreprenor de succes stie ce vrea consumatorul sau cel putin are o idee despre asteptarile sale. Acest tip de anticipare ajuta foarte mult la atingerea satisfactiei clientului si la formarea loialitatii acestuia, si in mod sigur este o strategie buna de a depasi concurenta sau chiar de a o inlatura.
Descrie:
· Ceea ce vinzi;
· Ce beneficii aduce consumatorului;
· Ce produse sunt cerute si daca ele vor garanta vanzari constante;
· Ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit de tine.
Locatia
Succesul sau esecul afacerii tale depinde foarte mult de locatia ei. Trebuie sa fii aproape de consumatori: acestia sa aiba simtul accesibilitatii si al sigurantei. Ia in considerare urmatoarele intrebari atunci cand scrii aceasta sectiune:
· Care sunt nevoile locatiei?
· De cat spatiu ai nevoie?
· De ce sunt de dorit zona si cladirea respectiva?
· Este usor accesibila? Se afla într-o zona cu transport in comun? Iluminarea stradala este adecvata?
· Exista segmente de piata sau demografice de interes?
Planul de marketing
Marketingul joaca un rol vital in investitiile de succes. Cat de bine faci marketingul pentru produsul tau va determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoastere a nevoilor, dorintelor si asteptarilor clientilor. Identificind acesti factori, poti realiza o strategie de marketing care iti va permite sa trezesti si sa satisfaci nevoile clientilor tai. Identifica-ti clientii in functie de varsta, sex, venit, nivel educational, rezidenta. La inceput, concentreaza-te asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul tau. O data cu extinderea numarului de clienti, va trebui sa modifici si planul de marketing, pentru a-i include si pe ceilalati.

Construieste planul de afaceri raspunzind la urmatoarele intrebari:
· Cine sunt clientii tai? Defineste-ti piata vizata.
· Piata pe care vei intra este in crestere? Constanta? In declin?
· Poate fi extinsa piata?
· Cum iti vei atrage, mentine si creste cota de piata?
· Care este politica de preturi?
Concurenta
Competitia este un mod de viata. Suntem intr-o continua competitie pentru joburi, promovari, burse, in sport si, practic, in fiecare aspect al vietii. Natiunile sunt in competitie pentru a castiga consumatorul de pe piata mondiala; la fel si proprietarii de intreprinderi mici si mijlocii. Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.
· Care sunt primii tai cinci concurenti?
· Cine sunt concurentii tai indirecti?
· Cum sunt afacerile lor: constante, in crestere, in declin?
· Ce ai aflat din activitatile lor? Din publicitatea pe care si-o fac?
· Care sunt punctele lor tari si cele slabe?
· Prin ce difera produsul tau de al lor?
Monitorizeaza-ti competitorii. Pastreaza dosare separate pentru fiecare in parte: reclame, materiale promotionale, politica de preturi. Studiaza sloganele lor. Sunt scurte, descriptive, atragatoare? Facand toate acestea te va ajuta sa iti cunosti mai bine concurentii.
Politica de pret si vanzari
Politica de pret este o alta tehnica de marketing care te ajuta sa fi competitiv pe piata. Studiaza politica de pret a concurentilor tai si vei stii daca preturile tale se incadreaza in aceasi linie cu a concurentilor din zona ta de piata si daca ei sunt la curent cu uzantele industriei.
Cateva din strategiile de pret sunt:
· costurile si preturile la vanzarea en-detail;
· pozitia competitiva;
· preturi sub cele ale concurentei;
· preturi peste cele ale concurentei;
· preturi aliniate;
· preturi multiple;
· costurile si preturile serviciilor (doar pentru afacerile cu servicii);
· componenta serviciului
· costurile materiale;
· costurile de productie;
· costurile de regie.
Cheia succesului este sa ai o strategie bine planificata, sa-ti stabilesti politica si sa monitorizezi constant costurile preturilor si operatiilor pentru a-ti asigura profitul.
Publicitatea si relatiile publice
Felul in care iti promovezi bunurile si serviciile poate duce la ridicarea sau la distrugerea afacerii tale. Avand produse sau servicii bune fara a le promova este ca si cand nu ai avea nici un fel de afacere. Multi antreprenori lucreaza sub influenta ideii gresite ca afacerea se promoveaza de la sine si directioneaza banii care ar trebui folositi pentru publicitate si promovare in alte arii de activitate.
Publicitatea si promovarea constituie linia vietii pentru o afacere si trebuie tratate ca atare.
Sa creezi unui plan care sa utilizeze publicitatea si networkingul (retele electronice de lucru, liste de discutii prin e-mail) inseamna sa-ti promovezi afacerea. Dezvolta un text scurt si descriptiv care sa identifice clar marfurile si serviciile tale, localizarea si preturile.
Planul managerial
Conducera unei afaceri cere mai mult decat dorinta de a fi propriul tau sef. Necesita dedicatie, perseverenta, abilitatea de a lua decizii si abilitatea de a te descurca atat cu angajatii cat si cu finantele. Planul managerial (alaturi de planul de management financiar si planul de marketing) pune bazele succesului pentru afacerea ta.
La fel ca si mijloacele fixe si echipamentele, oamenii sunt resurse - ei sunt cel mai important bun al unei afaceri. Vei descoperi ca angajatii si echipa ta joaca un rol important in toate operatiile afacerii tale. In mod consecvent, este obligatoriu sa stii care sunt calitatile pe care le ai si cele pe care nu le ai, de vreme ce va trebui sa angajezi personal pentru a suplini lipsurile tale. De asemenea, este obligatoriu ca tu sa stii cum sa-ti conduci si sa-ti tratezi angajatii. Integreaza-i in echipa. Tine-i la curent cu schimbarile si cere-le mereu parerea despre acestea.
Angajatii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata, la perfectionari ale produselor si serviciilor deja existente sau la noi linii de produse si servicii care pot sa imbunatateasca laturile mai putin competitive.
Planul tau managerial trebuie sa raspunda la anumite intrebari, cum ar fi:
· Cum te ajuta experienta ta antreprenoriala in noua afacere?
· Care iti sunt slabiciunile si cum poti sa le compensezi?
· Cine va face parte din echipa manageriala?
· Care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale?
· Care sunt indatoririle acesteia?
· Sunt bine definite aceste indatoriri?
· Va functiona aceasta asistenta?
· Care este necesarul curent de personal?
· Care sunt planurile tale pentru angajarea si instruirea personalului?
· Ce salarii, beneficii, concedii vei oferi?
· Ce beneficii, in cazul in care exista, iti poti permite in acest moment?

Planul de management financiar
Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune cai pentru ca afacerea ta sa ramana profitabila si solvabila. Fiecare pas facut cu succes in lumea afacerilor depinde de cat de bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. In fiecare an mii de afaceri cu un potential ridicat de succes dau faliment din cauza managementului financiar prost.
Ca proprietar al unei afaceri, va trebui sa identifici si sa implementezi politici care sa conduca si sa asigure indeplinirea obligatiilor financiare ce-ti revin. Pentru a-ti conduce finantele cat mai bine, planifica-ti un buget realist prin determinarea sumei de bani care iti este necesara pentru deschiderea afacerii (costurile de start) si a sumei necesare pentru a o pastra (costuri de operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de start. Bugetul de start include acele costuri care sunt necesare o singura data, cum ar fi echipamentele, depozitele utilitatilor, etc.
Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli:
· Personal (costuri de angajare),
· Taxe legale si profesionale,
· Licente si permise,
· Echipament,
· Asigurari,
· Aprovizionare,
· Publicitate si promovare,
· Salarii si prime,
· Contabilitate,
· Venituri,
· Utilitati,
· Cheltuieli neprevazute.
Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor, costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase luni de operare. El trebuie sa permita urmatoarele cheltuieli:
· Personal,
· Asigurari,
· Chirie,
· Depreciere,
· Plata imprumuturilor,
· Publicitate si promovare,
· Contabilitate,
· Cheltuieli neprevazute,
· Salarii si prime,
· Utilitati,
· Datorii / subscriptii / onorarii,
· Taxe,
· Reparatii.

Sectiunea financiara a planului tau de afaceri trebuie sa cuprinda toate cererile de imprumut pe care le-ai facut, lista cu echipamente si provizii, balanta contabila, analiza financiara, proiectia veniturilor reale (profitul si pierderile prevazute) si cash-flow-ul. Declaratia de venit si previzionare de numerar trebuie sa includa o previziune pe trei ani, detaliata pe luni pentru primul an si pe trimestre pentru urmatorii doi ani.
Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului pe care le vei folosi sunt incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate, consulta un specialist in finante, pentru a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri.
Intrebarile pe care trebuie sa le iei in considerare sunt:
· Ce tip de sistem de contabilitate vei folosi?
· Ce scopuri de vanzari si profituri iti doresti in urmatorul an?
· Ce proiectii financiare va trebui sa incluzi in planul tau de afaceri?
· Ce sistem de inventar vei folosi?
Planul tau trebuie sa includa explicatia fiecarui proiect in parte. Cu exceptia cazului in care esti familiarizat cu termenii financiari, cauta ajutor pentru realizarea cash flow-lui, a declaratiei de venit si a balantei. Scopul tau nu este sa devii un expert in finante, ci sa intelegi instrumentele financiare destul de bine pentru a le face folositoare. Contabilul sau specialistul tau in finante te poate ajuta sa-ti atingi scopul.

Anexe
Concepe si redacteaza un rezumat scurt si concis al afacerii tale, anezeaza documentele oficiale, datele de identificare, predictiile financiare si planul tau de afaceri e bun de prezentat finantatorilor.
bani de integrare - de gigi2005 la: 16/03/2005 02:31:06
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Inclin sa va dau dreptate, atat lui RSI privind ultima remarca - nu cred ca religia are vre-un amestec in politicile de aderare- cat si lui Dr Evil si Ampop. Papa a avut totusi un rol important in eliminarea cortinei de fier.
Pe de alta parte planurile de pre-aderare si aderare au si componenta financiara materializata prin programe de investituii (PHARE, ISPA, SAPARD, s.a.). M-a pufnit rasul cand am vazut o tema referitoare la cercetarea "nanatehnologei" cu aplicatii. La noi! Unde cercetarea stiintifica isi da duhul incet dar sigur!
Marile programe de infrastructura regionala sunt un fas. Bani europeni investiti scump pe materiale de calitate proasta care indeplineau "conditia de origine" adica musai sa fie din UE, nu din SUA, Canada, Japonia sau orice alta tara care are materiale sau echipamente de calitate. Sunt de acord ca daca imi dai bani imi pui conditii. Dar nu-mi spui tu de la cine sa cumpar ce-mi trebuie. Cam asa mi-a dat UE banii!
Au mai fost antreprenorii "politici": frati de ministrii (gen Sechelariu) care lua orice lucrare de constructie din Cluj pana in Moldova, clientii lui Mitrea, care pompau bani pentru partid, "afaceristi" de fatada in spatele carora stau nume tari gen Votcaroiu si Nastase. Chiar acum cand scriu se vorbeste la TV despre un orarecare Umbrarescu, omul lui Mitrea, supranumit "printul asfaltului de partid si de stat" mare maestru in tocarea banilor comunitari sub umbrela guvernului.
Mi-e greu sa cred ca in Ungaria programele astea au risipit atatia bani. Din cate stiu au mai ramas bani care ne-au fost repartizati noua si Bulgarilor. Numai ca la noi lucrarile au fost de trei ori mai scumpe decat in Ungaria. "Cine-i controleaza pe controlori?"
De fapt voiam sa spun ca ciuma coruptiei se intinde la nivel de stat si mafia gulerelor albe a cuprins toate sferele economiei.
Mai voiam sa spun ca o casa de 140 mp costa acum in Ro 120000 - 150000 euro (cca. 190000$). Si este o casa modesta, obisnuita. Dupa aderare cat va costa? Un apartament in centrul Buc. de 80 mp costa 90000 euro (120000$). Cat va costa daca voi fi "european"? Pe mine ma ingrozeste. Si ma mai ingrozeste faptul ca sunt oameni care dau acesti bani, de fapt care au acesti bani.
#39518 (raspuns la: #39511) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eee, Uniunea Europeana... - de gigi2005 la: 18/11/2005 21:16:29
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
Cum vad eu integrarea? Care ar fi "starea natziunii" relativ la integrare? Pai sa vedem:
- cred ca Romania reprezinta pentru statele membre UE o mare piatza de desfacere pentru larga varietate de produse care suprasatureaza pietzele Europei si la care ramanii viseaza. Dovada este balantza excedentara la import in raport cu exportul. Importam electronice, electrocasnice, mobila, autoturisme, exportam produse semiprelucrate, componente electronice si electrotehnice, fortza de munca (contracte in lohn), produse manufacturate, ceva produse alimentare.

- UE ne ajuta sa ne dezvoltam infrastructura si agricultura (cu conditzia ca toate materialele si utilajele necesare sa se obtzina din statele membre sau candidate - lucru firesc dealtfel), alte activitati generatoare de venituri (afaceri mici de familie); nu se investeste in industrie - de ce?

- toate fondurile pastorite de UE au fost administrate de societatzi de consultatza din statele membre, licitatziile au fost castigate de firme din statele membre iar fortza de munca (subantreprenorii) au fost romani. Lucru bun daca te gandesti ca firmele de constructii romanesti au lucrat din plin, lucru mai putzin bun daca vedem ca pretzurile de contractare a lucrarilor a fost de 40% din valoarea grantului acordat, restul banilor mergand la consultant ca si comision de adminstrare si la antreprenorul general (care a suportat desigur partea leului reprezentand comisionul catre "onorabilii" care au gestionat fondurile - 10% de regula din valoarea investitziei). Firmele romanesti au lucrat cu pretzuri romanesti la lucrari evaluate la pretzuri europene. Romania s-a indatorat cu pretzuri europene pe calitate romaneasca (evident ca la bani putzini obtzi putzin) iar banii imprumutatzi s-au intors in mare parte tot la ei - firmele de cunsultantza fiind de regula sugerate de investitor, nu-i asa?

- agricultura romaniei, desi s-a investit enorm de catre UE prin programe (SAPARD), este in continua degringolada: piatza graului este in scadere vertiginoasa, se scoate pe hectarul cultivat (1 hectar = 10000 mp = 2,5 acri ) mai putzin decat se cheltuie (ca exemplificare: 1 ha se cultiva cu 300 euro si se castiga 270 euro; calcul: se obtzine pe ha 4500 kg grau care se vinde cu 2200 ROL/kg (cca. 0.06 euro) adica 270 euro). Tzaranul nu mai cultiva grau si porumb iar terenurile agricole se vand cu miile de hectare, oare la cine?, la societati franceze, italiene, engleze, elvetziene si altora la fel de europeni. Nu ma intrebatzi cu ce pretzuri ca atunci veti spune ca marea integrare de fapt e marea bataie de joc. Eu insami am pierdut foarte multzi bani in agricultura datorita supraproductiei. S-au dat bani multzi ajutor pentru utilaje, in compensare tot pe atat s-a imprumutat din banci si, stupoare, dupa ce s-a lucrat pamantul ca la carte agricultorii au luat leapsha ca nu si-au recuperat investitiile. Pana acum ziceam ca se lucraza ca in evul mediu cu atelajul tras de boi si plug de lemn. Aceia au fost mai castigati decat cei care au vrut sa produca cereale de calitate. Oare nu cumva e "lucratura" UE? Nu ma pronuntz.

- cetatenii statelor UE nu vor fi prea fericiti sa vina "fomistii" la munca (un drept castigat prin aderare). Pana si fratii mei au inceput sa gandeasca asa: de ce sa ajut un roman sa ajunga in Italia? Maine se va zbate sa-mi ia locul. Deci sigur se vor zbate sa-i tzina in tarile lor de bastina. Se vede ca foarte greu pentru ca deja ponderea muncii necalificate precum si o buna parte din cea supercalificata provine din statele candidate la aderare.

- in Romania "fomistii" acestia au adus cateva miliarde de euro ceea ce a insemnat criza pe piatza imobiliara: se cer pretzuri enorme pe case proaste pentru ca cei venitzi de afara cumpara orice. Chiriile au crescut de 2-3 ori. Magazinele sunt golite de produsele occidentale pentru ca cele romanesti nu mai satisfac pretentiile. Ajungem la primul paragraf, importurile depasesc exporturile. Banii, clar, sunt investiti tot in produse de pe piata europeana, ceea ce inchide cercul.

Nu am atins nici pe departe toate implicatiile integrarii dar, daca avetzi rabdare, am sa incerc sa comentez alta data - din punctul meu de vedere - pretul integrarii.
Totusi, ca o concluzie, integrarea e buna pentru ca ne va tzine ocupatzi o buna bucata de timp. Asta e parerea mea.
plan de afaceri - de olesea la: 07/12/2005 17:06:42
(la: Cum se intocmeste un plan de afaceri?)
te superi daca te rog sami trimiti si mie planul tau de afaceri?
trebuie sa fac unul pt un antreprenor si am nevoie de un exemplu.
e clar ca informatia ramine confidentiala.
adresa mea
a-lesea1@yandex.ru
#93593 (raspuns la: #33728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Emire... - de Intruder la: 16/12/2005 09:40:23
(la: Mută mortu' pe Academiei !)
ma bag si eu ca musca-n lapte...
pana la urma ai pornit de la o intamplare (banala la urma urmei), la drepturile omului...de drepturile omului nu ma leg; oricum unii au mai multe drepturi decat altii - o stim prea bine...

tu spui:
Lîngă casa mea a început zilele acestea construcţia unui bloc de apartamente de lux. Era o casă veche de mahala unde, după moartea bătrînilor ei locatari, se instalaseră nişte ţigani, care au adus după ei alţi ţigani.

pana aici, nimic rau...nu s-a construit nici bar de noapte, nici bordel, nici sala de tortura...

Trăiau, din cîte se părea, din "reciclarea" gunoaielor, aşa încît curtea spre care dădea fereastra biroului meu era mereu plină de gunoaie. Din cînd în cînd se ardeau resturile lor şi un fum gros şi pestilenţial umplea cartierul.

asa si?...iti facea placere sa aspiri mirosul de gunoaie arse?...sau crezi ca celor care locuiau in zona, le ardea pipota sa simta mirosul PESTILENTIAL de resturi provenite din gunoaie?...eu sunt fumator, insa ma deranjeaza cateodata si mirosul de tigara...cum este sa fie vara si sa deschizi un geam si sa-ti intre in casa miros de gunoaie arse?...crezi ca-i placut?

Drept closet aveau o gaură în pămînt, sub cerul liber, aşa încît adesea, cînd mă uitam şi eu pe fereastră, un ţigănuş pe vine îmi făcea amical cu mîna. Vara devenise un adevărat pericol, roiuri de muşte intrau pe ferestre, mirosul era insuportabil, focarul de infecţii era la cîţiva metri de noi.

sunt sigur ca nu era o priveliste de admirat...daca acel loc era un focar de infectii plin cu muste care se asezau pe fecale si apoi zburau intr-o bucatarie din apropiere sau se asezau pe fata unui copil mic, care-i problema?...cetatenii care platesc taxe si impozite la Primarie nu-s obligati sa tolereze in apropierea lor closete publice sau fum de resturi menajere, sa fim seriosi!...tu singur ai spus ca ''mirosul era insuportabil''.

Toţi vecinii erau furioşi, dar nimeni nu îndrăznea să cheme Poliţia şi Sanepidul. Unul a făcut-o totuşi, în numele nostru, al tuturor. Nu a venit nimeni.

oare de ce n-au indraznit?

După o vreme a venit însă un antreprenor, care a cumpărat terenul de la nişte moştenitori pierduţi prin ţară şi le-a dat bani ţiganilor ca să se mute. Pentru a fi mai convingător, i-a lăsat pe bărbaţi să recupereze cărămizile din demolare, iar pe "şeful" lor l-a angajat ca portar pe perioada lucrărilor. Restul au plecat undeva, într-un sat, unde aflaseră că ar fi ceva locuri libere.
Am fost fericiţi cu toţii.


mi se pare corect ca proprietarul terenului sa aiba dreptul sa-si vanda bunul cui are bani sa cumpere...si mi se pare corect ca antreprenorul sa cumpere si sa dispuna cum doreste de investitia facuta...tot pe la drepturile omului intra si chestia asta...
cei care stateau acolo, n-au fost dusi intr-un lagar de concentrare si nici in ocna de sare...
s-au dus intr-un sat si satele sunt populate de oameni, nu de monstrii... la tara, isi pot sapa fara grija o groapa in pamant pentru nevoi fiziologice si daca au si un acoperis deasupra sa nu-i ploua sau ninga, e ok...in oras duceau o viata rurala, nu?...pai mi se pare corect sa stea la tara...

in rest ai dreptate pe undeva...insa totusi, am si eu impresia ca multi tigani nu vor sa evolueze si se cantoneaza in traditii depasite...probabil ca tu ai trait intr-un mediu civilizat si modern (se cunoaste dupa cum scrii) dar nu toti sunt ca tine sau macar pe jumatate ca tine...stim toti ca exista clanuri unde fetele sunt maritate imediat ce devin ''apte'' sa dea nastere unui copil, ca nu sunt lasate sa aiba decizii proprii, ca unii copii nu pun scoala pe primul plan, etc...
te vad un om cu carte si fara complexe legate de origine...oameni ca tine ar trebui sa stea de vorba cu acei tigani de care ne ferim toti...bineinteles ca delincventi sunt si printre romani si printre evrei si printre francezi si printre unguri si printre englezi si printre parlamentari...

in incheiere as vrea sa-ti pun o intrebare: care ar fi fost solutia TA pentru tiganii aceia?

multumesc pentru atentie...:)

p.s.
esti un om curajos pentru ca nu-ti negi originea; multi recurg la chestia asta si nu din saracie sau frica...;)
___________________________________
semper idem...
teapa lui Iliescu si a securitati? - de kradu la: 19/01/2006 11:34:17
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Oamenii se mai schimba, mai invata, folosesc logica si ratiunea pentru a intelege lumea asta in care traim!
Doja draga, tu ramai un nostalgic al zilelor negre fara soare, foc si
hrana! Viata asta in melancolie si nefericire, are ea partea ei in tine,
si de ce nu, societea are nevoie si de nostalgici si de nefericiti, dar are mai ales nevoie de antreprenori, de oameni care nu accepta eticheta de victima si se lupta pentru libertate, dreptate, justitie, pentru idei progresiste, pentru viitor!
Vei fii tu instare sa o rupi odata definitiv cu trecutul si cu nostalgia sifilisului comunist?
#101045 (raspuns la: #99193) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Cea care aduce fericire pretutindeni" - de latu la: 14/05/2006 11:32:32
(la: Din mojiCIZMELE romanilor...)
Mi se pare ca ai ranit orgolii atacand traditii, datorita carora in zeci- poate sute de mii de locuinte covoarele cumparate de parinti mai tin si azi in locuintele copiilor. Longevitatea covoarelor este de altfel scopul practic al descaltatului la usa, fata de care mici detalii cum ar fi picioare inghetate sau figura ridicola a cuiva care isi etaleaza costumul in picioarele goale devin puerile, egoiste si denota caracterul micburghez al protestatarului.

Personal as dori sa remarc insa si aspectul social al obiceiului de a pune oamenii sa-si lase incaltamintea pe casa scarii inainte de a intra in locuinta. La ultima aniversare la care vecinii de deasupra au invitat 10 persoane (doua femei, sapte barbati si un copil), pantofii pe care i-am gasit pe casa scarii mi-au hranit familia sase saptamani!
Si azi le sunt recunoscator vecinilor mei pentru obiceiul lor, chiar daca acea petrecere pare a fi fost ultima pe care au dat-o.

Intre timp am largit raza de actiune si posed doua puncte de desfacere in Romania si o larga retea de actionari.
Dupa citirea mesajelor din conferinta de fata am hotarat impreuna cu partenerii sa patrundem pe piata internationala. Melbourne si Ottawa par a prezenta interes, dar si in lumea islamica exista regiuni unde temperaturile impiedica populatia sa poarte doar shlapi.

Tin sa multumesc autoarei conferintei pentru abordarea temei.
Te voi pastra in amintire, precum si pe vecinii de deasupra: Daca lor le datorez ideea prin care am devenit antreprenor de incaltaminte pe piata nationala, tie iti sunt dator pentru ideile din conferinta prezenta, multumita carora am decis sa patrund pe piata internationala.

Cum zicea cineva? "Banii ii gasesti pe strada..."!

#122190 (raspuns la: #122129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DR... - de Intruder la: 21/11/2007 17:29:41
(la: Articol despre social networking in Romania)
Aşadar, în timp ce antreprenorii din România nu se gândesc la proiecte care să atace piaţa globală, proiectele străinilor acaparează, treptat, piaţa autohtonă.

asadar...cam asa-i!

Daniel, in 2000 ai avut "zvac", la fel si anul asta cu Ghidoo...felicitari!
(cu ocazia asta mi-am facut o idee cam cat a atarnat colegi.ro, pe cantar.) :D
*** - de Daniel Racovitan la: 21/11/2007 17:42:55 Modificat la: 21/11/2007 17:43:15
(la: Articol despre social networking in Romania)
"Aşadar, în timp ce antreprenorii din România nu se gândesc la proiecte care să atace piaţa globală"

hehe, tocmai sunt pe cale sa il contrazic :)
detalii in curand ;)
#258437 (raspuns la: #258429) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de irma la: 22/11/2007 20:19:43
(la: Articol despre social networking in Romania)
"Aşadar, în timp ce antreprenorii din România nu se gândesc la proiecte care să atace piaţa globală"

hehe, tocmai sunt pe cale sa il contrazic :)
detalii in curand ;)


succes! :)
#258822 (raspuns la: #258437) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ambulantele sunt favoritele mele
Doar nu esti antreprenor de pompe funebre... Sau?:-)))
#284127 (raspuns la: #284118) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 15/11/2008 12:43:12
(la: Virtual vs real?)
alta stire:

"Ultima modă în materie de sex: partenerii sunt înşelaţi în Second Life

Din ce în ce mai multe persoane au legături adulterine în Second Life, lumea virtuală la care iau parte milioane de oameni din întreaga lume, iar faptul că aventurile lor se petrec doar la nivel de pixeli, nu în carne şi oase, îi face să-şi nege vinovăţia. “Fireşte că e vorba de înşelat, cred că se mint pe ei înşişi dacă îşi imaginează că lucrurile stau altfel”, a explicat psihologul Sarah Munwah de la Universitatea Berkely, citată de Guardian Online. “Este vorba despre o situaţie în care îţi privezi soţia şi copiii de o anumită energie, pe care o aloci unei alte relaţii.

Nu te-ai simţi în regulă dacă ai face asta în viaţa reală. Chiar dacă aventura nu se consumă faţă în faţă, este în esenţă vorba de acelaşi lucru”, a mai spus ea.

Cel care a introdus conceptul de sex în Second Life, Kevin Alderman, este unul dintre cei implicaţi în astfel de legături virtuale. După ce a creat un sistem care le permite personajelor din lumea virtuală să mimeze motricitatea actului sexual, Alderman s-a transformat dintr-un banal instalator într-un bogat antreprenor, pentru ca apoi să-şi pună în practică propria invenţie cu o femeie pe care a cunoscut-o online, alta decât soţia sa, care i-a adus pe lume doi copii.

Alderman nu vede însă nimic rău în relaţia pe care alter ego-ul său virtual Stroker Serpentine o are cu aşa-numita Fyre Raine, asta deşi inovaţia sa înglobează întregul arsenal de gesturi erotice. “Înainte de Eros (compania pe care a creat-o - n.red.) avatarurile nu se puteau atinge. Exista o barieră în codul programului, iar acestea ricoşau unele dintr-altele. Acum utilizatorii pot interacţiona în nenumărate feluri, de la săruturi şi mângâieri la poziţii sexuale din Kama Sutra”, a explicat cel supranumit Hugh Hefner al mileniului digital.

“Sunt foarte sincer cu soţia mea în privinţa a ceea ce fac, avem o relaţie solidă, şi n-aş putea să fac asta fără sprijinul ei”, a mărturisit Alderman, iar soţia sa, Debra, este întru totul de acord: “Sub nici o formă nu cred că este vorba de înşelat, deoarece partenera sa virtuală e doar un personaj de desene animate pentru mine. Poate că se atinge singur, însă important este că nu o atinge pe ea”. Pe Debra n-o deranjează declaraţiile de amor online pe care şi le fac cei doi, după cum n-a deranjat-o faptul că Fyre Raine, măritată la rândul ei şi mamă a unui copil, a început să devină geloasă, deoarece Alderman nu îşi petrecea suficient timp conectat la Internet. Mai mult, Debra şi-a lăsat soţul să o vadă în carne şi oase pe partenera sa, de care îl despart în realitate mai bine de 1.500 de kilometri. “A fost frumos. Nu ne-am simţit stânjeniţi, a fost ca şi cum m-aş fi întâlnit cu un vechi prieten. Totuşi, a fost oarecum ciudat când am revenit la sexul online”, a descris Alderman episodul. Totuşi, Debra a subliniat că lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă Fyre Raine ar fi avut 20 de ani şi ar fi arătat trăsnet.

Tema infidelităţii online a fost explorată anul acesta şi în documentarul “Ţara Minunilor: iubire virtuală şi cyber-spaţiu”, care a scos în evidenţă cazul unei americance care şi-a părăsit soţul şi cei patru copii pentru un britanic pe care l-a cunoscut în Second Life. După ce şi-a luat zborul din Pennsylvania în Londra pentru a începe o viaţă nouă, a fost dezamăgită de corespondentul real al şarmantului şi musculosului avatar de care se înamorase, astfel că ulterior s-a întors pentru a-şi reclădi căsnicia.

Nu sunt cazuri singulare, iar numărul lor se va înmulţi în viitor, odată cu dezvoltarea unor noi tehnologii, crede Alderman. El consideră că genul de costum cu senzori pe care îl foloseşte în prezent pentru crearea de personaje virtuale, care transformă mişcările corpului în mişcări digitale, va putea fi folosit în timp real cu ajutorul conexiunilor la Internet mult mai rapide. Dacă i se vor adăuga sisteme de contractare a muşchilor cu ajutorul impulsurilor electrice, gesturile digitale ale partenerilor virtuali vor fi transformate instantaneu în atingeri cât se poate de reale, iar astfel persoane aflate la kilometri distanţă vor putea întreţine relaţii sexuale autentice din punct de vedere senzorial."

http://www.cotidianul.ro/ultima_moda_in_materie_de_sex_partenerii_sunt_inselati_in_second_life-57207.html
bright - de GloriaVictis la: 23/07/2009 09:22:33
(la: Succese & succesuri)
:)
cu alte cuvinte, antreprenorul?
hmmm... femeia care plateste cipandei e de succes?
#466119 (raspuns la: #466116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Daniel Racovitan la: 23/07/2009 11:53:15
(la: Succese & succesuri)
"afirmatia mea are urmatoarea implicatie: daca iti permiti nu mai ai sef, inseamna ca poti sa faci ce vrei si evident ca vei vrea sa faci ceea ce iti place."

afirmatiile gen "sunt antreprenor si imi sunt propriul sef" sunt inexacte: chiar si daca ai firma ta, sefii tai sunt clientii
#466176 (raspuns la: #466158) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tocmai voiam sa postez un subiect... si m-am razgandit - de petretuteavsnietzsche la: 04/09/2009 22:36:23
(la: cromozom 22)
Sorin Olaru 2 si Leonard ancuta 2

http://www.ciutacu.ro/despre-ciutacu/

"Despre

Da, mi-am facut site; si blog. De ce? Habar n-am exact. Poate fiindca Andrei Crivat si finu’ Dragos mi-au bagat in cap ca vedeta lu’ Peste prajit trebuie sa aiba musai domeniu de Net si blog, poate pentru ca asa e trendy, poate ca…dracu’ stie.
Sunt Victor si nu sunt alcoolic; workaholic, insa, da. Dimineata prestez pentru mogulu’ Felix (Jurnalul National), iar seara, surpriza, tot pentru oligarhul cu pricina (Antena 2).



Sunt extraordinar de destept si ingrozitor de arogant. Am si motive: dincolo de faptul ca, indiferent de ce ma apuc, sunt cel mai bun, daca ma uit in spate nu vad altceva decat un mare hau.

Da, a scrie la mine pe blog e un privilegiu. Daca vreau, las mesajele injurioase la adresa mea, daca nu, nu. Asa e, sunt discretionar, chiar dictator. Da’ sunt pe banii mei, fiindca - stimati anonimi ai Net-ului - aceasta este o proprietate privata. Proprietatea lu’ Ciutacu, daca tineti la rigoare…

Inainte sa-mi scrieti voi, va anunt eu: in prodigioasa mea cariera, mi s-a intamplat ca, de doua ori in viata, sa consiliez niste ministri: trei ani pe Musetescu (la APAPS), doua luni pe Seres (la MEC). I-am fost sef faimosului “tradator” Dorin Mucea, nu l-am vazut in minister si nici la cafenele pe “spionul” Stamen Stancev si n-am furat niciodata nimic (spre instabilitatea financiara si, totodata, linistea familiei mele). M-au cautat “baietii” de le-a iesit pe nas (’geaba, fraierilor!), azi imi asculta telefoanele (cu fix acelasi rezultat).Spaga nu iau (hainele scumpe mi le cumpar de regula din leafa buna), dupa alte femei nu umblu (mi-ajunge a mea), asa ca atat securistii de tip nou, cat si paratii de paparazzi de Dambovita isi pierd vremea cu mine. Nici macar nu mai am de gand sa ma intorc in sistemul de stat, pe nici o functie; doar daca nu mi-o lua Dumnezeu mintile. Sunt angajatul particular perfect, n-am nici o valenta de antreprenor, nu vreau decat sa fiu lasat in pace sa ma bucur de meseria si de familia mea. Am o nevasta extraordinara si un copil minunat, pentru care merita sa fac orice sacrificiu; si fac destule.

Pe cale de consecinta, va invit sa postati; sau nu, daca n-aveti chef. Puteti doar sa va adapati la izvorul nesecat al intelepciunii mele.
Victor"

#478607 (raspuns la: #478605) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...