comentarii

aproape tu


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
buna intrebare - de nasi la: 17/10/2004 07:49:23
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
ca daca ar fi sa platesc impozitul "iliescu", pai nici sa-mi fie dor de nu mai pot. tot mai bine prin tari mai calde. de bine de rau, aici daca te platesc cu $12/ora, dupa de isi ia statul partea lui, mai ramii cu aproape 10. cui ii mai arde sa aduca milionul in romania?
#25331 (raspuns la: #25267) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sentimente - de (anonim) la: 18/10/2004 10:09:45
(la: sentimente!)
de ce vorbim la general si de ce bateti campii cu jucarii sau alte cele .
Sau se pare ca si acestea sant sentimente pana la urma .Stau doar in cumpana ce fel de sentimente pt ca la un moment dat pare a fi o joaca de indragostiti sau de rivali ,sau ...
Ar fi fost mai interesant cu atat mai mult cu cat nu ne cunoastem intre noi sa povestim chiar o intamplare care a generat un sentiment .Atunci ar parea mai umana toata conversatia aceasta generala si tachinatorie .Cati ani ziceti ca aveti ca tot vorbim .?
De curand sotul meu avea ceva iesiri in interes sau mai bine zis in contextul serviciului Acolo erau colegii si colegele lui dar evident ca toti sau aproape erau tineri de varsta lui adica fara obligatii nu mai spun copii si cu care el se distra de minune .Nici o problema pana aici decat ca aceata se si repeta fara remuscari din partea lui .E mult prea mult de spus vis a vis de cuvantul gelozie si asta nu se refera doar la o persoana ci chiar la o situatie in sine .Simteam ca mi se scurge toata vlaga din mine ca sant secatuita .Dar eu sant o femeie grozava care nu face scandal care se baga cu capul in nisip ,care citeste diverse carti s-o educe pe ea nu sa-i dea lui la cap .Propozitii de genul ca ,daca -il iubesti cu adevarat te bucuri pt bucuria lui cred ca sant scornite de barbati fara inima care-si asigura o usita de scapare .Cert este ca acum cand nu mai iese atat de mult ma intreb daca a fost benefica pt mine trairea acestor sentimente desi as cauta un cuvant mai puternic pt ce am simtit ?
Zic eu da dar fereasca Dumnezeu sa le am din nou .
Astept replica voastra
Si fara ironii caci ""cine nu cunoaste ....sa stea la o parte""
david lodge - de (anonim) la: 18/10/2004 10:34:33
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Chiar am citit cu atentie ce se citeste si am tresarit pt ca e si unul din preferatii mei ca si aproape tot ce mai citesti

Si mi-am dat seama ca nu e nevoie sa tot ne rotim in jur pt a ne gasi noi prieteni .E suficient sa intri pe o adresa potrivita si sa te simti in inima PRIETEN cu cineva care a citit Micul print de ex .
Si mai cred ca intalnim cartile pe care santem pregatiti sa le primim in inima si asa este si cu intamplarile din viata noastracare ne spun mereu ceva .
#25405 (raspuns la: #19506) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografie subacvatica ! - de Dinu Lazar la: 19/10/2004 09:30:09
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Spuneti parerea despre fotografia subacvatica."

Am avut norocul, acum mult timp, sa pot sa stau in Maroc, pe coasta mediteraneana, aproape o jumatate de an, si sa am la dispozitie oricite butelii de aer doream si un costum de scafandru si cele necesare ca sa fac oricite scufundari; eram in acel timp operator la Buftea si faceam filmari subacvatice la un film romanesc in regia lui Mircea Dragan, "Bratele Afroditei", care avea multe filmari subacvatice.
De filmat, filmam cu un aparat Aqvaflex, care cintarea cu cele doua reflectoare atasate, binisor peste suta de Kg; de fotografiat, aveam un Nikonos 3 cu un obiectiv de 35mm si o carcasa etansa pentru Rollei 6x6, Rolleimarine - o bijuterie din titan si aluminiu.
Acum, problema este ca totul sub apa ti se pare extraordinar, senzational, esti tentat sa fotografiezi orice, oricum, senzatiile sunt atit de uluitoare si grozave, ca esti tentat sa crezi ca ce simti grozav se va transmite si pozelor pe care le faci.
Fals.
Dupa filmari, am constatat ca imaginile fotografiate pe care le credeam senzationale sunt de o platitudine infinita, ca in afara ca sunt facute sub apa nu au nimic, ca estetic sunt o catastrofa, ca lumina e prea plata, si tot asa.
Oricum, eu din citeva mii de fotografii subacvatice si facute in pesteri pe vremea cind mai mergeam cu domnul Cristi Lascu nu am nici o imagine de care sa zic ca sunt mindru
Este foarte greu de facut imagini sub apa - nu trebuie sa fii numai fortos, sa ai echipament si bani ca sa te scufunzi; mai trebuie si putina cunoastere asa, mai amanuntita, a tehnicii si esteticii fotografice si a fotografiei submarine, care e o chestie aparte.
Ar fi o discutie interesanta aceasta tema - fotografia speologica si subacvatica.
Cred ca exista niste retete de succes, sub nivelul 0, asa cum exista afara fotografia de pisicute, moshnegi simpatici, calugari ingindurati si dame lascive pe fotoliu; anume, fotografia de siluete contre jour, pesti interesanti, lumini razante pe stalacmite.
Bun, si in afara de asta???
Lasind la o parte dificultatea realizarii acelor imagini, pe care nu o contrazice nimeni, cred ca fotografia subacvatica, ca si fotografia de alpinism sau de ciclism sau de parasutism, necesita o abordare totala (tehnica si estetica) si care sa tina seama de trendul estetic al zilei in domeniu; o surfare a unor situri din domeniu ne va da o imagine de ansamblu, dar oricum exista numai citeva imagini dintr-o suta care sunt cu adevarat bune, si la ei; deci scubadriver e o chestie grozava, bine ca exista, si poate vom vedea si imagini senzationale cindva, poate chiar facute in poluatele ape romanesti, unde este foarte foarte greu de gasit o minima vizibilitate sub apa - cu exceptia pesterilor si lacurilor de munte, lacuri unde insa nu cred ca se poate face o poza interesanta ( estetic).
Fotografia sub apa cere multi bani. Cu cit se poate vinde aici la noi un reportaj subacvatic, chiar la o revista de prestigiu? Cu atit cit sa amortizezi citeva bule de aer...
#25517 (raspuns la: #25467) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prietenia si interesele comune - de (anonim) la: 19/10/2004 14:41:11
(la: Prietenia si prietenii)
eu cred ca si interesele comune pot sta la baza unei prietenii sincere si de durata.Desigur, ar trebui, in acest caz,sa dam notiunii de "interes"un inteles mai cuprinzator,incluzand aici preocupari comune,pasiuni comune si nu doar urmarirea unui scop bine definit ,eventual cu caracter pecuniar...

mi s-a parut ca deslusesc o umbra de regret in afirmatia ta ca oamenii se schimba o data cu trecerea timpului . dar e ceva atat de in firea lucrurilor ca acest fapt sa se petreaca...! fiinta omului este intr-un perpetuu proces de transformare biologoca si spirituala. fara indoiala ca acest proces este cu dublu sens:spre mai bine sau spre mai rau. sa ne bucuram insa ori de cate ori vedem in celalalt o "primenire" chiar daca ea contravine unei tendinte,aproape la toti raspandita, de inertie atunci cand vine vorba de a accepta noul din celalalt. iar pentru cei care s-au schimbat in rau {asta,desigur,masurand cu propriul "barometru" moral :) },sa nu ne pierdem speranta;poate acest pas indarat le-a fost dat sa-l faca doar pentru a-si lua avant mai puternic atunci cand se vor decide sa mearga inainte.

prieteniile din liceu si facultate....Daca acele relatii isi merita acest nume,ele vor putea oricand fi reinnodate.Dar ce spun "reinnodate"?Ca si cum s-ar fi rupt...Distanta ca si noul anturaj sau noile preocupari ale prietenilor fac deseori sa "lancezeasca" o astfel de relatie. dar prin aceasta ea nu "moare" .nu rareori mi-am regasit cu bucurie prietenii din liceu si ne-am impartasit din cele ce ni s-au intamplat ori ne-am reamintit din cele ce au fost candva. totul depinde de disponibilitatea noastra sufleteasca.Si stii ceva? Aceasta este infinita...Doar sa dorim noi sa rasucim "rozeta" sufletului nostru ,sa nu fim avari ,sa nu precupetim a oferi ceva ce ne-a fost daruit si care este inepuizabil.

souris
#25542 (raspuns la: #24839) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mesajul anonim - de Mary la: 19/10/2004 15:35:24
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Departe de mine gindul de a supara pe cineva, dar trebuie sa marturisesc ca sint de acord cu cite ceva din mesajul Anonimului....
Si hai sa nu reactionam socati numai pentru ca cineva spune adevarul lui propriu, pe care dumnealui il cunoaste, si nu este singurul care cunoaste din pacate si exemple mai putin fericite.... Si cred ca trebuie sa fim in stare sa discutam despre ele, ca doar traim toti in democratie si nu inchizitie sa ne fie frica sa vorbim despre si oi negre ale biserici. Ca nici biserica (in general) cum stim nu este ferita de ele. De ce, deci, sa asumam ca biserica ortodoxa este ?

Cunosc si eu de multi ani un preot din Romania care a inceput sa construiasca o biserica imediat dupa Revolutie (?) pe care nu a
terminat-o inca, din lipsa de bani.......In tot acest timp insa, si-a construit o casa cu etaj, cel putin 200 m patrati, si-a cumparat teren la munte si isi construieste acolo a doua casa in care sa se retraga la batrinete.... Ca biserica o lasa mostenire fiului pe care l-a facut tot preot. ...L-am revazut de curind, arata innasprit, ii lipseste o anume blindete si integritate din tinuta si chip care acum citiva ani il caracteriza si innobila ....Ma intreb, de unde atitia bani sa isi mai tina si cei citiva copii prin facultati??

Cu sinceritate marturisesc ca eu personal nu prea am fost ajutata de biserica ortodoxa sa gasesc spiritualitea pe care toti o cautam, mai devreme sau mai tirziu care asa cum o vad eu nu este altceva decit dorinta de a-l cunoaste si fi aproape de Dumnezeu. Pentru mine este prea aspra si rigida. Mi-a lipsit de fiecare data un mesaj din predica preotilor ortodoxi pe care i-am auzit eu, de cite ori am avut prilejul (recent) sa particip, duminica...sau de Sarbatori.
Nu mai sintem romanii inapoiati de acum citeva sute de ani, si nu sintem toti taranii mai putin educati sau inaintati in virsta, si totusi serviciul religios ortodox pe care il cunosc eu, parca se adreseaza numai acestei categorii de oameni !!! Nu vreau sa o numesc depasita, invechita, biserica ortodoxa, dar...pretentiile spirituale ale romanilor s-au mai modificat in ultima suta de ani si mi-as dori ca si iesind dintr-o biserica ortodoxa sa simt ca am invatat ceva, ca sint mai buna, sa ies de acolo, in suflet cu ecoul cuvintelor preotului.
Predicile sa fie facute pe intelesul oamenilor, sa cuprinda invataminte, sfaturi, sa redea oamenilor disperati incredere in Dumnezeu, sa le insufle oamenilor optimism, speranta, invataturile din Biblie sa fie nu numai citite uscat si sec, dar explicate si exemplificate cu experiente de viata normala de zi cu zi.
Dumnezeu insa sta peste toate religiile si nici nu este una anume , deci spiritualitatea este aceea pe care ma voi bucura sa o gasesc. In orice biserica crestina.

parerea mea - de mithril la: 19/10/2004 18:06:39
(la: dragostea la distanta este posibila?)
O astfel de relatie este foarte greu de intetinut, daca nu chiar imposibil.
De ce? Pentru ca va interveni mereu gelozia (care in majoritatea relatiilor de acest gen sunt bine intemeiate nu doar presupuneri false) din partea unuia sau a amandurora, parca si aud replici de genul "ai fost la discoteca X cu prietenii Y si Z si ati agatat fete, m-ai inselat, o stiu, o simt etc." sau "sunt sigur ca s-au dat baietii la tine si tu le-ai dat nas si ai flirtat cu ei si te-ai combinat cu ala bla bla bla"... ma rog replicile astea depind de la caz la caz, eu am citat din ce am auzit / zis.
Sunt rare cazurile in care ambii parteneri sau macar unul are incredere oarba in celalalt, in general mereu exista o indoiala / banuiala si asta incet-incet sufoca o relatie daca i se permite. Eu personal am patit asa si sincer am iubit-o mult si inca o iubesc dar ar fi fost altfel daca eram mai aproape unul de celalalt.
Nu se poate pretinde cuiva sa fie fidel la 10000km distanta, orice om are si el nevoile lui cum ar fi afectiunea si erotismul, si daca se poate trece peste asta si se "permite" intalnirea cu alte persoane pentru a-si "satisface nevoile" atata timp cat cei doi sunt departe unul de celalalt atunci ca va fi posibila relatia la distanta dar dupa parerea mea o sa fie orice numai dragoste nu... cam paradoxal nu?
Daca este cineva care crede ca nu am dreptate atunci il invit sa ma contrazica, si nu ma refer la o contrazicere de genul: "nu ai dreptate, se poate iubi si la ditanta -punct-" .
POWER TO THE PEOPLE!!!
Filmul american, in general - de gabriel.serbescu la: 19/10/2004 18:45:42
(la: Filmele americane/vs/ filmele europene)
Filmul american, in general, e parc de divertisment. Eroul comun american este un personaj mediocru, pentru a putea permite si celui mai mediocru spectator o identificare cu el. (Ideea asta e comuna oricarui critic de film decent).
Dupa o ora de actiuni la limita, de situatii imposibile, inedite, extreme, cand parca personaj-ul/ele nu mai pot evita distrugerea morala sau fizica, absolut previzibil se gaseste o sulutie... ¨S-avem perdon¨.
Filmul non-american insa nu recurge la aceleasi tertipuri de vanzari. Nu are in spate producatori specializati in marketing si in general, nu urmareste un gust al pietei. Prin aceasta se fereste de stereotipie, si mai mult nu anuleaza creativitatea. Expune situatii si te obliga sa gandesti. Pentru unii exercitiul asta e obositor, pentru altii nu.
Dintre filmele non-americane enumarate aici lipsesc cateva spaniole, altele irlandeze, sa nu-i uitam pe nordici cu viziunile lor inghetate, aproape abstracte despre lume, si ¨Occident¨ si ¨Filantropica¨.
E regretabila perioada americana Coppola, Kubrick sau Scorsese, insa de la American Beauty nu am mai intalnit film mediat masiv, si care sa ne prezinte oameni din carne si oase, cu pasiuni si deziluzii comune, cu sperante sau contexte atat de diferite.
Filmul european in special este plural, cel american nu pierde o ocazia de a flendura stindardul national. Ori atunci arta asta nu mai e universala, nu mai e umanista, ci e propaganda unui stil de viata, a unui cliseu existential, a unei forme de a fi rezumate si finite.
Eu nu ma prind de la inceput - de gabriel.serbescu la: 19/10/2004 19:29:52
(la: Exista oameni cu adevarat prosti?)
Eu nu ma prind de la inceput ca cineva e de fapt un prost.
Vezi, practic prin asta sunt si eu unul: sunt prost crezand ca altul e destept, poleit, ¨mama ce tare e!...¨
Se zice ca singura constanta umana e prostia, inteligenta din pacate nu atat. Porneste cumva de la faptul ca un prost nu poate comite o prostie, ci actioneaza natural, pe cand un om destept, da.
Insa cred ca exageram cu totii. Nu exista oameni buni cun nici rai, ci aproape buni si aproape rai. Nu retin autotrul frazei. In sa cred ca se poate aplica si topicului tau.

eu cred ca este posibil - de anisia la: 19/10/2004 21:17:16
(la: dragostea la distanta este posibila?)
pentru o scurta perioada de timp. dar pe urma cineva tot se plictiseste si isi gaseste pe altcineva mai aproape.

*****************************
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi!
marea iubire - de camyb1981 la: 20/10/2004 12:54:26
(la: Marea Iubire / Marele Esec?)
Eu m-am intilnit cu iubitul meu, ma rog, fostul, timp de aproape doi ani, dar distanta era de vreo 1.200km...

Si eu am avut incredere in inima mea care mi-a spus ca pe el il cautam, nu mi se mai intimplase niciodata sa-mi doresc sa ma trezesc linga el, sa ies in oras sau sa merg la cumparaturi cu el, sa fie tatal copiilor mei, si toate astea cu o singura persoana:)

Nu-l invinuiesc pe el, nu cred ca e vorba de vina, pur si simplu n-a fost sigur sau n-a fost destul de puternic, nu stiu ce sa cred.
#25663 (raspuns la: #24718) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Educatoarea - de SB_one la: 20/10/2004 19:29:34
(la: Femeia)
----- -> Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte
> > > cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut
> > > ajutor educatoarei. Cu tot trasul si impinsul,
> > > cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a
> > > reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut
> > > broboane de transpiratie pe frunte.
> > > De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul
> > > i-a zis: "Doamna, dar sunt puse invers..."
> > > Intr-adevar, erau pe picior gresit...
> > >
> > > Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele
> > > decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze
> > > calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot
> > > cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum
> > > trebuia. Insa atunci baietelul a zis: "Cizmulitele
> > > astea nu sunt ale mele!!"
> > >
> > > In loc sa strige la el:"De ce nu mi-ai spus??",
> > > educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a
> > > chinuit sa il descalte. Cand s-a terminat chinul
> > > descaltatului, baietelul i-a spus: "Sunt cizmulitele
> > > fratelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea
> > > azi."
> > >
> > > Acum ea nu mai stia ce sa faca...Sa planga sau sa
> > > rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare
> > > pentru a se lupta din nou cu cizmulitele. Cand, in
> > > sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara
> > > la joaca, l-a intrebat: "Si acum, unde iti sunt
> > > manusile?Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti
> > > pleca afara!"
> > >
> > > Raspunsul?
> > > "Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pierd..."
___________________________________________
#25703 (raspuns la: #25559) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fotografie subacvatica - de Dinu Lazar la: 20/10/2004 19:43:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"vei vedea citeva fotografii submarine, rivnite de diverse reviste din Romania. Din pacate nu vor sa si plateasca pentru ele. Din aceasta cauza le-au si publicat fara acordul autorului"

Ar fi aici mai multe probleme.

Sa ne inchipuim ca suntem martieni si traim pe Marte; unii merg pe Terra si fac niste poze banale cu vaci, trandafiri, pastai, mushte; lucruri care nu traiesc pe marte; si le spun celorlalti: uite ce poze grozave am facut, sunt cu stranii lucruri, care fac muu muu si au patru picioare si pe o parte maninca o chestie verde deschis si pe alte parti genereaza ceva moale si cald si ceva alb si lichid.
Banalele poze cu vaci pot parea unora veniti cu pluta de pe alte galaxii chestii grozave si nemaipomenite.
Cam asa e si cu fotografia subacvatica.
Totul parind straniu si misterios, culorile si ambientul fiind atit de diferit, aproape orice bou, fara sa vizeze sau sa isi puna probleme de estetica sau de stiinta a iluminarii, poate face poze care sa para senzationale pentru multimea purtatoare de nadragi galbeni, care nu se scufunda niciodata.
Fotografii senzationale subacvatice trebuie sa aiba si altceva decit un peshtoi, o caracatitza, o raza de soare privita invers, sau un fundal bleu de sa ne cada plombele.
Deci lumea ihtiofaga e grozava, scufundarile sunt minunate, senzatia de imponderabilitate e uluitoare, dar fotografia subacvatica la noi mai are sute de ani pina sa ajunga la un nivel acceptabil.
Numai pentru ca e facuta sub apa, o fotografie nu capata nici o valenta estetica speciala. Cine nu stie compozitie sa faca niste imagini uluitoare deasupra marii, nu va face niciodata nici imagini memorabile sub apa; dovada stau imaginile grozave subacvatice facute de domnul Bumbutz, a carui opera ne arata clar ca trebuie musai sa fii sclipitor deasupra ca sa ajungi sa te exprimi dedesupt... si cu el se termina posibilele exemple, alte fotografii subacvatice grozave facute de un roman eu nu am vazut.
Cu revistele... nu prea cred eu ca au publicat imagini care nu li s-au dat...ar fi interesante citeva amanunte, cine, cind, ce, cum.
Asa se fac averile la noi.
Stiu redactori sefi si patroni in presa romana, milionari in dolari; averea lor s-a facut si prin neplata materialelor, dar au si fotografii romani marea vina a lor, anume incapacitatea de a se uni si a crea o bresla, un sindicat sau o uniune cu atributii clare si precise, cu tarife la zi sau la spatiu publicat, asa cum e oriunde in lume.
Pina una alta, marea masa a fotografilor romani de presa sau editoriali este formata din niste angajati prost sau mizerabil platiti, preocupati mai degraba de ciubucul zilnic decit de cultura, meserie sau comunicare.
Nu sunt capabili nici macar sa aiba un forum sau o lista de discutii, ca si fotografii comerciali de la noi, de altfel - cel putin eu nu stiu de asa ceva.
Existenta fotografilor este sigura atita timp cit preturile cerute de ei sunt foarte mici, caci nu tin cont de cost of doing business; cind insa editorii vor avea nevoie de calitate mai mult decit de preturi de bataie de joc, lucrurile se vor complica, fotografi straini buni se vor muta la Bucuresti si acestia vor avea mare succes.
Atunci vor gasi si fotografii romani capacitatea de comunicare intre ei, dar va fi probabil prea tirziu.
#25708 (raspuns la: #25668) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
rossu' **** - de Belle la: 20/10/2004 20:03:07
(la: Trancaneala Aristocrata)
pai asa am facut, nu stiu de ce m-a redirectionat pe luna cu liftu' (ca sa ma exprim civilizat).... stai sa vad cu ce se mananca

da-i un store locator pe homegoods si vezi daca ai vreunul pe-aproape, daca nu scrie-le sa deschida unul si la voi ca te lasi de toate celelalte magazine ;)
#25711 (raspuns la: #25710) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre suflet pentru Souris - de ueit la: 20/10/2004 20:04:49
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Souris,

Intzeleg ce simti pentru ca si eu am trecut prin asta. Am fost deprimat o buna bucata de vreme, dar nu am abandonat calea ratziunii si acum privesc lumea mult mai optimist.

Biserica ne invatza ca trupul nostru e pacatos, este un balast al sufletului. Viatza pamanteasca este lipsita de valoare intrinseca. Este un teatru, o comedie absurda in care oamenii trebuie sa treaca prin tot felul de incercari la care Dumnezeu, sau diavolul cu acceptul tacit al Lui, ii supune. In final cei mai multzi vor ajunge in iad, catziva vor merge in rai de unde se vor desfata la auzul strigatelor celor damnatzi (care pot fi fratzi, parintzi, copii). Regulile pe care trebuie sa le respectzi sunt aproape imposibil de urmat (cei mai multzi creshtini au o intzelegere proprie a creshtinismului, putzin asemanatoare cu doctrina lui Iisus ilustrata in Biblie). Sa nu agonisesti pentru ziua de maine, este de preferat sa nu atingi femeia, sunt exemple de conduita care te vor mantui. Eu unul, nu imi pot inchipui cum unii oameni se pot bucura veshnic in timp ce chiar si un singur om, pentru un pacat finit, este torturat pentru eternitate. Sute de ani, religia a considerat dorintza omului de a cunoashte un pacat. Printre primele masuri luate de creshtinii proaspat ajunsi la putere au fost inchiderea universitatilor, distrugerea cartilor necreshtine. Acum nu o mai poate face, in schimb le spune oamenilor ce searbada e viatza in afara ei.

Nu trebuie sa ne dispretzuim trupul. Faptul ca oamenii, dupa secole de munca incep sa intrevada modul de functionare al creierului trebuie sa ne umple de mandrie, nu de deznadejde. Nu vad de ce intzelegerea modului in care functionam trebuie sa ne mahneasca. Observatzia cu vinul este extraordinara. Nu trebuie sa fii neurolog ca sa vezi legatura indisolubila dintre constiintza si materie.

Acceptarea realitatii ca suntem ceea ce suntem presupune curaj, dar aduce si sperantza. Putzina lume shtie, dar deja mecanismul imbatranirii este cunoscut. Sunt animale care nu imbatranesc, anumite specii de broashte tzestoase de pilda. Inca nu se stie durata lor de viatza, dar depasheshte 100 de ani. Aceasta solutzie poate fi aplicata, cel putzin teoretic, shi la oameni. O cunoashtere detaliata a creierului poate oferi solutzii de pastrare a informatziilor din el, prin urmare a conshtiintzei. Iata ca, solutzii pentru o prelungire indefinita a vietzii asteapta sa fie descoperite. Cat timp insa oamenii vor prefera amagirea paradisului demersului stiintzific progresul va fi dureros de lent.

"a spune ca sufletul este o emanatie a creierului mi se pare ca e totuna cu a spune ca Dumnezeu este o creatie a mintii omenesti si nu invers."

Asha este. Citeshte Biblia cu atentzie. Vei vedea ce mult seamana Dumnezeu (Yahveh) cu evreii nomazi shi primitivi. Creatorul universului, cu miliardele de galaxii shi sisteme planetare, are o obsesie bolnavicioasa pentru modul detaliat in care nomazii costruiesc cortul. (Ieshirea, cap. 36). Narile lui se bucura la mirosul carnii arse de oaie. Este profund interesat de expansiunea teritoriala (de altfel nesemnificativa in plan global) a poporului sau shi ordona uciderea cu sadism a milioane de oameni, spintecarea femeilor insarcinate, pentru atingerea acestui scop. Se vorbeshte mult despre cele zece porunci. Vei vedea ca ele nu coincid cu cele pe care le cunoshti:

" Iar intaiul nascut al asinei sa-l rascumperi cu un miel, iar de nu-l vei rascumpara, sa-i frangi gatul. Toti intaii nascuti din fiii tai sa-i rascumperi si nimeni sa nu se infatiseze inaintea Mea cu mana goala"

"Sa nu fierbi iedul in laptele mamei sale". etc.
Vezi Ieshirea, cap. 34; online: www.alcor.com.au/ro_church/biblia_sfanta_scriptura/iesire.asp

Sa fie acesta oare creatorul universului, sau o creatzie a poporului evreu?

Numai bine!
#25712 (raspuns la: #25672) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
no chance - de Belle la: 20/10/2004 20:06:24
(la: Trancaneala Aristocrata)
cel mai aproape ar fi in new jersey sau pennsylvania, asta inseamna cateva ore de condus... no way, besides cele doua state sunt total insipide si n-am nici un alt motiv s-ajung pe-acolo ca sa zic ca trec si pe la magazin....
#25713 (raspuns la: #25711) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si daca ramuri bat in geam.... - de cosmacpan la: 20/10/2004 22:56:34
(la: Feng shui-traditie,arta,cultura,snobism sau o noua "afacere"?)
vei spune ca e ploaie...
feng-shui-ul este o filozofie de viata pe care daca ai rabdare o s-o regasesti si in regulile de aur ale taranului roman din apuseni sau bucovina sau de oriunde. caci nimic nu este nou sub soare si de acum cinci mi de ani nimeni nui a mai inventat roata. bucura-te ca ai descoperit un teritoriu vast in care mintea poate alerga dezlegata cautand raspunsuri. bucura-te ca ai simtit atingerea mileniilor de istorie inchise in cele cateva reguli. si crede-ma ca orisiune ti-ai face casa (in sudul spaniei sau al frantei, in romania sau in china, in india sau stepa ruseasca vei gasi si acolo treguli aproape uitate despre cumsa-ti fie randuita casa unde sa ai ferestrele, de ce trebuia sa nu ai nici o apa statatoare pe langa usa sau poarta casei, ce rost are pisi8ca si cainele in stabilirea noduriloe energetice,care este rostul culorilor si a sunetelor, care sunt benefice si care sunt malefice, ce pomi poti si trebuie sa ai.
daca merita sa ai un ciobanesc bucovinean sau un mioritic pur sange (rase omologate). dar cate nu poti afla numai uitandu-te in adancul sufletului tai pantru ca numai inauntru vei gasi adevaratele raspunsuri. iar tot ce este scris in lumea asta este scris de maini care se supun mintilor si sufletelor celor ce le-au scris.
la buna auzire.
una si cu una fac 2! - de nasi la: 21/10/2004 05:46:53
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
cu doctori am avut si eu de-a face ca tot omul. mai o gripa, mai un pirtz cu junghiuri... nimica grav. dar de 2 ori am fost internata in spital (in romania).

prima data imi aduc aminte extrem de vag - nu aveam nici macar 5 ani. cazusesm de pe pod de la aproape 20 de metri. noroc n-am avut de oase rupte. de fapt de nimica (noroc chior, cazusem pe "moale" pe nisip), doar ce eram in stare de soc, verde toata dupa cite mi-au povestit parintii. da cica medicul vroia sa ma opereze, sa-mi scoata splina. n-a fost chip ca a sarit mama val-virtej sa-l ia de guler (asistenta medicala la urgenta) care isi pusese-n cap ca ea stie ea mai bine decit expertu' cu atit mai mult cu cit era vorba de odrasla ei cea pretioasa - si cine-i nebun sa se puna cu leoaica cind isi apara puiu? si pin' la urma, rideti voi rideti, da femeia a avut dreptate, ca dupa citeva zile cind mi-a trecut sperietura m-am ridicat singurica din pat.

a doua oara - apendicita la 25 de ani. apoi medic nu sunt, dar crescind mai mult prin spital (dupa scoala - fugutza la muma la serviciu sa ma joc cu seringile) am destule cunostinte sa-mi dau seama ca ceva nu e in regula (si uneori si ce anume) si trebe sa merg la doctor. si cum m-a apucat madam apendicita de-un picior am stiut. m-am dus frumos la nenea doctoru' sa-i spun si sa mi-o scoata. da zice el cica-s sanatoasa (asta dupa ce a citit el rezultatul leucogramei si-a vazut ca era de 2 ori peste limita). sa ma duc acasa si sa-mi vad de treaba. in fine o fi avind dreptate, am zis eu, ca in fond el daca are halatul alb o sti el ce spune, nu? si dupa 2 zile hop cu salvarea in viteza, la spital, direct pe masa de operatie. ca un facut, acelasi personaj cu halat era de garda. cind m-a vazut ca nu puteam sa ma misc de durere zice..." ma' da pe asta chiar o doare, nu glumeste!". rezultatul - din reanimare am iesit abia dupa 5 zile de pompat antibiotice (abia dupa citeva luni au inceput sa dispara nodulii de pe vene in lungul antebretelor). pt o apendicita... cind e normal sa pleci acasa a doua zi dupa operatie...

deci cum ziceam, una si cu una fac 2! de 2 ori mi-a ars cu adevarat buza de un doctor si de 2 ori aia cu care am avut de-a face si-au dat cu firma-n cap.

pai zicem noi toti sa nu exageram, cu totii convenim la o adica sa nu judecam marea cu sarea, ca ideile preconcepute nu-s bune, ca daca n-ai vazut tu decit x asta nu inseamna ca y si z nu exista.... CORECT! mare dreptate a avut ala cu crucea in spinare care zicea ceva de "dat primul cu piatra"... da eu om de rind ce sa fac? imi formez si eu parerile in functie de ce am vazut cu ochii mei ca Toma Necredinciosul. cele bune pe care le-au vazut altii eu nu le-am vazut, doar aud de ele, si "din auzite"..... le pot da crezare, dar convingerile sunt mai greu de schimbat.

si mai apare cite un medic tinar si entuziast care-si pune-n cap sa schimbe convingerile, se loveste de acelasi zid. de multe ori renunta si-si ia lumea-n cap. pleaca din tara si caute sa se integreze intr-o societate care deja ii impartaseste convingerile. multi fac asta (din categoria acelor putini medici de care vorbesc) si putini dintre ei ramin sa se lupte cu morile de vint. daca-s asa de putini, normal ca nu-s usor de gasit. este de condamnat fenomenul in sine? nu, este doar regretabil...


America = bad, Europa = good - de alexbrie la: 21/10/2004 08:59:09
(la: Filmele americane/vs/ filmele europene)
America = bad, Europa = good
multe idei stereotipe am gasit printre comentarii; desigur, nu se putea altfel, post-ul in sine fiind aproape un flame-bait antiamerican.
Faptul ca vedem atat de des filme americane, ca cele cu eroi nemuritori si blondine sexi sunt cele ce ajung in cinematografele noastre datorita retelelor de distributie, nu este un argument in defavoarea Hollywoodului. Evident, acolo se produce "ce se vinde"; iar faptul ca restul tarilor cumpara pulp video reprezinta vina lor.
Si in Europa sunt destule productii "junk", dar ele sunt invizibile comparativ cu cele americane, pentru ca inferioare sau mai putine numeric.
Practic incercam sa comparam filme non-americane, pe care le vedem tocmai pentru ca sunt foarte bune (altfel nici macar nu s-ar fi distribuit), cu cele americane, care se distribuie en-gros, indiferent de calitate.
Cred eu ca filmele americane bune sunt mai multe si mai bune decat cele non-US. Raportate la numarul total de filme americane, sunt mai putine si deci mai putin vizibile. Uscaturi exista in toate padurile, la fel ca si copaci falnici; vizibile sunt insa in functie de dimensiunea padurii.
Hypatia, - de (anonim) la: 21/10/2004 09:07:50
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Nu stiu daca ceea ce am sa spun acum iti va fi pe plac, dar o spun cu toata sinceritatea:
- predarea religiei in scoli ar trebui sa se faca numai dca parintii si elevii doresc acest lucru. Nu trebuie obligativitate;
- biserica ortodoxa isi are rolul sau, dar marea majoritate a preotilor reprezinta un palc de nechemati, carora nu le-a placut munca, si au dorit castiguri facile. Am destule exemple, si cunosc personal cativa preoti carora le-ar sta bine prin alte zone: puscarii, bordeluri, sali de jocuri de noroc, etc.;
- Am citit cu ochisorii mei pe 18 dec. '89 in Romania Libera, (cred ca acolo) mesajul lui Teoctist adresat lui Ceausecu prin care isi arata sustinerea alaturi de partid, si infiera actiunea revolutionarilor de la Timisoara;
- Aproape toti burtosii fatarnici din fruntea bisericii ortodoxe se inghesuie sa-i linga pe actualii guvernanti, participand la tot felul de manifestatii, cu caracter mai mult sau mai putin religios;
- Din experienta iti spun ca toti preotii incerca sa te jupoaie indiferent ca ai nunta, botez, inmormantare, lucru care-mi provoaca sila;
- Cu ceva ani in urma, un preot venit cu boboteaza i-a lasat fostei sotii cartea de vizita, spunandu-i ca n-ar strica sa treaca pe la el. Norocul lui ca n-am fost pe acasa, ca-l mai recunosteau doar dupa ADN...

Cu astfel de exemple clare, eu nu vad apropierea de Dumnezeu decat printr-o legatura personala. Nu am nevoie de intermediari intre mine si EL.
Eu n-am ajuns un nenorocit, chiar daca n-am facut religie in scoala, iar copiii mei sunt cuminti si buni, (am baiatul student, iar fata se pregateste de facultate). Nu i-a obligat nimeni , (ca si pe mine de altfel, parintii mei), sa citeasca Biblia, sa se duca la biserica, sau sa se inchine.
Cred in Dumnezeu, dar nu in popi sau profesori de religie.

Cand am sa vad preotimea de la noi umbland desculta, traind in posturi si purtand haine din sac, va fi OK!




Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...