comentarii

arendt


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ce facem cand punem intrebarea? - de adriouko la: 08/04/2004 10:08:19
(la: Despre dorinta de a fi mai tineri.)

Ne folosim de tinerete si batranete in conversatie in mod ambiguu: deopotriva ca substantive si ca adjective. Numim si evaluam in acelasi timp, si asta e pe undeva incoerent. Dar indiferent daca e bine sau rau ca facem asa, asta ne invata ceva despre ceea ce deja credem despre varstele vietii. Spunem: "important este sa-ti pastrezi inima tanara" aparent pentru a justifica batranetea ca varsta, dar o facem reafirmand valoarea tineretii. Si asta e trist.

Dificultatea in a compara tineretea si batranetea pare a fi aceasta: ca fiinte vii, nu putem fi altfel, decat mai intai tineri si apoi batrani. (Exemplul fluturelui, a propos, este mai potrivit pentru ceea ce numim o transcendere a propriei conditii, si nu o evolutie; de-aia probabil este un exemplu foarte folosit de religii ca metafora a vietii de apoi.)

Nu vreau sa ma lungesc, decat sa spun ca daca ne-am intoarce in timp cu mintea de acum, nu am mai imbatrani la fel (ceea ce e paradoxal), si, cum ghicea Nietzsche (cred), poate nu am mai gasi nici originile aceleasi.

Este necesar deci sa fii tanar inainte de a fi batran. Mult mai important insa, tineretea nu este aceeasi pentru tineri si pentru batrani...

Cred ca tineretea o regretam din multe motive. O data, pentru ca puteam alege altfel. Cum spuneam, acest regret are un iz de paradox, pentru ca nu am fi gandit asta daca am fi ales intr-adevar altfel. O mai regretam, pentru, ca sa zic asa, elementul surpriza: simtim multe pentru prima oara, si fiecare descoperire e o promisiune, iar promisiunile sunt pline de optimism. Si mai este si trupul. Trupurile ne conditioneaza modul cum vedem lumea, si mai ales, atitudinea, pozitia noastra fata de lume (armonioasa sau rece etc.) Cred ca Hannah Arendt spunea intr-o carte despre o alta femeie, ca nimic nu poate inlocui acea inaltime de la care priveste o femeie frumoasa lumea, nici inteligenta si nici banii (si barbatii functioneaza la fel, desi tind sa cred ca trasatura trupeasca relevanta este forta fizica mai degraba decat frumusetea.)

Cu alte cuvinte, imbatranind pierdem un fel de a percepe lumea in imediat. Acest fel nu-l putem inlocui nici cu amintirea (ceea ce ar fi fetishist) nici cu inteligenta.

In apararea batranetii poate altadata. Atata doar ca exista feluri de a intelege lucrurile care depind de cat am trait si nu de inteligenta, si care nu pot fi decat mimate de catre tinerii inteligenti.

Atat. Paste Fericit tuturor!

Adrian

alex andra - de picky la: 26/11/2006 11:03:53
(la: DUPLICITATEA)
Adrian Fuchs :

Nu. Pe a doua scrie "L'Assomoire":P
:):)
Cand am citit Gervaise, habar n-aveam de Sein und Zeit. Nici nu stiam ca din banii de pe "carciuma" Zola si-a cumparat o casa la Medan. Nu stiam nici ca exista o "coliba" undeva langa Freiburg i. Br. Husserl murise de curand, dar cine era atunci pentru mine Husserl ? Nici ca-i banuiam existenta. Martin traia bine mersi si femeia Arendt exista. Eu eram un pici care citea ce vroia el si cu patima si pe ascuns. Malul Muresului si nazbatiile lasau locul usurel CARTII ! Mi-a placut enorm Zola pe vremea aia si-mi place mult si acum. De fapt naturalismul probabil. Atunci inca nu atinsesem multiplicitarismul lecturii. Era acum vreo 40 de ani si mai bine.

Buchetul de Schnapss din Schwartzwald ... cobarand pe Donau ... a ajuns atat de diluat la ...
#159697 (raspuns la: #159612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Muresh la: 11/06/2007 13:12:00
(la: Mai germani decit germanii.)
Fara a afecta masurile luate de guvernul roman in stabilirea limbii oficiale, cetatenii de limba materna neromana vor beneficia de facilitari echitabile in privinta folosirii limbii proprii, fie oral, fie scris, in fata instantelor judecatoresti. [...] Minoritatilor trebuie sa li se asigure o parte echitabila in obtinerea si folosirea tuturor sumelor din bugetul de stat, bugetele comunale sau alte bugete, care se utilizeaza in scopuri educative, religioase sau de binefacere.“ Romania trebuie „sa acorde autonomie locala, sub controlul statului roman, colectivitatilor secuiesti si sasesti din Transilvania in problemele religioase si de invatamint“ – cf. S?ndor T?th, op. cit., p. 158.
5. Constitutia din 1923 in dezbaterea contemporanilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 58.
6. Cf. William Totok, Rum?nisierung…, op. cit., p. 102-135.
7. Cf. studiului de referinta semnat de Mariana Hausleitner, Die Rum?nisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs Grossrum?niens 1918-1944 (Romanizarea Bucovinei. Impunerea pretentiei national-statale a Romaniei Mari 1918-1944), M?nchen, 2001.
8. Octavian Goga, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992, p. 245-246 (11927).
9. Klaus Popa (ed.), Die Rum?niendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur. Der politische Nachlass von Hans Otto Roth 1919-1951 (Germanii din Romania intre dictatura si democratie), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2003, p. 96-98.
10. Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 404-405.
11. Johann B?hm, Die Deutschen in Rum?nien und die Weimarer Republik. 1919-1933 (Germanii din Romania si Republica de la Weimar. 1919-1933), Ippesheim, 1993, p. 269-294 si p. 195 s.u.
12. Scrisoarea catre Sperber a fost publicata integral in HJS, Anul 5, Nr. 1/1993, p. 57-72. Scrisoarea catre Holztr?ger se afla in arhiva autorului si poate fi consultata pe Internets Dossier Heinrich Zillich – 1898-1988t: http://home.t-online.de/home/totok/halbjaA1.htm.
13. Pentru detalii, vezi Johann B?hm, Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rum?nien und das „Dritte Reich“. 1940-1944 (Nivelarea grupului etnic german din Romania si cel de-al III-lea Reich. 1940-1944), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main, 2003.
14. Cf. Johann B?hm, Dieter Braeg (ed.), D.Dr. Viktor Glondys, Tagebuch. Aufzeichnungen von 1933 bis 1949 (Jurnal. Insemnari 1933-1949), AGK-Verlag, Dinklage, 1997.
15. Zillich, Ein Siebenb?rger Opfer der Siegerjustiz (Un ardelean – victima a justitiei invingatorilor), in S?dostdeutsche Vierteljahresbl?tter, Folge 1/1981, p. 46 s.u.
16. Cf. documentele din arhiva Roth publicate in Popa, op. cit., p. 401 s.u. 17. Hannelore Baier, Arestarea politicianului sas Hans Otto Roth in 1952, in Anuarul Institutului de cercetari socio-umane Sibiu, III, Editura Academiei Romane, 1996.
18. Georg Weber/Renate Weber-Schlenther, Die Deportation von Siebenb?rger Sachsen in die Sowjetunion. 1945-1949 (Deportarea sasilor ardeleni in Uniunea Sovietica. 1945-1949), 3 vol., K?ln-Weimar-Wien, 1995.
19. Cf. William Marin, Kurze Geschichte der Banater Deutschen. Mit besonderer Ber?cksichtigung ihrer Beziehungen zur rum?nischen Bev?lkerung und ihrer Einstellung zur Vereinigung von 1918 (Scurta istorie a germanilor banateni), Editura Facla, Timisoara, 1980, p. 103 si p. 191.
20. Inainte de a muri, la inceputul anilor ’80, Schnellbach si-a descoperit vocatia de scriitor, redactind impreuna cu Ioan Iancu o carte propagandistica despre lupta impotriva gherilelor anticomuniste din munti, Noroi si stele, Facla, Timisoara, 1978.
21. Vezi in acest sens dezvaluirile lui Hans Wolfram Hockl, care s-a distantat critic de bagatelizarile si falsificarile istorice practicate de concetatenii sai implicati direct in politica national-socialista. Hans Wolfram Hockl, Offene Karten. Dokumente zur Geschichte der Deutschen in Rum?nien 1930-1980 (Cu cartile deschise. Documente privind istoria germanilor din Romania 1930-1980), Linz 1980; id., Deutscher als die Deutschen. Dokumente und Studien ?ber NS-Engagement und Widerstand rum?niendeutscher Volkspolitiker (Mai germani decit germanii. Documente si studii despre angajamentul nazist si despre rezistenta unor politicieni germani din Romania), Linz, 1987. Pentru opozitia catolica, vezi Franz Kr?uter, Erinnerungen aus meiner christlich-demokratischen Dienstzeit (Amintiri din perioada activitatii mele crestin-democrate), Freiburg, 1967.




#204996 (raspuns la: #204991) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce-i divină, comedia? - de picky la: 22/06/2007 10:47:52
(la: joculete)
Din cauză de Beatrice.

De ce Hannah Arendt şi nu Lenuţa dela Poplaca, Heideggerului?
#208946 (raspuns la: #208941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 07/01/2008 14:42:18
(la: S.O.S.)
1. Mai uşor cu franţuzeasca... Bălţi e-n Basarabia.
2. Ultima: Hannah Arendt - Condiţia umană.
Penultima: Sei Shonagon - Însemnări de căpătâi.
Suficient. Deja am vorbit prea mult.
3. Recomandări? Nu gratis!



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...