comentarii

armani vlahi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
vlahii aromani - de florin u la: 25/06/2004 11:11:07
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Vreau sa va spun ca am ramas surprins cand am fost in Macedonia greceasca si oamenii de acolo, cand auzeau ca sunt roman aratau spre ei si isi ziceau "vlach", "vlah" (n. roman). Si discutam; chiar daca nu intelegi tot, sa stiti ca se poate tine o "conversatie" romano-aromana. Mai vreau sa adaug ca am avut placerea sa aud la Discovery Civilisation dialectul histro-roman (croatia), seamana izbitor cu romana (inima=inima samd.) fapt ce ma face sa cred ca teoria dacica este veridica.
nicky ai dreptate - de makedon la: 17/01/2005 01:07:35
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
atunci multi machedoni au fost ucisi se auzise ca vroiau sa se rupa de greci prin reconstruirea statul macedonean(surse secrete)si multi greci si macedoneni au fost alungati din tara.cred ca cunosti ca noi suntem macedoneni(nu machedoni slavi asa cum se numeste fosta FYROM),intre noi ne spunem armani care provine :a-roman fiindca nu eram romani cand a intrat imperiul roman in macedonia ,the world "Armani". This world derives from the "Romanus lives" and it is related to the decree of Karakala (Edictum Antonianium), 212 A.D. According to this decree, the right of the Roman citizen was passed on to all the residents of the whole Roman province.grecii ne spun vlahoi The word Vlah according to recent research-originated from the German language whereby Latin speakers are called Wolhrolc and it derives from the words valon, valia, Wales etc.Besides the general name Vlahs (Armani), the Latin speakers of South Balkans are called with other names too, (Farsiarotes, Tsipani, Miglianiats=Moglenites, Grammoustiani, Mouzikiari or Tsimoureani, Sarmaniotes etc.) intelegi chestii politice pentru a spune istoriei ca ei au cucerit lumea si nu macedonia.asa cum a fost si romania inainte de unire asa era si grecia;macedonia,thesalia si altele care le cunosti nu este nevoie sa intru in amanunte.candva papanii a nostsi vorbeau greaca cu dialect,dar acum se vorbeste macedoromana,si nu ar trebuii sa punem cuvinte daco-romane in limba noastra asa cum ai spus.singuri machedoni care nu-si lasa traditiile sunt cei bijduveani din Testimelu jud Tulcea,cei din oras nu mai zic,le este rusine sa vorbeasca armaneasca ca de sunt de la oras si de sau romanizat,sincer sa-ti spun sa le fie rusine,dar pe de o parte nu sunt ei de vina,sunt de vina cei care habar nu au de unde provin si ce sunt,atsei cari angrapsescu istoria suntu armani sdzacu ca taha anostsi suntu diaclotsi ditu romania,atsilor va taiari sverca si arcari la catsai.Daca ai alte pareri nu ai decat sanni angrapsestsi adam1@internet.gr
#33568 (raspuns la: #27274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
este total gresit ceea ce spui - de makedon la: 17/01/2005 04:16:58
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Cum sa fie aromana,a-roman ce-ti spune cuvantul ca nu este roman,cum sa fie dialect romanesc a-roman sa auzit pentru prima oara in anul 212 dupa xristos
Edictum Antoninianum,Romanus cives,la provinciile romane, According to this decree, the right of the Roman citizen was passed on to all the residents of the whole Roman province.
au putina latina dar daca ati scriu cateva cuvinte sigur nu o sa mai intelegi in romana,si The word 'Vlah' according to recent research-originated from the German language whereby Latin speakers are called Wolhrolc and it derives from the words valon, valia, Wales etc.Besides the general name Vlahs (Armani), the Latin speakers of South Balkans are called with other names too, (Farsiarotes, Tsipani, Miglianiats=Moglenites, Grammoustiani, Mouzikiari or Tsimoureani, Sarmaniotes etc.)


pentru amanunte http://www.vlahoi.gr/
#33576 (raspuns la: #14277) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un gind bun si o rugaminte - de fedsal la: 02/04/2005 04:50:48
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Salut fratilor,

Am descoperit acum vreo citeva luni revista Bana Armaneasca si am ramas profund impresionat de propria-mi ignoranta. Am citit citeva dintre articolele din revista si pur si simplu m-am indrogostit de dialectul aroman (sau limba aromana) dar m-am si infiorat de lipsa mea de cultura.

Desi auzisem de aromani habar nu aveam cum arata sau suna graiul lor. Intre timp am inceput sa citesc articolele din revista susmentionata si chiar sa "traduc " unele cuvinte ce puteau fi usor deduse din context.

Am trecut apoi la muzica aromana; melodiile si cuvintele mi-au incintat inima. Cuvintele acelea vechi si neinfluentate de neologisme imi ung sufletul... si imi alina dorul de linistea, poate imaginara,a satelor de demult.

In sfirsit, am ajuns la cumpararea discului Tumbe Tumbe (muzica veche aromana) si la cumpararea de carti despre megleno-romani, aromani, etc.

As vrea tare mult sa invat sa vorbesc armaneste. Stiti cumva o carte, un curs, un CD, un site pe Internet, pe care le-as putea folosi pentru a putea invata aromana?

Indiferent de ce spun specialistii sau ce cred unii oameni, pentru mine aromanii, istro-romanii, megleno-romanii, vlahii, machedonii, etc. sint fratii mei pe care incerc sa ii cunosc mai bine.

As vrea sa aflu mai multe despre traditiile si obiceiurile armanilor. daca imi puteti da informatii pe aceasta tema, v-as ramine indatorat.

Multumesc.

fedsal
Armanii sunt adevaratul neam a lui Alexandru Macedon - de yota la: 29/06/2007 16:53:01 Modificat la: 29/06/2007 17:24:21
(la: Limba aromâna)
Armaneasca nu seamna aproape deloc cu limba romana stiu sigur pentru ca m-am uitat pe un dictionar si am observat ca armaneasca este mai grea decat franceza si decat engleza.Daca vreti sa va lamuriti cautati un dictionar arman-roman si cuvintele din limba armaneasca care seamana cu cele din limba romana, seamana exact cu cele din franceza,italiana,spaniola pentru ca toate sunt limbi latine exemple : italiana-occhi,armaneste-ochi si romana-ochi. Exemplu italiana-nipot,armaneste-nipot,romana-nepot si restul cuvintelor care se aseamana cu cele din limba romana care sunt putine , majoritatea sunt din latina si se gasesc si la cele trei limbi mentionate mai sus.Si romanii intodeauna au auzit doar variantele romanilor ce ar fi sa ia o carte despre originea armanilor scrisa de armani sau chiar de autori straini si o sa vedeti ca noi suntem neamul lui alexandru macedon si asta explica faptul ca armanii stau in muntii pindului de peste 2000 de ani , unde in muntii pindului a fost si nascut alexandru macedon, si multe alte motive si dovezi istorice, si inca ceva in legatura cu limba, sa stiti ca,cuvinetele astea mai noi ca : deputat ,parlament,comisiesie, si multe multe altele ,armanii din romania folosesc si aceste cuvinte pentru ca in limba noastra aceste cuvinte nu exista pentru ca noi nu avem o tara proprie ca sa luam cuvinte din alte limbi si sa le transformam cum au facut romanii si din cauza asta un roman intelege o mare parte din text dar sa ia dictionaru sau niste carti cu povesti pe limba armaneasca si o sa vada ca nu poate intelege cam nimic si nici macar no sa poata fi in stare sa citeasca pentru ca nu intelege aproape nimic si se scrie si putin diferit si ar sta cam 3 min sa traduca o propozitie din armana in romana.
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
12 milioane de romani traiesc in afara granitelor tarii - de anita47 la: 27/12/2003 02:28:12
(la: imaginea romanilor peste granite)
Adevarati soldati ai lobby-ului romanesc, romanii de aiurea
sunt marginalizati sistematic de politicienii de la Bucuresti
=============================================================

Despre romanii de aiurea, romanii din tara nu stiu prea multe lucruri, iar aceasta lacuna nu este altceva decat o consecinta a politicii paguboase dusa de Romania ultimilor 50 de ani. De la incheierea celui de-al doilea razboi mondial in tara nu numai ca a fost interzis sa vorbesti de Basarabia sau Nordul Bucovinei, dar si despre cei plecati prin cele strainataturi. Revolutia din decembrie 1989 ar fi fost indreptatita sa readuca lucrurile in starea lor fireasca, insa, asa cum au decurs lucrurile in Romania post-revolutionara, aceasta revenire nu a avut loc. Primul organism guvernamental insarcinat cu gestionarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, si vorbim aici de circa 13 milioane, a fost Consiliul pentru Romanii de pretutindeni - birou ce nu si-a propus foarte multe. In februarie 1998, la conducerea nou-infiintatului subsecretariat de stat pentru romanii de pretutindeni a fost numit Mugur Vasiliu. In pofida evidentei ca la nivel national, guvernamental, problema romanilor din intreaga lume nu reprezinta nici cel mai mic interes, subsecretariatul a inceput sa lucreze de-adevarat. Mugur Vasiliu si-a asumat sarcina de a restabili relatiile cu toti romanii, indiferent de locul in care s-ar afla ei sau de convingerile lor politice, intelegand ca Romania are si obligatia morala de a-si tine conationalii aproape, de a-i cointeresa in viata patriei-mama. Primul pas a fost elaborarea unui proiect prin care subsecretariatul sa devina departament de stat - un statut egal cu cel al minoritatilor din Romania - insa, deocamdata, demersul sau nu a beneficiat de interesul guvernului roman. Dupa zece luni de gestionare a subsecretariatului iata ca Mugur Vasiliu ofera politicienilor romani un document de capatai care trebuie sa fie cunoscut de factorii de decizie din Romania: Memoriu "Intru apararea romanilor de pretutindeni" cu privire la starea de fapt si de drept a legaturilor statului roman cu persoane si comunitati romanesti din lume. Din pura precautie, la sfarsitul cartii se gaseste un capitol in care sunt prezentate organismele similare din alte state. Si din acest punct de vedere Romania se pacaleste singura. Avand milioane de conationali in afara hotarelor, ea nu stie sa comunice cu acestia chiar cand plange ca este marginalizata, ca Occidentul ii intoarce spatele. Prima mana de ajutor ar putea veni de la ei, romanii de pretutindeni, insa pentru ca acest lucru sa se poata petrece firesc, Romania trebuie sa intinda si ea mana. O relatie in doua sensuri.

Italia

Diaspora romaneasca din Italia numara in prezent, dupa unele estimari, circa 25.000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene. In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romane in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Franta

Primii emigranti romani la Paris au fost intelectualii atrasi de ideile Revolutiei franceze din 1789. In 1939, romanii din Paris s-au organizat intr-o Societate Romaneasca, avand biblioteca proprie, constituindu-se colonia romana. In contextul istorico-politic interbelic si in perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, numarul emigrantilor romani din Franta a sporit semnificativ. In prezent, diaspora romana din Franta numara aproximativ 60.000 de persoane. Caracteristica principala a emigratiei romane din Franta o constituie faptul ca majoritatea acesteia, mai veche sau mai noua, are o pozitie pozitiva fata de patria de origine. O parte importanta a intelectualitatii de origine romana a fost si este unanim apreciata in viata culturala franceza. Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele orase, intre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Valance, etc.

Germania

Emigratia din Germania s-a constituit in valuri succesive, indeosebi dupa 1940. Se estimeaza ca numarul sasilor si al svabilor din Romania este de circa 550.000 de persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania de circa 150.000. Avand in vedere particularitatile emigratiei romanesti din Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si prin parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nurenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

Austria

Comunitatea romana din Austria numara peste 23.000 de persoane, organizati initial in doua asociatii. In prezent, aceste asociatii si-au pierdut rolul si nu mai au capacitatea de a polariza activitatea comunitatii romane. Un liant al comunitatii il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Elvetia

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza aproximativ 10% din umarul acestora. Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne, biserica "Sfantul Gheorghe".

Spania

In Spania traiesc aproximativ 2.500 de romani in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt "Comunitatea romanilor din Spania", cu sediul la Barcelona, "Fundatia culturala romana", la Madrid.

Belgia

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, circa 700 de persoane. Imigranti romani mai vechi sau mai noi, in general cu un nivel de pregatire universitara, s-au integrat in mod firesc in societatea belgiana, fara a ocupa, insa, pozitii importante in plan politic sau economic. Din 1990 s-au mai stabilit in Belgia circa 2.500 de cetateni romani, din care 2.400 au cerut azil politic. Din punct de vedere juridic, o parte insemnata a acestora a renuntat la cetatenia romana.

SUA

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent, se estimeaza ca in SUA traiesc peste un milion de americani de origine romana. Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Ilinois, Pennsylvania si la New York.
Comunitatea romana din Statele Unite reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform recensamintelor, aproape 400.000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea ca marime in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial.
Ca o nota generala, adevarata viata a comunitatilor romanesti se desfasoara cu preponderenta in jurul bisericilor, unde se manifesta autoritatea morala si spirituala a preotului.Sunt remarcabile eforturile unor comunitati care, pe masura ce se incheaga si se constituie in noi parohii romanesti, se mobilizeaza pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunitatilor mai vechi care, la un moment dat, simt nevoia construirii unei noi biserici. Nu lipsesc nici aici, insa, disensiunile si sciziunile. Nu e lipsita de relevanta, din acest punct de vedere, existenta in SUA a doua episcopate ortodoxe romanesti.

Fosta URSS

Potrivit recensamantului din 1989, in fosta uniune romanii erau raspanditi aproape in toate republicile unionale, dupa cum urmeaza : Rusia - 172.671, Republica Kazaha - 33.098, Republica Uzbeca - 5.593, Republica Bielorusa - 4.964, Republica Lituaniana - 3.223, Republica Gruzina - 2.842, Republica Turkmena - 2.466, Republica Azerbaidjana - 1.415, Republica Kirghiza - 1.875, Republica Letona - 1.215, Republica Tadjica - 859, Republica Armeana - 525.
Din surse neoficiale, rezulta ca numarul romanilor din fosta URSS este mult mai mare, aproape dublu fata de cel din statisticile oficiale.

Canada

Primii emigranti romani si-au facut aparitia in Canada intre 1882 si 1918. Al doilea val poate fi considerat cel de dupa primul razboi mondial, pana in 1929, nefiind foarte consistent. Al treilea val este consemnat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, iar al patrulea poate fi apreciat ca fiind in perioada anilor 1970 si 1980. Conform statisticilor, in 1986 erau inregistrati peste 60.000 de romani-canadieni. Dupa 1990, circa 3.000 de romani s-au stabilit anual in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia).
In prezent, in Canada traiesc aproximativ 100.000 de romani si originari din Romania. Cei mai multi se afla in Ontario, Quebec, Alberta, Montreal, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Australia

In Australia se afla, in prezent aproximativ 50.000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani si etnici maghiari, greci, evrei, germani, sarbi, croati proveniti din tara noastra. De la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile nu i-au definit pe nou-venitii drept "minoritari", ci "grupuri etnice". Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii au adus in Australia traditiile proprii poporului din care provine, autoritatile au incercat, initial, sa practice o politica dura, de asimilare fortata a noilor veniti - care nu a dat rezultatele scontate.

Argentina

In Argentina sunt stabilite circa 10.000 de persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrati in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario. Emigratia romana se poate imparti in doua categorii: emigratia economica (stabilita inaintea primului razboi mondial si in perioada interbelica) si emigratia politica (venita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial).

Brazilia

Primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica. Incepand cu 1960, in Brazilia s-au stabilit, prin casatorie, reintregiri de familie etc., un numar relativ mare de persoane, in special tineri cu pregatire superioara in diverse domenii.

Columbia

In Columbia traiesc circa 40 de persoane de origine romana.

Mexic

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din circa 50 de familii, majoritatea locuind in capitala. 80% dintre acestia sunt etnici evrei, unguri si germani plecati din Romania.

Peru

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, dintre care majoritatea au avut loc pana in 1970, sau prin casatorii mixte. In 1987, in Peru traiau aproximativ 100 de romani.

Venezuela

Diaspora romana de aici este formata din 10.000-12.000 de persoane, prezente in cercurile financiare si comerciale ale statului.



Cifre exotice

Turcia

In Turcia traiesc mai multi romani decat cei 800 atestati statistic. Adica 30.000.

Africa de Sud

Manati de mirajul prosperitatii, circa 3.000 de originari romani au emigrat aici.

Israel

Din datele oficiale reiese ca in Israel ar trai 450.000 de evrei originari din Romania.

Suedia

In Suedia traiesc circa 13.000 de originari din Romania, in cea mai mare parte de origine romana.

Danemarca

In Danemarca traiesc aproximativ 2.000 de romani, fata de 800 in Norvegia si alte cateva sute in Finlanda.

Marea Britanie

Circa 1.500-2.000 de romani s-au stabilit in Marea Britanie, concentrati in special la Londra, Birmingham si Nottingham.

Luxemburg

Aproximativ 300 de romani traiesc in Marele Ducat de Luxemburg.

Statele maghrebiene

Pentru aceste state, cifrele releva prezenta a 1.400 de persoane originare din Romania.

Maroc

In Maroc sunt astazi circa 150 de originari romani, iar in alte state arabe 2.000.



Romanii din jurul Romaniei

Comunitatea ortodoxa a romanilor din Ungaria, foarte puternica la sfarsitul secolului trecut, avea biserica proprie in Budapesta. Prin asimilare si schimbarea raportului intre etnii, actualmente, Biserica Ortodoxa a Romanilor a fost transformata in Biserica Ortodoxa maghiara. Maghiarii explica fenomenul prin sintagma "asimilare naturala". Problema restituirii patrimoniului comunitar si ecleziastic al minoritatii romane din Ungaria cade sub incidenta legii privind retrocedarea sau despagubirile cuvenite pentru bunurile confiscate de regimul comunist ungar. In schimb, patrimoniul imobiliar si mobiliar nu face obiectul cadrului legislativ deoarece acesta nu apartine in totalitate Bisericii Ortodoxe a romanilor din Ungaria sau minoritatilor romanesti din aceasta tara. Numai o mica parte revine comunitatii romanilor.
In sensul repunerii in discutie la nivel interguvernamentul a intregului patrimoniu al Fundatiei Gojdu, subsecretarul de stat Vasiliu a initiat cuprinderea acestei probleme atat in protocol, cat si in propunerile comitetului de specialitate pentru colaborare in problemele minoritatilor. Romanii din Ungaria nu pot accede in Parlament. Desi legal a fost prevazut dreptul minoritatilor de a folosi numele traditionale care sa fie inregistrate ca atare in actele de identitate, autoritatile ungare practica sistematic inscrierea numelor romanilor cu grafie maghiara in absolut toate documentele de identitate. Singurele nume scrise pana de curand in limba romana erau cele de pe crucile din cimitire.

Grecia

Procesul de constituire a diasporei romane din Grecia a inceput in contextul istorico-politic din perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial. Acesteia i s-a adaugat ulterior o emigratie formata in marea ei majoritate din persoane care s-au stabilit in Grecia ca urmare a casatoriilor mixte si intregirilor de familie. Se apreciaza ca diaspora romana numara 2.500 de persoane. Tot in Grecia se afla si cea mai importanta comunitate de aromani, denumiti "cutovlahi" sau "vlahofoni". Diferite surse estimeaza ca in prezent in Grecia traiesc intre 700.000 si 1.200.000 de cetateni de origine aromana. Potrivit prevederilor constitutionale, in Grecia nu sunt, insa, recunoscute minoritatile nationale. Astfel, aromanii sunt considerati greci romanizati, iar autoritatile manifesta o ostilitate fatisa fata de orice manifestare a apartenentei acestora la romanism.

Iugoslavia

Documentele iugoslave post-belice referitoare la componenta etnica a federatiei fac distinctie intre romani si vlahi, autoritatile de la Belgrad folosind prima denumire pentru locuitorii de origine romana din Banatul Iugoslav (Voivodina), iar cea de-a doua pentru cei care locuiesc in restul teritoriului si, mai ales, in Serbia de rasarit (Valea Timocului). Potrivit rezultatelor ultimului recensamant, din martie 1991, in Iugoslavia traiesc 38.832 de romani, aproape 2% din populatia Voivodinei, si 17.000 de vlahi, cifra mult inferioara numarului real al apartenentilor etniei romane din tara vecina. Potrivit reprezentantilor autorizati ai minoritatii romane de aici, numai pe Valea Timocului exista cel putin 600.000-700.000 de romani/vlahi. Situatia in cadrul comunitatii romano/vlahe din Serbia de rasarit, de pe Valea Timocului, ramane in continuare dificila, acestia nefiind recunoscuti ca minoritate nationala si, implicit, nebeneficiind de drepturile si libertatile aferente. Pornind de la ideea ca poate fi minoritate doar comunitatea etnica ce are o tara de origine, romanii/vlahii sunt considerati un grup etnic de origine necunoscuta.

Bulgaria

Porivit primului recensamant realizat in 1905, in Bulgaria fusesera recunoscuti aproximativ 80.000 de romani, cifra care apare si in statisticile din 1910. Dupa fixarea frontierelor, in 1920, recensamanturile arata ca in Bulgaria traiesc 57.312 romani de limba daco-romana si 1794 de limba macedo-romana. In 1926, statul bulgar recunostea prezenta a 83.746 de romani.
Desi in documentele datand din anul 1965 (ulterior nu s-au mai publicat date oficiale), in Bulgaria traiau 6.000 de romani, unii istorici si specialisti bulgari apreciaza ca, in prezent, pe teritoriul bulgar traiesc aproximativ 125.000-150.000 de romani, concentrati in partea de nord. Minoritatea romana este astfel a doua minoritate ca importanta si numar din Bulgaria, dupa cea turca.
Intrucat Constitutia bulgara nu recunoaste existenta minoritatilor etnice, nu exista structuri oficiale specializate care sa aiba in preocupare sprijinirea si monitorizarea activitatilor desfasurate de aceste grupuri.

Ucraina

Dupa semnarea si ratificarea Tratatului bilateral romano-ucrainean, la nivel local nu au fost materializate masuri si actiuni concrete care sa duca la indeplinirea prevederilor acestuia referitoare la comunitatile romanesti din Ucraina. Prin intermediul mass-media si in contactele directe la diverse intruniri cu reprezentantii localitatilor cu pondere romaneasca, autoritatile ucrainene acrediteaza ideea ca, in virtutea Constitutiei Ucrainei, statul a acordat in permanenta o atentie deosebita respectarii tuturor drepturilor comunitatilor romanesti, tratament care nu aplica etnicilor ucraineni din Romania, acuzand deschis statul roman de neadaptare la conceptiile moderne ale politicii fata de minoritati. In mod cert, in Ucraina exista si se manifesta activ cercuri antiromanesti care, incurajate sau sprijinite de autoritati, pun in practica politica de revigorare a sentimentului nationalist-extremist, caracterizat prin intoleranta etnica si anihilare a constiintei nationale a celorlalte comunitati. Este cert faptul ca, speculand anumite animozitati interne, autoritatile ucrainene controleaza activitatea unora dintre aceste societati prin elementele infiltrate in conducerea lor, organizand in acelasi timp, actiuni de discreditare a liderilor romani cunoscuti cu pozitii nationale si unioniste. Conform ultimului recensamant, din 1989, in Ucraina locuiesc 459.000 de romani, a treia comunitate numerica dupa ucraineni si rusi, impartiti in mod arbitrar de autoritati in 324.000 "moldoveni" si 135.000 romani.

Macedonia

Populatia aromana de pe teritoriul actual al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, insumeaza intre 150.000-180.000 persoane, traind in grupuri compacte in Bitolia, Ohrid, Prilep precum si pe Valea Vardarului. Potrivit datelor oficiale, in Macedonia traiesc doar 7.764 de vlahi (aromani). Majoritatea aromanilor din Macedonia se considera un popor inrudit cu poporul roman, dar cu trasaturi proprii in ceea ce priveste evolutia, limba si cultura sa. In ultimii doi ani, conducerea de la Skopje, constienta de importanta elementului aromanesc in viata politica si social-economica a inceput sa manifeste intelegere fata de solicitarile liderilor aromani. Incepand cu anul scolar 1995-1995, aromanilor li s-a permis organizarea de cursuri facultative in limba materna la scolile cu populatie vlaha.

Republica Moldova

In Basarabia traiesc 2.794.749 de moldoveni/romani reprezentand 64,5% din populatie. Urmeaza ucrainenii, rusii, gagauzii, bulgarii, evreii, tiganii, bielorusii etc. Minoritatea ucraineana, cea mai numeroasa, este concentrata indeosebi in raioanele de sud ale Republicii, respectiv la Basarabasca, Ciadir-Lunga, Comrat, Taraclia si Vulcanesti. Comunitatea rusilor este dominanta in zonele urbane, in Chisinau, Balti, Tighina si Tiraspol.

Albania

Ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave este cunoscuta, in general, sub numele de aromani. Aromanii au alcatuit in Albania comunitati compacte, grupate in jurul principalului centru de civilizatie aromaneasca din Balcani, Moscopole, in apropiere de orasul albanez de astazi Korcea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in Moscopole erau inregistrati 50.000 de locuitori si peste 12.000 de case, 14 bresle de mestesugari, o tipografie, o biblioteca, o academie, o casa a saracilor, un orfelinat, 24 de biserici si zeci de alte edificii. In anii 1760-1790 orasul a fost ars de Ali Pasa din Ianina si de trupele albaneze, determinand emigrarea populatiei. Moscopole mai numara astazi 1.000 de locuitori. Trebuie mentionat ca aromanii din Albania au fost supusi unui tratament brutal de deznationalizare in perioada comunista. Totusi, la 13 martie 1913, Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un "Pro-memoria" trimis Foreign Office-ului, crearea unui stat albanez independent care avea sa cuprinda cat mai multe teritorii locuite de aromani. Autoritatile de azi de la Tirana nu au raspuns solicitarilor aromanilor pentru sprijinirea renasterii lor lingvistice, culturale si spirituale si, in general, nu agreeaza un tratament diferentiat pentru populatia aromana.
(moldova.go.ro)





Dadada, Ada, Dada... - de AR la: 17/05/2004 02:20:17
(la: Ada Milea "Plai & Manea")
Lucide, fara a fi cinice, ironice, dar si dramatice, mini-spectacolele Adei Milea (asa e, fiecare piesa e un mini-spectacol, iar daca n-o vezi interpretandu-si cantecele, pierzi jumatate din efect) sunt un fel de "Dilema" (de catva timp, "Dilema veche") muzicala...
In "Absurdistan", dar si in "Republica Mioritica Romania", gasesti destul Bob Dylan si Dinu Olarasu, dar spectacolul "serios" "De ce fierbe copilul in mamaliga?" (dupa A. Veteranyi) e nu doar original, ci si tulburator (merita vazut, nu doar ascultat).
"Apolodor", cantat dupa cartea (pentru copii?) a lui Gellu Naum, ca si "Africa de sub unghii", o aduc aproape de Ioan-Gyuri Pascu...
A propos, de ce, oare, in muzica "usoara" romaneasca fac lucruri de calitate numai cei din afara "sistemului" (Ada e, de formatie, actrita, iar Gyuri, profesor de romana-spaniola), iar "profesionistii" manelizeaza cu succes, ajungand, sub obladuirea Moculescului, direct la Euro~?
Nu e de ignorat nici faptul ca artistii nascuti & formati in medii multiculturale - citeste "in Ardeal" - (Ada, la Tg. Mures, Gyuri, la Agnita) sunt mai atenti la mesajul transmis decat guristii moldo-vlahi ("romanii verzi"), dispusi oricand la o rasuflata manea electorala...
(Din pacate,)Regatean
Andrei
nicu. orsova - de (anonim) la: 26/08/2004 18:17:18
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
daca ati mers spre clisura Dunarii ,de la Moldova Noua pana INSPRE SUD DINCOLO DE CALAFAT,DAR PE MALUL SARBESC O SI CHIAR IN BULGARIA O SA VEDETI CA OAMENII DIN ACEASTA ZONA TOTI SE CONSIDERA VLAHI, CHIAR DACA NU MAI STIU ASA BINE ROMANESTE SAU ARMANESTE,EI STIU CE RADACINI AU SI NU LE VOR UITA NICIODATA,NUMAI CA STATUL ROMAN NU PREA FACE MULTE PENTRU EI.
#20411 (raspuns la: #16737) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"pr. cine nu stie: oláh= rom - de Daniel Racovitan la: 17/09/2004 14:52:27
(la: Un maghiar presedinte in Romania???)
"pr. cine nu stie: oláh= roman imputzit (termen folosit cu placere la adresa celor d'aci)"

Din cate stiu, "olah" este doar o alta forma a lui "vlah", "valah". Acu' sigur, nu stiu ce semnificatie are in ungureste, dar stiu ca daca imi zice cineva "olah-ule" e ca si cum mi-ar spune "vlah-ule". E chiar amuzant :)


___________________________________________________
"nobody is perfect; I'm nobody"
#22615 (raspuns la: #22420) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tesla - de (anonim) la: 11/10/2004 03:00:36
(la: Jos palaria!)
Buna, Mia Cojocea..Interesant articolul si urmatoarele despre originea-descendenta lui Tesla..Discutii si aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Nikola_Tesla (Vlach stuff )
http://en.wikipedia.org/wiki/User:Irismeister
http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Nikola_Tesla#Tesla_msg.3F
De fapt Tesla avea parul foarte negru. Nici un slav nu are asa parul, chestie genetica..Inclusiv figura, fizionomia nu este de slav nici pe departe, ci perfect de pe la noi..
Numele "vlach" (~cioban-nomad-necivilizat) este folosit si peiorativ in Balkani, poate de aceea Tesla s-a dat drept sarb..Alta denumire este de morlakian (morlac-morlakies-morlak-morlach-morlacci-mavrolachians, proveniti din traco-iliri, populatia cea mai veche a acestei regiuni dalmatiene, coplesita, invinsa si asimilata partial de slavi.(canalul morlac-morlacca channel-morlacki kanal) ( http://www.vlachophiles.net/istria.htm ).
Sarbii au facut tot ce au putut pentru a-l convinge pe Tesla sa se declare numai si numai sarb, chiar mare patriot..Dar chiar a tinut foarte mult la sarbi si croati, a militat pt unirea Jugoslaviei..Sarbii au distrus insa toate urmele care ar fi putut aminti de originea sa vlaha..Tatal sau provenea din Montenegro, majoritar -traco-illir-devenit vlach, iar mama in nici un caz croata, ci morlaka.. http://www.crwflags.com/fotw/flags/fyr-morl.html
Ing-prof Dinu Stefan Moraru, (autorul articolului, cu care am si vorbit) detine o caseta inregistrata in 1972 cu glasul lui Henri Coanda despre Tesla..Spune ca in 1892 dupa ce a venit urgent in Croatia (de la Paris) pt mama sa, s-a hotarat sa treaca prin Romania-Bucuresti in drum spre Petersburg, unde era invitat si programat sa tina conferinte..A locuit chiar in casa lui Constantin Coanda, Henri avea vreo 6 ani si isi aminteste ca Tesla vorbea ceva romaneste..Dar pt ca s-a imbolnavit, nu si-a mai continuat calatoria si a revenit la Belgrad, apoi s-a retras spre USA. A stat in Balcani peste trei luni, timp in care nu se stie prea multe ce a facut, sarbii au sters multe episoade..
In romaneste este o carte foarte buna, tradusa din ruseste: Nikola Tesla de B. Rjonsnitkii..Se aminteste despre faptul ca trebuia sa ajunga si in Rusia. In ultimul timp despre Tesla se scrie enorm si a crescut interesul tuturor..
Nikola Tesla a descoperit ceva extrem de important si valoros, din punct de vedere economic si militar, care trebuie tinut ultra secret..De aceea a fost atata timp cenzurat, aparent ignorat..In 2006 se implinesc 150 de ani de la nastere..Pana atunci vrem sa-l facem foarte cunoscut printre romani, poate scriem si o carte foarte valoroasa, cat mai completa..Daca dorita sa tinem lagatura, va rugam anuntati-ne:
fratea2000@yahoo.com
respectuos, Cornel Fratea
#24653 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
4 conjugari - de (anonim) la: 09/11/2004 02:59:36
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
academia romana si toata suflarea puterii incearca sa ne stearga cu buretele apropriindu-se d uniunea europeana si membrii ei ,academia distruge astfel limba cu cea mai mare mostenire latina.. incearca sa stearga istoria cu buretele desi nu au un motiv serios decat lingusirea uniunii .. neintelegand ca suntem un popor unic nu o mare masa cu un singur creier .. neintelegand ca totusi daca ei sterg cu buretele istoria ramane daca nu consemnata spusa daramand monumente comuniste distrug o buna parte de istorie ce ne-a marcat 50 de ani tara refuzand in a recunoaste cele 4 conjugari distruge ceea ce nu intelege ca un om cu stereotipuri bine infipte in cap ei ar trebui sa inteleaga ca uniunea trebuie sa ne accepte cum suntem nu sa ne spalam sa ne punem la 4 ace si odata ajunsi inauntru sa fim aceleasi persoane sarace ce nu au ce pune pe masa trebuie uniunea ori sa ne accepte ... ori sa ne respinga din motive greu de inteles.. cu subintelesuri mii ... cat despre aromani sunt de parere ca guvernul nu intelege importanta acestui popor raspandit peste tot in lume...ce isi arata deschis suportul fata de fratii lor romani si aromani din romania.. pana la urma suntem cel mai primitor popor din europa avem putin dar punem ce e mai bun din putinul acela pentru fratii nostri aromani ,megleno-romani , istro-romani si vlahii din toata lumea
#28138 (raspuns la: #14280) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
si eu sunt aromanca, chiar da - de Elf la: 18/11/2004 19:38:48
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
si eu sunt aromanca, chiar daca doar mama mea este armanca, si tata "mucan". caut de mai multa vreme inormatii clare si amanuntite pt. un site pt aromani, in care sa regaseasca trecutul nostru, poze, cantece, literatura...
Am gasit cateva carti vechi, una chiar f veche, plimbata din mana in mana pe vremea comunistilor, cu cantece si poezii (are chiar si comentarii scrise pe margine de cei care au citit-o ) dar nu este suficient.
Eu una ma simt armanca din cap pana in picioare sunt mandra de asta si nu inteleg cum de cei care sunt armani din ambii parinti nu isi cunosc limba. Este nesimtire, nu nestiinta!!!! Eu am fost crescuta de papu si de maia, si am vorbit aromana inainte poate sa vorbesc romana. iar copii mei o vor stii la el de bine!
Deci am nevoie de informatii , cat mai multe informatii si materiale pt. a putea porni la drum. Ajutati-ma!!! Adresa mea este elf@bizmail.ro
astept !!!chiar b. sa salvam cultura si limba noastra
#29171 (raspuns la: #27274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
http://www.vlahoi.gr - de makedon la: 17/01/2005 02:21:40
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
citeste pe acest site are si limba engleza pentru a afla despre'vlahoi,armani'de unde provin aceste nume,armanii nu se considera macedoneni ci sunt, asa cum stramosi daci au ajuns romani,dar nu-i poti nega pe daci.cum era romania inainte de unire asa era si grecia acum 2000 de ani,macedoneni,thesalia,kretani samd,in ziua de azi se aseamana ca odata cu venirea imperiului roman in veria in macedonia,sau adaptat dar nu in intregime,ca or avea 20 sau 30 la suta latina asta nu poate spune ca sunt romani,multi tineri le este rusine sa vorbeasca intre ei cand se afla in lume ca sa spun asa sau 'romanizat',sa fie recunoscatori romaniei ca au fost luati din grecia la nevoie da,trebuie sa-i multumeasca romaniei pentru asta,dar nu poti uita ce esti si de unde provii,romania a fost ca o tara mama pentru machedoni din motive politice,candva a trimis bani in grecia pentru machedoni(armani,vlahoi,)considerandu-i romani pentru a avea minoritate in grecia dar nu au reusit,tot din motive politice,ca altfel pierdea grecia toata macedonia.cand spui Macedonia nu te referi la FYROM la slavi,la jugoslavi,macedonia exista dar nu erau slavi in ea,fiindca in acei ani poporul slav nici nu exista aici in mesogio,au coborat mai tarziu din nord
exemple elocvente de expresii in a-romana asa cum ai scris mai sus
Sti makedonii tsi kala itan,sti machedonii,tsi kala sbana,tu atsea sihati,ca tsi hipsu ploatsea(ploacea),ca ti hipsu tu chetsari ,ehthre angaldisisi tsi angrapsiu aua ?ciuviili al papu achicasisi
Ca sunt cuvinte latine nimeni nu spune ca nu sunt,dar poti intelege ce am scris mai sus?Este in limba makedona,a-romana,Tineretul din romania e logic ca nu cunoste scrierea veche 'angrapsearea armaneasca diun chiro'si au pus si cuvinte romanesti in vorbirea lor
Armanii hlambura andzeana ca va zini chirolul di andamosi,snua agarsitsi aradzli.
Cu respect Adam Macedon
Vai de capul nostru - de makedon la: 17/01/2005 03:56:59
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
Am auzit declaratia lui Becali la OTV pe satelit,si cand a spus ca noi nu suntem armani mi-a fost rusine ca avem in armaname asemenea om
#33573 (raspuns la: #16743) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acum ai faci daci-romani de unde pana unde - de makedon la: 19/01/2005 02:21:54
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
dar ce treaba au armanji cu daci-romani nu inteleg si nici istoria nu o intelege,si cand spui :in cazul aromanei din greaca, albaneza si macedoneana, intrate in limba dupa anul 1400.la macedoneana la ce te referi ,sa nu-mi spui la scopia ca nu exista,slavi au coborat foarte tarziu aici din nord,la aromanei din greaca>e aceeasi aromana,doar ca in grecia au ramas cuvintele vechi originale la care tineretul din romania nu le cunoaste doar batranii stiu de ele.si stii foarte bine de unde provine cuvantul a-roman a-romana(This world derives from the "Romanus lives" and it is related to the decree of Karakala (Edictum Antonianium), 212 A.D. According to this decree, the right of the Roman citizen was passed on to all the residents of the whole Roman province. pana atunci era macedona(nu slavii)dupa aceea le spunea makedo-romana din veria si macedonia care este la scopie.si cuvantul Vlahs (Armani)sa auzit pentru prima oara in anii 976 A.D. de la Kedrinos
in Castoria si Veria,the Latin speakers of South Balkans are called with other names too, (Farsiarotes, Tsipani, Miglianiats=Moglenites, Grammoustiani, Mouzikiari or Tsimoureani, Sarmaniotes etc.)

In the 18th century, under specific circumstances like the fall of the empire, successive tension of pashas, Orlophika, internal conflicts, big cities of Vlahs (Armani) like Moshopoli, Nikolitsa, Linotopi, Grammousta and many more were totally destroyed and the inhabitants were scattered towards every direction: Vienna, Budapest, Belgrad, Boukourest, Thessaloniki, Veria, Naousa, Serres, Philippoupoli, Konstantinopolis etc.

Cu tuti câ armânamea shi-azburashti limba tu Peninsula Balcanicâ di pisti 2000 di anji
shi cu tuti câ tricurâ 170 di anji di cându anvitsatlu armânu M.Boiagi adra reguli (normi)
buni trâ scriarea a limbâljei a noastri makedo-latini, noi nu avemu unâ ortografii unitarâ
di cari s-tsânâ tuts atselji tsi angrapsescu armâneashti.

The wallachian language is an autonomous neolatin language, which was already created in the 6th century AD. The phrase (Torna-torna frater) preserved by the byzantine columnist Thephylactus Simocatis (7th AD) is considered to be the first written evidence.

Nowadays scientific research has given an answer to the birth of the makedo-romana language. The formal language of the eastern Roman State called Byzantium many centuries ago, up to the years of "Iraklios" (at the beginning of the 7th century AD), was the Latin language.

After "the first Romanian period" of the neolatin languages (derived from the folk Latin language of Balkans Latinum Balkanicum) four neolatin languages (the makedo-romana and the Moglenitiki in the axis of Egnatia and Istroroumaniki and Dakoroumaniki in the axis of Dounabe). In an exactly similar way the modern neolatin languages (Italian, French, Spanish, Portuguese) derived from the western neolatin language. In this way, we can explain the similarities among the makedo-romana, the previously mentioned European languages and simultaneously with the corresponding neolatin languages of the Balkans.
The first written signs of the makedo-romana language have their roots in the mid of the 18th century and they are mainly inscriptions of the Greek alphabet and texts, by scholars and lexicographers who used Greek and Latin alphabet.

The first grammar of the makedo-romana language of M.Boyiatzi, was printed in 1813 in Vienna. This grammar proposes the Latin alphabet so that the language would acquire a literate form. This was also previously supported by other "daughters" of the Latin language. In the recent makedo-romana grammar of academic N.Katsani-K.Ntina (Thessaloniki 1990), the makedo-romana language was written in Latin letters completed with letters from the Greek alphabet.

The choice of the alphabet of course even today, is not very simple as there are many parameters (historical, religious, cultural, political) that must be taken into account. However, an unbiased and without expediency approach to science cannot deny that a neolatin language like the makedo-romana one, can be written more efficiently in the Latin alphabet.

O, vreamu, lea Armâname, shi lai soari,
S-aurlu cu boatsi pâlmunjiljii sâ-nji creapâ
S-cutreamburâ Balcanlu, tutu, câtu-i mari
Ta s-avdâ shi stealili, sh-Luna aleaptâ,
Câ di-adzâ shi-nclo va s-aibâ nâ soru
Ma musheatâ dicâtu eali sh-ma undzitâ
Sh-cu boatsi di câmbanâ tsi-arupi nioru
Sh-va s-hibâ tu lumi ma vrutâ sh-hârsitâ,
Ghini mâtritâ – ca featâ hâidipsitâ,
Ncârcatâ di flurii, tu sirnji-nviscutâ,
Cu crutsi pi frâmti sh-pi fatsâ undzitâ
Cu budzâli dultsi – cânticu eta tutâ.
O, voi, lea Armâname, vrutlu neamu a meu
S-tsâ spunu cu cânticu, cu boatsea câmbanâ,
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!
Di s-aminta, sh-va s-aibâ lungâ banâ!
Sh-va s-armânâ ti eti shi va s-lutseascâ
Ca Soarli tu dzuâ sirinâ
Sh-va hibâ ti soia armâneascâ
Ma dultsi di njiarea di-alghinâ.
Armânamea nu cheari. Lumea sâ shtibâ!

#33750 (raspuns la: #33692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu acuz pe nimeni...Eminescule - de ampop la: 19/01/2005 09:28:12
(la: Bush-Personalitatea Anului)
Nu te acuz de antisemitism sau antiamericanism, dar pentru o mai riguroasa abordare a temei, de dragul celor mai tineri, hai sa dezvaluim o tzara din cele "ascunse' vederii multra, caci ascunderea capului in nisip precum strutul nu e de mare folos nimanui.
Dupa cum observi frate Eminescu, lumea (cel putin pe acest forum) incepe sa s polarizeze...unii ( printre care ma numar si eu,Mya, RSI etc.) sustinem anumite valori din jurul universului amricano-occidental chiar EU, ceilalti repeta ideile sa le zicem 'socialiste' ale societatii romanesti postdecembriste (adica sprijina lumea lui Slobodan Milosevici, lupta de "eliberare" a tarilor arabe etc.).
Dar de unde izvoraste aceasta ideologie? Chiar generalul DIE Plesita repeta mai deunazi pe OTV slogane anti CIA. Dusmanul etern al Romaniei, CIA.
Ceausescu, dupa 1968 (cand a primit dezlegare de la Kremlin sa adopte o politica de asa-zisa dizidenta anti-sovietica, doar pentru a mai atrage ceva tehnologie de la naivii francezi si vestgermani) a carmit-o spre national-comunism. A "reciclat" o sama de legionari pe care i-a vopsit in rosu (capitane nu fii trist, garda merge inainte prin partidul comunist) si a exacerbat sentimentele nationale, facandu-l si pe Antonescu erou al neamului. Masina de propaganda national-comunista a functionat ca unsa cu Bardul de la Barca...cand un pluton de soldati racnea la cenaclul Flacara "un popor, o tara, un conducator" sau "ein Volk, ein Reich, ein Fuehrer". In '89 Gorby si KGB-ul au decis ca unealta Ceausescu nu le mai era de folos si l-au inlocuit cu Iliescu. Ceausescu a fost aruncat la gunoi fara cea mai mica remuscare. "Sistemul" a inceput sa functioneze catre o asa zisa 'economie de piata" de fapt o economie cleptocrato-mafiota de rapt, condusa de aceleasi slugi ale lui Ceausescu. Asa apare "burghezia rosie", chiar daca termenul TE SUPARA, tinerii ii vad pe gusatii securisti tunsi stas, cu costume Armani care ragaie, le mai put picioarele si se scobesc in nas, dar au Merzan si cabana la munte.
Asta este "Lumea" romaneasca a generalui Plesita care inca se mai lupta cu inamicii de peste ocean.
A prezenta aceste adevaruri nu inseamna ca "Am sarit dintr-o extrema in alta. Din extrema stinga in extrema dreapta". Si ce?... chiar este atat de blamabil a FI DE DREAPTA? Cine nu e cu noi e impotriva noastra?....Shalom!
Mario
#33768 (raspuns la: #33598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Matilda Caragiu Marioteanu - de Simeon Dascalul la: 21/01/2005 11:04:53
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
A scos acum cativa ani un dictionar macedo-vlah (aroman). Dar n-am vazut decat primul volum. Stie cineva daca au aparut si urmatoarele?
Eu am cunoscut un gentleman a - de mya la: 03/02/2005 21:48:03
(la: Ce este un gentleman? (o parere victoriana))
Eu am cunoscut un gentleman adevarat. Tipul se nascuse in 1900 (a murit de vreo 10 ani) si arata traznet. Nu-i dadeai varsta sub nici o forma, ii taiai vreo 20 de ani rapid de tot. Era foarte subtire, dar sportiv. Foarte atent cu femeile da' nu numai. Avea un succes la femei ceva de speriat. Extrem de placut ca om, avea niste luminitze in ochi care te faceau sa te simtzi bine in prezenta lui.

Era conform descrierii de mai sus, din textul lui Daniel. In plus avea o finetze aparte. In primul rand arata ca lumea, avea un gust desavarsit (il lua pe Giorgio Armani de departe), stia sa poarte hainele. Avea o elegantza speciala, nu vorbea tare, era foarte placut, nu manca cu zgomote, se misca elegant etc. Dom'le nu am mai pomenit pe nimeni asa ca tipul respectiv in toata viata mea. De cate ori vad cate unul care se da rasat da' o da in bara cu cate ceva...imi aduc aminte de omul de care va zic si fac mereu comparatie.

Uite de ex. tipul isi facea manichiura la coafor, se tundea la doua saptamani, umbla cu hainele mereu impecabil de curate (camasile apretate, batiste la buzunar in tonurile sosetelor si camasii sau cravatei). Nu purta niciodata culori inchise, avea multe palarii si umbrele in ton cu hainele. Era foarte placut ca om, te cucerea instantaneu, facea mereu glume si era un tip inteligent. Nu purta nici un fel de bijuterii, nu l-am vazut niciodata neras. Nici prost dispus. De fiecare data cand il vedeam imi facea cate un mic compliment si nicicand nu ma flata aiurea. Si...da, nu barfea niciodata pe nimeni si nici nu permitea asa ceva in fatza lui.

Stiti ca sunt oameni care din ceea ce - spun, scriu, li se citeste in priviri - isi imprastie mereu din vibratziile negative in jur (se simte ca sunt profund nefericiti, frustrati, deziluzionatzi in familie sau pur si simplu rai la suflet). Omul de care v-am povestit mai sus era exact opusul astora. Un gentleman cu suflet si influentze pozitive asupra tuturor celor ce i-au taiat calea in viata.

Nu o sa-l uit in viata mea, jur! Mai exista oameni d-astia pe planeta? Eu nu am mai dat de nici unul precum tipul de mai sus. Voi ati intalnit?
Dar cine a fost Petre Buzoianu? - de Dinu Lazar la: 07/03/2005 15:26:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Petre Buzoianu
Founder of EXCES Magazine.

Work published in various editions of Vogue, Elle, Marie Claire, Harper's Bazaar, Cosmopolitan,
Glamour, GQ, Max, Bella, O , People Magazine, US Weekly, Hello!, Star, Mina, etc.

Newspapers: New York Post, Boston Globe, Toronto Star, The Atlanta Journal - Constitution, etc

Internet magazines and sites : Fashion.net, Cool Girls Japan, Hint Magazine, FashionLines, Eve.com, Style.com, Eyetide, Access Hollywood , etc

Work for Fashion Houses:

Calvin Klein, Donna Karan, Marc Jacobs, Anne Klein, Michael Kors,
Bill Blass, Norma Kamali, Vivienne Tam , Armani Collezioni, Prada, Versus, Chloe, Chanel, Hugo Boss etc.

Work syndicated by Press Agencies:

Keystone Press Canada
Zuma Press USA
AllOverPress Finland
IPS Singapore
BIG AUSTRALIA Australia
PictureNet Africa South Africa

========================================

Dedic ilustratia albumului aparut azi la Liternet la

http://editura.liternet.ro/carte.php?carte=133

memoriei domnului Petre Buzoianu
#38484 (raspuns la: #38474) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...