comentarii

asculta-i pe toti dar hotaraste cu mintea ta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pe cand ascultam - de gabi la: 22/10/2003 03:04:37
(la: Muzica fiecarei generatii)
in adolescenta acelasi fel de muzica, tata imi urmarea cu neincrezatoare uimire entuziasmul, dupa care, cand timpul ii permitea, asculta la radio "muzica normala", adica...romantze!
Vorba ta, chestie de generatie!
Intelectualitatea si Securitatea - de Mirela la: 25/10/2003 04:48:25
(la: Intelectualitatea romana)
Politia politica a fost un instrument de tortura psihica. Instreaga doctrina socialista se bazeaza pe nivelarea, aducerea la un numitor comun a tuturor membrilor societatii care adopteaza acest sistem. Iar politia politica nu facea decat sa corecteze, prin orice mijloace, "denivelarile" sau sa impiedice orice tentativa de a iesi din uniformitate. Despre niveul intelectual al fostilor ofiteri de securitate, sa fim seriosi, nu cred ca se numeste nivel "intelectual". Cine, in toate mintile si constient de el si de umanitate, ar fi facut asa ceva semenilor sai? Un om inteligent in nici un caz. Te poti lasa convins de un prieten/un nebun/un medic psihiatru, de o personalitate puternica in general, sa renunti la ideile tale, insa nu poti, ca fiinta inteligenta, sa accepti turnatoria si tortura psihica la nivelul la care o acceptau si practicau angajatii Securitatii si colaboratorii lor civili. Atat timp cat renunti la dreptul tau ancestral de a-ti gandi propriile miscari si a lua deciziile cu mintea ta deja nu mai esti un om ci esti o masina. (acum daca il ascultam pe Dostoievsky, omul nu e in stare sa isi asume libertatea proprie sau sa accepte ca altii sa si-o asume in mod responsabil, deci tre sa lase pe altii sa gandeasca ptr el si el sa execute; dar socialismul tocmai despre asta nu era, tocmai asta iti lua, te convingea sa iti vinzi libertatea pe un plan "decent" al vietii tale; iti planifica gandirea, comportamentul) Securitatea avea in 25468 de angajati, dintre care cam jumatate erau absolventi de studii superioare, jumatatea cealalta era formata din absolventi de scoala primara, pana la profesionala si liceu. (diplomele se puteau confectiona, si s-a facut asta cu mare spor; erai dispus sa spionezi si sa torni, iti iesea diploma imediat, puteai absolvi ce doreai tu). Vorbim deci aici de un nivel "intelectual"? O comparatie cu CIA: CIA are cam 18000 de angajati, 68% sunt absolventi de studii universitare si postuniversitare, 78% cunosc mai multe limbi straine. Iar despre intelectualii care colaborau la securitate, platiti sau dintr-un elan patriotic, se pot spune multe. In primul rand ca multi dintre "intelectualii" romani s-au prostituat scriind texte=
creatii" socialist-comuniste. Iar cei ce nu au facut-o, ex. Dinescu, Paler, Goma, Steinhardt, Liiceanu, Plesu, au suportat consecintele. Insa si-au parstrat verticalitatea literara. Doctrina socialista stim cu totii ca are la baza ideologia marxista, bina pusa la punct stintific, altfel nici nu ar fi convins atatia omeni, insa complet rupta de realitate. Insa multi intelectuali au fost convinsi de aceasta ideologie care promitea o pace sociala, egalitate pe toate planurile, o bunastare asigurata fara competitie. In Cehoslovacia (pe vremea acea, acum sunt doua tari) cei mai multi dintre scriitori au devenit membri ai P Comunist, fiind convinsi intelectual de doctrina. Si asta s-a accentuat chiar in perioada Primaverii de la Praga, in care se promitea o reformare econimca si o detensionare a relatiilor intre intelectualitate si partid. Eh, pe urma s-au lasat pagubasi au vazut siei ca nu functioneaza dar au avut libertatea, nu garantata, dar tolerata, sa critice sistemul. Disidenta nu era un fenomen de ratacire individuala ca in romania, era o miscare responsabila, avea un scop, vezi Charta 77. La noi a fost ceva mai drastic regimul, o Pimavara de la Bucuresti (nu ma refer la finalul miscarii de la Praga) nu ar fi fost posibila, exista o prea mare vigilenta, absurda ca si dictatura personala a lui Ceausescu, spre a se ajunge la o disidenta constructiva.
Hai ca am scris deja prea mult:)
#2126 (raspuns la: #1732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alexxia - de clody la: 22/01/2006 11:45:47
(la: Ce se intampla cu un barbat care e intr-o relatie de mult timp?)
Si eu mi-am pus aceleasi intrebari in ultima vreme, sa zicem ca inteleg situatia expusa. Cel mai probabil tipul e un vanator prin definite: nu e una, e alta. El se distreaza prin discutiile astea, isi imagineaza multe, se joaca cu cuvintele...amageala. Evident ca isi doreste si sex. Dar nu numai. Sexul e ceva banal pt el. Poate fi si cu o secretara, o colega, nu trebuie ca pt sex sa piarda ore in sir cu discutii.
El este totusi fascinat de conversatii. Ii face placere sa stie ca cineva il asculta, il ia in serios, chair daca el spune numai balarii si nu stii ce e adevar sau minciuna.
Si intreba des daca il iubesti, daca te mai gandesti la el sau l-ai uitat. Te suna, nu f des, doar cat sa se asigure ca a revenit in mintea ta. Este un joc pt el, un joc in care isi dovedeste ca poate. Atat, ca paote.
Nu va face gestul sa se desparta de nevasta. Nevasta se pastreaza. Si el ti-a spus de la inceput sa nu te indragostesti de el. Si mai zice ca acum e vina ta daca il iubesti.
Daca-l vei intreba direct daca vrea sa fiti imrpeuna, va zice niciodata.
pentru anonim - de cosmiK la: 11/06/2006 10:31:23
(la: SINUCIDEREA...am nevoie de ajutor !!!!)
Situatia ta e delicata, dar inainte sa recurgi la un act atat de disperat ar trebui sa te gandesti si la cei din familia ta care vor fi mutilati pe toata viata.
Spun asta pentru ca mama mea s-a sinucis cu 18 ani in urma, dar nici acum dupa atata vreme nu mi-am revenit din soc, pentru ca e cumplit sa constati ca tocmai persoana la care tineai cel mai mult a reuntat la lupta si a ales calea sinuciderii pentru a scapa de dezamagirile pe care viata i le-a pus in cale.
E adevarat ca viata nu e deloc usoara si ca uneori esti trantit la pamant si ai senzatia ca nu mai poti continua, dar eu raman la convingerea ca nu ne-am nascut intamplator si ca trebuie sa ne ducem crucea pana la capat.
Dupa mine sinuciderea e un act de egoism pur.
Noi poate scapam de viata si probleme dar ceilalti care raman in urma nostra si care tin la noi chiar daca nu stiu sa ne-o arate, sufera si mor si ei putin odata cu noi.
Referitor la cazul tau particular iti spun ca si eu sunt intr-o situatie asemanatoare. Sunt foarte slaba as putea fi catalogata chiar ca anorexica si sunt si foarte inalta motiv pentru care am devenit cocosata. Nici eu nu am prieteni mai ales ca m-am mutat de curand iar in acest oras nu cunosc aproape pe nimeni dar asta nu ma mai demoralizeaza.
Sunt altii care au probleme mult mai mari ca mine dar care nu mai fac atata caz de suferinta lor ci iau vita in piept si se bucura de fiecare clipa traita. De la ei am invatat ca nu trebuie sa ma las doborata de dificultati si ca pot "sili inima, nervii si tendoanele" sa ma "serveasca mult dupa ce s-au consumat" si "sa continui cand nu este" in mine "nimica afara de vointa" care-mi "spune: CONTINUA".
Am reusit sa depasesc momentele de deznadejde cu ajutorul cartilor care sunt cei mai buni prieteni ai mei, al muzicii si ai prietenilor pe care i-am gasit cu greu dar care mi-au fost alaturi pentru ca sunt prieteni adevarati. Pe ei nu-i intereseaza aspectul meu ci felul cum gandesc si ma apreciaza pentru ceea ce sunt ca persoana.
Dar eu am facut pasul spre ei, am renuntat la autoizolare pentru ca si eu aveam intentia sa ma inchid in mine, dar am constat ca nu ma ajuta cu nimic lamentarile si ca trebuie sa ies de sub clopotul de sticla in care ma aflam.
Cu timpul am invatat sa gandesc pozitiv sau mai bine zis optim si de atunci lucrurile merg mult mai bine.
Cand vezi totul in negru, raul vine la tine, pentru ca pana la urma tu esti cel care il cheama. Iti faci singur rau si te autodistrugi.
Orice complex poate fi depasit daca vrei si solutii exista pentru orice problema. Trebuie doar sa te aduni si sa rationezi nu sa te lasi purtat de sentimente si implusuri de moment.
Cand vei incepe sa privesti optimist viata si sa faci haz de necaz vei vedea ca dracul nu e atat de negru pe cat il facem noi.
In definitiv noi suntem cei care complica viata si o fac mai dificila decat este in realitate.
In ceea ce priveste comentariul lui Daniel Racovitan, pe care il respect, vreau doar sa spun ca in cazul in care anonimul gaseste puterea de a rade de mutrele noastre ingrijorate si de sfaturile pe care i le dam, desi eu nu le consider sfaturi, e un fapt pozitiv si un prim pas spre vindecare.
Inca ceva anonimule, asculta sfatul parintilor tai si iesi lume, pentru ca stiu ei ce stiu si dupa mine au mare dreptate. Izolarea nu e o slutie pentru problemele tale, ba din contra. Daca iesi si te desfasori liber vor aparea si prietenii adevarati, insa trebuie sa ai rabdare si sa nu te mai judeci atat de aspru, pentru ca nu ai motive serioase.
Totul e in mintea ta. Relaxazea-ta si tu umpic si nu mai fi atat de inchistat si pe picior de razboi cu toata lumea inclusiv cu tine insuti.
Ai curajul si priveste in adancul fiintei. Invata sa te cunosti si vei descoperi ca ai multe calitati si un potential pe care ar fi pacat sa nu le valorifici.
Cam atata am avut de spus. Si sper sa auzim numai de bine. Poate totusi ne dai si noua un semn ca sa stim ca esti teafar si nevatat.
Ai grija de tine si CURAJ!

cassandra - de cattallin2002 la: 19/06/2006 19:24:19
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Draga Cassandra, o sa ma leg de mai multe aspecte:
1. Ibsen zicea :" Nu pun pret pe acea moralitate care nu-si are radacina in religie". Fara un punct de referinta, moralitatea poate fi personala sau influentata de contextul istoric. Se poate schimba dupa cum vrea fiecare sau dupa contextul existent. Cred ca aici e clar, nu trebuie sa detailez cu exemple. In ateism, neexistind un reper moral religios, morala e ceva relativ. de fapt e ceva ciudat, avind in vedere ca se considera ca dupa moarte e nimic, asadar poate fi ceva de conjunctura. Darwin spunea (desi nu a fost ateu): <>
2. Tu iei citate la intimplare, desigur citite pe alte site-uri. Nu poti intelege din punct de vedere ateu Biblia. Nu exista puncte de reper. Vorbesc si din experienta personala. Un ateu mai intii trebuie sa-si dea seama ca exista si altceva in afara de ceea ce se vede. Abia apoi poate purta o discutie legata de crestinism si de alte religii. Abia la pasul al treilea se poate discuta de diferitele biserici crestine si de interpretarea Bibliei. E ca si cum am discuta de logaritmi la nivelul clasei intii.
Dar e buna logica ta la resursele pe care le ai si apreciez asta. Doar ca nu ai destule date.
Uite, se considera ca Dumnezeu cunoaste tot viitorul desi nu il si hotaraste. Viitorul nostru e determinat de faptele noastre. El hotaraste cind moare fiecare, asta nu hotarim noi. Religia orientala are o asemenea abordare, ca o forta vaga si impersonala. Diavolul nu are putere proprie, doar ce ii ingaduie Dumnezeu. Raul si binele nu sint la fel la crestini si atei, nici macar intotdeauna intre diferite religii. De exemplu pentru crestini cel mai rau lucru e sa nu se mintuiasca. Se mai spune in Biblie ca plata pacatului este moartea. Eu as interpreta asta (pe linga faptul ca se refera la moartea spirituala) si la faptul ca fiecare mic pacat ar insemna sa murim pe loc, dar Dumnezeu in bunatatea Lui ne mai tine, in pofida legilor firesti lasate. Deci, Dumnezeu face tot ce poate ca noi sa ne mintuim. o boala poate fi un ajutor. Am zis toate astea din perspectiva logaritmilor, din pacate nu avem puncte de referinta comune spre a le comenta si intelege la fel.
3. Dumnezeu hotarasete oricum cine cind moare, nu e nimic la intimplare din perspectiva crestina. In Noul Testament Domnul Iisus adauga faptul ca si daca zici cuiva nebunule ai facut o crima in mintea ta. Ca o paralela cu Tv. E un eveniment, de exemplu se intimpla ceva, sau spune cineva ceva. Dupa aceea citeva saptamini se dezbate ce a vrut sa spuna, ce s-a intimplat, etc. La un eveniment care a durat citeva minute. Seneca zicea sa deosebim lucrurile de zgomotele ce le produc. Decit sa stam sa discutam fara folos luni de zile, nu e mai bine sa cautam la sursa, ar dura de zece ori mai putin. Ce legatura au site-urile ce critica neoprotestantismul? Nu are nici unul legatura cu ortodoxia. Fiecare denominatie protestanta intelege in felul ei Biblia. Peste asta o critica la ceea ce inteleg ei. Nu sint de acord nici cu unii, nici cu altii, sau sint de acord si cu unii si cu altii intr-o anumita masura.
Numai bine



cattallin2002@yahoo.com
#128786 (raspuns la: #128411) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Largime de minte - de Apache la: 03/07/2006 19:36:15
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Da tu de unde aparushi mitica-mititele???? Poate ca in viziunea/mintea ta larga nea brown e un geniu neinteles. Ia lumineaza-ne si pe noi sa nu murim proshti... Unde e adevarul ala de-l vazushi mata - spune-l tare sa ne jenam impreuna... Sper ca nu te-ai uitat in toaleta :> ca ala nu se pune...
#131315 (raspuns la: #130977) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adaug de pe http://www.sfat - de petale.albe la: 04/07/2006 20:26:09
(la: treptele rugaciunii)

adaug de pe http://www.sfaturiortodoxe.ro

Cuvântul al treilea

Cum poate cineva să ajungă la calea (metoda) cea mai desăvarsită a rugăciunii mintii si cum poate să alunge din cugetul lui demonii temerii, care îl înfricosează foarte tare in timpul noptii, când vrea să se roage sau când doreste să meargă singur în vreo pesteră sau în vreun loc pustiu pentru a se ruga în liniste.

Binecuvintează, părinte!

Adevăratule lucrător al rugăciunii mintii, dacă doresti să ajungi la măsura cea adevărată si înaltă a rugăciunii acesteia, ascultă cu atentie ceea ce vreau să-ti spun în continuare. Uneori, în timpul noptii, mergi singur în locuri neumblate, în locuri sălbatice, înfricosătoare, în astfel de locuri în care ai crede că este cuibul si locuinta demonilor. Dar înainte de a merge în astfel de locuri să te pregătesti pentru un astfel de drum si pentru un astfel de plan al tău.

Constiinta ta să fie linistită si împăcată, să nu te chi nuiască pentru vreun păcat ascuns al tău. Să fii spovedit. Să te fi împărtâsit cu Trupul si Sângele Stăpânului si să te fi înarmat cu armele Duhului Sfânt. Astfel fiind pregătit, atunci când pornesti la drum, mergând singur în noaptea întunecată, cât mai des însemnează-te cu semnul cinstitei si atotputernicei cruci, având în mintea ta că mergi (acesta este de fapt adevărul) la un război mare, un astfel de război în urma căruia nu vei mai apuca Să vezi lumina soarelui, gândind că în noaptea aceea urmează să mori o dată pentru totdeauna, luptând cu demonii cei sălbatici si nemilosi ai fricii, pe care fie îi vei birui cu puterea nebi ruită a numelui Domnului si îi vei alunga din locumta lor, si în felul acesta te vei întoarce biruitor, fie, mai degrabă,' vei cădea pe câmpul de luptă al acestui război nevăzut, decât să te întorci învins.

Asadar, frate, după ce te pregătesti asa cum am spus, mergi la acest râzboi nevăzut cu gândul de mai sus. Căci demonii, întelegând că vrei să mergi împotriva lor, pentru a-i lupta cu numele Domnului, se vor grăbi să ti-o ia înainte în chip nevăzut, cu viclenia lor cunoscută. Mai întâi, vor să te înfricoseze, să trezească în tine o astfel de frică încât să începi să transpiri cu o transpiratie rece din cauza fricii exagerate si să tremuri de o astfel de groază, pe care ti-o vor insufla în toate mădularele tale, încât să te pună pe fugă înapoi. Dacă tu vei lupta însă în asa fel încât nu te lasi biruit de războiul lor, atunci viclenii demoni vor schimba sălbăticia si felul lor înfricosător în laudă si într-un fel de îndemn, doar-doar vor reusi în acest fel să te întoarcă înapoi. îti vor trimite astfel de gânduri în cugetul tău, ca si când te-ar sfătui, amăgitorii, spunându-ti: "O, omule al lui Dumnezeu, te vedem că ai mare simplitate si de aceea nu cunosti ceea ce este mai bine pentru tine, că nu este bine să vii într-un astfel de loc în miezul noptii. Nu-ti este milă de viata ta si nu te temi ca nu cumva, din cauza nepregătirii tale, să mergi în iad dacă mori în clipa aceasta? Sau poate că nu stii cine suntem noi, de aceea pornesti împotriva noastră. Ascultă-ne pe noi, o, omule, si întoarce-te înapoi cât poti de repede, înainte de a ne mânia împotriva ta si înainte de a vedea în realitate puterea noastră cea mare. Stai linistit în chilia ta, străduieste-te acolo să placi lui Dumnezeu, săvârsind tot felul de virtuti, pentru că, să mai stii si asta, dacă mori acum în războiul cu noi, te vor mânca fiarele pădurii, fără să te învrednicesti de înmormântare si fără să ti se cânte slujba de înmormântare.

Acestea si multe asemenea lor îti vor pune în fată după ce te vor înfricosa, ca si când ei ar dori să te determine la un lucru mai bun si la o petrecere mai folositoare si mai sigură. Tu, însă, iubite rob al Domnului, să nu dai în nici un fel ascultare sfatului lor, nici bunătătii lor, deoarece scris este: "Mila păcătosului să nu fie peste capul meu". De aceea, auzind toate acestea, fă-ti des semnul crucii si, spunând neîncetat în taină "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă", mergi împotriva lor, ca si când ai fi surd si mut, având gura pecetluită. Căci dacă cumva le asculti "sfatul" si te întorci pe fugă, să stii că vei fi în mare pericol. De îndată ce vei vrea să te întorci si să fugi înapoi, ti se vor arăta demonii, în cuget, ca si când te-ar fugări nenumărati tâlhari cu săbii sau ca si când ar sări asupra ta fiare sălbatice ca să te înghită de viu. Asa încât pericolul va fi dublu, punându-te în pericol si trupeste si sufleteste. Trupeste vei fi în pericol deoarece, fugind prea tare de frică sau din lucrarea demonilor care aleargă în urma ta, sau din cauza întunericului noptii si din cauza neatentiei mintii si a inimii tale tulburate, poti să cazi si să-ti rupi vreunul din mădularele tale. Sufleteste vei fi în mare pericol deoarece din fuga ta vor prinde curaj demonii asupra ta, tu arătându-le astfel că nu poti să le stai împotrivă; si stiind că de acum înainte ai să te temi si de umbra ta, vor veni asupra ta ca nebunii. De aceea, o, soldatule al lui Hristos, iesind la un astfel de război nevăzut, fii treaz si atent, cât poti de mult, pentru ca să nu te prindă în capcanele lor amăgitorii demoni cu nici un fel de momeală.

Mergând împotriva lor, când îti vor iesi în cale astfel de atacuri, sprijină-ti întăi inima ta în amintirea lui Dumnezeu, crezând cu tot sufletul că Dumnezeu vrea să fie prezent în chip nevăzut în acest râzboi ca să vadă lupta ta. Din această aducere aminte de Dumnezeu vei simti imediat o oarecare mângâiere si bucurie în inima ta. Deoarece zice: "Mi-am adus aminte de Dumnezeu si m-am bucurat". Apoi vino în ajutorul trupului tău înfricosat cu nemiscarea si, aplecându-te putin spre pământ, sileste-ti inima cu rugăciunea, spunând-o din adâncul inimii tale de cinci-zece ori. Si după aceea, ridică-te si iarăsi îndreaptă-te linistit direct spre locul acela dinspre care socotesti că vin spre tine săgetile de foc ale demonilor, adică ispitele fricii, ca niste valuri învolburate nesfârsite.

Mergând într-acolo, împotriva lor, însemnează-te iarăsi des cu semnul cinstitei si de viată făcătoarei cruci si ia aminte ca nu cumva să deschizi gura si să scoti vreun strigăt de frică, precum copiii, cerând ajutor cu glas tare. Ci, tinând gura închisă si spunând în taină si neîntrerupt, cu multă atentie "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă", o dată ia fiecare respiratie a ta, mergi cu curaj si fără frică împotriva vrăjmasilor tăi, care, vâzând că te îndrepti astfel spre ei, vor încerca să-ti tulbure din nou cugetul cu nesfârsitele ispite ale gândurilor de tot felul. Si atât de tare te vor lupta, încât vei simti aievea, pe fată, războiul înfricosător. Pentru că acesti de moni ai fricii se năpustesc asupra ta ca niste tauri sălbatici si ca niste bivoli înfricosători, ca si când te-ar împunge cu coarnele din toate părtile si te-ar călca în picioare.

Tu, însă, iubite frate, în clipele acelea, vino în sprijinul inimii tale cu frica lui Dumnezeu, spunându-ti: "Acum viata mea se sfârseste, pentru că ori demonii mă vor omorî, ori că mă voi sili cu rugăciunea până voi muri.

Dacă mă vor birui demonii si mă vor omorî, Dumnezeu va avea grijă de sufletul meu. Iar dacă voi muri din silinta la rugăciune, Dumnezeu cu atât mai mult va odihni su fletul meu acolo unde străluceste lumina fetei Lui, deoa rece va socoti această moarte a mea ca pe o moarte mar tirică.

Astfel venindu-ti singur în ajutor, iubite frate, începe să spui: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mi luieste-mă", din adâncul sufletului tău. Spunând această rugăciune din adâncul inimii tale, vei coborî din adâncul acesta al rugăciunii inimii într-un si mai mare adânc al rugăciunii inimii. Si cu cât vezi mai aproape de tine peri colul demonilor, cu atât te silesti mai mult în rugăciune. Silindu-te, silindu-ti inima în rugăciune, înaintezi din adânc în adânc în rugăciunea inimii, până când vei ajunge la cea mai înaltă si mai desăvârsită formă a rugăciunii neîncetate si, într-adevăr, adevărat este cuvântul pe care l-a spus odată un părinte, când a fost întrebat cum a de prins rugăciunea. Acela a răspuns că a învătat-o de la de moni, si un altul, iarăsi, a fost întrebat despre aceasta si a spus că a învâtat-o de la copiii necuviinciosi, care par că spun cuvinte fără înteles, dar care nu sunt fără înteles.

Primul, silindu-si inima la rugăciune pentru a-i alunga pe demonii care îl atacau neîncetat, asa cum spuneam mai sus, atât de mult a înaintat în rugăciune încât a ajuns la măsura ei desăvârsită. Si, demonii au fost cei care l-au condus la aceasta, de aceea a spus că a învătat-o de la demoni. Iar celălalt, văzând copiii necuviinciosi, s-a temut ca nu cumva să se murdărească inima lui de la vreo vorbă rea sau de la vreun necuviincios cuget al inimii, de aceea si-a silit inima la rugăciune atât de tare, încât a descoperit si acesta metoda desăvârsită a rugăciunii inimii. De aceea spun că amândoi au răspuns corect. Noi însă să ne întoarcem la cuvântul nostru.

Asadar, iubite frate, aflând desăvârsirea rugăciunii mintii si a inimii în acest fel, sileste-ti din nou inima la această rugăciune, până când se va întipări adânc în inima ta rugăciunea ca pe o placă de bronz sau de piatră si până când va fi alungată toată lucrarea demonilor fricii care te luptau atât de tare. Atunci vei vedea pe fată puterea rugăciunii, deoarece nu numai că vor dispărea acele arătări sălbatice si înfricosătoare si chipurile lor, care nu există de fapt, dar va si străluci în sufletul tău raza si lumina Domnului nostru Iisus Hristos, încât după aceea vei fi plin de bucurie, plin de mângâiere, plin de desfătare duhovnicească, lipsit de orice temere, ca si când ai fi înconjurat de prieteni dragi nenumărati si de păzitori credinciosi. Intr-adevăr, asa stau lucrurile. Deoarece vor veni acolo în chip nevăzut spre mângâierea ta îngeri dum nezeiesti, să te păzească si să te încununeze pentru biruinta ta asupra potrivnicilor. Atunci vei dori să cânti împreună cu profetul David, care spune: "Domnul este luminarea mea si Mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vietii mele, de cine mă voi înfricosa? Când se vor apropia de mine cei ce-mi fac rău, ca să mănânce trupul meu, cei ce mă necăjesc si vrăjmasii mei, aceia au slăbit si au căzut. De s-ar rândui împotriva mea ostire, nu se va înfricosa inima mea, de s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc" si celelalte ale Psalmului 26; vei dori a le cânta cu nemăsurată bucurie a inimii tale.

Deoarece cei care se ridicaseră de jur împrejurul tău si voiau să te înghită sau să te omoare si cei care te chinuiau cu atacurile lor mârsave, aceia au slăbit si au căzut, nea jungându-si scopul lor, si au pierit, biruiti fiind de lumi narea rugăciunii inimii, precum piere întunericul noptii o dată cu lumina zilei si a soarelui.

De aceea, din clipa în care ai biruit pe vrăjmasii tăi cu numele cel puternic al Domnului, vei iubi atât de mult locul acela de care te temeai si te cutremurai mai înainte, incat de acum înainte, când vei voi să-ti aduci aminte de el sau să-l cercetezi, va tresări înlăuntru inima ta de bucurie si sufletul tău va dori să mergi cât mai des acolo pentru a te ruga tot asa lui Dumnezeu.

Despre aceasta a spus unul dintre părinti următoarele : Un frate oarecare se lupta mereu cu rugăciunea mintii pentru a ajunge la înăltimea cea mai de sus si la desăvârsirea ei. Dar nu putea, deoarece înăltimea cea de sus a rugăciunii mintii este cu neputintă de aflat fără luptă mare si fără ispită înfricosătoare. De aceea, de multe ori acest frate încerca diferite lupte si strădanii în rugăciunea mintii, de cele mai multe ori în timpul noptii, când ceilalti frati dormeau. Uneori mergea singur în timpul noptii de parte de oameni, si acolo ,plecându-si capul spre piept, se ruga tainic din adâncul inimii, singur cu Dumnezeu.

Făcând acest lucru de multe ori si mergând noaptea în adancul pustiului, s-au mâniat odată demonii împotriva lui si au vrut să-l sperie, ca să nu se mai roage în acel fel deoarece nu le plăcea deloc ceea ce făcea fratele si l-au speriat dintr-o dată, atât de tare încât fratele era să-si dea suflerul din cauza fricii si a spaimei. Si cu cât treceau clipele, cu atât frica crestea si punea stăpânire pe el, pentru ca demonii fricii îi apăreau fratelui în imaginatie ca si cand se năpusteau asupra lui multime mare, cu arme numeroase, ca să-l curete de pe fata pământului. Aflându-se in această mare încercare si neavând nici un fel de ajutor omenesc la îndemână, si-a adunat mai cu tărie mintea în inima sa, lucrând rugăciunea. Plecându-si capul său pe piept, a început să spună: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă" atât de tare, atât de silit, atât de adânc, atât de atent, încât niciodată în toată viata sa nu reusise să-si silească astfel inima cu rugăciunea. Deoarece atunci când facerile sălbatice si înfricosătoare ale demonilor fricii îl copleseau cu frica în cugetul său, cu spaima în trup, cu înfricosarea în minte si cu un zgomot asurzitor în închipuire, atunci si fratele îsi silea peste fire inima sa cu rugăciunea, cu o trezvie si cu o concentrare la care nu mai ajunsese până atunci. Si într-adevăr, era de admirat acest frate în războiul său nevăzut si în lupta sa pe fată, deoarece îsi silea inima la rugăciune până la moarte. Atunci, deodată, puterea lui s-a pierdut în întregime si a venit în el o putere de sus, umbrit fiind de Harul lui Dumnezeu, care a alungat pe demoni si numeroasele închipuiri ale lor si apoi, la sfârsit, i s-a arătat în chip minunat mângâindu-l si bucurându-l nespus. Deoarece, mai întâi, cu silirea inimii la rugăciune, fratele a aflat desăvârsirea si capătul de sus al rugăciunii, iar în al doilea rând, atâta bucurie a primit, atâta mângâiere si atâta curaj si nădejde, ca si când ar fi fost înconjurat de cete de îngeri dumnezeiesti. Si cu adevărat asa este, pentru că spune: "Ingerul Domnului îl va înconjura pe cel ce se teme de el...."

Iar Dumnezeului nostru slava, puterea, lauda si închinăciunea, în vecii vecilor. Amin.

Mda, dar de fapt, nu! - de tatiku la: 18/08/2006 01:20:24
(la: Muzica Rock!)
Ceea ce a fost inainte de Hristos, ca si muzica de acum, este tot o expresie abstracta a trairilor umane, reprezentate prin sunete. Ele nu induc o stare, ci explica una, asadar muzica nu are calitatea de a colora viata, ci de a o descrie. Si cum poti descrie mai bine o traire, un gand decat prin a-i da o forma artistica?

Am pornit de la faptul ca muzica vest-europeana, adica ceea ce ascultam noi, are ca un punct de plecare religia. Desigur, exista si muzica laica, si cea populara si protomuzica dinainte de Hristos. Insa sunt inrudite de acelasi filon metafizic. E evident! Nu are rost sa te tarai prin istoria muzicii, doar atata insa sa-ti spun, ca ea se regaseste la intretaierea a patru curente culturale, greco-romano-iudeo-crestine, si ca fiecare vine cu bagajul de idei si concepte. Chiar si istoric, muzica e in mare legatura cu filozofia.

In ciuda celor spuse de tine, muzica contine filozofie. Un compozitor genial, dar nu neaparat asa, isi urmeaza gandul filozofic ce-l macina in partitura. Si ei sunt filozofi. A creea o simfonie e o munca intricata, de bijutier, insa bijuteria sa e un amalgam de ganduri si trairi intocmai filozofice. Nu ai cum sa scrii muzica daca nu ai ce spune, nu?
Si apoi te intreb: ce impuls sa-l fi antrenat pe cel care a luat o frunza din copac si a inceput pentru prima data sa scoata sunete din ea, si sa le organizeze? Nu oare trairea sa din acel moment? Oare nu e impulsul artistic o framantare, o nevoie de a iti exprima gandul abstractizat? Muzica oare nu inlocuieste perfect nevoia de alinare, de protectie, de exprimare a sufletului? Asta nu se poate numi metafizica?
Repet: Cred ca toti creatorii sunt filozofi. Numai ca se exprima diferit. Filozofia explica universul, arta il explica frumos. Iar cand asculti muzica, o si gandesti. Altfel ramai la rock sau la manele ( alaturarea e rautacioasa, recunosc).

Tu spui ca titlurile iti induc starea. Doamne! Titlurile sunt doar titluri, adica nu reprezinta nimic, poate doar gandul de baza al unei lucrari, punctul ei de pornire, prima idee a rationamentului.
Confutatis nu poate fi Prometeu! Nu are cum, nu are de ce. E atat de evident ca e vorba despre moarte si despre rugaciune.

Pentru filozofii de meserie Kant e Dumnezeu! Pentru muzicienii de meserie Bach e Dumnezeu, cum probabil pentru profesorii de literatura franceza Proust e Dumnezeu. Sau Dumas, sau Zola...Eu mai cred ceva, dar ia-o ca pe o parere strict personala, nu rade de ea: daca asculti Bach sau Mozart, sau Ceaikovschi prin minte si suflet, nu ai cum sa mai fii ateu.

...revin la rock. Cred ca valoarea nula, dupa parerea mea, a acestei expresii muzicale o da faptul ca nu ma face sa ma gandesc la nimic. Nu am ce analiza tehnic, asta e evident, dar nici metafizic nu-mi spune nimic. NU exista vreo bucata de rock pe care sa o fi ascultat ( putine, asa e, dar am ascultat) sa ma starneasca. In mai toate, mesajul e ca e rau in lume sau ca sufar, sau ca schimb lumea sau ca vreau sa plang...Asa ceva e fie pueril, fals tenebros, imatur sau degeaba. Nimic atragator, totusi, nimic inteligent, nimic inaltator, nimic "filozofic". Chitari. Chitari. Chitari si baterie. Patru patrimi, desenul basului obstinat, versuri rostite in sictir sau tipate.
Vezi? De asta am zis la inceputul conferintei ca muzica proasta ne-a pervertit. Pentru ca, uite, nici nu mai stim sa ascultam cu inima si cu gandul larg deschise! Suntem rupti de transcedental.
#139847 (raspuns la: #139637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comunicarea - de nishka la: 22/08/2006 20:17:59
(la: comunicarea...)
Este o realitate pt fiecare faptul ca, cei din fata noastra pot intelege sau nu ceea ce le spunem.Ai senzatia, la un moment dat, ca unii "vad" triunghiuri in timp ce tu "vezi" dreptunghiuri.Ideea e ca, daca vrei intradevar sa comunici ceva celui din fata ta, poti face asta incepand prin a constientiza ca tu trebuie sa ajungi sa accepti ca celalalt vede, poate, doar asta.Nu trebuie sa tii cu dinadinsul sa-i demonstrezi ceva.E important sa ai bunavointa in sensul asta.Iar cuvintele sa nu fie "cuvinte-ziduri" ci "cuvinte-ferestre".Si mai e,destul de important, un lucru:sa asculti, inainte sa vorbesti.SA ASCULTI insemna ca,in timp ce interlocutorul vb, sa nu-ti formulezi deja raspunsul in mintea ta:).Asa incepe comunicarea...

















Comentariu(4) - de Motzoc la: 23/03/2007 16:30:03
(la: Filmul documentar "The Secret")
Marea ureche a existentei aude tot ce spui!

De cite ori te gasesti inconjurat de o plasa uriasa de ceata, din care curg gindurile tale de suferinta, credinta ca o fiinta anume nu te iubeste, sentimentul ca esti parasit, ori acela ca toate iti merg de-andoaselea?
De cite ori ti-ai consumat noptile in insomnii rebele si zilele tale le-ai irosit in iritare, in ingrijorare, in deprimare, ori in angoasa profunda, fara sa stii ca fiinta sau starea de lucruri la care te gindesti "are urechile" chiar linga respiratia ta? Oricit de marete ar fi distantele care ne despart, la cel mai profund nivel al fiintei noastre sintem in acelasi punct, in aceeasi misterioasa si maiestuoasa respiratie. Urechea lui Dumnezeu pare ca sade lipita de orice adiere de vint la care ne gindim, asa incit vintul insusi poate auzi gindul nostru despre el, cum noi putem auzi gindul vintului despre noi! Dialogul interior ar putea fi o forma de conversatie la fel de reala, de palpabila si de clara cum este cuvintul pe care il scriem, or mingiierea pe care o daruim unei fiinte dragi.Cind ne credem singuri si ne permitem sa graim in noi insine verzi si uscate, "marea ureche" a existentei aude si transmite "verzile si uscatele" noastre in eter, dar niciodata la intimplare... Pare ca locul pe care il evoci cu mintea, ori cu sentimentul tau apare acolo unde esti, acolo unde il gindesti... Fiinta la care te gindesti se si infiinteaza in tine, de indata ce te-ai gindit la ea... Te-ai intrebat, oare, ce conversatie ai cu fiinta iubita, cu dusmanul tau, cu situatia care te framinta? Ce-i spui tu omului pe care il iubesti atunci cind - in pustietatea noptilor nedormite, or in fierbinteala zilelor - te gindesti: "Nu ma iubeste, mai bine ar fi sa gasesc ceva mai bun de facut... Acest om imi face rau intentionat"! Si cit de multe spune mintea stresata. In sinceritatea ei absoluta, fiinta ta transmite celuilalt toate acestea ca pe niste cereri, care se vor supune aprobarii... Iar acela, omul iubit, ori dusmanul, oricine se afla in mintea ta se poate trezi impulsionat frenetic sa te paraseasca, ori daca esti gelos sa-si caute o iubire potrivita... Iar dusmanul ar putea simti o dorinta fierbinte de a te agresa cu virf si indesat! Si apoi tu vei spune:"El e vinovat"... "Eu sufar"... Si este adevarat. Tu suferi. Dar mai ai si alta optiune. Sa-ti amintesti ca nimic, absolut nimic nu ramine ascuns, cum a spus si Iisus. Marea ureche divina, plina de iubire si compasiune, asculta tot ce spui in ascuns. Tu ce spui cu vorba, ori cu mintea, tu ceri. Si, pentru ca vorbesti atit de mult despre supararile tale, despre cit de neiubit esti, despre esecuri si suferinta, se poate sa primesti toate acestea... Daca stii ca poti primi ce gindesti, atunci ai putea sa elevezi discursul tau interior... Vorbeste frumos cind esti singur si, cind te auzi vorbind urit, ori plin de frica, deprimat sau impovarat de vreo problema, aminteste-ti ca s-ar putea sa auzi... pe cineva care-si plinge de mila... Un altul nefericit... Incurajeaza-l - chiar daca ti se pare ca vorbesti singur! Cu totii vorbim singuri mai mult decit o facem cu altii... Vorbeste singur cit vrei, dar spune tot ce-i mai minunat. Tot ce-ti place mai mult... Tot ce ai vrea sa fie, tot ce te-ar ajuta sa te simti dintr-o data imparat in lumea ta interioara. Cu timpul ai putea constata ca... se aude pina-n mintea cui nu te astepti! Ca frumusetea cuvintelor tale launtrice devine iubire, succes, bucurie sau fericire in viata ta de zi cu zi...



#180076 (raspuns la: #180024) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
partea II-a (pentru om) - de Intruder la: 26/06/2007 11:12:32
(la: rubrica de reclamatii pt om)
Deci atacul tau era pt ca ma deranja haita in particular, dar vroiai tu sa o dai la intors cu generalitat i ;))

...zici tu, cu emoticonul ala scarbos care vrea sa spuna "las' ca stiu eu ce va poate pielea, hahalerelor!"
ei bine, n-a fost nici un atac, asa l-ai perceput tu! m-a deranjat ca tunai si fulgerai impotriva trollarilor pe confele interesante (interesante dptdv!) uitand ca si tu ai trollat la greu pe alte confe (evident, neinteresante in optica ta!)
deci pe confele interesante pentru om, stop trollarea! pe confele neinteresante pentru om, "on air"!
acum ai inteles ce m-a deranjat?? n-am umblat cu petarde, citeste cu atentie ce am scris pe confa adminului, cu mese private!

apoi sanchi, ai dat exemplu de trollare a mea pe confa Lady A, cand tie iti statea mintea la review ;))

absolut NU! nu ma judeca pe mine dupa chipul si asemanarea ta, ca nu tine!
confa aia era mai recenta si cand te-am citit parca nu cadeai bine pe subiect! ti-am zis-o clar tot pe confa adminului, nu-nteleg de ce faci presupuneri!...asta nu-nseamna ca intrusul a avut dreptate sau nu, dar de ce sa-mi pui in carca alte papornite???

Acolo pe review era trollare monsherule(la baza unei observatii, dar trollare ;)) O dovada de scapat porumbelul din gura (ca mintea ta era pe review :) a fost atunci cand mi-ai replicat ca tu (intruder) nu ma dai afara. Dragule, eu spuneam inainte despre Lady A care poate sa ma faca troll (sa ma dea afara) pe confa ei,dar tu...hop cu mintea la review unde mi-ai spus sa nu trollez cu alaptatul. Nu-i asa Intrudere ca ti-ai facut temele la repezeala si ai incurcat borcanele? :))

nu. eu n-am pomenit de dat afara, ci tu, in urma trollarii mele ("la baza unei observatii, dar trollare") ai inceput sa tipi ca numai Lady A are dreptul sa te dea afara pe confa ei! corect? citeste inca o data, in ordine strict cronologica, pe confa adminului!
review-ul tau nu m-a sifonat, doar nu-s chiar tampit!
de ce imi spui "dragule"? nu sunt dragul tau! :P

Daca taceai, citeai mai bine ceea ce spun...poate ca nu as fi spus ca este atac la persoana, dar faptul cum ai condus mesajul tau si motivul de atac a fost...demascator ;)) Acum ai si tu prilejul sa spui ca sufer de mania persecutiei -pacat ca reactionez- ;))

am citit bine ce ai spus, nu e vina mea ca mesajul meu l-ai perceput distorsionat!
tu te crezi acum Sherlock Holmes si nu te mai incape pielea ca ai dezlegat inca o "enigma"! adica m-ai demascat, sunt la pamant! :D

"eu nu sunt bufonul cafenelei, cu atat mai putin al tau! " = al cafenelei nu stiu, dar eu TOCMAI de asta te citesc...pen'ca ma faci sa rad! :)) Sincer acum, nick-ul tau nu pot sa-l asociez cu NIMIC altceva decat mistouri in versuri sau proza. Au fost si sunt slava Domnului confe despre muzica, literatura, medicina alternativa, biologie, univers, viata-moarte, ecologie, etc...DAR nu-mi amintesc ca tu sa fi spus ceva (in afara de mistocarii) de care sa-mi amintesc ca wow. Scuze, greseala mea sa fie daca gresesc! Nu cred ca nu ai ce sa spui, cred doar ca nu ne onorezi cu increderea ta ca nu suntem la nivelul tau ca sa pricepem ce potential poti tu sa spui!
Sincer pt mine INTRUDER= wow la mistocarii si compozitii literare :)


unde nu ma pricep nu ma bag, nici macar cu mistouri!
nu vad rostul sa stie cafegiii ce muzica ascult eu sau ce parere am de muzica lor preferata!
de fapt, literatura, medicina alternativa, biologia, universul si care mai ie...pai nu le am cu astea, sunt tufa. de-aia m-apuc de tumbe, ca sa nu se vada ca nu stiu nimic.
intrusul nu are de gand sa onoreze pe nimeni cu increderea lui, in nici un caz pe om! citeste-ma cand ai angoase si ai grija la crizele de ras, nu fac bine la diafragma!
#210135 (raspuns la: #210133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daca Dumnezeu ar putea vorbi (Clyde Herring) (1) - de Areal la: 02/07/2008 06:02:22
(la: POVESTIRI CU TALC( II))
- Tatal nostru care esti in ceruri..
- DA.
- Nu ma intrerupe, ma rog!
-DA, DAR M-AI CHEMAT.
- Te-am chemat? Eu nu te-am chemat, eu ma rog, "Tatal nostru care esti in ceruri.."
- VEZI? M-AI CHEMAT IARASI.
- Ce-am facut?
- M-AI CHEMAT. TU AI SPUS "TATAL NOSTRU CARE ESTI IN CERURI". IATA-MA! AICI SUNT. LA CE TE GANDESTI IN MINTEA TA ACUM?
- la nimic.am vrut doar sa spun o rugaciune. Eu totdeauna spun.. "Tatal nostru". Ma face sa ma simt bine dupa ce o spun ca si cand mi-am implinit o datorie.
- BINE, ATUNCI CONTINUA.
- Sfinteasca-se Numele Tau..
- STAI. CE VREI SA SPUI PRIN ACEASTA?
- Prin ce?
- PRIN "SFINTEASCA-SE NUMELE TAU"?
- Oh (surprins).. nu stiu ce inseamna.Cum as putea sa stiu? E doar o fraza din rugaciune. Apropo ce inseamna?
- ASTA INSEAMNA:ONORAT, SFANT, MINUNAT.
- Da, are sens. Niciodata nu m-am gandit la insemnatatea cuvantului "sfinteasca-se". "Vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant.."
- CREZI, INTRA-ADEVAR CE-AI SPUS?
- Desigur, de ce nu?
- CE FACI CU PRIVIRE LA ACEASTA?
- Ce fac? Nimic, presupun. Ma gandesc doar ca ar fi minunat daca tu ai avea control peste toate lucrurile aici pe pamant asa cum ai acolo in cer.
- AM EU CONTROL PESTE VIATA TA?
- Bine... merg la biserica.
- DAR NU ASTA TE-AM INTREBAT. CE POTI SA SPUI DESPRE POFTELE FIRII PAMANTESTI CU CARE TE LUPTI? CE FACI CU TEMPERAMENTUL TAU NERVOS? STII CA ACEASTA ESTE O PROBLEMA PENTRU TINE. SI AMINTESTE-TI CE FEL CE CARTI CITESTI, CE PROGRAME TV. URMARESTI?
- Opreste-te de a ma mai critica! Sunt la fel de bun ca si restul de mincinosi din biserica.
-SCUZA-MA, TE ROG, DAR EU CREDEAM CA TU TE ROGI CA VOIA MEA SA SE FACA. DACA ACEASTA AR FI SA SE INTAMPLE, ATUNCI VA TREBUI SA INCEAPA CU ACEI CARE SE ROAGA PENTRU EA, CU TINE.
- Bine, recunosc ca am ceva cusururi si pentru ca Tu ai mentinoat cateva, ma gandesc ca as mai putea numi si altele.
- CRED CA SI EU AS MAI PUTEA NUMI CATEVA.
- Nu m-am gandit prea mult la ele pana acum, dar intr-adevar mi-ar placea sa ma las de unele din ele. Si atunci as fi cu adevarat liber.
- BINE, ACUM ESTI PE DRUMUL CEL BUN. VOM LUCRA IMPREUNA - TU SI EU. MULTE BIRUINTE POT FI CASTIGATE. MA BUCUR DE TINE.
- Asculta, Doamne, trebuie sa termin aici. Rugaciunea asta mi-a luat mai mult timp ca de obicei. "Da-ne noua painea cea de toate zilele.."
- RUGACIUNEA ESTE UN LUCRU PERICULOS. POTI SFARSI PRIN A FI COMPLET SCHIMBAT, STII ASTA! ESTE CEEA CE EU DORESC CA TU SA ALEGI. TU M-AI CHEMAT SI IATA-MA, SUTN AICI. ACUM ESTE PREA TARZIU SA TE OPRESTI. CONTIUNA-TI URMATOAREA PARTE DE RUGA, MERGI MAI DEPARTE.

* - de INSULA ALTUIA la: 29/08/2008 10:37:40
(la: cine stie mai bine?)
Cind hotarasti cu inima esti impacat,cind hotarasti cu mintea,n-ai liniste.
*** - de mazariche la: 11/09/2008 10:37:32
(la: cine stie mai bine?)
Da:)

Zicea Bubu mai sus o fraza desteapta:

"Cind hotarasti cu inima esti impacat,cind hotarasti cu mintea,n-ai liniste."

Subscriu.
stiu ca am agatat-o de pe undeva...nu-i a mea dar nici nu mai tiu minte... - de cosmacpan la: 31/05/2009 07:10:17
(la: Cand nu mai stii cine esti)
De credeti în esec, îl veti avea.
De credeti în timizi, asa veti fi.
De vreti câstig, sigur veti esua,
De neâncrezator o veti porni.
De credeti ca veti pierde, va veti pierde
Caci lumea larga azi ne-a învatat
Ca pasul unu în succes e-a crede-
Succesul e în mintea ta creat.

De credeti ca prea mic sânteti, veti fi,
Iar gândul aripi trebui-va ca sa nasca,
Sigur pe sine de va veti simti
Rasplata va sosi sa va cinsteasca.

Victorii-n viata nu obtin doar cei
Ce sunt puternici si alearga bine,
Câstigul poate deveni un obicei
Pentru acel ce spune: cred în mine
#445746 (raspuns la: #445328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de Intruder la: 06/04/2010 11:22:43
(la: Spun ce am in minte!)
in mintea ta e furtuna. asculta niste manele si-o sa-ti treaca.
Am citit si partea a doua, cu interes, placere si curiozitate. Sunt uimita ca o fiinta asa tanara ca tine reuseste sa monteze si sa demonteze adevaruri respectiv falsitati intr-o lume atat de complexa ca cea de azi...Mi-e clar ca ai o minte luminata ce usor va face strada. Si, mai ales, ai curaj! :) Musai sa citesc cartea! Sunt in relatii complicate cu tara mea dar asta nu ma impiedica sa ascult si sa admir o voce ca a ta. Sunt de acord ca literatura trebuie sa urmeze o linie agresiva, sa fie un urlet, un strigat, un plans intr-un timp in care oamenii stau comod pe mediocritate, subcultura, pe o prostie aroganta...Intre un prost arogant si un destept arogant il voi alege pe destept, macar de la el am ce invata...
PS. Nu subestima invidia!!! Ea exista, se vede cu ochiul liber si mare parte dintre reactii au ca substrat aceasta pacoste omeneasca. Ti-ai ales un drum fascinant...sau poate ca drumul te-a ales pe tine...
NORWAY pent-ru ofemeie - de NORWAY la: 22/10/2003 18:32:48
(la: Romani in strainatate)
Alexandra ( MATERIALISTA )
DACÅ AI FUGIT DE MIZERIE DE CE NU AI CUMPÅRAT UN ASPIRATOR SI FACEAI CURAT.....( ESTI O MARE MATERIALISÅ INRÅITÅ )...CUM POTI VORBI NEGATIV DE UN POPOR IN CARE TE AFLI ADICÅ FRANTA...ASTA REZULTÅ CÅ ESTI MATERIALISÅ...DUTE IN ROMANIA CÅ ACUMA NU MAI ESTE MIZERIE SI AI BANI SA CUMPERI MAI MULTE ASPIRATOARE...NORMAL CÅ NU FACI ASTA DI PRICINA BANILOR CE TEAI FACE FARÅ EI CIND TE VEI INTOARCE IN ROMANIA....
.SE VEDE CÅ VIATA TA IN FRANTA ESTE O VIATÅ DE GUVERNANTÅ O VIATÅ CARE DOAR CEI MAI MULTI DIN ROMANIA AR VREA SO AIBÅ FÅRA DISCUTIE MAI BINE CA IN ROMANIA ...
AI FI FOST MULT MAI FERICITA DACA AI FI AVUT LINGÅ TINE PÅ CINEVA DE SUFLET ...DUPÅ CUM SE VEDE FRANCEZII NU-TI PLAC (OARE LE PLAC LOR DE TINE?? )stau si ma gindesc oare dacå francezilor lear place in ROMANIA TU CE CREZI ( DA SAU NU )EU CRED CÅ LA MINTEA TA DE GÅINÅ SPUI ( DA ).....NU M-AI DA LECTI CELOR DIN ROMANIA .....
ESTE USOR PENT-RU TINE A DA LECTI FIIND IN FRANTA SI EI CE O DUC RÅU FIIND IN ROMANIA....
DE CURIOZITATE IN CE AN VA FI CIND TE VEI INTOARCE I ROMANIA ASTEA SINT CUVINTELE TALE IN ANUNTUL #1900 ( NU O ABURI ).....SI NU MAI DA SIGNALE CELOR DIN ROMANIA CÅ AFARÅ ESTE MAI GREU DECIT IN ROMANIA ...
ASTA SE POATE INTELEGE DOAR PRIN FAPTUL CÅ TU ESTI IN FRANTA PROPUNEREA MEA ESTE DE CE NU FACI SCHIMB DE TARÅ IN MOMENTUL DE FATÅ CE TE TINE ( BANI SAU MIZERIA DIN ROMANIA ???)....
CONCLUZIA..TU AI FI LUAT 1.000.000 DE EURO % SI AI FI STAT IN ROMANIA 100% NUTI PASA DE CEL DE LINGÅ TINE DACA MOARE DE FOAME ...( ESTI MOLDOVEANCÅ MATERIALISTÅ )....TE DOARE ASA DE TARE FÅ CEVA SI AJUTÅ OAMENII DE ACOLO NU DA SUGESTI.....
O INTREBARE DACÅ AI FI CISTIGAT MILIONUL DE EURO LAI FI DONAT SÅ FIE MAI BINE IN ROMANIA ???..ASTEPT RÅSPUNS DE LA TINE SA SPUI ( DA )
#1910 (raspuns la: #1900) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu crezi ca ti se pare? - de Dantimis la: 06/02/2004 14:08:41
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
Faptul ca lumea dispretuieste oamenii supraponderali cred ca e mai mult in mintea ta. Intradevar, probabil ca unii vor gandi ceea ce spui tu, dar celor mai multi dintre noi nici nu le va pasa. In ziua de azi, o persoana cu cateva kile in plus e ceva asa de normal incat nici nu merita sa-o mai judeci. Mai ales pe continentul nord-american. Aici cred ca mai mult de 60% din persoanele adulte au probleme de greutate. Care de obicei au inceput din copilarie. E uimitor sa vezi cati copii de 10-12 ani d-abia se mai pot misca din cauza ca sunt ca niste baloane de sapun. E vina lor? NU. Mai degraba a parintilor care nu stiu sa-i educe sa manance healthy. De ce sa-ti pierzi ore in sir sa gatesti o cina cand e asa de simplu si de ieftin sa mergi la McDonald sau alte fast food-uri. Cu $10-15 ti-ai hranit toata familia.

Cred ca majoritatea persoanelor adulte au avut probleme cu greutatea de-a lungul vietii, mai mult sau mai putin. De exemplu eu: la 28 de ani am plecat in Canada. Aveam 1.80 m si 70 Kg. Subtirel ca tras prin inel. La 34 de ani ajunsesem la aproape 100 Kg si 28% body fat. Nu mi se parea ca sunt asa gras. Ba chiar ma mandream ca "uite mai, am facut si eu muschi...". De fapt de vina era sedentarismul, toata ziua stat in fata unui computer, mancarea din abundenta, fara restrictii si lipsa de stress. Probabil si un metabolism mai scazut. Semnalele de alarma au aparut cand nevasta a inceput sa-mi zica: "Trage-ti burta ca-ti fac poza." Iar in poza apaream cu gusa... Auuu! Am inceput sa ma panichez si sa ma uit mai des in oglinda. A inceput si mie, ca si tie, sa mi se para ca toti prietenii rad de mine. Iar nevasta imi zicea in gluma: "Lasa mai, esti grasutz, dar jovial, imi place mai mult de tine...". Am inceput sa mai uit mai atent in jur la prietenii mei, toti cam intre 30-40 ani. La aproape toti se vedea ca pusese ceva kile in plus fata de cand erau la 20 si ceva de ani. Acum, la aproape 35 de ani am 85 kg si 14% body fat. Nu ma mai simt gras si nici nevasta nu-mi mai spune sa-mi trag burta.

Sunt o droaie de retete de slabire pe piata, la fel ca si cu fumatul. Dar nici una nu valoreaza doi bani daca nu ai vointa sa te tii de ea. Si in primul rand trebuie mers la gym. In fiecare zi. Altfel pierzi masa musculara. Cel mai greu lucru de controlat a fost apetitul. In special mancatul seara. Am observat ca numai o data pe saptamana daca luam o cina copioasa, toata saptamana aia de diet se ducea pe apa Sambetei. Seara, daca-mi era foame, baut un suc natural si mancat ceva fructe. Nu banane insa. La curele de slabire evita bananele. Daca chiar nu rezistam, o salata de legume astampara foamea. Dupa ce rezistam toata saptamana cu mese reduse in calorii, sambata sau duminica ma recompensam cu un lunch preferat. Cu conditia sa nu sar calul si sa mananc 2-3 portii si sa fi mers la gym in ziua aia. La gym insistam mai mult pe cardio decat pe greutati.

Trecand prin chinurile curei de slabire, aproape in fiecare zi ma intrebam daca are rost sa ma chinui atat, pentru ce? Raspunsul vine incet-incet, pe masura ce scapi de kilograme. Nu conteaza ce zic ceilalti din jur, parerea pe care o ai tu despre tine insuti e cea mai importanta. Nu cred ca cineva ar putea respinge alta persoana pentru ca are cateva kg in plus (exceptand relatiile sexuale). Daca un amic de-al meu n-ar fi mers cu mine la o bere pt ca eram prea gras, nu cred ca as fi mers cu el nici dac-ar fi platit. Sunt aproape convins ca persoanele din jur nu se uitau la mine diferit pt ca ma ingrasasem, ci eu ma uitam la mine diferit si ma condamnam singur.

Dar... mai stii... poate ma insel.

gabi - de belazur la: 03/03/2004 19:01:50
(la: Droguri)
Acum, ca ai reactionat asa, chiar ca nu pot sa mi te imaginez altfel decat asa cum te-ai descris tu insusti. Pana acum nu mi te-am imaginat, sorry!, in nici un fel: sunt de putin timp pe forum si putini sunt cei cu care am reusit sa comunic. In plus, nu-mi place sa "pictez" acolo unde tabloul e "sters" sau oarecum inaccesibil perceptiei mele: prefer sa las imaginea incerta, decat sa ma autoamagesc. Folosesc imaginatia in ALT mod...

Stiu ca drogul e o plaga extrem de violenta in Romania. Si nu numai in Romania. Problema ta e ca ai acceptat viciul ca pe o normalitate. Asta e demn de mila. Te rog, nu reactiona in nici un fel la mila mea: desi este sincera, este absolut inutila, pentru ca nu te pot ajuta cu nimic. Si deci, totul e... vorbe goale...

P.S. Canabisul - si in Olanda este considerat tot drog, si la fel de periculos, chiar daca este consumat in legalitate. Altfel, exista o marja de acceptabilitate intre "legal" si "moral": depinde cat de exigent esti fata de tine insuti si pe cat iti permiti sa teci de niste limite... Acum, cred ca ti-e clar, sunt adepta unor restrictii dure in tot ce tine de droguri. Din punctul meu de vedere, esti liber sa faci ce vrei cu corpul tau (de care totusi mi-e mila, ca a nimerit pe seama unei constiinte prea putin "exigente"), dar nu pot admite aceasta "inversare de lucruri" - daca ele sunt inversate in mintea ta, e pentru ca probabil esti deja prizonierul viciului tau... Nu poti sa te si mandresti cu faptul ca consumi droguri! Daca e legal in Olanda, nu inseamna ca e mai putin viciu, si nu inseamna ca nu e daunator. La fel cu alcoolul: daca e legal (in Romania si in multe alte tari), nu inseamna ca nu nenoroceste milioane de oameni. La fel ca in cazul fumatului: daca e legal, nu inseamna ca nu ucide...
#11266 (raspuns la: #11260) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...