comentarii

aseaza


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Aseaza-te si scrie... - de gheorghe_cnstntn la: 10/04/2007 14:05:11
(la: Cum ai rezuma Cafeneaua intr-o singura fraza?)
Aseaza-te si scrie,bea cafele o mie,gândeste si viseaza,iar apoi...creeaza!
care-i aseaza pe unii dintre noi deasupra celorlalti - de Maximilian Serban la: 15/09/2009 13:14:31
(la: generozitatea)
pai asta-i smecheria. ca nu-i aseaza.
GLOSSA : ce e val, ca valul trece.. - de JCC la: 15/10/2003 11:09:44
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Eminescu : Glossa

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.



DOINA de Eminescu - de JCC la: 15/10/2003 13:42:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
D O I N A
de Eminescu

De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta strãinãtate.
Din Hotin si pân' la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strãinul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au fãcut dusmanii cale,
Din Sãtmar pânã 'n Sãcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român sãracul!
Indãrãt tot dã ca racul,
Nici îi merge, nici se'ndeamnã,
Nici îi este toamna, toamnã,
Nici e vara vara lui,
Si-i strãin în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseazã pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strãinãtate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbracã tara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacã
Si isvoarele îi seacã -
Sãrac în tarã sãracã!
Cine-au îndrãgit strãinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!


Stefane Mãria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toatã grija schitului,
Lasã grija Sfintilor
In seama pãrintilor,
Clopotele sã le tragã
Ziua'ntreagã, noaptea'ntreagã,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sã 'ti mântui neamul tãu!

Tu te 'naltã din mormânt,



Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odatã,
Ai s'aduni Moldova toatã,
De-i suna de douã ori,
Iti vin codrii 'n ajutor,
Toti dusmanii or sã piarã
Din hotarã în hotarã -

Indrãgi-i'ar ciorile
Si spânzurãtorile!


altoit - de sanjuro la: 24/10/2003 02:04:39
(la: Pt Sanjuro)
Pentru altoit trandafiri:
Portaltoiul, (maces, trandafir urcator) trebuie sa fie tanar, si sa aiba ramura portaltoi din anul precedent, (verde). Se altoieste in lunile iunie-iulie, cand deja prima generatie de flori s-a scuturat, (altoire in verde).
Pregatirea portaltoiului:
Pe ramura, (diametrul de 10...15mm)la mijlocul intervalului dintre doua frunze, cu ajutorului briceagului de altoit se practica o incizie sub forma de cruce, pe adancime cat sa ajunga la partea alba, (coaja este verde). Dimensiuni: longitudinal 15mm, si transversal 10mm. In paralel se pregateste mugurele pe care vrem sa-l altoim, (altoiul) astfel:
Se decupeaza mugurele cu o parte din coaja, inclusiv cu partea alba, (baza arata ca un varf de lance). Apoi se desprinde usor partea alba FARA A ATINGE PARTEA VERDE pe dedesupt, se departeaza usor marginile taiate in cruce ale portaltoiului, dupa care se aseaza la loc, peste altoiul introdus. Se leaga strans, spira usor petrecuta pe spira precedenta, fasia de rafie, (lata de 3...4mm)incepand cu 1cm sub baza "crucii", se ocoleste usor mugurele altoi, si se continua pana la 1cm peste "cruce", si se face nod. Pentru etansare se foloseste un amestec de ceara de albine, (in lipsa merge si parafina) si colofoniu, (saciz), care se amesteca in parti egale intr-un mic vas, (cutie de conserva goala)deasupra flacarii de aragaz. Se aplica peste legatura de rafie cand este usor caldut, NU FIERBINTE! Dupa o saptamana-doua de la altoire, se observa daca altoiul s-a prins, (se dezvolta). Daca s-a prins, dupa ce apare prima frunza, care trebuie sa aiba cam 2...3cm, se reteaza ramura la 1cm deasupra rafiei. Dupa inca o saptamana-doua, se indeparteaza toti ceilalti muguri de pe portaltoi, lasand doar altoiul.

In cazul lamaiului este ceva mai complicat. Se reteaza de la inceput portaltoiul, (obtinut din sambure pus in pamant), si se cresteaza in profunzime, la mijlocul sectiunii. Altoiul trebuie prelucrat sub forma de "pana". Se rascracara portaltoiul, si se introduce pana cu altoiul. Se leaga strans cu rafie, si se etanseaza cu acelasi tip de amestec.

Conditia de baza pentru ca o altoire sa fie reusita este ca sa recoltam altoiul cat mai proaspat, (seva sa nu se usuce).

Vitza de vie nu am altoit, si sincer, m-ar interesa cum se face.

Succes!

sanjuro
GLOSSA - de Catalina Bader la: 08/11/2003 06:35:28
(la: ROMANIA)
de MIHAI EMINESCU

De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Cã nu mai poate strãbate
De-atâta strãinãtate.
Din Hotin si pân' la Mare
Vin Muscalii de-a cãlare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strãinul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au fãcut dusmanii cale,
Din Sãtmar pânã 'n Sãcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român sãracul!
Indãrãt tot dã ca racul,
Nici îi merge, nici se'ndeamnã,
Nici îi este toamna, toamnã,
Nici e vara vara lui,
Si-i strãin în tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s'aseazã pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strãinãtate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbracã tara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacã
Si isvoarele îi seacã -
Sãrac în tarã sãracã!
Cine-au îndrãgit strãinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!


Stefane Mãria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toatã grija schitului,
Lasã grija Sfintilor
In seama pãrintilor,
Clopotele sã le tragã
Ziua'ntreagã, noaptea'ntreagã,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca sã 'ti mântui neamul tãu!

Tu te 'naltã din mormânt,



Sã te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odatã,
Ai s'aduni Moldova toatã,
De-i suna de douã ori,
Iti vin codrii 'n ajutor,
Toti dusmanii or sã piarã
Din hotarã în hotarã -

Indrãgi-i'ar ciorile
Si spânzurãtorile!
#3708 (raspuns la: #3693) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Testamentul lui Arghezi...intreg - de Madalina la: 22/11/2003 20:45:05
(la: Poezii !!)
Poezia se numeste "Testament" si este intr-adevar superba! Asa incit, iat-o intreaga...cu toata placerea!

Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
In seara razvratita care vine
De la strabunii mei pana la tine,
Prin rapi si gropi adanci
Suite de batranii mei pe brinci
Si care, tinar, sã le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Aseaz-o cu credinta capatai.
Ea e hrisovul vostru cel dintai.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele varsate-n mine.

Ca sã schimoam, acum, intaia oara
Sapa-n condei si brazda-n calimara
Batranii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stapani.
Si, framantate mii de saptamani
Le-am prefecut în versuri si-n icoane,
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strans l-am preschimbat în miere,
Lasand intreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, si torcand usure
Am pus-o când sã-mbie, când sã-njure.
Am luat cenusa mortilor din vatra
Si am fãcut-o Dumnezeu de piatra,
Hotar inalt, cu doua lumi pe poale,
Pazand în piscul datoriei tale.

Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara,
Pe care ascultand-o a jucat
Stapanul, ca un tap Injunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbaveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
lesita la lumina din padure
Si dand în varf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii intregi.

Intinsa lenesa pe canapea,
Domnita sufera în cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
Imparechiate-n carte se marita,
Ca fierul cald imbratisat în cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste,
Far-a cunoaste ca-n adancul ei
Zace mania bunilor mei.

#4953 (raspuns la: #4935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ai dreptate, Cata, - de Ingrid la: 23/11/2003 06:12:53
(la: Cele mai frumoase poezii)
Poezia se numeste "Umbra", tot de ....Paunescu. O canta Nicu Aliantis, iar acum o canta tulburatoarea Paula Seling.

Eu umbra aceeasta pe care
o semeni in sufletul meu
cu mila si trista mirare
voi duce-o cu mine mereu
voi duce-o cu mine mereu
Iar intr-o zi oarecare
in care-mi este cel mai greu
voi pune-o in vechi calendare
duminica trupului meu
duminica trupului meu

fiori prin mine umbla si nu am trebuinta
te rog pe tine umbra sa redevii fiinta

flamand de iubirea intreaga
pe vremi cu-amurg mohorat
cand zorile noaptea-si desleaga
ma satur c-o umbra si-atat
ma satur c-o umbra si-atat
si sufletul meu te mai roaga
magnetic catarg doborat
tu umbra tacuta si draga
aseaza-ti fularul la gat
aseaza-ti fularul la gat

fiori prin mine umbla si nu am trebuinta
te rog pe tine umbra sa redevii fiinta

o umbra se-nchide in mine
o umbra prin mine trecu
e-atat de mult rau ca e bine
e-atat de mult da ca e nu
e-atat de mult da ca e nu
Bacovia-si iese din sine
si rade in a si in u
o umbra se-nchide in mine
si umbra aceea esti tu
si umbra aceea esti tu

fiori prin mine umbla si nu am trebuinta
te rog pe tine umbra sa redevii fiinta.


#5010 (raspuns la: #4968) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mda...Sublima tacere... - de Madalina la: 26/11/2003 22:53:15
(la: Poezii !!)
Frunza

Nu ma -ntreba nimica-n noaptea asta
Nici cit e ceasul nici ce ginduri am
Mai bine lasa-ma sa-nchid fereastra
Sa n-aud frunzele cum cad din ram.

Fa focul si preumbla-te prin casa
Fara sa spui nimic nici un cuvint
Vreau sa ma simt la tine ca acasa
Sa n-aud frunzele cum zboara-n vint.

Invaluita-n straie de culcare
Aseaza-mi-te alaturea in gind
Si deapana mereu fara-ncetare
Sa n-aud frunzele sub pasi cum gem.

Pazeste-ma in calea ta de vasta
Urgie a toamnei care bintuie
Si nu ma-ntreba in noaptea asta
De ce ma inspaiminta frunzele.

Iubito, in noaptea asta-mparateasca
Numai tacerea las-o sa vorbeasca.
#5282 (raspuns la: #5205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mikhayah --> Paianjenul - de mikhayah la: 25/04/2004 14:19:49
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
M-am prins acum :-)

Oricum negarea "conceptiei imaculate" cred ca se refera mai putin la aspectul tehnic al problemei, ci mai degraba la negarea paternitatii divine a lui Iisus. Nu numai ateii liberi cugetatori si scepticii o pun sub semnul indoielii, ci si Islamul (Coranul) care il aseaza cu respectul cuvenit pe Iisus in randul profetilor, insa numai atat.

It's not that I'm afraid to die, I just don't want to be there when it happens.
#14507 (raspuns la: #14492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. mikhayah - de Paianjenul la: 27/04/2004 00:15:56
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
"Nu numai ateii liberi cugetatori si scepticii o pun sub semnul indoielii, ci si Islamul (Coranul) care il aseaza cu respectul cuvenit pe Iisus in randul profetilor, insa numai atat."


- NU parerea MAJORITATII este factorul care DETERMINA caracterul REAL/IREAL al unui lucru...
#14578 (raspuns la: #14507) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fara a sta pe ganduri - de valnord la: 04/05/2004 07:34:30
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Ciao,


eu sunt unul dintre cei plecati in vest pentru realizarea idealurilor. Am peste 8 ani de occident, tot ceea ce am, mi-am cucerit prin munca si pot spune cu toata modestia ca o duc bine. O SA MA INTORC
Vezi in Romania sunt foarte multi intelectuali care ori au ales caile necinstite de a acumula averi in modul acela hraparet uneori grotesc ori asa cum spui ca o sa faci tu, merg in occident lasand problema "Romania de astazi" altora si care cu siguranta dupa foarte multi ani (din pacate), or se se mandreasca ca sunt romani.
O a treia categorie de intelectuali, dupa umila mea parere cea mai valabila, este aceea (o mica parte) care se lupta pt a da educatia necesara - uneori induficienta este adevarat - celor care formeaza ROMANIA (tinerii si chiar celor mai putin tineri care nu sunt lipsiti de bun simt si admit faptul ca "omul cat traieste invata")
Din cate am inteles nu esti inca plecata, aseazate iarasi pe ganduri si poate o sa reflectezi asupra celor cateva randuri pe ca ti le-am scris sau eventual o sa mai avem ocazia comunica despre ce este occidentul si ce cred buna parte a celor plecati.
Daca pleci D-zeu sa te ajute.

valo
#14964 (raspuns la: #14009) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt LMC - de desdemona la: 08/07/2004 13:24:06
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Draga LMC, am citit textul din casuta ta postala, si-mi dau seama ca traiesti intr-un loc foarte frumos, si te inconjoara multa iubire si minunatii, si o clipa m-am imaginat in locul tau. Trebuie ca esti fericita! Asa ca am sa iti spun cum ai putea sa descoperi in tine aceasta energie de care am vorbit. E vorba de o experienta pe care fiecare o poate face, si care poate sa reuseasca sau nu in functie de sinceritatea, increderea si de dorinta persoanei. Nu are de-a face cu ideologia, e o 'reteta' care merge pentru oricine. Asa ca uite ce sa faci, intr-un moment de liniste, dimineata inainte de 8 sau seara dupa apus, aseaza-te intr-un coltz linistit in casa (sau in gradina) eventual cu o lumânare in apropiere ca sa te ajute sa te patrunzi de calmul din jur. Cu mainile spre (sau pe) pamant spui in interiorul tau 'mama, las in grija ta toate grijile si gandurile mele'. (spunand 'mama' nu te gandesti la mama ta din copilarie, ci daca vrei la mama natura, mama pamant, sau la Fecioara Maria). Aceasta e pentru ca energia care te ajuta sa te descoperi e o energie de tip feminin - ea ne hraneste, relaxeaza si ocroteste din interior, si chiar spunand cuvantul 'mama' te simti relaxat. Pe urma iti pui mainile in poala (sau pe genunchi) cu fata in sus (pentru a fi constient de senzatiile din palme), inchizi ochii, si spui din nou in sinea ta, cu sinceritate:' mama, te rog trezeste-ma'. Dupa aceasta iti masezi crestetul capului cu mana dreapta si o ridici deasupra capului la vreo 10-20 de cm. Daca simti ceva ca o briza calda sau rece iesind din crestetul capului, in palme sau oriunde pe corp, inseamna ca experienta a reusit, energia materna (de care am vorbit) s-a trezit si poti sa stai cateva minute in aceasta stare de liniste care te invaluie. Aceasta e un fel de meditatie in timpul careia simti cine esti in interiorul tau (e ca o sursa de liniste si bucurie aflata in apropierea inimii). Nu trebuie sa te concentrezi asupra unui gand sau altul (de multe ori se numeste meditatie actiunea de-a gandi in liniste, aici nu e nevoie sa gandesti). In acest caz gandurile nu sunt esentialul, dimpotriva, briza racoroasa (care apare cant esti complet linistit si fara tensiuni interioare) se simte cel mai bine cand gandurile s-au linistit. In acest fel devii constient de realitate fara a gandi la aspecte ale ei.
Acum pentru celelalte intrebari: ce inseamna aceasta energie ? Este o parte a fiecarui om, o energie latenta, care se poate 'trezi' (devine activa) la dorinta noastra. Daca privesti in jur in acea stare de meditatie pe care am descris-o (moment in care aceasta energie e activa in noi) unele lucruri ce treceau neobservate devin evidente, si vezi exact ce e important in fiecare lucru. Perceptia se intensifica, si lucrurile neesentiale devin secundare, mintea (acum odihnita) devine capabila sa vada ansamblul sau subtilul in orice lucru privesti in aceasta stare. In ce priveste cerintele inimii/mintii/corpului - devii constient ca aceste lucruri, desi parti ale tale, nu sunt totul, si poti sa te privesti pe tine insuti ca pe un prieten. Ai simpatie si afectiune fata de tine, si intelegi care iti sunt slabiciunile, dar nu mai esti orb la ele. Nici nu te simti vinovat nici nu te ascunzi de tine insuti. Iti dai seama ca fiind 'only human' mai ai multe de invatat si de corectat, dar ai incredere ca le poti face pe toate. Cand ai o dorinta iti dai seama ca e doar o dorinta, si ca tine de corp sau de emotii sau de minte.
Cat despre destinul tau ca persoana ... in momentul in care ai trait aceasta experienta, intelegi lucrurile mai profund si fara greutate. Intelegi ca esti asemenea unei pietre intr-o constructie monumentala si iti dai seama in orice moment care este rolul tau. Iti vine usor sa ii iubesti pe altii, fiindca ii vezi exact asemenea tie, ca pe alta piatra in acelasi monument, si devii o persoana constienta de ansmblu. In ce ma priveste, cred ca destinul tuturor oamenilor este sa se descopere pe ei insisi, si sa se bucure unii de altii, si de intreaga creatie.
De unde sa stii ca acest proces iti foloseste si te ajuta ? Nu poti sa rapsunzi la asta decat dupa ce incerci. Mie mi-a ajutat, si este cel mai folositor lucru ce il fac in fiecare zi. Daca insa nu ai incredere in tine, sau ti-e frica de lucruri necunoscute, s-ar putea sa nu iti reuseasca. Oricum, un lucru e sigur: nimeni nu iti poate impune aceasta stare cu fortza. Nu se intampla nimic decat daca iti doresti sincer. Si e o experienta foarte placuta, de repetat de cate ori vrei.
___________
nu Trecutul, nici Viitorul, ci Prezentul
#17499 (raspuns la: #17476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Crenvusti cu Usturoi pt. Maryland - de LMC la: 21/07/2004 23:30:21
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Nu stiu care a fost efectul acelor crenvusti cu usturoi care te-a facut sa rizi, dar sa stii ca n-am sa uit si cu prima ocazie am sa incerc sa vad cum sint crenvustii cu usturoi. :) Noi folosim usturoi in aproape orice, spaghete, pilaf, tocanita, vegetale stil chinezesc, etc. Cind am fost in Romania si Austria am mincat langose cu usturoi. Nebunie curata! Ce sa-ti spun.

Din ce ai scris am inteles ca si tu ai locuit pe-aci prin California. Unde te duceai sa culegi clams? Poate mergem si noi, ca si noua ne plac. Chiar zilele astea vorbeam -- ca am vazut la televizor pe Emeril cum facea niste spaghete cu clams si ne-a facut pofta -- de unde sa facem rost de niste clams proaspete. Alea de la magazin nu-mi inspira prea multa incredere.

Gamalie sa stii ca-i mindru de numa. Toata lumea care l-a intilnit pina acuma, toti ma-ntreaba de el. Toti copii care se joaca cu el merg acasa si-si bat parintii la cap sa le cumpere iepuras. Cind vin inapoi la noi acasa, primul lucru ma-ntreaba daca se pot juca cu Gamalie. Apoi imi aduc sau imi trimit desene cu Gamalie. Ce sa-ti spun, nici Michael Jackson nu are atitia fani citi are Gamalie, si Gama nici un cintec n-a cintat. De fapt nici un sunet nu scoate. Ba, stai asa ca gresesc, stie sa faca galagie. Si sa-ti spun o faza faina.

Gamaliutza de cind era micut ii placea sa se bage in seama cu noi. Mai ales Simbata dimineata cind ne trezim mai tirziu si nu mergem la el la ora la care este obisnuit el sa ne vada. Daca vede ca trece timpul si nu mergem la el, si stie ca sintem in aproprierea lui, ia orice obiect care il dau eu sa se joace si-l zvirla in sus si-apoi iara il ia si iara il zvirla, numa' sa auzim noi ca el e acolo si vrea atentie. Deci stie sa faca galagie. :) I-am dat o cutie de plastic, care cite-odata o ia si-si baga cap'sorul lui in ea si fuge cu ea in cap ca un bezmetic, apoi cind ii pica din cap o ia o pune in picioare si se invirte in jurul ei de parca e la rollercoaster. Chestia asta o face pentru cite 5, 10 minute si cind ma vede pe mine fuge fuguta si se aseaza linga talpa piciorului meu ca sa-l mingii. Ma distrez de el ca la circ.

N-as vrea sa fiu un obiect de invidie pentru nimeni, ci mai degraba as vrea sa fiu o inspiratie. Secretul vietii mele nu este altul decit dragostea si harul de la Dumnezeu care in fiecare zi ne poarta de grija. Tot ce am nu mi s-a dat pe o tava de argint de nimeni, ci am muncit si-am agonisit iar Dumnezeu a binecuvintat. Daca iti spun ca acum sapte ani in urma cind ne-am casatorit nu am avut nici macar o farfurie din care sa mincam si-un pat in care sa dormim. Am facut nunta si-adoua zi ne-am mutat intr-un apartament. Ne-am culcat pe jos pe o duna care am luat-o de la ai mei, pina cind cu banii care i-am primit la nunta ne-am dus si ne-am luat cite ceva prin casa. In sfirsit, povestea e lunga, dar ce vreau sa-ti spun este ca numai prin mila si dragostea lui Dumnezeu sintem aici.

Stau de multe ori si ma gindesc cum am reusit noi sa facem atitea lucruri, si sincer iti spun nu pot sa-mi dau seama. Pentru mine este un miracol. Acum 10, 12 ani in urma tin minte ca am inceput sa ma rog ca Dumnezeu sa nu-mi dea nimic altceva decit fericire si putere sa ma bucur de viata. Acum pot spune ca rugaciunile mi-au fost ascultate, pentru ca gasesc placere si in fluturasul care in momentul acesta zboara printre florile din fata geamului unde sint acum. Nu ma intelege gresit, nu vad lumea prin lentile roz, din contra sint foarte realista, dar in acelasi timp imi fac timp sa apreciez frumosul care ma inconjoara.

Cind eram la universitate am aflat ca Leornardo da Vinci gasea inspiratie si in zidul unde se duceau animalele si oamenii sa urineze. Statea si se uita la acest zid, ma gindesc ca in acelasi timp se tinea si de nas, si in murdaria imbibata cu muschiul si umezeala vedea tot felul de forme si culori care le folosea ca o sursa de inspiratie pentru tablourile lui. Acest lucru m-a indemnat si pe mine sa ma uit la orice lucru si sa-i gasesc frumusetea ascunsa. Tot la fel ma uit si la situatii sau evenimente care la suprafata par a fi lipsite de importanta sau sint chiar nasoale rau de tot, dar care intr-un fel sau altul joaca un rol important.

In Biblie am gasit un verset unde spunea ca felul cum iti traiesti viata sau calitatea vietii tale este determinat de gindurile tale si felul cum gindesti. De aceea in rugaciunea mea intotdeauana cer Domnului o minte clara, o gindire pura, si intelepciunea venita de la El. Ma uit la viata mea si dau slava Domnului ca am un sot minunat, ca am o casa ca-n povesti, ca-l am pe Gamalie sa-mi descreteasca fruntea, si nu ajung sa ma mai pling. "Count your Blessings" este o vorba la Americani, si pe cind termini de numarat iti dai seama ca celalalte nu mai au importanta. Si daca Crenvustii cu Usturoi ma face sa rid si sa ma bucur de viata, atunci si daca o sa trebuiasca sa ma spal din ora in ora pe dinti fac tot posibilul sa mii pun la pachetul vietii mele.
#18187 (raspuns la: #18153) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tziganii - de SB_one la: 08/08/2004 16:30:38
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Citez:

O navalire silentzioasa si persistenta, produa de-a lungul secolelor prin infiltratzii lente, o reprezinta triburile de Indieni originari dinb Punjab, mai nine cunoscutzi sub numele de Tzigani sau Gitani, nume derivat din Egiptziani. triburi nomade, organizate sub autoritatea absoluta a unui sef( bulibasa) inca in stadiul de matriarhat, au inceput miscarile de deplasare spre vest si au ajuns in Anatolia in sec IX, inainte de venirea turcilor, deci in imperiul Bizantin. O parte au ramas in Turcia, altzii s-au indreptat, de buna voie sau izgonitzi, spre egipt si nordul Africii.. Parte din triburile vagabonde au patruns in peninsaula Haemus(Balcani), s-au raspindit in tzarile din sud si nordul Dunarii, cu preferintza in Ungaria, si au ajuns pina in Boemia. In sec XV ei patrund in Germania, de unde au coborit apoi in Italia si s-au instalat in jurul Romei. In peninsula Iberica, mai cu seama in Andaluzia au ajuns venind prin Nordul Africii.

Modul lor de viatza nomad e extrem de conservator, nu accepta schimbari de obiceiuri si deprinderi decit cu mare anevointza, in sec nostru unii renuntzind la vechile mijloace de locomotzie inlocuid caii si carutza cu automobilul si rulota, in care-si ascund cu dibacie avutul. in aparentza redus, dar in realitate valoros, fiind plini de galbeni, rezultat al traficului cu aur, monede si bijuterii. Nu totzi au renuntzat la cai caci ei iubesc aceste animale, chiar daca e vorba de mirtzoage., si pot sa si le hraneasca pe pasuni si drumuri retrase, unde-si aseaza salasul, pentru a exercita principala ocupatzie: furtul si vinzarea de cai.
Ei practica furtul ca pe o arta, in mod abil, initziind si copii de timpuriu, cunoscutzi ca atare in toate tzarile, dar nedepasitzi de alte neamuri. Au deasemenea predilectzie ptr. metalele din cimitire, ornamentele de pe cruci si chiar din morminte. Aceasta ocupatzie straveche este dublata de mestesuguri necesare nomazilor: caldarari, spoitori, potcovari. in timp ce femeile si-au rezervat domeniile oculte: chiromantzia, magia, vrajotoria. Tot ce reprezinta o valoare si poate fi ascuns le atrage stentzia. Trcerea dintr-o tzara in alta nu constituie ptr. ei o dificultate.

..........................................

Situatzia tziganilor e ste identica in toate tzarile. In Romania, parte dintre ei au fost adusi ca robi, fie de vechii boieri , fie de dif. manastiri, multe inchinate Muntelui Athos, spre care se revarsau toate bogatziile si de unde erau trimisi Tzigani ca plocon si ca mesageri spirituali.. de spiritualitate reala nu putea fi vorba caci Tziganii sunt pagini, practicind rituri fetisiste, infuentzate adesea de religiile popoarelor cu care au venit in contact.

In unele tzari, triburile care au prins radacinipe la periferia oraselor, s-au adaptat unor profesiuni artistice, ca muzica( in Ungaria, Romania, jugo_Slavia) si dansul ( Spania) Lautarii se organizeaza in tarafuri, cer sa fie scump platitzi, plata , care, bineintzeles, este completata cu amintiridin ale casei. Acest obicei este atit de inradacinat incit le-a patruns in singe si prin nimic nu poate fi stirpit, caci, potrivit credintzei lor, toate bunurile de pe pamint le-au fost harazite de Dumnezeu, dar au fost preluate de altzii. Asa ca, furind, ei nu fac decit un act de dreptate, insusindu.si cea ce le apartzine prin vointza Divina.

In proza scriitorilor rusi este abordata aceasta tema, aratindu-se ca furtul si omorul fac parte dintr-un ritual stravechi, sacru, care confera protaginistilor indieni virtutzi misterioase si nobile.

............................................................

Tziganii sint indeobste neasimilabili, ca aproape toate triburile venite din orient, Ei ramin legatzi intr-o organizatzie fantomatica, dar efectiva, au intilniri periodice in cite o localitate din Europade Vest ptr a alege marele bulibasa. Aceaste adunari stabilesc o politica internatzionala de perspectiva, organizind proteste si revendicariptr. obtzinerea drepturilor de etnie, la fel ca celelalte minoritatzi, fapt greu de realizat, cel mai mare impediment formindu-l stadiul de civilizatzie arhaica, educatzia diametral opusa, facind scolarizare de domeniul utopiei. Desigur, in cazul cind aceasta categorie de nomazi va devenii vreodata statornica, locuind in comunitatzi civilizate( Tziganii prefera orasele unde se pot deda in voie celor mai mari ticalosii, operind in bande inarmate), atunci aceste probleme se vor pune cu mare si dureroasa acuitate. Diferite autoritazi europene au si inscris aceasta tema in cercetarile de perspectiva, presupunind ca nu e departe timpul cind agresivitatea tribala va cpata constiintza de sine si va ajunge la confruntari cu autoritatzile de stat, determinind rascoale si dezirdini.

Daca aceste minoritatzi se dezvolta ca entitatzi autonome, neasimilabile, ce loc vor avea in societatea romaneasca? ce cariere si ce aspiratzii vor avea Tziganii baraganelor? Azi, preferintzele lor se indreapta spre posturi de oprimare, in politzie, puscarii etc,..distingindu-se( daca se poate spune astfel) la Canalul Dunarii, in majoritatea inchisoriloretc,..in meserii care cer singe rece, cruzime, lipsa de scrupul si de mila, dar mai ales spirit rasial vindicativ, pe care Tziganii le au din belsug, contrar aparentzelor superficiale date de adulatzii, lingusiri, ploconeli si jeluiri. In realitate ei detesta profund si definitiv natzia majoritara careia incearca sa i se impuna si impotriva careia lupta cu mijloacele odioase de care dispun si pe care le cultiva in continuare.


Sursa:
Centrul European de cercetari Istorice, 1986



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#19379 (raspuns la: #19360) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"V-ati gindit sa faceti asa o nebunie,..."pentru rodiana, - de DESTIN la: 02/09/2004 03:21:42
(la: Nebunii)
"V-ati gindit sa faceti asa o nebunie, ceva prin care sa va surprindeti atit pe voi cit si pe cei din jur?"

Daca este premeditar...nu mai putem vorbi de surprindere...nu?in rest ca tot omul ...surprinderea apare cand realizezi ce prostie ai facut...

Mi-am amintit aceste bancuri :

Ce sunt aia chiloti ?

Moldoveanul: Aia care chiloteaza avioanele.

altul:

O frumusica moldoveanca ,catre iubitul ei:
"Matz fermecat. Sunteti unsoare pentru mine..."

un alt stil de a gandi:

1. Te nasti obosit si traiesti pentru a te odihni.

2. Iubeste-ti patul ca si pe tine însuti.

3. Odihneste-te ziua ca sa potzi dormi noaptea.

4. Daca vezi pe unu' ca se odihneste, ajuta-l!

5. Munca înseamna oboseala.

6. Nu face astazi ce poti face si mâine.

7. Fa cât mai putin, iar ceea ce ai de facut fa sa faca altii.

8. Prea multa odihna nu a obosit pe nimeni.

9. Când iti vine pofta sa muncesti, aseaza-te si asteapta sa-ti treaca.

10. Daca munca înseamna sanatate, atunci: traiasca boala!

11. Serviciul nu este cârciuma sa stai toata ziua în ea.

12. La munca trebuie sa te asezi în asa fel încit sa mai încapa si altii.


Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

apropo de plangareti - de desdemona la: 02/09/2004 15:27:13
(la: Plangaretii)
Care e culmea lamentarii ? Simularea sinuciderii! Odata ce decizi ca esti atat de nenorocit incat 'asa nu se mai poate', nimic de facut decat sa incerci o sinucidere (cu cat mai multi martori, si care nu are nici o sansa sa aibe succes)!

Azi dimineata veneam la servici cu tramvaiul, cand vad ca acesta se opreste intre doua statii, unde nu era nici macar semafor. Ce sa fie ? Culmea: o femeie tânara, asezata in iarba intre sinele de la tramvai, cu scopul declarat de a se sinucide. Era imposibil sa nu fie vazuta, era in plin soare si nici macar o tufa n-o ascundea privirii. Tramvaiul in care eram si eu s-a oprit la cativa metri de ea (oricum, merge incet in zona aceea), dar ea nu se dadea dusa de-acolo. Trecatorii incercau s-o convinga sa se traga la o parte, de vreme ce isi 'ratase' sinuciderea, dar ea nu si nu, urla din toata puterea 'lasati-ma in pace'. In cele din urma au ridicat-o un gardian de la primarie (ca era pe-aproape) si doi trecatori mai vanjosi, dar ea tot furioasa ca de ce n-au lasat-o sa moara.

Ma intrebam - oare ce-o fi in capul ei ? Daca chiar voia sa moara, se putea aseza pe linie intr-unul din locurile pe unde metroul-tramvai merge pe sub pamant, prin tunele. Acolo e intuneric, sunt curbe cu vizibilitate redusa, si viteza e mai mare. Nu mi se pare ca asa ar proceda un sinucigas cu simt practic. Mai degraba cred ca voia sa isi planga de mila in deplina justificare, argumentand ca 'am incercat chiar sa ma sinucid' = sunt intr-adevar nenorocita!. Si cu cat mai multa lume imi plange de mila, cu atat mai bine ! Dar instinctul ei de conservare a indemnat-o sa se puna intr-un loc unde aproape sigur va fi vazuta, si 'sinuciderea' va esua. Mi s-a parut mai degraba o comedie decat o tragedie.

De fapt cunosc si eu cateva persoane care se lamenteaza - cu sau fara justificare pentru altii. Problema cu acestia e ca - in momentul in care chiar sufera, nimeni nu-i mai crede. Cand nu-i mai suporti pe acestia, le-o zici clar, ca te-au obosit cu lamentarile lor. Eventual iti iei o 'vacanta' de la prezentza lor. Trebuie sa stie si ei ca rabdarea si toleranta au o limita, si uneori ajungi pana la ea daca le folosesti prea intens.

Daca descoperi tu insuti ca esti un 'plangaret' si iti displace asta (unora nu le displace sa se stie asa) trebuie sa iti schimbi un pic stilul de viata. Iesi in natura cand e soare, danseaza, cânta, gaseste-ti ceva sa te ocupe (de exemplu fa menajul sau calca), fa sport, mananca un ardei iute, uita-te la comedii si gandeste-te la lucruri care iti creeaza senzatii pozitive. Fa un foc si aseaza-te langa el, privindu-l, gandeste-te la alti oameni care au trecut prin incercari mai mari si au invins. Cel mai sigur insa e râsul, gaseste pe cineva care te face sa râzi.

Desdemonovici
diferenta - de giocondel la: 04/09/2004 10:03:32
(la: Sunteti de religie)
In ciuda asemanarilor cu protestantismul reformei, baptistii sunt astazi o miscare distincta si, istoric, separata. Una din cauzele pentru care baptistii s-au despartit de protestanti a fost refuzul de a-si insusi invatatura despre magistratii bisericii. In general, protestantii Reformei sunt avocati ai bisericilor teritoriale, suportate si protejate de Stat, incorporând sub disciplina lor intreaga populatie si aducându-i pe noii nascuti intre membrii ei, prin botezul copiilor. In contrast cu practicile protestante, dar in acord cu convingerile anabaptistilor si menonitilor, baptistii insista asupra faptului ca in Biserica nu se poate intra decât in mod voluntar, negând astfel valoarea botezului copiilor, autoritatea bisericii asupra intregii populatii dintr-un anumit teritoriu si orice forma de constrângere a constiintei care s-ar putea naste din unirea Bisericii cu Statul. Aceasta pozitie ii aseaza pe baptisti ca precursori si gruparii asa-numitelor biserici de credinciosi sau de pocaiti. In acelasi timp, aceasta pozitie a fost samânta din care s-au nascut toate formele moderne de civilizatie. Toate statele lumii civilizate nu mai au biserici de Stat, ci ingaduie cetatenilor sa-si manifeste dreptul la libera alegere a convingerilor in domeniul religiei."http://www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel46.htm

asta spun ei...altii zic ca sunt maimulte eoriidespre originea lor si diferentele raportate la protestanti:http://roboam.com/identitate/scurtistoricbaptist.htm


"

A thousand half-loves must be forsaken to take one whole heart home.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...