comentarii

asemanari senzatii-perceptii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
senzatii.. - de nishka la: 07/08/2006 12:36:09
(la: Poveste emigranta. Apropieri)
Incep prin a citi.Ma pierd in subiect.In mine se trezeste ceva.Senzatia de a nu fi singur.Departe.Cineva stie sa o spuna mai bine ca tine.Ce senzatie placuta.Te regasesti in povestea altora.Senzatie confortabila.Si totusi...sunt decat anumite asemanari.Senzatie de tristete.Povestea se poate descrie si in alte nuante.Te pierzi in ganduri.De pierdere.De regret.Povestea se termina.Usurare.
A ta nu inca...
zaraza, - de maria de la medgidia la: 08/11/2005 18:07:46
(la: Ce credeti despre yoga)
am apelat la ajutorul unei prietene care stie (a citit) si simte mai mult decat mine, ca sa-ti pot da un raspuns complet si clar, fara balbe si "vorbit discutii"...

e conceptia antroposofica (rudolf steiner, thomas weiss- ii numesc doar pe cei pe care i-am citit eu) care imparte viata omeneasca in etape de cate 7 ani, "varste" sau "firi/suflete" (0-7 ani binele: "lumea este buna", 7-14 ani frumosul: "lumea este frumoasa", 14-21 ani adevarul: "lumea este adevarata", 21-28 ani - "sufletul senzatiei/perceptiei", 28-35 ani - "sufletul ratiunii", 35-42 - "sufletul constientei", etc)...

prin analogie, varstele lumii se impart la fel: nu stiu despre cele mai timpurii, pot ghici, dar referindu-ma strict la intrebarea ta, iata:
- "sufletul perceptiei" a fost pana cam inainte de Renastere (inainte de 1400)
- "sufletul ratiunii" a inceput odata cu Renasterea (1400- 1600) si a tinut cam pana la Revolutia Franceza (1879)- si caracterizeaza aceasta epoca a marilor descoperiri si zbateri< primele autoportrete marcheaza inceputul aparitiei Eu-lui (la fel cum copilul mic incepe pe la 2, 3 ani sa se refere la sine insusi cu "eu" in loc de "el" sau propriul nume)
- "sufletul constientei" apartine epocii moderne, desi germenii lui se regasesc in epoca dinainte> am definit cat de clar am putut conceptele de "constiinta" si "constienta" intr-un raspuns (agresiv si prost-crescut, ce-i drept, dar cu o oarecare valoare informativa) la conferinta deschisa de cosmacpan "1o motive pentru a fi fericit ca esti om"... pls cauta acolo, ca nu dau copy-paste ca sa umplu paginile... aceste concepte apartin ambele epocii moderne si asta inseamna "varsta constientei" (io prefer denumirea de "sufletul constientei")...

zaraza, ai dreptate, ESTE o axioma... toata psihologia este un construct axiomatic si uneori confirmat empiric... si daca privesti cu ochelarii de cal ai demonstratiilor stiintifice, da, este si fara acoperire... eu incerc sa-mi folosesc cunoasterea intuitiva...
dupa cum spunea R. Steiner, "te rog sa nu crezi nimic din ceea ce nu poti simti tu insuti/insati"

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
#85827 (raspuns la: #84299) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de Sancho Panza la: 26/11/2006 11:10:25
(la: 3)
"Cine nu crede in minuni, nu e realist."

Exercitiu 1. : defineste separat, iubirea, dragostea si amorul (pt.incepatori).
2. : defineste separat ura si detestarea (pt. avansati).

Pe mine m-ai pus in incurcatura.
De fapt, cred ca trebuia sa ma consolez cu ideea ca nu voi trece niciodata la "avansati".
Pentru ca, daca senzatia + perceptia lui "a detesta" imi sunt cunoscute,pasul urmator, spre "a ura"...nu reusesc sa-l fac.
Sufar de un handicap irecuperabil aici.
Nu stiu de ce...dar parca n-as pune ghilimele langa handicap.Presupun ca ura isi are rolul sau in...economia trairilor.Poate ca lipsa ei o fi cauza unor anume dezechilibre pe care mi le semnalez uneori...
Uite o tema interesanta pentru o conferinta.:)



#159658 (raspuns la: #159455) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte - de trestiafatala la: 18/06/2010 18:31:02
(la: Despre iubire - cu Andrei Plesu )
"incercand sa intelegem adancim sistematic misterul"...asta spusei de fapt...si are alta semnificatiune :)))

nu cred ca iubirea are prea multe in comun cu intelegerea... ci doar cu senzatiile, perceptiile etc. Incercand sa o intelegem e de fapt o incercare inutila de a o cunoaste... iubirea poate fi simtita si atat... bad luck then! :P
#550965 (raspuns la: #550957) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte - de adina.petre la: 14/03/2011 13:35:32
(la: Haiku de... alb si rosu)
nu e vorba ca te admonestez si-ti spun monte sa nu mai scrii haiku-uri ca nu-s destul de mioritice pentru tine. :))))


sunt un fan destul de impatimit al haiku-urilor, si imi place exact abilitatea de a turna un strop de esenta si a primi un tablou intreg desfasurandu-se, de senzatii, perceptii si trairi perfect surprinzatoare in forma lor puchinoasa si aparent seaca.

pentru mine personal, un haiku reusit ma face sa-l citesc de cateva ori si cel putin 2-3 sensuri diferite. de-aia mi-a placut si asta, si nu m-am luat de el in niciun fel.

am facut doar precizarea legata de simbolistica, contextual.

in rest, serios, la cat mai multe haiku-uri! :) de le faci si reusite, imi fac tricou cu "monte" :p
#602074 (raspuns la: #602071) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da senzatia de seninatate, de - de Stella la: 07/01/2007 13:18:05
(la: Jurnal de bord (6))
Da senzatia de seninatate, de perceptie detasata a propriei vieti, ca dintr-un zbor lin pe deasupra noastra.
Nu inteleg insa, de ce un jurnal bine scris nu poate fi literatura?
senzatii tari - de trestiafatala la: 30/03/2010 23:01:02
(la: miros a viol)
Obiectele par sa loveasca in senzatii si perceptii, oricare ar fi ele.

Ca mai apoi sa le indrume spre o acutizare a experientelor banale. Ma duce cu gandul la expresionism...

Frumos...
Radu: "Am avut senzatia acuta - de Daniel Racovitan la: 29/01/2004 12:37:42
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Radu: "Am avut senzatia acuta ca pot sa stau in cap, sa dau din picior si nimeni nu va baga de seama."

Cred ca e o impresie falsa: oamenii te baga in seama, numai ca nu se mira nimeni. Toata lumea iti da dreptul sa stai in cap fara sa fii transformat in tinta comentariilor neavenite.

..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)
#8600 (raspuns la: #8598) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Perceptele francmasoneriei... - de Jimmy_Cecilia la: 09/02/2004 11:22:36
(la: Evreii si o manie curioasa..)
Ma refeream la faptul ca Andrei a citat ceva din perceptele francmasoneriei, pe care le cunosc :)
iar RSI selectiv si interpretare personala zicea ca este din scrierile sfinte...

restul, draga Anita, n-ai nevoie de judecata sau parerea mea, nu-i asa?

#9224 (raspuns la: #9212) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
merci pentru raspuns - de desdemona la: 02/04/2004 06:55:09
(la: Cine sunt eu ?)
Ma bucur sa gasesc un interlocutor :)
Cat de departe poti sa mergi in introspectie ...
Practic, poti sa mergi pana la capatul oricarui subiect, dar cu o conditie, care in mod normal nu e usor de realizat. Trebuie sa ai constiinta iluminata de propriul spirit. Asta nu vine de la sine, desi se poate realiza, daca iti doresti si ai un pic de ajutor de la altcineva. Suna esoteric, cred, si multe din cuvintele ce le folosesc au fost deja devalorizate de religie si texte mistice. Ce inseamna sa ai 'constiinta iluminata' ? Nu e o stare a mintii, e o perceptie in plus, care iti permite sa fii constient de relitatea spiritului. E o stare de constiinta - esti perfect lucid si treaz - fara ganduri. Esti constient dar fara a te angaja intr-un proces mental. Ca si cand privesti ceva frumos, cand te bucuri de senzatia ce o creaza privelistea asupra ta, insa nu te gandesti la nimic in acel moment. In acelasi fel poti deveni constient de spiritul tau, o energie foarte subtila, aflata in inima. In acest moment poti sa te privesti fara teama si fara prejudecati si sa te intelegi, si poti afla un raspuns la intrebari importante care te framanta.
Eu am avut norocul de a obinte aceasta 'constiinta iluminata' dupa ce am participat la o mediatie de tip Sahaja Yoga. Ori de cate ori ma framanta ceva, sau ceva nu e in regula cu mine, ma asez intr-un loc linistit si ma uit in interiorul meu. Ai fi surprins sa stii cum - odata ce esti constient de spirit - slabiciunile ego-ului sau emotiilor dispar si minciuna sau scuzele (chiar propriile inventii) dispar. Nu ai nevoie de curaj sau de nebunie, fiindca nu te identifici cu partea mentala (care se simte vizata in aceste momente), constiinta spiritului iti da puterea, linistea si satisfactia, si tot ce simti e o marire a situatiei de echilibru si normalitate (totul e ok).
Odata ce ai aceasta constiinta a spiritului trezita, devine usoara chiar si religia (i.e. relatia cu Dumnezeu). Poti sa simti prezenta lui Dumnezeu in tine, in jurul tau, in altii (chiar in 'dusmani'). Nu e vorba de credinta mentala (cand cred fiindca asa trebuie sau fiindca vreau sa cred), pur si simplu descoperi ca tot ce te inconjoara, tot ce vezi, auzi, simti, e Dumnezeu. Ca si aerul, nu-l vezi dar te inconjoara si te patrunde, si te face sa traiesti.

Problema e ca aceste lucruri trebuie traite, fiindca nu se pot transmite pe cale mentala. Iti urez succes in a-ti trezi aceasta constiinta subtila, poate poti sa faci cum am facut eu, poate o vei afla in alt fel. Trebuie sa ti-o doresti si sa ai incredere in tine.

Cat priveste instinctul si libertatea de-a face rau altora, daca te intrebi de ce iti vine, si privesti in tine, o sa vezi ca e o tendinta a egoului (care prin natura lui tinde sa domine si sa se afirme). Dar privind inspre altii vezi ca si ei (ca si tine) sunt o parte din Dumnezeu (insa o parte care inca nu e constienta de sine) si simti pentru ei compasiune si intelegere si-ti vine sa spui (cu sinceritate) celebrele cuvinte "iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac".

Cred ca m-am lungit (I always do). M-am straduit sa fiu clara, dar stiu ca astfel de lucruri nu se pot explica satisfacator: cum am mai spus ele trebuie traite.

Mult succes, si o zi excelenta !
Desde
#13181 (raspuns la: #13124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt LMC - de desdemona la: 08/07/2004 13:24:06
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Draga LMC, am citit textul din casuta ta postala, si-mi dau seama ca traiesti intr-un loc foarte frumos, si te inconjoara multa iubire si minunatii, si o clipa m-am imaginat in locul tau. Trebuie ca esti fericita! Asa ca am sa iti spun cum ai putea sa descoperi in tine aceasta energie de care am vorbit. E vorba de o experienta pe care fiecare o poate face, si care poate sa reuseasca sau nu in functie de sinceritatea, increderea si de dorinta persoanei. Nu are de-a face cu ideologia, e o 'reteta' care merge pentru oricine. Asa ca uite ce sa faci, intr-un moment de liniste, dimineata inainte de 8 sau seara dupa apus, aseaza-te intr-un coltz linistit in casa (sau in gradina) eventual cu o lumânare in apropiere ca sa te ajute sa te patrunzi de calmul din jur. Cu mainile spre (sau pe) pamant spui in interiorul tau 'mama, las in grija ta toate grijile si gandurile mele'. (spunand 'mama' nu te gandesti la mama ta din copilarie, ci daca vrei la mama natura, mama pamant, sau la Fecioara Maria). Aceasta e pentru ca energia care te ajuta sa te descoperi e o energie de tip feminin - ea ne hraneste, relaxeaza si ocroteste din interior, si chiar spunand cuvantul 'mama' te simti relaxat. Pe urma iti pui mainile in poala (sau pe genunchi) cu fata in sus (pentru a fi constient de senzatiile din palme), inchizi ochii, si spui din nou in sinea ta, cu sinceritate:' mama, te rog trezeste-ma'. Dupa aceasta iti masezi crestetul capului cu mana dreapta si o ridici deasupra capului la vreo 10-20 de cm. Daca simti ceva ca o briza calda sau rece iesind din crestetul capului, in palme sau oriunde pe corp, inseamna ca experienta a reusit, energia materna (de care am vorbit) s-a trezit si poti sa stai cateva minute in aceasta stare de liniste care te invaluie. Aceasta e un fel de meditatie in timpul careia simti cine esti in interiorul tau (e ca o sursa de liniste si bucurie aflata in apropierea inimii). Nu trebuie sa te concentrezi asupra unui gand sau altul (de multe ori se numeste meditatie actiunea de-a gandi in liniste, aici nu e nevoie sa gandesti). In acest caz gandurile nu sunt esentialul, dimpotriva, briza racoroasa (care apare cant esti complet linistit si fara tensiuni interioare) se simte cel mai bine cand gandurile s-au linistit. In acest fel devii constient de realitate fara a gandi la aspecte ale ei.
Acum pentru celelalte intrebari: ce inseamna aceasta energie ? Este o parte a fiecarui om, o energie latenta, care se poate 'trezi' (devine activa) la dorinta noastra. Daca privesti in jur in acea stare de meditatie pe care am descris-o (moment in care aceasta energie e activa in noi) unele lucruri ce treceau neobservate devin evidente, si vezi exact ce e important in fiecare lucru. Perceptia se intensifica, si lucrurile neesentiale devin secundare, mintea (acum odihnita) devine capabila sa vada ansamblul sau subtilul in orice lucru privesti in aceasta stare. In ce priveste cerintele inimii/mintii/corpului - devii constient ca aceste lucruri, desi parti ale tale, nu sunt totul, si poti sa te privesti pe tine insuti ca pe un prieten. Ai simpatie si afectiune fata de tine, si intelegi care iti sunt slabiciunile, dar nu mai esti orb la ele. Nici nu te simti vinovat nici nu te ascunzi de tine insuti. Iti dai seama ca fiind 'only human' mai ai multe de invatat si de corectat, dar ai incredere ca le poti face pe toate. Cand ai o dorinta iti dai seama ca e doar o dorinta, si ca tine de corp sau de emotii sau de minte.
Cat despre destinul tau ca persoana ... in momentul in care ai trait aceasta experienta, intelegi lucrurile mai profund si fara greutate. Intelegi ca esti asemenea unei pietre intr-o constructie monumentala si iti dai seama in orice moment care este rolul tau. Iti vine usor sa ii iubesti pe altii, fiindca ii vezi exact asemenea tie, ca pe alta piatra in acelasi monument, si devii o persoana constienta de ansmblu. In ce ma priveste, cred ca destinul tuturor oamenilor este sa se descopere pe ei insisi, si sa se bucure unii de altii, si de intreaga creatie.
De unde sa stii ca acest proces iti foloseste si te ajuta ? Nu poti sa rapsunzi la asta decat dupa ce incerci. Mie mi-a ajutat, si este cel mai folositor lucru ce il fac in fiecare zi. Daca insa nu ai incredere in tine, sau ti-e frica de lucruri necunoscute, s-ar putea sa nu iti reuseasca. Oricum, un lucru e sigur: nimeni nu iti poate impune aceasta stare cu fortza. Nu se intampla nimic decat daca iti doresti sincer. Si e o experienta foarte placuta, de repetat de cate ori vrei.
___________
nu Trecutul, nici Viitorul, ci Prezentul
#17499 (raspuns la: #17476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
identitatea ? - de desdemona la: 26/08/2004 16:14:18
(la: Mai avem identitate cei plecati din tara?)
Eu cred ca identitatea unui om trebuie sa transcenda apartenenta la o tara. Perceptia noastra umana e in general limitata (de experienta traita si de capacitatea de intelegere) la o familie, un colectiv, o regiune, o natiune sau o rasa. Fiind scosi din 'multimea' cu care ne-am obisnuit devenim constienti de un 'mai mare' care exista si in acelasi timp simtim ca ne pierdem identitatea anterioara. Crestem din vechea 'carapace' spre alta mai mare. Devenim un pic mai universali. Dar aceasta crestere se face cu suferinta pentru ego-ul nostru si conditionarile ce le avem. Si trebuie sa dorim sa crestem si sa asimilam. Oamenii reactioneaza diferit, unii schimba 'carapacea' de 'roman' pe cea de 'canadian' sau 'danez' sau 'francez', negand orice merit al culturii si societatii lor anterioare. Altii refuza sa se amestece si sa asimileze noutatile - nostalgici a ceea ce-au pierdut - ar vrea sa pastreze vechea 'carapace' dar ea nu mai corespunde nici la ce sunt ei si nici la mediu. Cei mai norocosi sunt cei ce au curaj si energie sa 'ia taurul de coarne' si sa creasca in constiinta, participand la noua viata, invatand si in acelasi timp recunoscand atat partile bune cat si cele slabe alt ambelor medii. Cand ajungi sa te simti la fel de mult acasa in noul mediu si in cel vechi, poti spune c-ai castigat 'meciul'. Pentru ca de fapt cu totii suntem cetateni ai lumii intregi, pur si simplu oameni. Si cei ce au trait in mai multe medii sunt -ceva mai mult decat altii- 'ei insisi'.
Cand ai senzatia lipsei de identitate, trebuie sa cauti sa intelegi mai bine cine esti tu insuti, ca entitate sub soare. Identitatea e un lucru profund, mai profund decat nationalitatea, religia sau rasa.
O solutie (pentru mine) este natura. Ma duc intr-un loc unde ea ma inconjoara. Privesc pamantul, cerul, copacii, apa, ascult vantul. Pamantul este unul singur, el nu cunoaste granite. Padurea creste la fel, vantul sufla la fel, ploaia cade la fel! Chiar si oceanul, care desparte insule si continente, nu e el oare cel care le uneste ? Stai pe malul marii, asculti valurile. Aceeasi apa care iti incanta urechile spala alte si alte maluri unde zeci si sute de mii de oameni traiesc, pescuiesc, navigheaza. Oceanul ne uneste.
Alta solutie este istoria. Migratii au fost si inainte. De exemplu, celtii in Europa. Oare nu au trecut ei si prin Romania inainte de-a se stabili 'la capatul pamantului' in Bretagne sau in Marea Britanie ? Unii din ei oare nu au ramas si pe drumul parcurs ? Si stramosii lui Badea Vasile vecinul de care mi-i dor oare nu-s verisori cu stramosii lui Mr Fougasse vecinul de acuma al meu pe care abia de-l salut? De atata timp s-au amestecat natiile pe-aici prin Europa ca nu mai stii cine cu cine e var de-al 17-lea !
Convingerea mea ferma e ca noi trebuie sa ne deschidem ochii inima si mintea si sa crestem in perceptie si intelegere, pana cand viziunea noastra va include lumea intreaga. Timpul granitelor a trecut, e vremea integrarii. Trebuie sa comunicam, sa invatam unii de la altii, sa stim sa respectam si sa impartim ceea ce avem in comun.
No, c-am zis-o !

Desdemonovici
Arta si explicatiile - de mya la: 31/08/2004 17:22:07
(la: Pictura ca arta si secretele sale...)
Citate: "proces de exploatare activ", "deformari si denaturari ale proportiilor si dimensiunilor de baza ale obiectului", 'dintre spatiul fizic real si spatiul psihologic pe care-l percepem", "Echilibrul nostru ca semeni,este dereglat atunci cand intelectul stanjeneste intuitia si cand senzatia inlatura judecata" , "Formele vizuale nu au inteles decat atunci cand ne poate spune ceva" (;-) ), " echilibrul este aceea stare de distributie a elementelor in care orice actiune inceteaza", "Este numai aparent paradoxal sa spunem ca dezechilibrul se poate exprima doar prin echilibrul,tot asa cum dezordinea se poate demonstra doar prin ordine,sau separatia prin conexiune."

Sau...cu alte cuvinte...si-a pierdut dezechilibrul...;-). Glumesc si eu ca omu'...profan, deh. Hai nu te supara acumaaa!

Da' ma gandesc la saracii pictori...sa stie ei ce perceptii trezesc in privitori...Vorba aia - te uiti la o pictura si ajungi din om - neom, zau asa!



senzatii - de (anonim) la: 23/09/2004 19:01:05
(la: Prima alimentara de lux din Romania)
Citirea acestor rinduri imi trezeste senzatia de pofta. Din pacate n-are sens sa vizitez magazinul insa e pensionarism sa te legi de faptul ca a aparut un asemenea magazin. In fond trebuie sa aiba si Dan Chisu pe ce-si cheltui banii.

Imi permit sa fac o comparatie intre autorul intrebarilor de mai sus si o tiganca dintr-un cartier sarac din Birlad, cred, vazuta la stiri. Intrebata despre un vecin (ce cauta vecinul cu bani in cartierul ala nu pot sa inteleg) daca avea bani, tiganca a raspuns asa: avea bani, dar nu stiu de unde, ca noi muncim si n-avem.

Concluzie: pune mina pe carte, da-ti demisia de la stat, gaseste o idee de afacere, fa bani si du-te la magazinul cu pricina ca sa nu mori prost ca nu ti-ai luat 100 de grame de bomboane cu palinca. Nu e vina ta ca nea Grigore isi bea avansu si n-are bani de intretinere si, culmea, nici nu-i pasa.
Foarte frumos ... - de Wizard la: 09/11/2004 20:11:18
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
Da dragilor ... fiecare are o perceptie personala a realitatii.
Toti realizati faptul ca fericirea este o senzatie si nimic altceva.
In viata nu exista o ordine cronologica a senzatiilor desi multi tind sa creada ca "dupa ploaie vine soare".
Putini realizeaza faptul ca la baza senzatiilor pe care le traim sta FRICA.
Frica se naste odata cu noi, si mocneste in noi din prima pina in ultima clipa a vietii. Initial este instinctuala, in conexiune cu supravietuirea, dar cu trecerea timpului o constientizam si devine din ce in ce mai profunda.
Cu trecerea timpului, omul acumuleaza experiente si creierul le filtreaza in doua categorii ... placute si neplacute.
Adevarata problema a fiintei umane este cum sa le acumuleze pe cele bune si sa le evite pe cele rele.
Din pacate nu exista o solutie miraculoasa.
Sa presupunem ca jumatate din evenimente sunt in afara controlului nostru si cele placute le numim "noroc" iar cele neplacute le numim "accidente". Pentru primul grup de evenimente multumim lui Dumnezeu iar pentru restul avem dreptul sa invinovatim pe oricine chiar daca cu un pic de atentie o parte din ele puteau fi evitate.
Adevarata intrebare acuma vine
... cum stam cu cealalta jumatate de evenimente?
Ei, aici vine momentul cind omul actioneaza constient. Aici incepe POVESTEA VIETII ...
De partea asta a zidului nu exista loc pentru greseli si nu exista nimic pentru ce sa ne cerem iertare. Aici ne cladim viata, aici ne asumam raspunderi, aici juram, aici pasim in fata altarului, aici ne formam respectul pentru propria persoana, onoarea si dreptul de a trai si muri cu demnitate.
Aici FRICA primeste o noua forma. Nu exista om normal sa nu o simta ... si apare necesitatea sa ne definim prioritatile. Obligatoriu trebuie sa RENUNTAM la ceva cu scopul de a infaptui ceeace consideram poritatile noastre.
Din pacate, acest lucru nu va diminua frica, dar va usura intr-un fel sau altul acceptarea consecintelor deciziilor noastre.
Unii vor alege cale grea a deciziilor corecte iar altii vor alege calea oportunismului.
Primul grup este infricosat de ideea de a pierde onoarea ... ce sta la baza a tot ce au realizat in viata ...si de a cadea in a doua categorie.
Nu exista un moment in viata lor sa nu simta aceasta frica si nu ar fi fericiti fara ea. Acesti oameni nu cer multe de la viata si respecta intr-un fel sau altul tot ce au facut sau au primit.
A doua categorie sunt oamenii care nu au nimic de pierdut pentru ca nu inteleg ce inseamna responsabilitatea, respectul personal, onoarea, nu stiu ce inseamna un juramint. Acestia sunt oamenii care sustin ca nu le este frica.
Acest grup se imparte in cel al debililor mental si al ignorantilor.
Debilii mintal nu sunt periculosi si nu ne putem astepta la multe din partea lor. Periculosi sunt ignorantii. Acestia sunt cei care pretind ca nu le este frica de nimic, dar undeva adinc in sufletul lor traieste frica de a nu fi respectati ....
Teoretic este un semn bun, atita timp cit isi dau seama ca ar fi cazul sa faca ceva in loc sa se ascunda si sa invinovateasca pe altii pentru tot raul (nefericirea) ce li se intimpla in viata ....
Pentru acesti oameni problema reala apare in momentul cind incearca sa obtina respectul rivnit si inteleg ce inseamna calitatea vietii.
Pericolul la care acesti oameni sunt expusi este de A SE SIMTI BINE luind decizii altele decit cele obisnuite, ideea falsa ca ceva special s-a intimplat si au ajuns in control. In realitate nu sunt in control ci au o senzatie de SATISFACTIE MOMENTANA. Acesti omeni nu vor intelege niciodata ca respectul nu se dobindeste pe cheltuiala altora. Ca sa fi respectat, in primul rind trebuie sa te respecti pe sine si pe cei din jurul tau, SA RESPECTI NECESITATILE ALTORA SI EFORTURILE ALTORA.
Acest lucru nu se face prin vorbe ci prin fapte.

Probabil va intrebati ce-i cu toata aiureala asta ….
Revenind la subiectul initiat de Cecilia …
A te intreba daca viitorul partener este menit sa te faca fericita denota frica.
Nu realizezi egoismul ? Nu realizezi faptul ca prin modul in care pui problema deja ai pornit un lant al neincrederii si lipsei de respect? Ti-ai pus intrebarea daca esti capabila sa-l faci fericit? Esti capabila sa-ti invingi frica si sa pasesti in viata cu atitudinea de a respecta necesitatile si eforturile viitorului partener?
Fericirea o poti obtine numai facind fericiti pe cei din jur.
"cunostintele" si "structuri perceptive". - de ion03 la: 27/11/2004 15:50:03
(la: Educatia: o problema de cunostinte sau de structuri perceptive(?)
Vad ca cel care a lansat subiectul diferentiaza clar "cunostintele" de "structuri perceptive". Parerea mea e ca nu e o diferenta atat de mare intre cei doi factori. Daca nu stiati, perceptia se realizeaza in mod activ iar nu pasiv, ca si cum am astepta sa ne cada ceva in creer. Exista asadar mereu o referinta care face ca anumite "informatii" (am ceva rezerve pentru termenul asta) sa fie tratate intr-un anumit fel. Iar referinta asta tine de structura informatiilor care o constituie. De ce ar fi asa importanta structura asta? Pentru ca omul foloseste informatii calitative care nu sunt ordonate prin natura lor asa cum sunt cele cantitative. Asadar omul foloseste informatii pe care le ordoneaza intr-un mod specific pentru fiecare persoana in parte si care folosesc drept referinta pentru urmatoarele informatii ce vor sa vina si in acelasi timp drept cunostinte. In concluzie, dupa parerea mea diferenta intre cele doua notiuni nu prea exista in contextul asta. Asta nu inseamna insa ca nu putem continua speculatiile pe mariginea subiectului propus.

pe curand,
Dragos
deja vu - de (anonim) la: 17/12/2004 07:59:37
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
sau o explicatie mai ''stiintifica'' :) o perceptie a creierului a ceea ce se intimpla fara ajutorul ochilor. cind informatia ajunge in creier si cu ajutorul ochilor este logic sa ai senzatia: Aaa!?! da parca am mai vazut asta odata...
#31835 (raspuns la: #29996) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce-mi inspira Craciunul? I - de mya la: 20/12/2004 19:01:21
(la: Ce va inspira Craciunul?)
Ce-mi inspira Craciunul?

Insasi perioada din jurul Craciunului ma inspira pur si simplu. E o perioada din an foarte speciala pentru mine. Parca simt vibratii de fericire si bucurie in eter, e ca si cum constiinta divina e mai la indemana, mai aproape de suflet in perioada asta. Am senzatia ca aceste perceptii reprezinta chiar ele un dar pentru noi, un dar din partea lui Dumnezeu.

Realizez apoi ca atentia mea/a noastra plina de iubire si bucurie din zilele astea trebuie canalizata spre Dumnezeu (mama natura sau altfel... cum vreti sa-i ziceti) in aceeasi masura. E ca un fel de dar din partea noastra, dar pe care noi singuri alegem sa-l daruim la randul nostru lui Dumnezeu/mama natura.

Asa cum perceptia divina din eter e mai intensa in aceste zile, asa si eu simt nevoia sa-mi manifest dragostea si atasamentul fata de divinitate in mai mare masura ca in alte perioade din an.

Ce mi se pare interesant este ca in perioada Craciunului nu-mi mai este foame sau somn (precum in restul anului), mananc si dorm mai putin. E ca si cum ma incarc cu energie din eter in asa masura incat ma "indestulez" atat fizic cat mai ales spiritual.

Doresc Craciun Fericit tuturor si zile placute si linistite alaturi de cei dragi!
Credinta la nivelul indivi - de donquijote la: 03/01/2005 19:17:32
(la: religia este extremista)
Credinta la nivelul individual nu e extremista, e o trasatura umana care se manifesta la diferite nivele depinde de educatie, familie, mediu si experienta de viata. Pe unii greutatile si in mod firesc tragediile personale ii face mai credinciosi, pe altii ii face sa se indeparteze de credinta. Nici religia in sine nu e ceva extremist, pana devine 'institutie' care are nevoie de putere, bani; si mai ales cand devine instrument (referinta la comentariul #32424 despre tinutul prostilor in frau). Sa nu uitam ca principala arma a 'atragerii' masselor e infricosarea si argumentele spirituale pe care majoritatea 'vulgului' nu le inteleg.
Salman Rushdi nu e un produs a credintei islamice, dimpotriva, un produs al indepartarii de normele traditionale care i-au permis o privire obiectiva (si critica) asupra credintei islamice. S-a inspirat din 'mostenirea' traditiei islamice. Bin Lauden este un produs tipic al extremismului religios si care foloseste religia (institutia) in scopuri pe care lumea civilizata (cel putin in perceptia noastra) nu le accepta.
In chestia cu dinozaurii: daca D-zeu e atotstiutor si a creat lumea si pe deasupra a mai scris si Biblia, cum de A ignorat (sau A uitat) dinozaurii si alte fiinte vii si continente de pe meleaguri mai indepartate decat orizonturile geografice a celor carora le-a fost initial destinata (si care foarte probail ca au si compus-o, in limitele cunostiintelor destul de limitate pe care le aveau)?
Pe deplin acord cu Mya in legatura cu diferentierea 'religie spiritualitate'. As adauga cateva locuri nu strict legate de religie dar care pot provoca aceasi senzatie de inaltare spirituala ca unele muzee, universitati, biblioteci, opere de arta, cladiri, Venetia, Parisul, ruinele Sarmsegetuzei...
Si inca o observatie pentru incheiere (si sa ma scuzati daca cineva se simte jignit): lasati deoparte argumentele de scoala de duminica si de 'raspanditori ai credintei in masse' ca sa pastram nivelul intelectual al site-ului...
perceptia - de pouffyshor la: 11/02/2005 22:54:27
(la: Cum gandim?)
dupa parerea mea totul este o chestie d perceptie.obisnuiam sa fiu o fata pesimista.nimic nu era bine in viatza mea si mai ales la mine.in ultima perioada am invatat sa ma apreciez la o alta valoare si sa vad "imprejurimile" cu alti ochi.asa k am inceput sa o iau p latura cealalta.azi sunt o fata fericita si optimista.la urma urmei o viatza avem d trait.cei c cred k mai important este sa fi cineva...imi pare rau pt ei, dar inseamna k societatea ii modeleaza.si poate nu totul tine d societate.fericirea este cu totul altceva decat a fi cineva.mai bine sa nu t ridici prea sus k s-ar putea sa ti se si ridice prea deasupra capului tot ce te-ai straduit sa faci.d c sa fim mari.cu c ne ajuta.sa am c manca si sa am un prieten adevarat.imi ajunge.stiu insa k am vreo3 prieteni si destul d plina masa.ba nu 4.era sa uit d cel ami important cel care mi-0a aratat fericirea si bucuria d a trai.dap viatza chiar poate fi fericita!!!:)
nu uitati sa zambiti mereu cnd va aduceti aminte k traiti:)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...