ata rosie

nu sunt de acord cu titlul conferintei. cum adica Romania - regat al manelelor? sunt convins ca esti o persoana agasata de manele deci implicit din aia telectuala (pe sistemul "pilozofi, a? tu-va muma-n cur! la munca!"). asa ca nu pot sa pricep cum vezi tu Romania ca regat, cand noi stim foarte bine ca Romania este REPUBLICA. asadar, tu sa nu incearca sa ne manipuleze, ca od ata ma supar ji-l dau tare pe pretenaru' Gutza, da va asurzesc. :)
*
cat despre putina parte serioasa a acestui mesaj, le recomand celor care isi inchipuie ca numai subdezvoltatii asculta sau/si justifica manelele un argument "stiintific" urmatorul link:

http://www.algoritma.ro/dilema/104/CezarGI.htm

Cred ca faci o mare confuzie intre religie si spiritualitate. Oamenii de stiinta de varf din ziua de azi, cu unele exceptii, nu sunt deloc religiosi, in schimb pentru ei spiritualitatea ocupa un loc important. De altfel cand il citezi pe Einstein in apararea religiei, spui o inexactitate: Einstein dupa varsta de 14 ani a renuntat complet la orice dogma religioasa. A folosit numele de "god" pentru a comunica alte lucruri decat religioase; acest lucru e bine stiut.

Cand spui ca nu exista nici o contradictie intre stiinta si religia "cea adevarata" raman perplex: chiar nu le vezi? Ne sar in ochi! Chiar de ar fi sa ne referim numai la miturile despre "facerea lumii" si tot ar fi destule. Esti datoare sa spui explicit care e "religia cea adevarata"! Pentru ca fiecare religionist crede ca traditia lui e cea corecta!

Spui: "Nu putem ajunge la ADEVARUL ABSOLUT decat prin credinta."
Poti sa precizezi prin ce credinta si despre ce adevar absolut vorbesti? Pentru ca fiecare dintre ele are altul.

Rational rose,

citatele pe care le dai nu sint tocmai exacte, si pe linga ca sint scoase din contextul lor, au fost modificate partial pentru a da un nou sens cuvintelor lui Einstein. Nu ai spirit stiintific, daca l-ai fi avut ai fi verificat corectitudinea acestora inainte de a le publica. Asa incit ai preferat sa crezi ca cel de la care le-ai preluat este de buna credinta. De curind s-au scos la lumina niste scrisori in care Einstein ii marturisea unei "prietene" ca era satul de relativitate (soon I'll be fed up with the relativity). Azi, ar fi mai satul ca oricind pentru ca multe din afirmatiile sale sint distorsionate sau chiar i se atribuie pe nedrept afirmatii pe care nu le-a facut niciodata. Religia este un bun exemplu. Einstein s-a declarat agnostic si numai citind integral gindurile si cugetarile sale nu numai citate preluate din Internet, se poate intelege care era viziunea sa despre religie si Dzeu. In notele sale autobiografice spune ca religiozitatea sa s-a intrerupt brusc la virsta de 12 ani:

"Citind cartile de popularizare a stiintei am ajuns la convingerea ca mare parte din povestirile biblice nu puteau fi adevarate" (Einstein, Note autobiografice, 1979)

Si tot Einstein spunea mai tirziu in "O conversatie cu Einstein" (Hermanns) ca "E foarte posibil ca noi sa putem face mult mai mult decit Isus, pentru ca ceea ce este scris in Biblie despre el este infrumusetat in mod poetic"

Cit despre Dzeu, este bine stiut ca Einstein nu lua in serios ideea unui dzeu personal: "Ideea unui Dzeu personal este un concept antropologic pe care nu sint in stare sa-l iau in serios" (scrisoare catre Hofman si Dukas)

Dspre religie:
“The fairest thing we can experience is the mysterious. It is the fundamental emotion which stands at the cradle of true art and true science. He who knows it not and can no longer wonder, no longer feel amazement, is as good as dead, a snuffed-out candle. It was the experience of mystery — even if mixed with fear — that engendered religion. A knowledge of the existence of something we cannot penetrate, of the manifestations of the profoundest reason and the most radiant beauty, which are only accessible to our reason in their most elementary forms-it is this knowledge and this emotion that constitute the truly religious attitude; in this sense, and in this alone, I am a deeply religious man. I cannot conceive of a God who rewards and punishes his creatures, or has a will of the type of which we are conscious in ourselves. An individual who should survive his physical death is also beyond my comprehension, nor do I wish it otherwise; such notions are for the fears or absurd egoism of feeble souls. Enough for me the mystery of the eternity of life, and the inkling of the marvellous structure of reality, together with the single-hearted endeavour to comprehend a portion, be it never so tiny, of the reason that manifests itself in nature.” (Einstein, Lumea asa cum o vad eu)

Se poate aproxima viziunea lui Einstein filozofiei panteiste in nici un caz nu a fost un adept al vreuneia din religiile abrahamice si nu este nicidecum exemplul potrivit pentru a apara punctul acestora de vedere. In privinta relatiei stiinta-religie, odata inteles la ce se refera Einstein prin religie, aceasta capata alte dimensiuni.
Pe de alta parte Einstein atrage atentia asupra conflictului stiinta- religie (se refera de data asta la marile religii organizate):

(...conflictul apare) “ atunci cind o comunitate religioasa insista asupra adevarului absolut al afirmatiilor continute in Biblie. Aceasta inseamna o interventie a religiei in sfera stiintei; acolo trebuie sa situam lupta Bisericii importriva ideilor lui Galileo si Darwin. Pe de alta parte reprezentanti ai stiintei au intentat de multe ori sa ajunga la judecati fundamentale asupra valorilor si scopurilor bazindu-se in metoda stiintifica, si au intrat astfel in conflict cu religia. Toate aceste conflicte au dat nastere la erori fatale. “ (Einstein, Ideile si opiniile mele)

Asa incit cind spui: “Sunt suficiente argumente pentru care sa credem in Biblie si in Dumnezeu, argumente stiintifice...s-au implinit cu precizie uimitoare sute de evenimente prezise cu mii de ani in urma, mai "stiintific" de asa...” nu faci decit sa ilustrezi ceea ce afirma Einstein in sensul conflictului religie-stiinta - sa contribui la acest conflict.

S-a scris de multe ori pe acest forum despre faptul ca demersul stiintific este influentat de ideologia omului de stiinta. Ei bine, cine este consecvent metodelor stiintifice inainte de orice, nu ar trebui sa fie victima propriei ideologii. Atitudinea fundamentala in stiinta este indoiala, si chiar daca se porneste initial de la a crede ceva, esential este ca aceasta “credinta” este supusa indoielii si este pasibila sa fie abandonata odata ce se dovedeste falsa.
Exista norme etice in cercetarea stiintifica si unul dintre criteriile cele mai importante ale unui om de stiinta este integritatea, onestitatea sa. El trebuie sa lupte impotriva stiintei de proasta calitate si a pseudo-stiintei. De exemplu, realizind un experiment, trebuie descris nu numai ceea ce investigatorul crede ca sprijina ipoteza sa, dar ceea ce ar putea invalida acea ipoteza. Cind se elaboreaza o teorie, trebuie prezentate toate datele care o sprijina dar si cele care o contrazic. Feynman (pe care l-am ales ca sa ma insoteasca dealungul acestei conferinte, ca model al omului de stiinta onest) spunea:

“In general cautam noi legi prin urmatorul proces: In primul rind le ghicim, apoi comparam consecintele a ceea ce ghicim pentru a vedea ce ar implica faptul ca legea pe care o ghicim este corecta. Apoi comparam rezultatul cu natura, cu experimentul sau cu observatia pentru a vedea daca functioneaza. Daca contrazice experimentul, ideea este gresita. In acesta simpla afirmatie zace esenta stiintei. Nu conteaza cit de frumoasa este o idee, nici cit de inteligenti sintem sau cui i-a venit ideea, sau care este numele sau - daca experimentul nu o confirma, ipoteza este gresita"

Aceeasi idee o transmitea P Medawar (cistigator al Premiului Nobel pentru medicina): in cartea sa (Sfaturi pentru un tinar om de stiinta):
“Nu pot sa dau unui om de stiinta de orice virsta un sfat mai bun ca acesta: intensitatea convingerii ca o ipoteza este adevarata nu are nimic de-a face cu faptul ca ea este adevarata sau nu. Importanta convingerii noastre rezida numai in proportionarea unei puternice motivatii pentru a afla daca ipoteza va face fata unei evaluari critice”.

Aici este clar ca nici ideologia personala nici credinta personala nu sint relevante, pot doar sa influenteze dorinta cu care cautam raspunsuri. Bineinteles, multi se abat de la aceste principii si exista multa lipsa de onestitate in lumea stiintifica. Dar atita timp cit exista si oameni corecti, si atita timp cit stiinta este un proces cumulativ si de domeniul public, minciuna cu timpul iese la iveala. Multe fraude au fost scoase la lumina chiar de specialisti, deci nu conteaza ideologia proprie, ci conteaza modul in care functioneaza stiinta – chiar daca trebuie sa repet: stiinta se autocorecteaza si autoperfectioneaza permanent. In pofida multor defecte pe care le are, este singura forma de cunoastere constructiva si la nivel de specie de care dispunem. Rational rose spune: “revelatia, care este O ALTA CALE DE CUNOASTERE.” De acord, poate fi o forma de cunoastere, dar este utila la nivel personal (desi nu in toate cazurile, si un bolnav mintal poate avea revelatii care ii pot fi daunatoare), nu contribuie cu nimic la nivelul de cunoastere al speciei.

Multumesc pentru analiza atenta. Daca diseci astfel doar mesajele, e bine, daca diseci astfel viata, paote ca nu e asa bine...pentru tine.
Da, cafeneaua e un loc in care sporovaim. Dar nu pot sa nu ma gandesc ca poate cineva citid mesajul cuiva trece dincolo de cuvinte. Poate ca o vorba aruncata in vant aduce ceva in inima cuiva. Poate nu e totul chiar o discutie intelectuala, seaca.
Imi place nick-ul tau...acest nick personifica un paradox sau o floare care si-a ratat menirea?

Asta e adevarul in care trebuie sa traim?

Si daca din cind in cind ma satur?
Cu orice risc ma gindesc daca as putea face ceva (bineinteles ca e vis din ala irealizabil dar care ma ajuta sa respir, sa nu ma inabus, sa traiesc) sa merg contra curentului, sa ii arunc pe toti la cosul de gunoi, eventual al doilea potop al omenirii si sa pastrez numai pe Noe alias Dinu Ionescu. Eu sint prea visatoare si pierd contactul cu realitatea. Dar asta ma ajuta sa pastrez dorinta de a visa ca intr-o zi...si poate voi trezi intr-o zi ceva undeva...

Nu avem destula vointa pentru a recupera trecutul...poate am trecut si de ceasul al doisprezecelea si nu mai stim cum sa procedam, nu mai avem motivatie!

Cum se pot simti copiii, tinerii cind parintii lor nu mai au trecut? E si asta un motiv pentru care par aerieni...multi chiar sint...

De bine de rau parintii nostri oftau dupa vremurile pe care le-au prins...noi oftam dar nu mai stim dupa ce...simtim ca e ceva in neregula si atit...

Comunismul a produs un hiatus, un gol...Am ramas cu o reticenta fatza de psihologie, politica rosie a dus la confunzia valorilor, nu mai stim pe cine sa alegem de valoare din trecut sau prezent, totul pare patat, ne-am dezvatat sa gindim, sa discernem intre bine si rau, luam de bun ceea ce spune altul ca e bun...la fel si de rau...

Trebuie sa incepem cu inceputul, sa fim cinstiti, corecti, sa avem incredere ca a refuza sa fii corupt si sa corupi e un lucru bun, ca putem sa ne rezolvam problema si fara asa ceva. A spune cuiva ca greseste e de datoria noastra si daca se supara e problema lui, trebuie sa ne asumam responsabilitatea. Trebuie sa ne asteptam ca vom avea de invatat multe, vom mai si gresi, dar vom fi pe drumul cel bun.

Ni s-a urit de cintece patriotice si urim chiar sa ne iubim tzara.

E mai comod sa vegetam, din fericire nu sintem nemuritori, asa ca nu ne pasa ce urmeaza...sintem egoisti pina in maduva oaselor...

Daca as fi Superman i-as face pe romani nemuritori ca sa le pese.
Am sanse sa-i fac mai interesati asa?

Avem impresia ca sintem saraci intr-o tzara bogata...Saraci in iubire fatza de ea...

cere si ti se va da

"Conceptia asta vine din religiile orientale si nu e deloc noua. Poate ca suna frumos, dar asta nu inseamna ca e si adevarat. Tot ce tine de om e relativ, ceva imuabil nu are cum sa existe intr-o minte trecatoare care nu are in sine repere absolute. Poate fi doar asumat si acceptat. Asta a fost de fapt ispita Diavolului in Eden: nu veti muri, veti cunoaste binele si raul, veti fi ca Dumnezeu, adica veti avea aceste repere morale in voi, nu veti mai avea nevoie de Dumnezeu pt ele, veti fi independenti. Sounds familiar?"

nu stiu de unde vine
dar exista in noi, asa simt
nu este un "imubail" al nostru, al fiintelor umane
este pur si simplu
asa cum exista legea gravitatiei exista si un "regulament" de functionare a ceea ce Dumnezeu a pus in fecare ditnre noi, ca sa stim sa ajungem "acasa", candva
asa cred
nu tin neaparat sa conving si nu propovaduiesc

raul si binele, in acceptia noastra, sunt doua notiuni cam prea relative ca sa le folosesti ca repere
omul are nevoie de repere
adevarul imuabil este tocmai divinitatea care ne-a creat pe toti
a cauta adevarul inalta parte mi se pare pierdere de energie
ceea ce noi inclinam sa numim justitie divina este tocmai o aplicare a unor legi firesti.. ne transformam in fiecare clipa, evoluam sau involuam, invatam din greseli, devenim mai "buni" sau mai "rai"
peu importe
suntem doar ca o zvacnire de apa intr-un ocean, fiecare
dar toti laolata suntem nelinistea de pe creasta valului sau apa intinsa si limpede sun clarul de luna

se pare ca fiecare civilizatie a ajuns sa "atinga" gratia divina in felul ei, dupa demersuri si o logica ce mie imi scapa, din necunoastere profunda sau din lene de a studia sau gandi suficient
ce pot sa-ti spun este ca atunci cand iti pipai" starea asta de fericire interioara care coboara in tine din sfera divina, adevarurile umane au alta valenta
devii mai intelegator cu semenii, iti dais eama ca anumite :zbateri: umane sunt derizorii
si cred ca abia acum inteleg cu adevarat sensul cuvintelor cheie folostie in scrierile religioase
nu este coborare lenta in moarte, cum ironic ma comenta un prieten ceva mai tanar
descoperirea starii de gratie nu exclude bucuria de a trai printre semeni
nu te face itrnansigent si moral si rigid
dimpotriva
ar fi greu sa explic in cuvinte
Lazarev nu poate fi privit ca un "mistic" in sensul curent
omul face niste demersuri interioare spre sine si sper semeni , cumva intr-un mod mai mai mult "stiintific" decat mistic
cu o finete psihologica abslut ajutatoare

nu te invata sa traiesti moral sau bine
te invata sa supravietuiesti acelui gol indefinibil care nu poate fi umplut decat de iubirea pentru Dumnezeu
apoi nu te vei mai simti niciodata singur
pe mine m-au bulversat religiile, oricare dintre ele, prin absolutizarea adevarului lor..
ca persoana cu formatie relativ tehnica, am cautat un mecanism care sa le poata face comprehensibile pe toate
si marturisesc ca pana la Lazarev nu am gasit
personal recunsoc ca aceste scrieri m-au ajutat sa invat despre mine si oameni intr-un fel care mi-a salvant niste ani de intrebari si framantari
m-as bucura sa se intample si altor oameni sa descopere lucruri care sa ii faca mai apoi sa simta ca "acum stiu" ceea ce trebuia stiut dintotdeauna..
se pare ca unii, mai bnorocosi, se nasc cu acest sentiment sau il dobandesc devreme
alti bajbaie o vreme
cine cauta, va gasi, cu siguranta

Ceea ce traim ne invata ce este bine si, intr-o lume in care relatia cu natura a fost modificata, trebuie sa faci atentie la alegeri. Cei care traiesc cu impresia ca personajele ireale create in religii le conduc, creeaza o lume artificiala si pot fi periculosi, incercind sa impuna aceste idei false despre oameni si fiind in dezacord intre ei.

Pentru tine , care pari a le sti pe toate , ce-ai zice , dac-ai afla ca macar nici nu exista diavol si ca "Pacatul Originar" este unul din cele mai importante si pozitive evenimente din intreaga Istorie a Umanitatii?
Apropos, desigur ca noi ,oamenii traim intr-o Lume a Relativului, dar noi avem Sufletul care este vesnic si deci , de fapt el face parte din Lumea Absolutului, unde va ajunge mereu , candva...
SAM.

Sursa mea de informare sunt cartile si cursurile pe care le-am facut in domeniul spiritual.
Credinta mea vine din experienta personala. Tot ce aud si citesc, experimentez.
Bineinteles ca tot eu imi asum si riscurile.
Nu vorbesc din ce zic altii, nu-mi place sa dau citate din Biblie sau alti autori. Pur si simplu ar insemna sa punem semnul egalitatii intre spiritualitate si lumea materiala.
Mi-ar fi foarte usor sa vorbesc in citate, am exercitiul zilnic al legilor, articolelor si paragrafelor. Tocmai de aceea nu cad in capcana biblica.
Poate ca formatia mea de jurist ma ajuta sa verific orice sursa de informatie si sa am discernamant.
Cred in mine. Si am descoperit in mine mai mult decat se vede. Este simplu.

Era numai un sfat, poate il vei intelege altadata.

Am mai recunoscut-o pe multe alte forumuri, ca sunt influentat de scrierile lui N.D.Walsch("Conversatii cu Dumnezeu"), care mie, si nu numai , mi s-au parut extraordinare...
SAM.

Cind ideea divinului a aparut nu era cea din zilele noastre si a luat cai diverse, printre care si biblia si impunerea crestinismului in Europa. Evolutia ideii de zeu trebuie recunoscuta si astfel se poate conclude ca ea a aparut din spiritul de inchipuire. Adevarul acesta nu schimba in nimic istoria si intelegerea ei, trebuie acceptat, in parte sau in totalitate, caci ni se potriveste, iar cartile religiei sa fie ce sint, apartinind spiritualitatii divine.

A man and his young wife were in divorce court, but the custody
of their children posed a problem.

The mother leaped to her feet and protested to the judge that
since she brought the children into this world,
she should retain custody of them.

The man also wanted custody of his children, so the judge asked
for his justification.

After a long silence, the man slowly rose from his chair and replied...

"Your Honor, when I put a dollar in a vending machine and a Coke comes out,
does the Coke belong to me or the machine?"



-------------------------------------------------------------
i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!

*Anunt: "angajam vanzatoare".

Se prezinta o fatuca la interviu, patronul o ia si-o prelucreaza :
"-fata
draga noi nu zicem NU la clienti, ii aburim, ii amanam".

Zis si facut, trece o luna, prinde fata manevra, intra un cetatean:
- Manusi aveti?


V: pai, sigur... de care sa fie? de piele? tricotate?
- de piele, normale

V: albe, rosii, verzi?
- negre, normale.

V: le purtati la palton sau la jacheta?
- la palton, ca vine iarna

V: domnule eu va propun sa veniti maine cu paltonul, sa vedem ce se asorteaza.

Pleaca omul fericit ca-l bagase cineva in seama, cand sa iasa pe usa
intra val-vartej unul hiper-furios c-un colac de buda intr-o
mana si c-o placa de faianta in cealalta:

- Cucoana, uite asta-i capacul de la buda, asta-i nuanta la faianta,
curu' ti l-am aratat ieri ACUMA-MI DAI HARTIE IGIENICA????



==================================================
"Beer is proof that God loves us and wants us to be happy."

~ Benjamin Franklin

Nici mie nu-mi plac astea cu mult suc de rosii si zbierate in noapte. Mi se par dizgratioase dar nu ma sperii la ele, ma cam lasa rece fiindca stiu ca sunt filme si nu realitate. Uneori chiar ma amuza. Mai nasol e cand vad documentare despre al doilea razboi mondial (sa zicem) si vad imagini pe bune cu masacre adevarate, alea sunt mai socante si de neuitat.

alexule eu ma maschez in Scufita Rosie... si-astept sa vina Mutulica sa-l pup pe frunte :)

__________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca toate zboara la aceeasi inaltime...

Textul este excelent!
Si atat...

am urmarit aseara dezbaterea de la tvr1 la care au au fost invitati mai multi (mari?) romani: liviu mihaiu, patapievici, tudor octavian, marie rose mociornita etc. spre sfarsitul dezbaterii au fost intrebati cu cine au votat. majoritatea dintre cei prezenti (sau chiar toti?) au spus: carol I. un roman care nu era chiar roman, dar care s-a purtat ca un (mare) roman; dupa cum a justificat cioroianu: "l-am votat pentru ca de 100 de ani ne chinuim sa stricam ceea ce a facut el si tot nu reusim".


"Exista un singur colt din Univers pe care stii sigur ca-l poti face mai bun - si acela esti tu insuti." Aldous Huxley

recomand "iarba rosie" a lui vian...si "jurnalul unui geniu" a lui salvador dali