comentarii

atingerea tamaduitoare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ce poate fi sufletul - teorie din 1998- - de adacartianu la: 20/03/2004 14:59:16
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
*** Contemplând asupra marilor scrieri, începând de la filosofii antichităţii şi până la cei contemporani, am întâlnit o diversificare bogată de idei, asupra sufletului şi asupra sentimentelor. Aprecierea mea este că nu s-a ajuns la o concluzie finală definitoare, iar ce ştim, este ceea ce raţiunea ne-a permis să înţelegem şi să descifrăm.
De aceea gândesc că o mare parte din sentimentele noastre nu ne sunt pe deplin cunoscute. Şi uneori sub influenţa raţiunii care le controlează, sunt ori mai intense, ori diminuate ca valoare şi conţinut.
Omul este bivalent, trăieşte pe seama celor două
( raţiune şi suflet ), însă nu necesită o informare amplă despre acestea, mulţumindu-se cu caracteristici generale. Însă ca orice alte existenţe, acestea trebuie cunoscute în întregime, sau măcar în întregimea care ne este permis să cunoaştem.
Sufletul ca orice alt lucru trebuie studiat cu amănuntul, pentru că există întotdeauna întrebarea, ce este sufletul?
Majoritatea l-au căutat prin raţiunea care le defineşte şi analizează pe toate, eu am să-l caut în abstract. Pentru că sufletul nu are caracter echivoc, ci abstract.
În concepţia mea sufletul nu poate fi definit prin raţiune, pentru că nu are caracter raţional. Este o entitate existential conştientă prin raţiune, dar total abstractă ca formă.
Astfel că trebuie căutat abstractul, prin care înţeleg separarea şi generalizarea însuşirilor caracteristice ale sufletului, căci despre el discutăm.
În filosofie abstractul este categoria care desemnează cunoasterea proprietăţilor esenţiale şi generale ale obiectelor şi ale fenomenelor, reflectând asupra notelor esenţiale şi generale, lăsând la o parte particularităţile concrete - senzoriale, ale obiectelor.
Sufletul este abstract din cauza lipsei de ilustrări fizice concrete a acestuia. Deoarece sufletul nu are reprezentări materiale decât atunci când omul tranfsormă sentimentele în acte ale acţiunii sale.
Totodata pornind de la analiza sufletului din prisma proprietăţilor lui generale şi esenţiale vom ajunge să vedem că tot ceea ce este general în suflet deja cunoaştem, pentru că sentimentele prin care caracterizăm sufletul ne sunt cunoscute în definire ca orice alte lucruri şi însuşiri exterioare. Generalitatea se află permanent în conştiinţa noastră, nu ne putem desprinde de ea în gandire pentru că există fără îndoială pe deplin legată de fiinţa noastră în caracterizarea generală a individului. Proprietăţile esenţiale ale sufletului nu se pot gândi cu amănuntul, ele doar există undeva în noi, mai adânci decât gândul.
De aceea există această incertitudine asupra sufletului, pentru că dacă omul nu poate gândi logic asupra a ceva, consideră că acel ceva nu există cu adevarat şi totul este imaginaţie.
Însă esenţa pură a sufletului se dovedeşte a fi în noi datorita faptului că uneori gândul în genialitatea sa reuşeşte să gândească esenţa chiar dacă nu ştie ce este aceasta cu adevarat.
Sentimentele pe care le trăim ne definesc în ineriorul nostru, le percepem inevitabil şi cu ajutorul lor caracterizăm sufletul ca pe un general în fiecare, individualizându-l doar în funcţie de intensitatea simţirii generalitaţii din fiecare. Esenţialul este totuşi în fiecare acelaşi, iar din esenţial pornesc toate aceste trăiri individuale. Profunzimea sufletului este de fapt abstractul din el, nedefinitul ce nu se defineşte decât printr-o înşiruire de sentimente, dar care este mai profund decât acestea şi mai complex.
Pentru că proprietăţile generale sunt doar adjectivele unui singur cuvât care este esenţa. Sufletul privit din prisma proprietăţilor generale şi esenţiale este definit în conştiinţa noastră doar de generalitatea sa, esenţialul ridicând problema cunoaşterii în întregime a sufletului. Esenţa sufletului nu poate fi descoperită cu ajutorul trăirilor noastre, acestea au darul de a ne formula o idee despre ceea ce numim suflet, însă adâncimea pe care omul nu are puterea să o găsească este de fapt sufletul pur, restul sunt doar amănunte.
Iar omul este un norocos că poate înţelege aceste amănunte, chiar dacă esenţa reprezintă totul. Avem informaţii despre suflet ca exprimare independentă de raţiune, pentru că sentimentele nu sunt raţionale, dar nu avem o certitudine adevărată asupra lui însuşi ca un întreg ansamblu de reprezentări, tocmai din motivul că nu-i cuprindem logic esenţa, ci doar o simţim la întâmplare.
Încercând să cunosc sufletul prin abstract, privindu-l ca fiind independent de ce e în mine raţional, detaşat de obiecte şi de relaţiile care există în realitate, devenind astfel o entitate separată de mine, dar pe care o cuprind, nu din voinţa mea, ci a ei, descopăr o oarecare putere de a atinge esenţa. Poate gândind sufletul mai puţin, trăindu-i sentimentele fără o analiză interioară de a afla ce sunt, de unde vin, m-aş apropia de esenţa sufletului, care poate fi un tumult al nonsensului care capătă sens doar din exprimarea mea liberă.
Totodată esenţa sufletului se poate afla într-un centru nervos, dar în acest caz nu ar fi nimic mai mult decat organic, şi ne-am îndepărta de la mitul sufletului veşnic. Poate esenţa sufletului se află în libertatea lui de mişcare, mişcare care nu poate fi condiţionată de nimic.
Poate tocmai această mişcare liberă este baza de pornire a tuturor sentimentelor, gândind că toată generalitatea simţită nu poate exista decât printr-o acţiune a ceva, deoarece un repaos nu poate produce o reacţie, o trăire, astfel că sentimentele oamenilor nu pot provenii decât printr-o acţiune de ordin interior sau exterior.
Vom căuta însuşirile generale, raportându-le la caracteristicile esenţiale independente de noi. Pentru că dacă am spus că sufletul este abstract, trebuie să arăt abstractul ce-l caracterizează.
Să ne imaginăm sufletul ca pe un tablou plin de culori desăvârşit aşezate, dar fără o formă concisă, o imagine nedefinită pe care noi trebuie să o interpretăm. Să spunem că fiecare culoare din acest tablou reprezintă un sentiment, astfel că vom enumera totul încercâd să-i definim particularităţiile.
Dividem sufletul în culori, aflând astfel calităţile acestuia.
Aceste culori devin simple culori, ignorând existenţa sentimentelor pe care le reprezintă. Sufletul devenind o paletă de culori.
Privindu-l astfel, cunoaştem definiţia fiecărei culori în parte şi încercăm să stabilim efectul ei asupra noastră. Clasificându-le în ordinea preferinţei noastre cromatice sau pe intensitatea culorii, obţinem o evaloare a scării noastre valorice şi totodată obţinem o informaţie despre o latură a personalităţii noastre.
O persoană care alege culorile vii înaintea celor închise, este o persoană veselă, optimistă, încrezătoare; o persoană care alege culorile închise, este tristă , pesimistă şi nâncrezătoare.
Aşa cum culorile au o gradare în preferinţele noastre, aşa şi sentimentele sunt preferabile într-o anumită ordine.
Prin această ordonare a culorilor şi a sentimentelor ne individualizăm şi concretizăm imaginea noastră exterioară şi interioară.
Vorbeam despre caracteristicile esenţiale independente de noi, acestea sunt lucrurile exterioare prin care în suflet se produc o serie de sentimente, singurul esenţial al sufletului dependent de noi şi prin care putem trăi unele sentimente, este gândul.
Sufletul este o complexitate de calităţi şi sentimente care se află într-o deplină analogie unele cu altele. Cum de altfel se poate constata foarte uşor prin extinderea unui sentiment în altul. Ca de exemlu trecerea de la sentimentul de iubire în sentimentul geloziei sau urii, sau de la tristeţe la bucurie. Toată această schimbare sentimentală evidenţiază legătura analoagă a trăirilor. Un sentiment produce un alt sentiment, o trăire produce o altă trăire.
Nimic nu se întâmplă necoordonat şi nefiresc, totul are o bază reală de pornire şi un scop în apariţie şi desfăşurare.
Multe nu par evidente, însă sunt oricât de mărunte şi, se divid în mai multe feluri de simţiri şi exprimări.
Privind sufletul asemeni unui tablou abstract, fiecare înţelege din nonsensul lui, ceea ce i se pare a fi convenabil şi inteligibil pentru sine.
Şi cum de multe ori viziunea unui individ este împărtăşită şi de alţii, atunci tabloului i se va da o definire plauzibilă şi acceptată.
Însă cu toate acestea fiecare trebuie să-şi picteze singur tabloul abstract în funcţie de culorile preferate, în ordinea şi combinarea care i se potriveşte.
Am afirmat că putem încerca să definim sufletul prin culori.
Vom gândii că acesta nu este mai mult şi nu exprimă mai mult.
Este pur şi simplu vizibil. Conştiinţa identifică culorile şi prin efectul lor asupra noastră le ierarhizăm. Astfel că eu în tabloul meu aş aşeza înainte de toate culoarea albastră. De ce?
Albastrul îmi reprezintă cerul, libertatea mea de a fi şi de a visa o nemărginire.
Privind albastrul îmi voi simţii dorinţa de a zbura, ceea ce reprezintă o libertate imposibilă, dar la care sper şi mă gândesc că aş putea să o ating într-un fel.
Apoi aş alege culoarea roşie, pentru că îmi place alături de albastru, fiind o culoare aprinsă care îmi transmite ideea de viaţă.
E ca un foc ce-mi aprinde trupul în nevoi şi trăiri vulcanice. Reprezentând pentru imaginea mea dorinţa de descătuşare, de trăiri intense.
Astfel că îmi descopăr prin culori anumite senzaţii şi acestea devin stimulenţii mei interiori.
Considerând că astfel descopăr ceva nou în mine care vine din influenţa culorii asupra mea.
Revin la sentimente fără să mă gândesc la culori. Conştientizez că le simt dar nu ştiu de unde vin şi ce le produce. Spun că vin din suflet, dar nu ştiu ce este acesta. Atunci mă voi gândii ce anume mi-a produs sentimentul. Recurg la proprietăţile exterioare şi analizez vizual, auditiv, senzorial, tactil şi gustativ, prin care dintre aceste etape am trecut pentru a avea un sentiment.
Să spunem de exemplu că nu am mâncat nimic, nu am atins nimic şi nu am mirosit nimic, dar am văzut un apus de soare incredibil şi am auzit foşnetul mării.
Şi sentimentul care m-a străbătut iniţial a fost uimirea, apoi încântarea, emoţia şi bucuria.
Patru sentimente ierarhizate de o singură imagine care le-a produs fără ştiinţa mea.
Nu mi le-am creat singură raţionând că acestea trebuie simţite în acel moment, ci le-am trăit fără un scop anume dar cu o cauză.
Cauza fiind imaginea care a acţionat asupra mea independentă de conştiinţa mea.
Reacţia devine pur organică, însă această reacţie a fost determinată de ceva existent în mine. Nu am simţit durere şi nici vre-un organ care să-mi provoace aceste trăiri, dar conştientizez că au pornit din interiorul meu ca efect dintr-o acţiune exterioară.
În afara exteriorului şi al organicului există ceva mai mult, pe care nu-l pot determina material ca organ sau lucru exterior, dar ştiu că există. Este total independent de acestea, dar acţionează în deplină legătură cu ambele.
Astfel spus nu putem avea un sentiment dacă nu-l trăim organic şi totodată dacă un factor exterior nu acţionează asupra organicului, dar se întâmplă uneori să fim conştienţi că trăim un sentiment care nu provine din exterior, ci din interior. Astfel ca nu numai exteriorul produce sentimente spre interior ci şi interiorul spre interior, sentimente care se nasc din esenţă si nu au definire.
Tot ceea ce defineşte omul spre exterior din suflet sunt numai proprietăţi generale, iar tot ceea ce omul nu poate definii şi înţelege din suflet, sunt proprietăţile esenţiale ale acestuia.
Toate gândurile noastre pornesc din exterior spre interior, astfel se poate spune ca şi sentimentele noastre pornesc din exterior spre interior. În interior fiind doar definite şi trăite, în exterior fiind constatate şi preluate.
Aşa cum se preiau informaţiile, asa interceptăm şi factorii care ne produc sentimente. Iar acestea nu se produc la ordinul raţiunii şi nici la nivelul ei.
Conştienţi de faptul ca trăirea noastră produce mai mult decât putem gândii şi asimila din exterior, chiar dacă avem tendinţa să considerăm toate sentimentele noastre ca fiind produsul unor acţiuni din afară, nu putem să contrazicem nici ideea conform căreia o parte din sentimentele umane se nasc ăn interior şi le reprezentăm exterior printr-o acţiune de orice fel.
Cum am afirmat anterior, sufletul dacă ar fi organic ar fi reprezentat de cel mai sensibil organ din constructul nostru anatomic.
Pentru că numai un organ foarte receptiv şi senzitiv ar avea puterea să dezvolte în noi o asemenea gamă variată de trăiri şi, nu numai variată cât diferenţiată calitativ şi sensibil.
Iar pentru că nu toţi putem trăii sentimentele la aceleaşi nivele, am gândii că acest organ se dezvoltă diferit în fiecare. Astfel spus categorizăm oamenii în fiinţe sensibile, mai puţin sensibile sau insensibile.
Totuşi un organ care se pretinde a fi senzitiv atât de sensibil, încât să poată produce astfel de reacţii interne, nu se poate dezvolta la unii excesiv, iar la aţii deloc.
Atunci ajung să gândesc din nou, că acest suflet este imposibil să nu existe în fiecare, ca o abstractizare a fiecăruia.
Este ceva ce nu are înţeles decât organic datorită reacţilor acestuia la diferiţi stimuli exteriori, dar este o existenţă care nu-şi are explicaţie logică.
Aşa cum nici efectul culorilor asupra noastră nu-l putem explica, pentru că fiecare individ vede într-o culoare altceva decât văd eu.
Cineva poate spune că o culoare îi determină un gust sau un miros, aşa altcineva vede în culoare un obiect sau chiar un sentiment.
Totul depinde de fiecare în parte, aşa cum un tablou abstract este înţeles de fiecare în parte.
Să spunem că eu privind culoarea portocalie, mă gândesc la o portocală şi îi simt gustul, aceasta provocându-mi o reacţie a papilelor gustative şi mi se face poftă de o portocală.
În acest caz putem vorbii de o reacţie fizică creată de raţiune prin imaginea imaginară a portocalei. Însă pofta nu e un sentiment ci o reacţie pur fizică care poartă această definire.
Poate am deviat de la subiectul iniţial prin care am vrut să definesc sufletul, abstractul de la care am pornit. Această trecere prin organic şi material a avut ca scop evidenţierea faptului că sufletul e abstract şi nu-l pot definii altfel.
Dar totuşi abstractizarea a ceva se datorează faptului că acel ceva este conceput ca o generalitate, iar în temeiul lui nu au fost aduse suficiente dovezi de a fi demonstrat şi asta îmi întăreşte convingerea că ce a rămas nedemonstrat asupra sufletului este esenţa, adâncimea pe care nu o vom putea explica niciodată, dar pe care avem norocul să o simţim uneori.
Atunci aş putea venii să gândesc că putem definii sufletul prin absurd, ceea ce înseamnă contrazicerea oricărei logici şi prin metoda reducerii la absurd să demonstrez un adevăr.
Este logic să gândim că nu există suflet atâta timp cât nu avem o formă real palpabilă sau vizibilă, este logic să căutăm un adevar asupra sufletului pentru a avea siguranta că acesta există, este logic să nu ne încredem în vise care până acum nu au putut fi demonstrate, este logic că suntem nişte dobitoci dacă credem că aceasta este logica sufletului.
Este absurd să gândim că nu există suflet dacă acesta nu este un material palpabil!
Logic suntem nişte imbecili şi absurditatea noastră este sufletul, singurul adevar ilogic, dar care există.
Metoda este modul în care cercetez ceva pentru a cunoaşte şi transforma realităţile obiective.
Obiectivitatea sufletului se găseşte în sentimentele care îl fac real în conştiinţa noastră, pentru că dacă nu am fi conştienţi de acestea nu am şti despre suflet că există.
Sufletul este singura realitate obiectivă, dar pe care lumea nu o ia în seama decât din nevoia egoistă de a trăii uneori regeşte.
Descartes spunea că pentru a cunoaşte sentimentele sufletului trebuie să facem distincţie între funcţiile sale şi acelea ale corpului. Astfel că el gândeşte că ceea ce este în suflet “afect”, adică efect, este în corp acţiune.
De aici concluzionez că sentimentele sunt efectele unor acţiuni dependente sau independente de noi. Iar ceea ce înţelegem că aparţine numai de noi, în interirul nostru si, nu aparţine nici unui alt corp, atribuim sufletului.
Virtutea umană nu se afla în corp, ci în suflet.
Sufletul este un construct imaterial ce-şi găseşte locul în materie.
Sufletul nu are definiţie de aceea nimeni nu poate să spună ce este, însă sufletul are simţire şi simţindu-l putem spune ce este.
În vasta sa exprimare şi întindere interioară putem înţelege legătura sufletului cu universul, iar de aici gândim că adâncimea sufletului omenesc este nelimitată completându-se cu adâncimea universului, astfel sufletul devine libertatea omului, libertate pe care nu o găseşte pe lume. Sufletul este elementul care ne leagă de întreg prinrt-o neânţeleasă armonie cu tainele universale.
Sufletul poate fi nedefinirea care are definire prin moartea organicului, atunci când omul devine el însuşi esenţă.
Este singura liberate autentică a omului, dar pe care acesta şi-o îngrădeşte cu bună ştiinţă, contabilizând-o şi disecând-o ca la o oră de anatomie.
Sufletul este martirul imaginaţiei noastre. Poate fi gândit, ca fiind unitatea născută din legătura între forţa universală contopită cu forţa organicului. Numai printr-o astfel de conexiune fantastică, sau interacţiune fizică între forţe cu poli opuşi,cu sarcini diferite, sufletul
şi-ar găsi definiţia ce se vrea a fi un adevăr, contestabil.
Sufletul este o forţă narturală care acţionează asupra organicului pământesc în funcţie de forţa emanată de fiecare organism în parte. Astfel că omul ar putea fi cel mai puternic organism viu al planetei, sau cel mai slab, iar din legătura sa fizică cu universul iau naştere sentimentele.
Aşa că dacă sufletul este o forţă naturală, nu omul cuprinde sufletul în sine, ci sufletul îl cuprinde pe om. Gândind astfel înţeleg ce este de fapt şi omul şi sufletul : natură si forţă universală.
Iar daca sufletul cuprinde omul, s-ar putea ca noi sa existam tocmai din nevoia sufletului de a traii, de a se exprima, si astfel spus sa fim doar simple existente de care acesta se foloseste in exprimarea sa. Ca orice anorganic care are nevoie de materie pentru a fi si-a gasit locul propice in oameni, iar de aici apare proprietatea omului de a avea suflet si dependenta sufletului de om.
Cred că de aceea se spune că sufletul este veşnic, forţa universală nu dispare niciodată, indiferent daca organicul se dezintegreaza.
Cheltuieli/ buget diverse oase - de Ly la: 20/03/2004 23:48:02
(la: Cat va ramane din salariu?)
New York:

chirie pt. un apartament 2 camere (adica 1 bedroom) - intre 700 si 2000 USD pe luna functie de zona.

apa, gaz, electricitate (nu sunt incluse in chirie) - 50 -70 USD luna

telefon fix si internet - 40 - 100 USD luna

transport (numai metrou si autobuz in oras) - 63 USD/ luna

Media pina acum ajunge la 1600 usd pe luna.

food - medie 80 sapt. = 320 luna

Atingem 2000 usd in necesitati.

Mai punem haine, entertainment, mobil etc. Daca punem masina mai punem chiria parcarii si asigurarea. Sarim linistit peste 2500 deci ducem la cam 3000 usd/luna pentru lucruri normale.

taxele in NYC - 8.25%.

DAR cost of living in NYC este cel mai ridicat din SUA - respectiv 426 (or 426% dupa unii autori) comparativ referinta care e cotata la 100 sau aproape, in majoritatea oraselor americane. Deci 4.26 mai sus decit media.

Destule orase se claseaza la un indice de 92 deci sub medie. Si sunt orase mari. Gasiti clasamentul pe internet dar nu si detalierea pe capitole de cheltuieli.

Cine ne spune despre alte orase / tari ?

bravo - de Daniel Racovitan la: 23/03/2004 04:49:35
(la: Vise)
Salutare.
Ai un stil foarte placut, cum nu prea am avut ocazia sa intalnesc in ultima vreme. Dialogul e fain scris. Felicitari.

Nu prea am inteles finalul, dar mai meditez. :)

Cateva remarci legate de stil:
- in loc de "statea pe banca, sprijinindu-si manutele de banca murdara" as fi scris "statea pe banca, sprijinindu-si manutele de lemnul murdar", ca sa evit repetitia;
- La "sau sa se "care" de pe banca, fiindca ar vrea el s-o ocupe." as fi scris "sau sa se "care" de pe banca.", deoarece restul frazei e superfluu;
- Propozitia "Avea un palton lung, cu maneci aproape pana la genunchi, o caciulita neagra" e prea declarativa, plata. Ai putea sa ii "arati" infatisarea intr-un mod indirect, de exemplu "Se incurca intotdeauna in poalele paltonului, care aproape maturau asfaltul, iar mainele ii dispareau sub manecile ce-i atingeau genunchii.".
Detaliul cu caciulita neagra il gasesc inutil si poate lipsi cu succes. Apropo, vezi ca in incheiere se transforma in bascuta... :)

Mai ai si alte bucati? :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
concluzii....?!?!? - de Ivy la: 23/03/2004 14:34:44
(la: Viata gay romaneasca)
Am incercat sa-mi dau seama daca la discutia asta a participat si partea feminina...si am ajuns la concluzia ca doar barbatii .."bataiosi" au umplut 2 pagini cu mesaje. Si de aceea ..m-am gindit sa compensez cumva.:- )

Ce a fost placut la cititul mesajelor..a fost faptul ca au fost scrise de minti ..destepte. Faptul ca a existat contrazicere nu m-a mirat deloc..ca doar ..verbul "a contrazice" ne caracterizeaza pe noi romanii...Si nu e rau deloc, doar sa nu ajungem a ne lua de par..
Dogmatic si Papadie..serios acum, relatia voastra incepuse sa mearga din ce in ce mai bine..si in final tot suparati ati ramas...Acum, fara gluma, amindoi aveati dreptate...de ce sa il acuzam pe Papadie de lipsa tolerantei??? El nu a spus ca nu ii tolereaza pe homosexuali..a spus ca nu i-ar accepta in viata lui..si e de inteles. Are un copil, si e firesc sa spuna asta..La fel ca el gindesc si eu..in anumite momente..Am si eu copii si cind vine vorba de gay people si in minte am copiii mei si am ideea ca la un moment dat ar putea avea unul din ei nesansa de a fi alaturi de astfel de oameni care sa le sugereze o anumita .."incercare", atunci am aceleasi ginduri ca si Papadie. Da ce e atit de rau in a spune nu ii plac, ca nu ii vreau linga copiii mei, ca nu vreau sa le spun copiilor mei ca e ceva normal...Ii tolerez..dar asta nu inseamna ca ii iubesc ca ii consider normali..desiiiiii... in urma cu ceva ani am lucrat in domeniul filmului in Canada. Am fost la interviu, doua..interviuri..."nice people"..am zis eu dupa interviu..Am fost angajata..Am inceput lucrul, am inceput sa cunosc oameni..si am inceput sa incerc sa-mi dau seama cu cine lucrez..Treceam prin stari ciudate...si anume in citeva zile am aflat ca regizorul era gay, seful meu direct era gay...production managera era gay...ce sa mai zic...intrasem bine...Eram proaspat sosita din Romania, cu anumite idei in cap, cu o fetita mica mititica acasa...Desi ma consider un om destupat la minte, citit..ma rog..in primele zile ma trezeam ca nu vreau sa ating anumite lucruri cu care ei umblau, nu doream sa fac conversatie, ii priveam cu interes...mare interes...purtari poate anormale ar spune unii, sau purtari ale unui ignorant ar spune altii...Mergeam acasa si imi cautam alt job de zor..Au trecut lunile, si am invatat sa ii privesc normal...da..am invatat sa privesc normal..Cu regizorul am schimbat retete culinare, si am stat la povesti, eu punind o multime de intrebari..printre care si..cum a realizat ca nu este atras de femei...Desigur nu am sa contrazic teoriile lui Dogmatic pentru ca se pare ca stie ce spune, si fara a fi citit ceea ce spune Dogmatic intotdeauna am gindit ca e ceva gresit cu ei..medical..Insa conteaza si mediul din care vin, si viata care au dus-o si influenta celor de linga ei. Mi-am dat seama din povestile colegilor mei de serviciu. Toti au avut pe cineva cu aproape 20 de ani mai mare care a fost linga ei si care a ajutat in luarea deciziei. Minunata mea colega gay chiar mi-a tinut o "prelegere" despre cit de minunat este sa ai o relatie cu o femeie.."sint mai blinde, mai intelegatoare..mai..mai" Sincer, daca pe ei ii ascultam cu oarece interes..ei bine la discutia cu ea nu am stiut cum sa fug mai repede..Ma simteam ciudat si incercam sa ii spun ca o inteleg dar uite ce ..noroc pe mine ca am dat peste un barbat absolut blind si nu a trebuit sa caut o femeie..hmmmmm :-) funny nu?...dar daca aveam 16 ani si un anume stres legat de barbati, poate ca m-as fi gasit tentata sa caut blindetea unei femei...dar ma rog trebuia sa am lipsa si oarece ...ce spuneai tu Dogmatic ca se produce..o schimbare...ma rog..chestii medicale, tu stii mai bine"... Deci tine totusi de a fi "normal " si "anormal", nu?
Am lucrat aproape un an in acel mediu, a fost ok si incepuse sa-mi placa. Oscilam..La work ii priveam, lucram impreuna si ..habar nu am de ce dar cuvintul "anormal" nu imi venea deloc in minte. Iesita pe usa companiei nu puteam decit sa spun"ANORMAL, ANORMAL....DOAMNE TE ROG SA-MI FERESTI COPIII"
Canadienii le spun copiilor de 6, 7, 8 ani ca e normal. Vecina mea imi spunea intr-o zi cum i-a explicat ea fetitei ei de 9 ani ca e normal daca mai tirziu va dori sa aiba o iubita in locul unui iubit. Ca exista si astfel de familii si este absolut normal. Vecina mea e avocat ..si oare de ce ma asteptam la alta explicatie de la ea?
Dogmatic, poate imi spui tu..e bine ca eu sa ii spun fetitei mele care are 11 ani ca e ok?
In Vancouver, anual se face parada gay-lor. In toti anii am stat departe de locul respectiv, dar anul asta am nimerit pur si simplu in mijlocul paradei. Am uitat total si am ajuns cu masina chiar in mijlocul paradei...Dogmatic, draga prietene...imi vine sa spun acelasi lucru pe care Papadie l-a spus cu atita foc..."ca i-as fi impuscat"...ma rog..e dur..e foarte dur..nu..dar sincer m-as fi dat jos din masina sa pocnesc pe citiva din ei..uffff ce am simtit atunci..Copiii nostri au inceput sa puna intrebari...Prieteni nostri gay erau cumpliti..mergeau tinindu-se de mina si se opreau in fata masinilor sa se sarute cu foc, erau imbracati ..aiurea...imi venea pur si simplu sa-mi leg copiii la ochi..dar am fost calma..si nu am repetat decit ca ceea ce vad e un lucru anormal...DA, ANORMAL...Imi propusesem sa le povestesc cindva cu alte cuvinte...ceva care probabil ar fi placut celor ca tine Dogmatic (si eu ma includ in acea categorie, dar inainte de a fi avut copii..SERIOS, EU AS FI GINDIT TOTAL CA SI TINE INAINTE DE A AVEA COPII) Dar atunci pe loc, in masina fiind, le-am deschis geamurile copiilor si le-am spus sa se uite, le-am spus ca e gresit, si le-am mai spus ca este exact ca si povestea cu drogurile, ceva neeacceptabil, ceva foarte gresit(probabil ca nu e la fel...dar oricum..parada aia mi-a pus o ceata totala pe brain)..
Stii Papadie, simt si acum in momentul asta ura ce am avut-o in dupa-amiaza aia..i-am urit pe toti chiar si pe cei care au fost draguti cu mine si m-au ajutat in primul meu job...so, am uitat total desi am spus ca nu am sa uit niciodata cit de buni au fost cu mine si totusi in momentul ala nu am vazut altceva decit copiii mei si frica de ce va urma in viata, si gindul.."cum sa ii feresc"..ehhhh
Ce naiba am vrut sa spun totusi in mesajul asta lung...aaaa, pai cred ca am vrut sa spun:
1. mesajele voastre au fost absolut superbe tocmai pentru ca erau puncte de vedere diferite
2. parerea fiecaruia depinde de ..momentul la care se afla in viata. Nu ai copii, esti doar tu si sotul/sotia...atunci nu te impiedica sa spui ca nu ai nimic impotriva loc, ca esti prieten, ca te vizitezi, ca ..ii consideri oameni normali. Esti la acel moment al vietii in care ai copii ..ei bine atunci te schimbi total si incepi sa gindesti un pic altfel, incepi sa spui..."hei...e ok, dar sa stea departe de mine..treaba lor, alegerea lor atita timp cit nu ma afecteaza pe mine...cit despre vizite...pai ce sa discut cu ei...ca mie mi-ar place sa am in vizita cupluri ca si mine"..si ma rog..nu doar astea sunt "mpmentele" in viata...sunt o multime altele..deci raspunsul fiecaruia depinde de unde e cu cine e ...in ce pozitie e..:-)
3. cafeneaua e aici si e superba..sintem aici la o cafea..nu? ne spunem parerile, citim parerile altora, avem de invatat sau nu..pentru ca stim deja tot...mai aflam cum e bine sa investesti sau cum nu...despre America, Franta..ce mai e pe acasa...adica mai stam la o cafea in timpul lucrului. (eu ...ca de exemplu :-)..ca acasa nu mai avem vreme...dar ne amintim de discutii de la cafenea...so...Daniel Racovitan..multumiri pentru "inventie".

cu stima pentru toti

Ivy
#12697 (raspuns la: #9665) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
N-am uitat - de Radu Herjeu la: 24/03/2004 05:53:55
(la: Nevoia de oameni)
Nu n-am uitat dar eu cred ca, inainte de a incerca sa-si transcendeze natura umana, oamenii ar trebui sa si-o atinga. Iar nevoia de oameni n-are nimic din iubirea pamanteasca. Are de-a face cu constientizarea necesitatii lui "impreuna" pentru orice fel de evolutie personala.
#12732 (raspuns la: #12590) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns catre Domnul Belazur - de ema word la: 25/03/2004 00:47:56
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Impresionante sint demonstratiile facute de Domnia Voastra ! Va felicit calduros pentru acribia stiintifica si pentru parcimonia emotionala. Chestiunea aceasta a pericolului rusesc, a stilului prin care Rusia creeaza in lume(iar Basarabia este proximitatea noastra)false probleme pentru a masca adevaratele ei intentii totalitariste este, intr/adevar, prea importanta spre a fi minimalizata sau spre a fi tratata cu mijloace neadecvate.
Marturisesc ca documentele pe care le puneti la dispozitia Cafenelei mie mi se par de o valoare uriasa, avind in vedere caracterul lor sintetic, apt sa ofere o privire globala semnificativa asupra fenomenului si apt, prin urmare, sa constituie punct de discutii, de atitudini, de strategii. Poate ca in primul rind noua, ca PERSOANE DE CETATENIE ROMANA, ne este necesara evaluarea facuta de Domnia Voastra, intr/o chestiune care, oricit ne/am eschiva sau pe care oricit am amina/o, ea ramine fixa: istoria personala este si istorie a natiunii tale, extrapolind genericul principiu conform caruia ontogenia repeta filogenia.
Mi se pare foarte corect modul in care ati demonstrat felul in care Rusia conduce din umbra, prin intermediul regimului comunist de esenta kaghebista de la Chisinau, acel proces de nation building , consecinta a caruia, dupa "crearea Moldovei, vor fi creati si moldovenii".
Recursul facut de dumneavoastra la asertiunile Domnului Eugeniu Coseriu scoate in evidenta in mod clar genocidul etno/cultural pe care autoritatea comunista , dar comandata de la Kremlin, il practica in Basarabia. Va pot asigura de valabilitatea tezei genocidului etno/cultural a lui Eugeniu Coseriu, cu care si eu am facut un interviu in urma cu trei/patru ani , cu ocazia unui mare simpozion lingvistic. Am admirat geniul acestui mare om, mare savant roman care nu a incetat sa/si foloseasca prestigiul international pentru a apara interesele "nefericitei Basarabii", dupa cum afirma Domnia Sa cu multa tristete oridecite ori avea ocazia.

Domnule Belazur, nu voi intra in detalii, pentru ca Dumneavoastra ati facut aici o conferinta magistrala. Toata demontratia facuta de Domnia Voastra la problema Rusia- Basarabia- Romania slujeste atit chestiunii in sine a Basarabiei mutilate de rusi, cit si ideii de baza de la care am inceput tema mea de discutii, adica Rusia ca sursa de alimentare in lume aterorismului si sentimentelor antiamericane si anti UE, adica relatia Rusia- Lumea araba terorista- (Israel, UE, America). Ma voi explica foarte succint>
1 Rusia si/a plantat in RM regimul comunist> Regimul comunist de la Chisinau creeaza si agraveaza criza identitara a cetatenilor RM. >Regimul comunist de la CHisinau creeaza pe plan international probleme false, acuzind Romania de amestec in treburile interne ale Basarabiei si, in felul acesta , inducind pe plan international sentimente antiromanesti violente.

In mod identic

2 Rusia si/a plantat influente intre liderii musulmani, inarmind miscarile fundamentaliste(aliati vechi ai totalitarismului rusesc)> Sursele de sprijin in lumea araba ale Rusiei(care a excitat continuu si pervers unele sensibilitati etnice si religioase locale) stimuleaza si impulsioneaza si in ultima vreme terorismul local si terorismul international> Conducind escaladarea terorismului la cote de nesuportat(vezi 11 septembrie 2001, 11 martie 2004) si la interventia americana si europeana militara din Iraq, participarea subtila, "invizibila" a Rusiei a fost totusi decisiva, astfel, la sporirea sentimentului anti -american in lume. Nu mai spun de pozitia Israelului , stat care a fost in permanenta tinta tuturor ostilitatilor militare si de opinie, un veritabil stat haituit(dau un singur exemplu: refugiatii din fisia Gaza sint folositi ca masa de manevra impotriva Israelului. Caci refugiatii, desi sint musulmani, nu sint primiti de tarile arabe vecine, nu sint ajutati de aceste tari, sint lasati sa moara in mizerie si foame, in tabere ale mortii, iar opiniei publice internationale li se arata mereu "crimele" umanitare ale Israelului...)


In fine, iata doua puncte fierbinti de pe glob in care mecanismele de lucru ale "sahistilor" lui Putin sint mai mult decit transparente. Tinta Kremlinului este clara: a slabi orice stat care se poate opune pretentiilor dintotdeauna pe care aceasta tara "paradoxala" le/a avut in chestiune aexpansiunii teritoriale si a influentelor. Dar aceasta pentru a/si atinge scopurile, Rusia nu actioneaza direct. Ci, prin intermediari creati de ea in scopuri diversioniste>impotriva Romaniei Rusia opereaza prin intermediul regimului comunist de la CHisinau, in timp ce impotriva Americii, Israelului si UE prin intermediul miscarilor terorite musulmane.

Ramin la convingerea, Domnule Belazur, ca opiniile Domniei Voastre vor avea ecou.

Cordial,

Ema Word
#12782 (raspuns la: #12770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt Radu #12732 - de ionel la: 26/03/2004 16:10:30
(la: Nevoia de oameni)
RH> Nu n-am uitat dar eu cred ca, inainte de a incerca sa-si transcendeze natura umana, oamenii ar trebui sa si-o atinga.

Prin nastere omul si-a atins deja natura umana, nu? Ori poate nu inteleg eu care-i definitia ta pt natura umana...

RH> Are de-a face cu constientizarea necesitatii lui "impreuna" pentru orice fel de evolutie personala.

"Impreuna" nu este necesar. Societatea si proximitatea oamenilor au creat mitul necesitatii, dar daca gandesti putin la rece, nu este necesar. Evolutia personala poate inflori si fara "impreuna".
#12880 (raspuns la: #12732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ionel - de Radu Herjeu la: 29/03/2004 08:14:11
(la: Nevoia de oameni)
Eu cred ca doar acel "impreuna" poate stimula chiar si un singuratic sa evolueze. Altfel, evolutia in fata oglinzii, pe o insula pustie, n-are sens.
Societatea este rezultatul nevoii de impreuna si nu invers. Istoria arata preocuparea permanenta a oamenilor de a se desizola. De altfel, cele mai mari probleme psihice ale oamenilor de azi vin din frica de izolare, din singuratate si din excluderea lor din comunitate. Cea mai mare tragedie a omenirii este ca, cu cat suntem mai multi, cu atat suntem mai singuri.
Omul si-a atins, prin nastere, exact natura sa de mamifer. Pentru a-si atinge natura umana ar trebui sa evolueze pana la nivelul la care valorile umane sa devina repere intrinseci ale parcursului lui in fiecare secunda.
#12981 (raspuns la: #12880) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Niciodata nu cumpar loterii, - de (anonim) la: 04/04/2004 21:33:08
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Niciodata nu cumpar loterii, dar daca ar avea jumatate, un sfert sau chiar mai putin decat mentionati mai sus, prefer sa traiesc in Romania impreuna cu copilul meu. Traiesc de peste 20 de ani in afara tarii, am o buna profesie si un bun nivel de viata dar zilnic mi-e dor de Romania si traiesc cu iluzia ca vre-o data voi reusi sa ma intorc pentru totdeauna acolo. Nu visez sa ma intorc pentru a face bani si afaceri, nici sa arat cu mandrie ceea ce am "reusit in occident"; doresc sa ma intorc sa revad tablourile lui Grigorescu, sa pot merge la un concert la Ateneu, la o cina la Carul cu bere, sa cobor dintr-un tren in Gara de nord, sa ma plimb prin Cismigiu, sa hoinaresc printr-o padure cu ghiocei infloriti, sa ma prinda ploaia pe sub teii infloriti, sa ating nisipul marii si multe altele care se simpt doar acolo...fara atatia bani. Stiu ca intr-o zi voi reusi sa-mi implinesc toate aceste iluzii dar ma tem ca va fi prea tarziu pentru a le impartasi cu persoanele care in memoria mea sunt legate de aceste locuri. Cred ca ma voi simpti singura si straina intr-o tara care candva a fost a mea si asa va ramane pentru mine dar de unde am plecat de mult, m-am pierdut din istoria ei iar acum nu am alta pentru care sa simpt la fel.
dragut, - de (anonim) la: 06/04/2004 08:27:24
(la: Ultimul sarut)
Fiecare are o poveste, fiecare are amintiri de neuitat din anii de liceu, ...... tu, le aduci parca mai aproape ca niciodata, atingi coarda sensibila a sufletului de adolescent ce salasluieste in noi.
Continua.
raspuns anonimului 13408 - de desdemona la: 07/04/2004 07:16:10
(la: Respectul)
Prin "fiecare fiinta umana" inteleg chiar "si criminalii, hotii, mincinosii, lasii, etc". E clar ca si acestia sunt fiinte umane. Se poate ca oricare dintre noi, plasat in exact aceleasi conditii nu ar fi facut altfel. In plus, cine e acela care poate trage exact linia intre cei care sunt si cei care nu sunt criminali, hoti, etc? Un judecator. Mare parte din noi nu suntem judecatori. Si chiar si justitia se poate insela (vezi subiectul lui Daniel ("Unii l-ar fi omorat...")). Cu atat mai mult nu e corect ca un om care nu are misiunea de judecator sa isi asume aceasta autoritate. Vreau sa spun ca nu e corect a ne erija in judecatori cat timp noi insine nu suntem fara pata. Cine e cel care nu a fost niciodata in viata sa las, si care nu a mintit niciodata ?

Mesajul meu se refera la ideea de om in forma ei cea mai pura, si descrie modul de comportament in urma caruia nu ai ce sa iti reprosezi. Daca acuzi pe cineva pe nedrept vei regreta pe urma, si daca nu esti respectuos cu un om si pe urma afli ca e o mare personalitate, te simti rusinat. Insa daca esti invariabil respectuos si amabil, si te abtii de la a arata cu degetul si a acuza, nu pierzi nimic, si ai toate sansele sa fii fericit. Nu vreau sa intru prea mult in subiecte care aproape ca ating sfera religioasa (desi eu le vad ca valori de umanitate profunda), fiindca prea multi sunt cei ce resping (o data cu religia) valorile de umanitate ce le proclama.

Desigur ca nici unul dintre noi nu suntem la nivelul acestui ideal de umanitate, si nu ne sunt straine critica si lipirea grabita de etichete altora (mai ales in focul unei discutii), dar as vrea ca macar sa stim care e atitudinea pe care ar fi corect s-o adoptam. Se spune ca mai mult se obtine cu binele decat cu raul. Si eu personal n-am gasit inca un contraexemplu la aceasta regula.

***
Las' ca-i bine ca nu-i mai rau !
#13419 (raspuns la: #13408) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
The Passion - de (anonim) la: 09/04/2004 14:05:12
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)

Am vazut filmul si regret. De-acum incolo o sa-ncerc sa-mi infrang curiozitatea
in ceea ce priveste filmele cu Isus. Dumnezeu nu este un bun de consum, iar
Isus nu este un supererou hollywood-ian, cum au unii impresia.


The Passion e extrem de violent, violenta explicita, o baie de sange,
un film de groaza.
Oare de ce Evangheliile nu spun mai nimic despre
aspectul violent, sangeros, al rastignirii lui Isus? Nu cumva pentru ca suferinta
Lui fizica reprezinta cea mai mica parte din mesajul pe care a vrut El sa ni-l
transmita?


Intr-adevar, Isus a suferit si a murit pentru noi, dar daca El nu a
considerat important sa ne transmita o descriere a suferintei sale pentru ca
sa ne "impresioneze", dupa cum nu a considerat important nici sa lasa
vreo urma materiala pe pamant, pe ce baza ne permitem noi sa facem altfel?


Oamenii au incercat si incearca tot timpul sa-l aduca pe Dumnezeu la nivelul
lor, sa aiba un dumnezeu pe care sa-l poata atinge, vedea, simti... desi Biblia
avertizeaza ca asta este o blasfemie.


Ce mesaj religios poate sa transmita un film "ne-recomandat minorilor"??
Violenta super-abundenta din film subliniaza cel putin doua lucruri:

1. Sangele si violenta vand filmele (dupa cum au vandut si "Braveheart"
si "The Patriot".

2. Credinta lui Gibson in mantuirea prin suferinta si autoflagelare, chiar rastignire,
practicata de unii catolici.


'The Passion' NU respecta relatarea biblica, nici in spirit, nici in
litera. O foloseste doar ca pretext.
Cine crede altfel demonstreaza
ca se bazeaza pe folclor sau pe "teologia" invatata de la televizor,
din ziare sau alte filme. E usor de cazut in 'capcana' autenticitatii, filmul
este vorbit in latina si aramaica si aceasta sugereaza ca ceea ce spun actorii
sunt chiar ceea ce s-a spus atunci. Insa dupa cum si Gibson declara, filmul
este inspirat in cea mai mare masura din scrierile mistice ale unei calugarite
catolice, Anne Emmerich, apoi tradus in latina si aramaica.


Cateva scene dintre cele mai S.F. scene care NU se regasesc in Biblie:


- la inceputul filmului, cand Isus este arestat in gradina Ghetsemani, nu scrie
in Biblie ca a fost batut, ci doar ca a fost arestat si dus la marele preot.

- in drum spre casa marelui preot, Isus cade de pe un pod si ramane suspendat
in lanturi. Scena 'artistica' pusa pentru spectacol, nu exista in Biblie asa
ceva. De remarcat lanturile enorm de lungi - o alta exagerare 'artistica'.

- Maria si Maria Magdalena sterg cu niste cearceafuri sangele care a ramas pe
jos dupa ce Isus a fost dus din locul de unde a fost biciuit, nu exista asa
ceva in Biblie, si nu inteleg de ce-ar fi facut munca asta patriotica. Poate
ca sa pastreze relicvele si sa le vanda peste cativa ani - scuzati-mi sarcasmul.

- scena de la Golgota, cand un corb mare vine si incepe sa ciuguleasca din ochii
talharului rastignit care isi batuse joc de Isus e din nou pusa iarasi de dragul
spectacolului, o scena groaznica, nu apare in Biblie si e total opusa caracterului
milos al lui Isus care pe cruce fiind, a spus: "Tata, iarta-i, caci nu
stiu ce fac".

- camasa lui Isus e rupta de soldatii de romani in timp ce il dezbracau, desi
in Biblie scrie ca era o camasa facuta dintr-o singura bucata, si romanii au
tras la sorti pentru ea, ca sa nu o imparta in doua si sa o strice.


Mai sunt si multe altele, mai subtile.


Biblia NU SPUNE ca toti evreii l-au rastignit pe Isus sau ca evreii
ca natiune sunt vinovati de moartea Sa.
Conducatorii evreilor, marele
Preot si Sinedriul au fost cei care au planuit omorarea lui Isus, pentru ca
le lua 'enoriasii'. Totusi unii dintre farisei, ca Nicodim, il simpatizau, ca
si multimile care-i ascultau predicile. La fel unii romani - cum a fost centurionul
roman din episodul Golgotei sau cel al carui sclav l-a vindecat Isus. Asa se
explica si 'explozia' de crestini care au aparut dupa moarta Sa. In film, in
afara de 4-5 personaje, toti par o gloata de demonizati.


Isus a murit pentru pacatele intregii lumi, nu numai ale celor dinainte de
venirea Lui pe pamant si ale contemporanilor Lui, ci si pentru ale noastre.
Insa suferinta Sa a constat mai mult in faptul ca desi nu savarsise nici un
pacat, a platit pentru pacate pe care nu El le-a facut, ci omenirea, si a simtit
ce face inseamna sa fii despartit de Dumnezeu prin pacat ("Tata, Tata,
de ce M-ai parasit")..


Daca ne luam dupa Gibson, singura deosebire dintre Isus si cei doi talhari
de pe crucile alaturate este cantitatea de sange varsata si bataia si chinurile
suportate. Isus al lui Gibson e un fel de supererou, un fel de 'Braveheart'.
Apropo, cei doi talhari sunt cam 'curatzei', din cate imi amintesc, nu prea
au sange pe ei, oare de ce sa fi primit tratament preferential? Cumva ca sa
fie un contrast 'artistic' intre ei si Isus?


Concluzia mea ar fi: sa citim Biblia, nu "despre Biblie", sa aflam
adevarul de la sursa, nu distorsionat de altii. Sa nu mai cautam lucruri spectaculoase,
care sa ne socheze. Nu violenta ne va face sa fim mai religiosi.


Il putem cunoaste pe Dumnezeu din Cuvantul Sau - Biblia, ea este reperul de
care avem nevoie. Oricat de atragatoare ar putea parea noile tehnologii (nu
m-ar mira sa apara si jocuri cu rastignirea lui Isus) ele nu fac altceva decat
sa ne imbacseasca mintea si sa ne tina departe de la Adevar. Chiar daca pare
'old-fashioned', sau plictisitoare, citirea Bibliei este SINGURUL mod de a-l
cunoaste pe Dumnezeu. Altfel ajungem sa ne inchinam la actorul care l-a 'jucat'
pe Isus, in locul celui adevarat. "Nu am citit cartea - dar am vazut filmul",
deci stiu despre ce e vorba - cum spun unii - n-are nici o valoare. Si mai avem
si impresia (si vrem sa ne linistim constiinta) ca vizionand un astfel film
participam la un act religios.


Din filme ramanem cu niste imagini eronate care nu se sterg usor, chiar si
atunci cand vedem filmul cu un ochi critic. Spre deosebire de carti, unde ceea
ce citim putem analiza si gandi, ceea ce vedem intr-un film ni se intipareste in minte chiar fara voia noastra.



Faceti-va un bine si nu va uitati la film, nu fiti curiosi.


Dumnezeu sa ne-ajute.


R.

Pentru Tombola - de Little Eagle la: 09/04/2004 14:58:00
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
Cred ca este nevoie de niste informatii pt. a edifica intrebarea ta legata de sen. John Kerry si viitor presedinte al Americii!
Averea FAMILIEI lui se ridica la 525 milioane$ si provin de la a doua lui sotie
Teresa Heinz,vaduva miliardarului John HeinzIII.El i-a lasat ei mostenire acesti bani.John Heinz III a fost din familia Heinz care a inventat....KETCHUP-ul in 1869,evident ca prin frigider pe undeva ai o sticla cu numele"Heinz-tomato ketchup".Este de altfel peste tot in lume.
DAR,potrivit legii in curs de multi ani incoace,un candidat la presedintie chiar casatorit si avind milioane$ dar NEFIIND ai lui personal ci ai sotiei,in cazul lui Kerry,NU ARE DREPTUL de ai folosi pt. candidatura si NICI reclame TV!!!!
Teresa,sotia lui ARE DREPTUL de a dona pt. candidatura sotului ei maximum 2000$.
Ales presedinte ,Kerry ar deveni al 3lea cel mai bogat presedinte ce l-a avut America,primul fiind George Washington,al doilea fiind JFKennedy,de ar fi fost in viata la 1964, familia Kennedy era ca avere ridicata la 829 milioane $.

John Kerry a trebuit sa-si foloseasca in campanii proprii lui bani,ceea ce NU e mult deloc,din moment ce a trebuit sa-si ipotecheze casa personala,deci a lui
si bani proveniti din afaceri personale si din familia LUI!
Deci el NU are cum folosi banii sotiei,pt. ca ar fi impotriva legii!!!Este bogat prin sotie.
Nu 300 milioane ci 525 milioane stau in spatele lui de care NU POATE sa se atinga!!!!
Ceea ce nu-mi place la tine Andre este ca INCA DUCI in circa trecutul romanesc si faci aluzii aiurea asemuind pe Kerry cu Iliescu,si de altfel am observat aceasta obsesie paranoica comunista ce inca o mentii indiferent de subiectele textelor la care participi.
Traiesti in America nu?Atunci sa-ti pese de viata copiilor tai si viitorul acestei planete, daca vor mai fi alti 4 ani sub Bush...si DU-TE pe 3 NOV si VOTEAZA pt. Kerry,e de 1000 ori mai bun ca Bush!!!
Esti republican?Atunci sa parafrazez niste cuvinte colosale spuse de Gephard:
"Un adevarat republican este un real democrat".
Sa NU facem asemanari intre Romania si USA aici ori intre Kerry si Iliescu,NU-SI AU sensul deloc!
Pt. tine parca toti sint comunisti ori liberali de stinga ori securisti etc...NU traiesti in Ro. azi,daca tot ai atitea de spus si de facut du-te inapoi in R. si schimba totul dupa cum ti-e pofta.
Eu cred ca ai probleme psihologice acute,ar trebui sa o lasi mai moale cu propaganda comunista chiar daca o faci impotriva ei,nu-i necesara.
Citesc multe texte la cafenea,dar nimeni nu scrie atit de asidu ca tine parca din ura fata de orice si oricine si nu se poate sa nu aduci vorba de securisti si comunisti etc.indiferent de subiect.Vad o amaraciune in tine si o neputinta,o incercare de a-ti etala ego-ul dar totul apare ca o rabufnire ce o ascunzi prin aroganta si cinism.
Take it easy,relax,take a deep breath,be calm si apoi te pui pe scris.

Si revenind la Kerry,ce daca ar avea atitia bani?Oare crezi ca toti milionarii sint rai si in acest caz el nu ar fi un bun presedinte?
Incearca sa vezi mai intii OMUL dincolo de haina!Cu Bush ne-am lamurit deja.

Si apropo de AirAmericaRadio,este poate cea mai buna statie radio pe linga WLIB care spune si comenteaza politica de azi fara cenzura in aceasta tara si Al Franken e colosal!Avem nevoie de oameni ca el,in ciuda retinerilor tale.
Spui...ca e de...stinga stinga,eu cred ca TU ESTI DE STINGA STINGA Mr. Tombola,se vede din reactiile tale la subiectele de la Cafenea,inca odata nu conteaza tematica,nu se poate sa nu arunci din tine ceva stingaci si cu izuri comuniste si securiste,esti de atitia ani aici,mai da-l dracului de trecut,traieste AZI in prezent si incearca sa descoperi viitorul,ori nu-ti pasa cine va fi presedinte in America?
Banuiesc ca nici de Clinton nu ti-a placut.
Ma intreb asa intr-o doara,daca nu cumva esti un fel de born again christian?
Fii in continuare ceea ce esti:un strut cu capul in nisip.

REMEMBER:LOVE&PEACE,
Ozzy
#13621 (raspuns la: #13543) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Tombola - de Paianjenul la: 10/04/2004 14:32:47
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
"Cu siguranta ca dorinta ta intima este aceea de-a se dovedi o conspiratie in cea ce priveste Sept 11...de fapt Castro,Kim Il Sung,Ben Laden si Al Franken vocea noii statii comuniste Air America doresc si ei ca tine.:)
Din pacate va ramine numai visul. Atit."

- Gresiti DIN NOU, d-le Andre Morariu!... Ce doresc Castro, Kim Il Sung, Bin Laden, ii priveste!... Ce doresc EU, este ca ADEVARUL sa fie dezvaluit! ONESTITATEA lui George W. Bush este sub semnul intrebarii din momentul in care media a anuntat victoria(?!) lui electorala! STITI BINE ca este suspectat de MASLUIREA voturilor la ultimele alegeri! STITI BINE ca a INDUS IN EROARE lumea intreaga in ce priveste IMAGINARELE arme de distrugere in masa din Irak! STITI BINE ca "TERORISMUL" impotriva caruia pretinde ca lupta, nu este decit un PRETEXT de care are nevoie cu DISPERARE ca sa-si vire nasul in treburile AFGANISTANULUI si IRAKULUI, (care, pina-una alta ii arata... DEGETUL MIJLOCIU...)... iar democratia "DE TIP OCCIDENTAL" pe care insista s-o instaureze - FARA sa i-o fi cerut NIMENI - in aceste doua tari ocupate, este un alt PRETEXT de a instala aici guverne MARIONETA, care sa nu obiecteze nimic la ABUZURILE lui! STITI BINE, d-le Andre Morariu ca George W. Bush si lacheii lui MINT cu NONSALANTA si un om cu lipsa lui de scrupule nu s-ar da inapoi de la nici o crima ca sa-si atinga scopurile... VEDETI BINE, d-le Andre Morariu, cum o "scalda" Condoleezza Rice ca sa-si scoata boss-ul "basma curata" !
Ceea ce DORESC eu este JUSTITIE, d-le Andre Morariu, INDIFERENT al cui cap va trebui sa cada!...
Nu-i chiar asa.../13635 - de Tombola la: 10/04/2004 19:18:58
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Nu-i mai lua apararea unui excroc cu 7 clase tamaduit yogist.
Am avut cunostinte care povesteau ce se petrecea acolo in clasele de yoga .Cum beau ei pipi unii de la altii. Sexul ca sex dar pipiul nu poti sa ne dovedesti tu ca-i un bun terapeutic al tuturor cu toti cei 9 ani ai tai de meditatii.
#13684 (raspuns la: #13635) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns pt:1milion de euro - de camio la: 14/04/2004 03:56:13
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
"Clar as ramane in Romania. De ce? Pt. ca aici e viata adevarata! Nu ai prea multe restrictii cat timp ai bani. Conditiile sunt la fel de bune ca in Occident. Poti cumpara orice si in Romania daca ai bani. Viata e mai ieftina, locuintele mult mai ieftine si legile mai blande."

citind asa ceva e imposibil sa stea un om cinstit linistit!!!!!!!!!!!!!ah as vrea sa mi se auda strigatul de indignare!!!!!!!!!!!! asta e valoare? asta e motiv de a sta intr-o tzara? CORUPTZIA??????????????? oameni buni treziti-va! tocma de aia nu doresc sa ma intorc in romania!: pt ca legile sunt prea blande si pt ca totul si nimeni nu mai are valoare cand e vorba de a unge pe cineva cu bani! in a da mita suntem pe primul loc! asta stim cum functioneaza si stim bineanteles la cine sa apelam...la orice functionar amarat!!!!
ce inseamna viatza adevarata domnule anonim? sa fii recunoscut si apreciat in functie de cati bani ai sau in functie de personalitatea ta si a simpului fapt de a fii OM? hmmm! unde sunt conditiile la fel de bune ca in occident? probabil prin faptul ca "legile sunt mai blande"...pt cine sunt mai blande? tot pt cei care au bani!
stiu ca o astfel de opinie ignoranta poate veni doar de la o persoana care are bani si pic de educatzie!
ceea ce ma deranjeaza e ca acest fel de gandire il au multi prieteni si cunostinte ramase in tara... si de aceea v-oi ramane in germania!!!!!! nu sa fac bani ci sa devin un om mai bun.
cine profita de ban pentru a-si atinge scopul si cine ia acest ban pt a usura procesul sunt niste nesimtzitzi!
nu doresc sa spun ca ijn tarile mai dezvoltate nu exista coruptie. exista dar la niveluri mai inalte!
destul! renunt sa ma mai agit... si asa nu foloseste la nimic!
cu tristetze cami
#13810 (raspuns la: #7711) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu e acelasi lucru? - de amoore la: 15/04/2004 05:19:50
(la: Unii l-ar fi omorat...)
Nu e acelasi lucru daca ii tinem in inchisoare sau Zoo?

Pe aici in tara asta unii criminali au conditii foarte bune, unde sunt tinuti.
Politia nu are curaj sa-i "educe" cu lipsa de mincare,sau vatamare fizica...

Chiar am vazut un program unde criminali au avut despagubiri pentru ca politia i-a insultat.

Adolescenti (under age) fura, injura politistii si nimeni nu-i poate "atinge"
Nu stiu cum mai e prin Romania, dar eu cind eram acasa nu aveam curaj sa injur politia...imi era frica de ei
...si stiu despre "oile negre din oras" care primeau cite-o mama de bataie de la cops daca faceau ceva rau.


Adelina
#13859 (raspuns la: #13492) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imagine eronata? - de overcast la: 16/04/2004 05:38:32
(la: Neocrestinii)
Dupa cite observ, comentariile tale (gabi) sunt indreptate catre ceea ce creeaza o religie( din cauza oamenilor) si nu catre ceea ce este o religie.Si aici ma refer la pocaiti.Pocaitii sunt toti cei care sunt in afara ortodoxismului si al catolicismului insa sunt si ei impartiti in tot felul de curente.Spre exemplu baptistii nu accepta ca adevarata ideologia iehovista ori mormona.Oamenii din cadrul acestor organizatii religioase sunt opera unor invataturi preluate,asa cum sustine orice lider bisericesc crestin ,din Biblie.Insa de la invatatura si pina la ceea ce creeaza acesta in om e cale lunga.Lipsa unei minti patrunzatoare,a educatiei si a cunostintelor face ca in unele locuri sa apara neconcordante intre ceea ce trebuie sa fie si ceea ce este.Ar fi absurd sa il acopar cu sudalme pe profesorul de filosofie al fiului meu pentru ca acesta a devenit un ingrat in urma unui citat rostit in clasa,la lectia despre adevar, din Nietzche.De ce mi-ar repugna orice vedere a unui om care spune ca este pocait?"Pentru ca am vazut ce fac ei?".Asta e aroganta si ignoranta.In general oamenii au aceasta meteahna ,de a desacraliza orice este suprem,deosebit,frumos(o fac si pocaitii din plin).Sa nu imi spui ca nu esti impresionat de caracterul lui Isus.Uita-te la toate ideologiile politice si vezi ce au ajuns in practica,in Romania si in alta parte.De ce nu s-ar intampla asta si in religie?Dupa cum spuneai, in toate religiile a aparut umanul ,acea dezvelire a zeitatii,a dumnezeirii.Egocentrismul se manifesta cu putere dar nu poti nega idealul din fiecare religie.Iar in crestinism intalnesti suprematia unei stari pe care trebuie sa o atingi,o stare de supraom.
Sa fi crestin inseamna sa accepti nu fericirea asa cum spun multi ci demnitatea.A fi crestin inseamna sa te arunci pe tine si sa creezi un alt om,un om lipsit de mediocritate,un om original,puternic si independent de omenesc.Este greu de aceea zarim tot felul de caraghiosi care ,frecventind si propovaduind o organizatie religioasa ce are ca conceptie ceva corect din punct de vedere teologic si nu numai,se indeparteaza de la aceste idei si incep sa se desfasoare pe ei insisi.

Sa nu crezi ca in cadrul acestor grupari nu intalnesti si oameni deosebiti.Medici,economisti,literati ...Nici nu stii pe unde sunt...poate un actor pe care l-ai admirat face parte din o organizatie care iti provoaca dezgust.De ce imaginea unei entitati ar trebui sa fie influentata mai mult de latura negativa?


M-a facut sa rad tipa care ,uitandu-si prohabul verbal deschis,a inceput sa povesteasca din amintirile copilariei.Chiar crezi ca aia aveau vreo legatura cu neoprotestantismul real?Erau niste bufoni,asta erau.Niste profitori.Pe timpul lui Ceausescu nici nu iti dadeai seama care e crestin autentic(pocait) pentru ca toti vroiau sa zboare catre America...si credeau ca asa va fi mai lesne...Sunt o gramada de exemple negative dar daca ar fi sa le dam si pe cele din alte religii am fi uimiti sa vedem ca procentul celor "rai" este mult mai mare la altii...Si apoi cum poate spune ca pocaiala e pentru prostime...eu cred ca discutam aici nu de o anumita organizatie religioasa ci de chiar crestinism in esenta lui.Stie Zenyatta ce este crestinismul?Sau nu se uita decat la oameni si la televizor?

Probabil lipsa de informatie ne face sa credem ca neoprotestantismul e gresit.
#13923 (raspuns la: #12507) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poate sunt prea tanar ca sa i - de Arcturus la: 16/04/2004 16:01:38
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Poate sunt prea tanar ca sa imi dau seama ce carti mi-au marcat deja existenta dar fie:
Schimbarea la fata a Romaniei - Cioran
Aforisme asupra intelepciunii in viata - Schopenhauer
Scrisoarea I - Eminescu (desi stiu ca nu este carte dar oricum)
Asa grait-a Zarathustra - Nitezsche

Aceasta ultima carte a fost cred cea mai ravasitoare. Sunt terifiat de ea, nici macar nu am apucat sa o termin, am citit doar o jumatate. Nici nu cred ca o voi termina, imi este frica, zau imi este frica de ea. O asa carte nu poate fi citita decat cu un sentiment de "inaltare in abisurile nebuniei umane".
Acum sta indesata intr-un cotlon al bibliotecii, cat imi doresc acele sentimente pe care le aveam la 17 ani ca sa o termin. In starea de "rece" in care ma aflu nu pot sa o ating, nu vreau sa o profanez, este ca si cum as masturba gandurile autorului in loc sa i le imbratzisez cu un purificataor amor spiritual. Suna dur, dar asta este Zoroastru sau poate Ahura Mazda.
Lui Florin si atat - de Little Eagle la: 21/04/2004 16:32:53
(la: Guns'n Roses sau numai trandafiri?....)
Hello Florin,

...Weapons of mass destruction...hai sa o incep cu o gluma proasta ce a dus la un razboi inutil,stii ce inseamna acel "W"in numele lui George Bush?WAR!
Mda,Hmmm,in USA cresc armele ca rosiile pe cimp si este o intreaga agricultura a lor cu numele de NRA,sau"the right to bear arms".
Cauta pe Google si vei vedea.
Nesiguranta de care spui nu cred ca vine de la marimea tarii ci de la mentalitatea americanului,e o tara tinara daca te gindesti ca de la pilgrims din 1660 au trecut doar citeva sute de ani si acel wild west apoi,a produs si el destule in conceptii si gindiri.
De aceea sintem cam luati cu sorcova,sa-i vezi pe cei din Sud sau midwest...
toti au o arma la indemina si apoi vezi cite filme de violenta s-au facut si se fac si care au dat si idei unora sa le puna in practica pe viu.Si iar in plus,vezi cit de usor poti cumpara o arma!
Am scris lui Amore si te rog sa citesti ca sa nu ma mai repet aici,voi in UK sinteti fericiti ca aveti citeva acte criminale pe an si e f. bine ca e o lege stricta impotriva armelor
In Japonia e si mai stricta.

Intrebarea ta este ca un "catch 22"adica daca am o arma in casa de ce n-o folosesc ori sint pregatit s-o folosesc?
In USA e o expresie veche:"Never point a gun at somebody,unless you'll gonna use it."Am explicat motivele mele de a folosi pistolul si evident il voi folosi doar in cel mai de extrema caz in care nu vad alta solutie posibila si doar in self defense,pt. mine decizia de a avea o arma de autoaparare este justa,nu am avut nevoie sa o folosesc dar a sti ca este in sertar imi da o mai mare siguranta.Nu traiesc in zona ...de razboi,ca-n NY in cartiere pline de crime dar de ce nu m-as asigura pe mine si mai mult pe sotie?

Cum as trai daca as omori pe cineva in self defense?
Crede-ma ca deseori m-am gindit la asta...well,as incerca mai intii doar sa ranesc persoana,daca inca ataca as rani din nou,tragind in picioare numai,daca raspunde cu foc inca,as impusca mortal.
Cind am fost in liceu in Ro.am facut parte din clubul sportiv de tir la clubul Steaua si fost f.f.bun,la fel si in armata,cu AKM-ul.Aici in USA am mers de multe ori la poligon si tras cu pistolul meu,dar si cu alte arme,gen Beretta sau Mauser,ori colt 38(police detective gun) de ex.alaturi de politisti si detectivi,mereu m-au considerat f. bun ochitor,chiar un locotenent de politie mi-a spus ca ar fi trebuit sa fiu in politie,dar prea..batrin pt. asta,am 48 ani...dar arat ca de 35.

Deci,poti sa-ti dai seama ca daca trag cu arma si vreau sa nimeresc doar in picior,apoi acolo se duce glontele.
Revenind la intrebarea ta,iti spun ca nu as avea probleme de constiinta daca
as omori pe cineva,si tin sa subliniez ca DOAR DACA acea persoana are intentii f. rele impotriva mea sau a sotiei mele.
Aici nu e vorba de "omerta"adica o vendetta siciliana in care sa ma apuc sa omor pe oricine ce face rau familiei toate.Ma refer doar la sotia mea.
ea personal cit a lucrat in NY a avut cu ea zilnic un stun-gun si f. bun de
75.000V si cu raze stroboscopice,ce orbeste atacantul 2-3min,si apoi daca -l
atingi il lasi inconstient cel putin 7-10 min.timp in care poti fugi.

Crede-ma ca sintem impotriva armelor!!!Dar e poate greu de inteles de ce am un pistol in casa ,tu ai parerea ta si altii la fel,nu contrazic pe nimeni,nu vreau insa sa am de-a face cu vreun scenariu violent gen..Clockwork Orange de ex.
si sa stau fara sa fac nimic,ori chiar sa mor fara a face nimic.
....Catch 22...

Mai vorbim cindva pe acest subiect Florin,

LOVE&PEACE,
Ozzy
#14268 (raspuns la: #14198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...