atmosfera craciun

maica-mea face la fel, impodobeste bradul cu cel putin 2 saptamani inainte de Craciun si-l strica pe 1 ianuarie, cel tarziu pe 2.
eu cu nevasta-mea il facem cu 3-4 zile inainte de Craciun si-l aruncam tot pe 1-2 ianuarie...dar e mai misto sa-l faci mai devreme, atmosfera Craciunului intra oricum mai devreme in case.

pana acum petrecut craciunul in atmosfera de iarna: zapada, sanii, colinde, bradul de craciun, raceala, frig, ger.....acum nu mi-ar pare rau sa incerc si cealata versiune: craciunul pe o plaja, la soare, cu un coktail in mana, jucandu-ma cu freezbe, facand castele de nisip... de ce nu?

"Errare è umano, perseverare è diabolico."

craciunul... ce cuvant frumos. Sau, cel putin, asa era... cand eu nu eram. Pentru mine, craciunul este un motiv de publicitate, comercializare... cand la televizor arnold schwarzenegger vrea sa-i cumpere supermanu' la copil... IN FIECARE AN si cand, la radio, rasuna ca niste miraje futile (pe care uneori mi se pare ca le aud chiar si cand nu am radioul aprins) 'feliz navidad' si 'jingle bell rocks'. Walmart-urile sunt pline de barbite à la Mos Craciun, preturile in magazine sunt marite 1 luna inainte de craciun cu 30% si apoi, de sarbatorile mult-asteptate, reduse cu 15%. Sau cel putin asa e p-aici pe la mine. Altfel spus, eu cam tot traiesc craciunul de vreo de 2 luni anticipat...

din alt unghi privit, daca as fi pe o insula indepartata unde nu ar exista publicitatea si interesele, craciunul ar insemna niste vin fiert cu scortisoara... de care imi este tare dor. Ar mai fi si atmosfera aia ultra-incarcata care nu te lasa si n-o sa te lase jamais sa uiti ca e craciunul. Mi-e dor de cozonac, de toata familia reunita pentru a 2-a oara in an pentru a face schimb de indiferente si pentru a fraterniza cu elementele (ca sa nu zica 'vecinii' ca suntem oameni fara principii!:).

cand eram in romania parca era mai fain de craciun. La TV erau filme cu Iisus, nu cu presupusul mos craciun... Probabil ca oamenii 'simplii' (ca sa ma exprim astfel) stiu mai bine sa infrumuseteze atmosfera preparand cozonacul si restu' decat oamenii astia 'complicati' de aici (canada) care, avand in vedere ca gasesc mielul si cozonacul gata facute la magazin... traiesc altfel (sau mai bine zis nu traiesc) sarbatorile.

gardez votre vie à l'abri de moi...

Craciunul nu este o zi SFANTA. Nu am gasit scris in Bibilie ca ar trebuii sa-l sarbatorim ca fiind ceva sfant si Isus nu a avut pretentia sa-I sarbatorim ziua de nastere. Printre altele imi place TRADITIA CRACIUNULUI ; acea atmosfera de pace,dragoste si in special cea din familie.

sa imi aduca Craciunul cu atmosfera aia superba cu mirosul de brad si scortisoara, cu turte dulci, zapada la geam si liniste in casa.
cred ca e suficient ca sa ma bucur ca sunt sanatos (la cap n-am fost niciodata), ca a trecut un an zbuciumat dar cu mai multe impliniri decat esecuri.
vreau inapoi in utopie, macar pentru o zi!

dar nu-i un pic cam devreme...?
Sper ca n-am jignit pe nimeni si daca da, imi cer scuze.

Sunt probabil inca agasat putin (chiar si dupa atatia ani de "Vest") de mania anticiparii sarbatorilor in reclamele din "media" si in magazine; comertz-comert, dar astia cam exagereaza dupa parerea mea asa incat odata ajunsi in 24 Decembrie, Craciunul - psihic vorbind - e deja demult rascopt, uzat moral...
Personal, incerc sa nu ma gandesc la Craciun decat dupa ce-a trecut Mos Niculae.. {:

Deja au ornamentat magazinele, iar la magazinele "in gros" totul este in vanzare deja, la sfarsitul lui noiembrie nu mai gasesti nimic, sau lucruri urate, necumparate de nimeni, la preturi exorbitante.
Magazinele LIDL au adus deja turta dulce de Craciun si ficatul gras, stocurile dispar cu o viteza de fulger si o data terminate, s-a terminat...

Cand vad ceva ce-mi place, cumpar, ca nu cere de mancare in rezerva, pana la Craciun

Este agasant intr-adevar, toata promotia anticipata, marketingul si publicitatea, dar trebuie sa traiesti cu asta, nu ai alegere, sa cumperi cand gasesti, cand preturile sunt acceptabile si cand gsesti ce vrei si ai de unde alege.. in decembrie preturile dubleaza cate o data si mai este si o aglomeratie teribila in magazine!

Eu fac cadouri prietenelor mele si la toti membrii din familie, mai cumpar si pentru copilasii prietenilor, sau cand nu stiu ce ar fi util, dau un plic, pt ca fiecare sa-si cumpere ce vrea..
Si eu primesc, in retur
si cum se spune : trebuie sa sti sa dai, daca vrei sa primesti :-)

M-ati intristat peste masura!
Ce, Papadio, eu nu merit o portocala de Craciun?
Numai fiindca nu par a fi ce sunt?
Ca...mama, ce fericita as fi dac’as primi o portocala parfumata, carata-n san ca sa nu degere...nu lucruri shaini si obligatoriu scumpe!
Hmmm, de ce cand ceri "putin" ti se spune ca "asa putin" este "prea mult" si ai jigni?!:(

Papadie, intii trebuie sa spun ca iti savurez de multe ori umorul...

Cit despre cadourile de Craciun pe care ni le facem chiar daca sintem adulti este pentru ca in fiecare dintre noi doarme copilul din noi si cadourile de Craciun sint unul dintre lucrurile dupa care tinjim cind sintem copii.....Eu daca nu primesc nimic de la persoanele dragi sint foarte trista...(Daca primesc ceva care nu imi place sint suparata, dar asta este alta tema.... :));)) ....
Stam ca niste copii in jurul pomului si ne desfacem cadourile pe care scrie numele nostru... Si ne bucuram, si simtim recunostinta, si ne simtim importanti, iubiti...Nu este asta unul din momentele pe care abia le asteptam cind ne pregatim pentru Sarbatoare citeva luni??
Iar portocala de care vorbea Alice este simbolul Craciunului rominesc de care imi aduc eu aminte cu caldura in suflet...Ce bucurie cind tata scotea de pe undeva o sacosa cu portocale pe care reusise sa le cumpere nu stiu cind si nu stiu de unde si pe care le pitise sa le avem de Sarabatori...

Nu am mai scris de doar 2 zile si se pare ca am pierdut o multime de lucruri minunate aici...
Si ca sa reintru in atmosfera, il las pe Nichita sa-mi deschida calea...

"El a intins spre mine o frunza ca o mana cu degete.
Eu am intins spre el o mana ca o frunza cu dinti.
El a intins spre mine o ramura ca un brat.
Eu am intins spre el bratul ca o ramura.
El si-a inclinat spre mine trunchiul
ca un mar.
Eu am inclinat spre el umarul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-nteteste seva lui batand
ca sangele.
Auzea cum se incetineste sangele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rãmas un pom singur.
El
un om singur."

Si inca ceva, ma poate cineva ajuta cu "Spovedania unui derbedeu" al lui Esenin, "spovedanie" pe care o iubesc din tot sufletul...?
Nu am cartea in limba romana si mi-ar face mare placere sa recitesc poezia...Imi aduc-aminte doar fragmente:

"Nu oricine stie sa cante, nu oricine,
Nu oricui ii este harazit, intr-adevar
Sa se rostogoleasca precum un mar
La picioare straine
…
astazi am chef sa ma ridic in picioare
si de pe fereastra sa stupesc pe luna."

Multumesc anticipat!

Craciun

In mantie purpurie de credinta
Tinind la piept Prunc Sfint, abia nascut,
Faptura blanda, maica-n suferinta,
Asa te stim, MARIE, pe pamant!

Masura a iubirii fara margini,
Fecioara-Mama, chip Dumnezeiesc,
Cine-ti patrunde sensul din imagini
S-apropie lin de Tatal cel Ceresc.

Cu fiecare noua Implinire
A profetiei "nasterii Regesti"
Reversi in noi valuri de fericire
Prin Izbavirea ce ne-odaruiesti.

Cu nimb de stele-ncoronata-n Ceruri,
Cu dragoste smerita, pe Pamant
Esti mama buna dincolo de vremuri,
Trecandu-ne in suflet Duhul Sfant.

Ion Ciurea/ Nelinisti


PS
-Lenevia ingrasa. De aceea fii activ si harnic, fii masurat la mancare si bautura!(Reinhold Stanzel)

e seara

ajun de Craciun

stau cu nasul lipit de geam
in casa arde focul
frig bocna
minus 28 de grade.

privesc cum dispar stelele
din ochii mei
iar nori negrii
imi inspira teama.

liniste.
se aude cantecul padurii
si urletul lupilor infometati.

un pui de urs scormoneste dupa mancare.
as vrea sa-l mangai dar mi-e frica ca mama lui nu va intelege
bunatatea mea
e speriata de om.

puiul, satul, se indeparteaza
si se pierde in maretia padurii.
liniste

primul fulg de zapada
aduce caldura
in sufletul meu
inghetat.

puzderie de fulgi bat molcom in geam
mangaindu-mi sufletul trist.

ninge de o ora
acoperindu-mi sufletul cu caldura zapezii.

liniste.

luna
isi strecoara raze timide
si ma lasa sa vad

magia Craciunului.

Ruga de seara:

Luceafar, prima stea
si unica stea
multumesc pentru lumina ta
si calauzeste-mi pasii.
in padure.
Catalina

http://www.weihnachtsmarkt-dortmund.de

Uitati-va la Pomul de Craciun si la Web Cams in special.

http://www.weihnachtsmarkt-dortmund.de/w_markt/w_baum.php

Este cel mai mare Brad din lume,de citiva ani, scrie si in Guinness Book...
Daca faceti o vizita sa beti neaparat Glühwein, cum avem noi in Rominia vin fiert rosu, dar mai aromat si dulce.Cel mai bun mi se pare cel facut din vin de Heidelbeeren (? mai mari decit afinele!)

Craciunul...

ar fi bine sa aduc putin "spice" aici ca altfel o sa devenim din nou 'dulcegareti' iar prea multa dulceata, dupa cum stiti ...strica.
deci, pentru mine ar fi cam o lista asa:

- sanatos(oasa)
- cu bani
- timp berechet
- marginea marii
- soare
- bananieri
- o carte buna
- scuba
- ah da...daca este neaparat necesar cineva intelligent si cu simtul umorului pentru trecerea timpului


Ciao

Sarmi

Primul gand care mi strabate mintea .......este Craciun, exact 2 saptamani libere.....o sa ma odihnesc; insa acesta este deja un gand prelucrat....pentru ca deja ma gandesc la bucuria familiei mele cand o sa gaseasca cadourile, frumos colorat impachetate, in jurul bradului. Ma gandesc la colindatori, linistea sufleteasca care ma cuprinde atunci cand aud cantece despre Pruncul Isus....chiar daca in cursul anului...nu are acelasi efect terapeutic. Cand ma gandesc la Craciun, ma gandesc ca anul viitor o sa fiu mai intelegatoare, o sa am mai multa rabdare.....si ghiciţi...chiar asa este

Divaghez.... dar parca de vreo cativa ani, pentru mine, Craciunul si-a pierdut ceva din farmec – vorbesc de emotia acea muta, incordata, pe care o traiam an de an, facand pregatiri febril, dar cu sfiosenie, cu discretie, cu retinere, ca sa ma pot bucura bine in seara de Ajun.

Dar cum Craciunul incepe de la sfarsitul lui noiembrie, clinchetele de clopotei, mos-craciunii de peste tot, reclamele, brazii, colindele, sclipiciurile, toate astea imi cam strica bucuria. E totul prea strident, prea ostentativ, prea "in gura mare".

Da’ suparare mai mare decat buletinul meteo totusi n-am – tot aud c-o sa avem aici, in Romania, un Craciun noroios.

Cat despre soare, bananieri si plaja de Craciun – nu stiu ce sa zic... Varianta traditionala ramane pentru mine preferabila, cu tot cu frigul asta nesuferit, cu colindatori mici si incotosmanati, cu fularele spanzurand aiurea la gat. Trebuie sa fie amuzanti totusi oamenii in tricou si pantaloni scurti cumparand brazi, incarcati de pachetele poleite si primind in case cate un Mos Craciun congestionat, exasperat de transpiratia care i se prelinge pe sub barba.

Eu petrec Craciunul de o buna bucata de vreme in pantaloni scurti si pe malul oceanului - are farmecul lui. Mincarurile traditionale romanesti au fost de mult inlocuite, din necesitate, cu seafood si salate, nu prea merg tuica si sarmalele cu temperaturi de plus 30 grade. Cu toate astea, ne-am obisnuit si asteptam marea sarbatoare cu aceeasi emotie ca in copilarie, desi in adincul inimii visez in continuare la a petrece, macar o data la citiva ani, un Craciun "alb".
Pentru a va convinge , incercati, un Craciun in emisfera sudica e o experienta ce merita traita.

Craciunul nu este altceva decat intoarcerea ciclica la copilarie, indiferent daca a fost grea sau usoara a fost senina, fara griji si plina de sperante. Cand facem bradul ne simtim mici si fara griji,chiar daca avem din gresala parul alb.Daca sunteti cinstiti veti constata ca copilul din dumneavoastra nu v-a parasit niciodata si este undeva, inauntru si va tine de mana acum cand sunteti aproape bunic, amintirile lui sunt acolo, visele lui au crescut odata cu corpul vostru si nu va pleca niciodata.Un copil, un adolescent, un tanar, un sot, un tata, sunt toti impreuna si fiecare e singur.Viata nu este decat o stafeta a varstelor unde castiga intodeauna toata echipa adica dumneavoastra.Craciunul este ceea ce ne ramane atunci cand totul in jur se schmba. Aici m-am referit la TRADITIE.

imi doresc un Craciun sarbatorit prin...Maramures: cu traditii pe care le mai vad pe la televizor si as vrea sa le traiesc, sa fiu in mijlocul colindatorilor, sa am obrajii inghetati si sa cant, sa ma intorc intr-o casa taraneasca gatita de sarbatoare, cald...tuica fiarta,bucate specifice, naturale, brad cu beteala, nuci, globuri rosii... copii imbujorati, galagiosi, bucurosi si uimiti de cadourile primite...Cu ai mei pe linga mine, departe de blocatari...in liniste
Fantezie? Sa fiu din nou copil chinuindu-ma sa imi alung somnul ca sa vad cand vine Mosul...oare imi va citi scrisoarea lasata linga bradut?
si dimineata...dimineata?...trezeam noaptea toata casa pentru ca prima iesire la toaleta era urmata de vizita la brad si numai ce vedeam cutii frumos impachetate, unele voluminoase, altele mai mici, dadeam desteptarea...Ciudat este ca desi credeam ca Mosul...este un Mos adevarat, pregateam intotdeauna pentru mama o felicitare, un cadou cat de mic pe care i le lasam asa, ca din partea Mosului,dar ma semnam!

Va fi perfect, Craciunul, anul asta, ultra-personal...

E undeva, pe fir de apa, o cascioara varuita-n alb, cu braul siniliu.
Miroase, din pridvor, a busuioc, a nuci si-a muc de lumanari de pe la candele.
Miroase-acuma, se prea poate, nush, a buna mea care s-a dus la Cer, de-o luna, din lumea cea de chin si de prigoana.
Hei, voi cata apoi prin pod, cosul cu mere si cu nuci si trei ciorchini de struguri negri. Ci sunt acolo, simt de-aicea, de departe.

Voi face focul, binisor, si voi sorbi arar, dintr-o ulcica, vinul gros, rasfiert pe plita, nu inainte de-aprinde o lumina, sub icoana.
Cand focul s-o-nteti va prinde-a povesti de veri fierbinti si neclintite, de pomii ce-nfloreau la ruga bunei, de fetisoare ciufulite si obrajori plini de dulceata de cirese-amare...pana in san ...
Da, si de jocuri de pitici pititzi pe sub divane, de perne-n cap si furtisaguri de pe la vecini ...cel mai adesea, mere.
Si s-o-ncalzi-n odaie ...bine. Mi s-o-ncalzi si sufletul, cu spatele la soba.
Apoi, pe la si-un sfert, trei glasuri subtirele-mi vor aduce-aminte cum ca venit-a ceasul lui "ne dati".
Voi lua cosul si voi pune-n maini micute, tot ce-mi doresc sa imi aduca Mosul, de Craciun.
El ...el va veni, tarsind piciorul drept, cand geana-n geana somnul m-o indupleca, intr-un sfarsit.

De unde stiu ca va veni?
De unde stiu ca sunt iubita.