comentarii

autoare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Eu cred ca autoarea a inventa - de Berkana la: 14/09/2004 01:59:39
(la: Sunt un om Cinstit sau Prost?)
Eu cred ca autoarea a inventat aceasta povestioara moralizatoare pentru a vedea opiniile românilor.
#22162 (raspuns la: #21952) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
din doua una: ori autoarea n- - de Daniel Racovitan la: 02/09/2005 14:53:26
(la: de veghe-n lanul de secara)
din doua una: ori autoarea n-a auzit de Salinger, ori ne crede o banda de sfertodocti :)

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.
#69218 (raspuns la: #69197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marturia unei femei nascute in Elvetia - de talusa la: 10/11/2003 04:19:44
(la: Musulmani in Franta)
Una dintre cumnatele lui Osama ben Laden a declarat ca a trait in Arabia Saudita ca intr-o inchisoare, relatand ca actualul lider Al-Queda respecta cu mare strictete Islamul inca din tinerete, relateaza Sunday Telegraph in editia electronica. Carmen ben Laden, aflata in divort cu fratele vitreg al lui Osama ben Laden, a declarat ca, in perioada in care locuia in Arabia Saudita, liderul Al-Queda nu i-a vorbit niciodata, fiind revoltat in momentele in care ea nu purta val. Nascuta in Elvetia, ea este autoarea cartii "In regatul opac", care urmeaza sa fie publicata luna viitoare in Marea Britanie. Cartea relateaza despre casnicia ei cu Yeslam ben Laden si despre viata ei la Jidda, oras unde "femeile nu inseamna mai mult decat animalele de casa", iar "creierele lor sunt spalate". (B.M.)
#3860 (raspuns la: #3853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

De ce mi-e rusine ca sunt romanca? - de Hypatia la: 21/02/2004 07:47:48
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Am gasit raspunsul la aceasta intrebare in spusa domnului Gabriel Liiceanu, in ultima sa carte:"Usa interzisa":
" Cred ca putini compatrioti au resimtit asemeni mie istoria tarii lor ca pe o drama personala. de cate ori treceam granita, preluam chipul tarii mele vazut din afara: ma identificam cu scuristii care puneau bombe la sediul Europei Libere, cu cersetorii din metrourile pariziene, cu hotii din supermarketuri, cu spargatorii postelor din Germania, cu traficantii de minori, cu spalatorii de bani, cu organizatorii de retele de prostituate, cu mafiotii nationali, cu turistii care plecau cu prosoapele din hoteluri. Circulam prin lume impachetat in straturile de rusine ale Romaniei. Si este firesc sa fie asa, devreme ce lumea ne priveste ca reprezentanti ai unei situatii care de cele mai multe ori ne depaseste.
In 1984, un neamt imbecil m-a felicitat de Heidelberg, pentru participarea Romaniei lui Ceausescu la olimpiada de la Los Angeles, asa cum dupa mineriada din iunie 1990, un francez imbecil mi-a trantit la sediul central de la Hachette uasa in nas. In ochii lui devenisem prin extensie miner. Nuantele nu au ce cauta in asemenea situatii. Nu avea nici o importanta ca pe 13 iunie, ratasem cu doar cateva minute ocazia de a lua cinci bate in cap, in biroul meu de la Humanitas.
Vazuti de departe, eram scaldati cu totii, in aceeasi aura de barbarie. Acelasi fenomen de identificare la alta scara l-am trait in urma cu cativa ani , la Targul International al cartii, de la Frankfurt. Stateam pe un fotoliu si priveam visator in zare. Halele Targului erau enorme si oriunde ai fi privit, se deschidea o perspectiva neasteptata. culuoarul pe care l-a deschis atunci privirea mea, m-a transportat la 15 metri mai departe catre standul thailandez, in care parea ca se petrece ceva deosebit. Era lume stransa laolalta, cineva vorbea, erau mese multe asternute cu fete de masa cu gustari felurite, care asteptau cuminti, terminarea discursului pentru a putea fi devorate. In campul privirii mele, a patruns atunci o "colega" a mea, directoarea unei edituri bucurestene. lipsita de aparare, mesele isi ofereau flancul exterior trecatorilor. Doamna, extrem de mobila, altminteri, s-a oprit brusc in dreptul uneia dintre ele, afectand un interes neasteptat pentru reuniunea editorilor thailandezi si pentru domnul care tocmai vorbea. Ochiul meu scormonitor, intrat prevestitor in alerta, capatase finetea unui scaner. Disjunctia dintre expresia de pe fata doamnei impumutata de la membrii asistentei (privire absoluta, concentrare maxima, interes vadit pentru spusele oratorului) si jocul mainilor, care avea logica lui si care dezvolta o cu totul alta partitura, m-a fascinat. Pe antebratul stang, colega mea tinea o poseta, pe care a mutat-o discret, cu mana dreapta, mai aproape de cot. "Dumnezeule, mi-am zis, te pomenesti ca incepe sa manance!" In dreptul ei farfuriile si tacamurile erau frumos asezate, iar dincolo de ele, ca intr-o reduta prost pazita, se odihneau platourile cu mancare. Mana dreapta a doamnei directoare a pornit ridicandu-se usor catre marginea mesei-incordarea mea de voyeur atinsese punctul culminant- a odihnit o clipa pe marginea scrobita a fetei de masa, apoi cu incetinitorul s-a apropiat de o sticluta- am recunoscut de indata in ea, dupa silueta si eticheta nelipsitul condiment extrem oriental: Soja Sauce- cu degetul al treilea al mainii, prin mici impulsuri delicate, a pus sticluta pe drum catre marginea mesei, unde astepta cu gura cascata poseta care dupa ultima miscare a degetului a inghitit-o hap! si s-a inchis ca prin minune cu fermuarul. Ce repede se petrecuse totul! Atat de repede incat am simtit nevoia sa ma frec la ochi. cand i-am redeschis, colega mea, continua sa asculte cu vadit interes, ceea ce spunea domnul din Thailanda si dupa o vreme, parand edificata , s-a desprins de locul crimei, s-a inderpat grabita catre alte zari, manata de proiecte necunoscute mie. nenorocirea e ca mine intamplarea m-a lasat intr-o stare de adanca tulburare. Potrivit logicii introiective descrise mai sus, furasem cu nerusinare, cu sange rece si cu o remarcabila dibacie o sticluta de condimente. Totul pleda pentru asta: eram roman, venisem in aceeasi echipa la Frankfurt, aream uniti - autoarea gainariei si eu- prin festivalul cartii si in plus eram amandoi directori de editura. mai locuiam si in acelasi oras." Dar nu tu esti persoana care a bagat in poseta, imi repetam intr-una sticluta cu sosul de soia, pentru Dumneze, linisteste-te!"
Cu toate acestea, faptul ca eu nu as fi putut sterpeli, in vecii vecilor, sticluta nu avea nici importanta. Ceva mai adanc, care venea de dinaintea mea, ma facea coautor , partas, complice la gestul de randas, la care tocmai asistasem. Important era ca si ea si eu trageam dupa noi, acolo si peste tot in lume, alaiul infinit al frustrarilor venite din 45 de ani de comunism, care ne impingeau pe unii mai fini sa furam o sticluta cu soia, pe altii, precum tipii din delegatia care l-a insotit pe Ceausescu invitat la Paris in 1978 de Giscard d'Estaing, sa ia tot ce se putea lua , desuruba, demonta, din palatul in care fusesera primiti. E drept, nu orice om frustrat, fura sau trebuie sa fure, dar nu stiu cum se face, ca pe lumea asta orice frustrat , care nu fura, este asemanat cu semenii lui frustrati care nu fura. Iar omul acesta, care nu fura, termina printr-o miscare interioara, de o extrema perversitate, sa se asimileze singur, privirii celor care il asimileaza cu semenii sai care fura. Asa se face ca in acel an, am plecat de la Frankfurt, convins fiind ca in bagajele mele se afla nevazuta o sticluta de Soja Sauce. Blestemata de sticluta! Gentuta cu sticluta!."
Voi reveni luni, cu comentarii la cele ce s-au scris de ceilalti participanti la conferinta.
hypatia
#10206 (raspuns la: #10145) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns la intrebarea> cine este sotia lui Florin Iaru - de ema word la: 08/03/2004 07:03:02
(la: Femeile in arta: concurente sau inamice ale barbatilor ?)
Sotia poetului Florin Iaru este prozatoarea Cecilia Stefanescu, ce a si publicat recent o carte feminista, nu feminina, o carte bunicica. Iar Iaru s/a manifestat in acest mod misogin in interviul pe care l/a dat suplimentului Ziua literara in februarie(este in arhiva, pe net). Pentru a exclude literatura scrisa de femei, el a recusr la exemplul a doua romane ratate de niste autoare straine. E, oare, acesta un motiv inteligent de a extrapola ? Ba mai mult, de a spune ca literatura scrisa de femei, ca si literatura gay, sint produsele nedorite ale discriminarii pozitive in literatura. Iata, ce duios reflex de desfiintare...Poate ca si romanul recent tradus din opera lui Leonard Cohen (cu si despre marii homosexuali ai epocii hipi floewr/power, scris intr/o faza homo a insusi autorului, prefatat cu glorie de Mircea Mihaies si bucurindu/se de laurii unor mari instante literare)si publicat de Polirom i s/o fi parind domnului Iaru un mare esec....Ca si cartile unor mari scriitoare, de care Domnia sa sigur nu a auzit, pentru ca nu incurajeaza discriminarea pozitiva. De atita logica, mai ca/mi vine sa cred ca atunci cind simtea ca "innebuneste si/i pare rau" d/lui era chiar sincer, pur si simplu sincer.
#11607 (raspuns la: #11603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pas mal - de mapopescu la: 19/03/2004 04:26:32
(la: Thierry Ardisson, "Tout le monde en parle")
de cind ai postat mesajul, am vazut emisiunea de cel putin doua ori, e bunicica, invitatii sint in majoritate interesanti.

de remarcat Guillaume Dépardieu, Amiralul de Gaulle si Jamel ;)
sau Christine Orban (autoarea cartii "La mélancolie du dimanche")

Marius Popescu
Pt. DESTIN - de Paianjenul la: 11/05/2004 21:29:30
(la: Evoluam?)
1. Exista vreo dovada a evolutiei speciei umane de la aparitia ei pana in prezent?
2. Am scapat de ura, violenta, invidie? Am invins prejudecatile si tabuurile?
3. S-a schimbat cumva modul in care comunicam unii cu altii?
Am inlaturat minciuna?

- SI EU am inteles CORECT, de la inceput, ce voia de fapt sa intrebe autoarea textului. Remarca mea "anti-evolutionista" a fost doar o reactie la INTREBAREA nr. 1, care dupa rezonanta terminologiei folosite lasa impresia ca a fost pusa din perspectiva evolutionista... (probabil ca ai observat deja asta si din reactiile altor comentatori...)...

- Multumesc pentru PRECIZARILE facute in legatura cu pozitia ta relativ la ORIGINEA omului. Schimbul de opinii isi are un rost numai daca aceste opinii sint exprimate clar, ne-echivoc.
#15267 (raspuns la: #15186) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
coruptie? ha! - de Dinu Lazar la: 19/05/2004 11:24:50
(la: Orfanii romani, USA Today)
Ce pot eu sa spun, dinauntrul echipei, e ca in text a aparut exact ce a vazut si ce a inteles autoarea din ampla documentare facuta aici.
Este scris din punctul meu de vedere extrem de obiectiv.
#15616 (raspuns la: #15601) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La sugestia ta am avut curiozitatea sa vizitez

"http://diskbook.bizland.com/dbvote.html"

unde am citit povestioara

"I Met a Man at Church on Sunday"

o povestioara impresionanta... care mi-a intors stomacul pe DOS!...


Laura Lefler autoarea povestirii,

fie ca traieste pe alta planeta unde media nu transmite stiri de pe PAMINT!...

fie ca este o persoana atit de nebagata in seama in viata ei de toate zilele, incit o stringere de mina din partea lui Bush cu ocazia unei intilniri la Biserica ST. Jones, si un elementar gest de politete din partea aceluiasi, au trimis-o intr-o stare EXTATICA din care se pare ca inca nu si-a revenit... (de presupus ca a evitat sa se mai spele pe miini, dupa respectivul eveniment...)...

Robul lui Dumnezeu, George W. Bush, omul din care - potrivit opiniei lui Laura Lefler - radiaza pacea si bunatatea,

- MINTE o lume intreaga, cu un tupeu inimaginabil
- INDUCE in eroare pe oricine poate, cu o lipsa de scrupule urlatoare la cer
- "TROMBONESTE" (si din nefericire exista destui fraieri care se lasa sedusi de pozele lui de "nice guy", de stilul lui bombastic si de perlele lui demagogice...).

Ironic, pe aceeasi pagina de web, cu numai citeva rinduri mai sus, apare un alt articol prezentat ca un alt motiv pentru care se sugereaza ca americanii ar trebui sa-l voteze pe GWB: "JANUS KERRY"... titlu aluziv la (presupusa) ipocrizie a lui John Kerry... Personal nu cunosc multe amanunte despre persoana lui John Kerry, si nici NU ma intereseaza. Minuna-m-as insa daca la capitolul IPOCRIZIE, John Kerry il egaleaza pe BUSH...


Remarca:

din raspunsul pe care il dai la un moment dat la "Neopocaitii" lui Gabi Boldis

(Pentru Gabi: Mii de Multumiri! #15019, de LMC la Thu, 06/05/2004 - 06:12")

te declari NEOPROTESTANTA. Cu greu as putea crede ca il cunosti pe "fratele" Bush altfel decit MINCINOS, NECINSTIT, DEMAGOG, IPOCRIT... (astea fiind doar citeva din trasaturile sale negative de caracter...)... si TOTUSI sugerezi ca merita suportul celor care au capacitatea de a-l vota...

Esti SIGURA ca da?...






intrebari retorice, supozitii peste supozitii... - de enigmescu la: 21/06/2004 14:55:19
(la: Istoria Canonului ne obliga sa cercetam Istoria Bisericii)
nici nu stiu daca ar trebui sa te cert sau sa te felicit. oricum mi-ai creat oportunitatea de a explica putin despre Biblie. mai intai ce este si cand s-a format? Biblia/Sfanta Scriptura este colectia cartilor V si NT, scrise sub insuflarea Duhului Sfant, intr-un rastimp de aprox. 1500 de ani, adica de la Moise(cca. 1400 inainte de Hr.) pana la autorul Apocalipsei(cca. 100 dupa Hr.). cuvantul grecesc "biblos" de la care si-a luat denumirea inseamna carte/carti. de ce si-a luat aceasta denumire? fiindca cea mai mare parte a cartilor cuprinse in Biblie au fost scrise in greaca iar predicarea lor s-a facut in buna masura la fel- stim ca greaca era f. la moda/raspandita in mediile imperiului roman. in timp a mai capatat denumirea de "carte a cartilor" fiind cea mai raspandita si mai controversata dintre toate cartile scrise vreodata.
cuvintele si invataturile ei nu se contrazic niciodata desi mai sunt destule guri care spun contrariul. ce nu pot sa inteleaga sau sa accepte admit automat ca sunt greseli cuprinse in text. in realitate acestea sunt doar aparente; in limbajul teologic se numesc antinomii si nu se contrazic unele pe altele. cum e posibil? e simplu: unele texte trebuiesc interpretate literal, altele literar, unele istoric iar altele teologic-dogmatic.
cuvintele Scripturii sunt "de Dumnezeu insuflate, spre folos si spre binecuvantare". dar ce intelegem noi prin insuflare??? protestantii(si cei ce le-au urmat pilda) au spus ca Dumnezeu le-a vorbit direct si le-a dictat scriitorilor verset cu verset toata biblia. dar daca ar fi fost asa atunci n-ar mai fi existat atat de multe si de diferite stiluri de exprimare, ar fi fost unul si acelasi la toti scriitorii de carti sfinte. faceti comparatie intre stilul Sf. Ev. Luca si cel al Sf. Ap. Petru, spre ex.; sau comparati stilul Ev. Ioan cu al Sf. Ap. Ioan(sunt doua persoane diferite). ce se poate deduce la o citire cat de cat atenta si obiectiva? ca miezul insuflarii a fost imbracat in forma literara dupa posibilitatile de intelegere si de comunicare ale fiecarui organ in parte- organul este acea persoana de care Dumnezeu S-a slujit in transmiterea mesajului divin. prin urmare DUHUL SFANT a vegheat asupra lor si i-a ferit de greseli, nu le-a dictat nimic, nu le-a soptit la urechi. altfel ar fi putut sa le dea Dumnezeu direct gata scrise textele, nu credeti?
pot fi mesajele continute in biblie mincinoase? Hristos a facut de f. multe ori referire la proorociile VT despre Sine si in una din acestea a spus: "n-am venit sa stric Legea sau proorocii; n-am venit sa stric ci sa plinesc". dupa alte traduceri ultimul cuvant ar suna "implinesc". nu sunt f. sigur pe etimologia celor doua cuvinte dar cred ca unul vine de la implinire iar celalalt de la plinatate. oricum in context sensul ar fi aprox. acelasi si anume ca Hristos nu se dezice pe Sine Insusi niciodata si, asa cum tot El marturisea in alta imprejurare, "nici o iota sau o cirta nu va trece fara sa se implineasca; cerul si pamantul vor trece dar cuvintele Mele nu vor trece"!(imi cer scuze pt. citatele care nu sunt f. exacte) daca o sa ne uitam in urma la toata istoria omenirii si in special la cea a crestinatatii o sa vedem ca pana acum toate s-au implinit, cuvant cu cuvant. de ce au ales milioane de oameni sa sufere pt. credinta in Hristos decat sa se lepede de ea? fiindca aceasta credinta cuprinsa si in Scriptura le-a adus vestea cea buna a nemuririi; mai mult decat atat le-a dovedit prin faptele ei concrete ca este o credinta vie si adevarata, nu ca acelea in zei pagani. Sf. Ap. Pavel spune: "daca Hristos n-ar fi inviat, zadarnica ar fi propovaduirea noastra, zadarnica ar fi si credinta voastra. dar cum Hristos a inviat"...
ne poate Scriptura calauzi ea singura pe calea credintei? protestantii spun: "numai Scriptura!" crestinii ortodocsi si catolici spun ca inainte de a se fi scris cartile bibliei si de a i se fi format canonul adoptat pana astazi a existat o TRADITIE VORBITA- aceasta s-a numit Sfanta Traditie. este si simplu de demonstrat aceasta fiindca, spre ex., Hristos n-a scris nimic din ce a predicat, marea majoritate a epistolelor NT au fost scrise de Sf. Ap. Pavel si acestea numai din anumite necesitati ale credinciosilor din diferite parti ale imperiului roman. a fost necesar sa scrie pt. ca inca nu se inventase avionul sa zboare de urgenta la fratii de credinta ca sa le explice cuvintele lui Hristos si nu putea fi deodata in mai multe locuri...! in plus chiar si in Scriptura sunt unele locuri(in NT) in care se face referire la anumite imprejurari din VT, intamplari care insa nu le gasim niciunde scrise intre cartile acestuia: cearta ingerului cu diavolul pt. trupul lui Moise...(mai sunt cateva pe care nu mi le amintesc acum). cercetati Scriptura si vedeti ce se scrie in evanghelii despre predica de pe munte unde Hristos a vorbit multimilor o zi intreaga, pana au flamanzit de a trebuit sa le dea de mancare(si atunci a inmultit painile si pestii). pai daca s-ar fi scris tot ce a spus El, atunci am fi avut cel putin 20-30 de pagini numai cu predica Sa. chiar logica ne arata ca inainte de a scrie ceva trebuie sa ai intai ideile respective deja formate. dar sa mai facem o incursiune in timp. ganditi-va ca inainte de a ajunge toate scrierile sfinte sub forma cartii actuale au trecut cateva decenii cel putin- inca se mai scria pe pergamente. apoi textele au mai trebuit si traduse din original, asa cum s-a intamplat si cu Septuaginta. asadar Traditia a tinut de-a lungul timpurilor aprinsa atat flacara invataturilor sfinte prin explicarea/interpretarea lor, cat si flacara adevarului nealterat.
cuvantul "canon", imprumutat din ebraica si trecut prin filiera greceasca, inseamna "dreptar/regula/(mai tarziu)randuiala". va sa zica prin canon intelegem lista scrierilor cuprinse in Scriptura si care contin randuieli pt. viata crestinilor. aici vreau sa insist putin: daca o scriere nu e conforma cu intreg textul bibliei, adica se contrazice cu alte texte sau e confuza, atunci nu e admisa in canon. exista, dupa cele 39 de carti canonice ale VT(pana la proorocul Maleahi), un nr. de 14 carti necanonice dar care au fost pastrate de biserica intre cele doua Testamente pt. ca "sunt bune de citit". in ele gasim invataturi extrem de folositoare si practice care nu contravin celorlalte texte. au fost recomandate spre citire primilor crestini inainte de a fi botezati. protestantii nu le-au admis nici pana azi.
dar cine a hotarat care este canonul sfintelor scrieri? daca ar fi sa ne luam dupa conceptia protestanta care zice "sola Scriptura", ar trebui sa cautam undeva in biblie scris explicit despre canonul ei. insa putem cauta cat vrem, n-o sa gasim asa ceva fiindca Traditia bisericeasca a hotarat aceasta. cum? prin Sfintii Parinti, cei care au luat parte la Sinoadele Ecumenice si-au hotarat odata pt. totdeauna invatatura de credinta si canoanele ei. aceste sinoade au fost in nr. de 7(recunoscute de ortodoxie)- la care s-au mai adaugat unele sinoade locale si, desigur, la catolici Conciliile Vaticanului- in functie de cerintele timpurilor respective. interesant de vazut ca protestantismul nu recunoaste ca sfinti pe participantii la sinoade dar se foloseste de canoanele emise de ei si, mai nou, de scrierile lor.
acum as vrea sa ma refer exclusiv la ce a scris autoarea mai sus. despre asa-zisa evanghelie a lui Toma ma indoiesc, asa dupa cum ma indoiesc de texte precum "visul lui Iisus" sau "epistola/epistolia". acuma iti pun eu o intrebare: ai avea incredere intr-un text al unui om, fie el si dintre apostoli, care s-a indoit de puterea lui Dumnezeu? si apoi de unde atata secretism, stanci din care ies pergamente si de-alde astea? daca ar fi fost adevarata n-ar fi fost normal sa se gaseasca la indemana tuturor crestinilor inca de la inceput, la fel ca surorile ei? mai este cazul vreunei scrieri sfinte care sa fi fost gasita prin vreo pestera, ascunsa de ochii lumii pana azi? pai care e rostul unei evanghelii? insasi denumirea de "evanghelie" inseamna "veste buna". daca ai citit acel text de care amintesti, ti s-a parut ca aduce o veste buna?
oamenii care s-au apucat de capul lor sa traduca sau sa explice textele Scripturii au cazut in cele mai grozave erezii. de la ei au plecat marile prigoane impotriva crestinilor, de la ei si-au luat fiinta sectele de ieri si de azi. aminteai de sfintenia oamenilor... Lactantiu ne spune ca adevaratii prooroci(deci si sfinti): predica toti un singur Dumnezeu; nu sufera de nebunie; nu sunt inselatori; nu umbla dupa averi sau castig; nu se ingrijesc de cele necesare vietii; fac cunoscute proorocii care se implinesc; si isi adeveresc trimiterea chiar prin suferirea chinurilor si a mortii. te intrebi cine poate sti daca un om e sfant? oricine, inclusiv tu! "dupa roadele lor ii veti cunoaste", zice Hristos. iar Sf. Ap. Pavel zice mai tarziu intr-una din epistole: "roada duhului este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea, infranarea, curatia; IMPOTRIVA UNORA CA ACESTEA NU ESTE LEGE"! adica ce lege omeneasca ne poate opri de la a considera pe cineva sfant chiar din viata? primii crestini se numeau intre ei SFINTI iar apostolii fac dese referiri in sensul acesta in scrierile lor. dau un ex. cred eu concludent aici: dupa coborarea Duhului Sfant apostolii obisnuiau sa mearga prin locurile publice nu numai pt. a predica evanghelia ci si pt. a vindeca bolnavii; asa se face ca in mai toate zilele, atunci cand Ap. Petru trecea pe cale, multi se asezau inaintea sa ca sa-i atinga iar altii asteptau ca macar umbra lui sa treaca peste ei ca sa-i vindece. asta insemna ca oamenii aceia pacatuiau? dimpotriva, ei experimentau puterea tamaduitoare venita dintr-un organ al lui Dumnezeu. ce crezi, intre un personaj care vorbeste de-ti ia auzul si-ti fura inima cu cuvintele frumoase si unul care nu vorbeste dar te vindeca prin puterea rugaciunii, pe cine ai alege ca fiind mai aproape de divinitate?
nu inteleg ce vrei sa spui prin coruperea venita din partea dogmelor catolice. sunt ortodox dar am fost uneori si la biserici catolice... n-am auzit pe nimeni pana la tine sa afirme asa ceva. e ceva cu totul nou pt. mine, recunosc. adica atat de corupta a fost biserica, in general, de dogmele catolice, incat a renuntat la traditia ei si s-a pornit pe implementat ce spuneau papii la Roma...! ma faci sa rad, nu te supara. de aia peste inca 6 secole(de cand spui tu ca a fost acaparata) s-a despartit biserica in cea de Apus si cea de Rasarit? fiindca erau acaparate de puterea papei? daca ai sa mai citesti ce am scris si la alt subiect poate ai sa intelegi ce se petrece de fapt si cum stau lucrurile. dar important sa adaugi si lucrurile pe care ti le-am facut cunoscute aici. si stai ca inca n-am inteles bine: care biserica de la inceput a fost corupta si care au fost patriarhii, de care anume vorbesti?
am sa inchei si eu aici, cu indemnul lui Hristos: "fiti intelepti ca serpii si blanzi ca porumbeii"!
"CAND ERAM COPIL FACEAM CELE ALE COPIILOR, DAR CAND AM IMBATRANIT LE-AM LEPADAT." orice parinte nu-si lasa vistieria la indemana copiilor, ci sub grija iconomilor si a epitropilor pana la varsta hotarata de tatal lor!!!
coelho/vs/sandra brown - de Alice la: 21/07/2004 08:26:08
(la: Paulo Coelho?)
Au 'target'-uri diferite:ea spune basme fetelor care au mai crescut si vor sex intre Cosanzeana si Fat-Frumos, iar el se adreseaza fetelor care nu mai recunosc ca vor sex intre Cosanzeana si Fat-Frumos.
Nici el, nici ea nu discuta cu oamenii care vor sa evolueze.

Am citit Sandra Brown (si inca vreo doua autoare, carora le-am uitat numele) asa ca nu vorbesc din auzite.
Fiind adepta 'sensului (era sa zic 'sexului') concentrat', m-am temut ca ma voi chinui.
Daca citindu-l pe Cohelo, m-am simtit inselata, dusa cu zaharelu', incercand s-o dibuiesc pe Sandra, am primit multumita siropelu'.
Femeia aia se pricepe asa de bine sa descrie scenele de/cu sex, incat e absolut delicios cum se zbate (evident, fara succes) sa le introduca intr-o poveste pe care fetele o numesc 'de dragoste' ...

Ambii autori, in concluzie, imi par a se adresa frustratilor: unii n-au avut parte de cultura, altii nici macar de sex.
De dragoste nu mai vorbim ca facem pacate.

Ceeee? Ziceti ca Paolo stie ce e, ca o propovaduieste?
Vax, ma scuzati.
Cu iubirea nu faci comert.
perversitate romaneasca - de kikih2o la: 11/08/2004 02:20:19
(la: La ce-s bune filmele porno?)
Kiki H2O va prezinta:

Romanul romanesc pervers
- dupa un roman de Mateiu Caragiale -


Stimati cititori si stimate cititoare,

Intr-un cuvant, va propun un roman scandalos. Scandalos de indecent, scandalos de comercial, scandalos de brutal, scandalos de actual. Ceea ce imi doresc de la dumneavoastra este sustinerea si promovarea cartii, inclusiv pe caile nebatute de catre industria de carte. In mod ideal, spectacolul (sau, de ce nu, “circul”) din jurul cartii ar fi o intregire a atmosferei dinauntru. Metoda de marketing a romanului este una de factura noua pentru Romania: el este in mare parte oferit in format digital in mod gratuit, mizand pe curiozitatea voastra de a va procura din librarii textul integral si dorinta voastra de a impartasi si altora ce ati mai citit amuzant, inteligent, made-in-romania, despre vama veche, scandalos, indecent, tabu.

Dupa ce ati fost pe la www.RomanulRomanescPervers.tk, adica, in sfarsit, in urma lecturii, pot sa spun numai ca...

...nu stiu daca v-a placut mult, foarte mult, putin, sau deloc ce ati citit pana aici. Dar stiu sigur ca nu v-a lasat fara o reactie, ca acest text nu intra la categoria "literaturii plicticoase". Este un text cel putin scandalos, sper eu, iar scandalul sper sa se traduca in succes editorial. Va spun verde in fata ca romanul a fost scris avand in cap o idee de marketing, anume ca scandalul provocat sa faca publicitate neplatita textului. Strategia este de a va oferi 50% din text in mod gratuit, mizand pe faptul ca veti vorbi cu prietenii, cunoscutii, amicii despre Romanul Romanesc Pervers, fie pentru ca v-a placut, fie pentru ca v-a dezgustat.
Pe voi, celor carora v-a placut, sau vi s-a parut interesant textul, sau ca merita sa se vorbeasca despre el, va rog un singur lucru: rapiti un minut pentru a transmite link-ul catre roman celor din agenda voastra care ar putea fi interesati de el.
Eventual, adaugati in lista voastra de link-uri favorite Romanul Romanesc Pervers, intrucat restul romanului va fi disponibil pe web dupa cum urmeaza:
- 30 septembrie 2004, continuare Coitum (sectiunile 100-150)
- 30 noiembrie 2004, continuare Coitum (sectiunile 200-250)
- 1 ianuarie 2005, cel de al treilea capitol, Post coitum (sectiunile 380-400)

(A propos: tineti minte sa va uitati dupa textul integral - adica dupa carte - prin librarii incepand cu 1 octombrie 2004.)

Special pentru cei care vor sa dezbata, sa lupte si sa combata, sa deconstruiasca, sa injure sau sa propuna una alta, sau sa fie la curent cu ce mai zice lumea despre roman, sau sa auda cum altii sunt si mai pudibonzi sau si mai perversi decat autoarea sau chiar decat cititorii (hm...), va pun la dispozitie grupul de discutii al Romanului Romanesc Pervers la yahoogroups.

Kiki H2O
mm..... - de giocondel la: 16/09/2004 05:28:46
(la: Sunt un om Cinstit sau Prost?)
Nope, autoarea nu a inventat aceasta istorioara.
A thousand half-loves must be forsaken to take one whole heart home.
#22457 (raspuns la: #22162) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La #22823, de un anonim la Sat, 18/09/2004 - 22:04 - de carapiscum la: 24/09/2004 08:01:24
(la: Ateu convins!)
Nu ma mira ca ai avut "inspiratia" ne-divina de a scrie ce ai scris fara sa te semnezi- acuma nu ca ar avea o prea mare importanta, dar spune multe despre micimea sufletului tau. Sigur ca iti respectam parerea, nu vrem sa te contrazicem cu nimic, numai ca a face ce ai facut tu intr-un moment in care autoarea cerea sprijin intr-un anumit sens, pe care dealtfel nici nu l-ai sesizat, denota predispozitia ta la a ataca in cele mai sensibile momente voind parca sa adaugi si mai multa suferinta.

Ti-as putea raspunde f. precis la toate acuzele tale vadit veninoase si rauvoitoare, dar stiu ca cu unul/una ca tine orice argumente pro sau contra n-ar aduce nici un rezultat pt. ca tu, mai presus de toate, esti intr-adevar ateu convins si-ti place sa lovesti in crestinii ce vin la tine cu inima in palma. In plus nici n-ai cum sa intelegi ceva ce nu vrei sa intelegi fiindca ti se pare tie ca ti-ar crea un sentiment de inferioritate si de robie. Intr-un anume fel ai dreptate, eu nu sunt centrul universului ci un graunte de nisip care isi recunoaste Creatorul si-L iubeste asa cum isi iubeste robul stapanul milostiv (de aceea sunt inferior si rob). Insa in acelasi timp am nadejdea ridicarii la rangul de "casnic" si "prieten" al lui Dumnezeu, nadejde ce o lepezi cu buna stiinta de la tine.

Iti spun in continuare o intamplare adevarata petrecuta pe vremea comunismului intr-un oarecare tren. Un oarecare preot calugar si un oarecare securist "s-a intamplat" sa calatoreasca in acelasi compartiment. Securistul, ceva cam ametit de bautura, vizibil iritat la vederea acelui "om in negru", a inceput a-si bate joc de el si a face tot felul de comentarii- cam ca ale ale. Printre altele a zis asa (ca si paganii de odinioara): unde-i Dumnezeul tau, arata-ni-L ca sa credem in El; totu-i o poveste inventata de voi...samd. Voi credeti in niste prostii, Dumnezeu nu exista, totul se termina la moarte. NU-i asa?

La care calugarul, deloc impacientat, in timp ce rostea "rugaciunea inimii", i-a dat acest raspuns: sa presupunem ca Dumnezeu nu exista! Daca e asa, atunci tot ce am facut eu in viata asta n-are nici o finalitate propriu-zisa ci doar sentimentul ca am fost un om mai bun si mai atent cu cei din jurul meu. Asta ar insemna ca tu ai dreptate si ca te-ai bucurat de toate placerile vietii in timp ce eu m-am chinuit. Dar sa vedem si cealalta posibilitate: sa presupunem ca Dumnezeu exista! Atunci eu sunt cel care voi castiga bunatatile ceresti iar intreaga ta viata a fost in zadar pt. ca te vei duce in iad, chinul meu imi va aduce mantuire si alinare iar placerile tale de aici iti vor aduce pierzare si chin dincolo.

La acest raspuns, cu toata ameteala si dispretul de pe chipul lui, securistul n-a mai zis nimic. Parca s-a trezit dintr-o data. E lesne de inchipuit de ce.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23261 (raspuns la: #22823) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Firesc mi se pare acum sa va - de Daniel Racovitan la: 12/10/2004 21:12:05
(la: Anonimitatea la Cafenea, pro sau contra.)
"Firesc mi se pare acum sa va spun ca ma numesc, de fapt, Teodora Plaesu, masterand al Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi. E bine domnule Racovitan?"

Asta este o simpla afirmatie. Se poate sa fie adevarata sau sa fie minciuna. Pe internet oricine poate sa spuna ca e oricine
.
Cand ma refer la "identitati reale" ma refer la a fi 95% sigur ca utilizatorul "Hypatia" este chiar Teodora Plaesu din Iasi, si nu un impostor care scrie fraudulos fel de fel de porcarii (situatie ipotetica), atribuindu-si identitatea ei, pentru a o discredita de exemplu.

Am avut deja la Cafenea un caz al unei individe care pretindea ca e Ada Cartianu, si care ii publica textele fara acordul adevaratei autoare, si in plus publica mesaje fascisto-comuniste scoase din burta, dar atribuite aceleiasi Adei Cartianu. Intr-un final adevarata Ada Cartianu ne-a contactat furioasa ca a fost denigrata la Cafenea de o dezaxata, de cineva care i-a falsificat identiatea.

A confirma identitatea reala inseamna sa poti fi 95% sigur ca daca cineva semneaza Ada Cartianu, atunci e chiar Ada Cartianu, nu o impostoare.



___________________________________________________
"Hey, where' the magic?" - "The magic? The magic is gone."
(Bagdad Cafe)
#24862 (raspuns la: #24857) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gusturi,Daniela Manolescu, - de DESTIN la: 20/10/2004 02:38:31
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))


Dezbaterea are ca subiect:"Barbatii romani din diaspora (si nu numai)"este si motivatia personala de a comenta pe acest subiect.

Am citit comenteriile colegilor de cafenea ca raspuns la subiect...eu am sa "analizez sintetic" cele exprimate de autoarea conferintei numai si numai tangential la titlul subiectului,de ce? gusturile nu se discuta.

Gusturi:
"Nu-mi plac barbatii romani. Nu-mi plac si gata!

De ce? Pentru ca din punctul de vedere masculin romanesc, locul femeii e „la coada cratitii”, nu trebuie sa-si bage nasul in deciziile importante de familie - atribut traditional masculin, etc."

Ce aflam:

"Traind in Romania ca femeie, daca vrei un altfel de sot atunci trebuie sa cheltuiesti multa energie sa-l gasesti sau sa-l re-educi, sa duci munca de lamurire ca nu tot ce i-a invatat mamica si tatica lor se aplica si ca meriti si tu o mina de ajutor in treburile casei si ca nu e corect ca, de vreme ce amindoi merg la serviciu, cind vin acasa numai femeia sa faca curat, sa gateasca, sa spele...iar barbatul sa fie "servit".

Casatoria definita ca relatia dintre sexul frumos si sexul puternic,are ca punct de plecare un scop,atingerea acestui scop implica pe ea si el, se intra cu toata fiinta ta in aceasta relatie.

Cand scopul este iubirea pura(adevar,daruire,pretuire,respect...)avem si implinirea noastra.

Cauza:

"Din cauza acestei mentalitati generale nu imi plac barbatii romani! Mai sunt si exceptii (confirma regula) dar in Romania o femeie trebuie sa le caute mult si bine, sau sa se multumeasca cu mai putin la capitolul asta. Dar de ce, cind oferta e asa de buna intre barbatii straini."

Parerea mea este :

Cand se incepe "marea cautare"...sa se caute barbatul...barbat, indiferent de zona geografica.Atunci anulam pierderea de timp(il caut in Romania ...nu-l gasesc,...)

Aceleasi ganduri si in cazul:

"Nu mi-e de mirare ca multi barbati romani care au emigrat singuri cauta sotii romance...."


Cu bine,
Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
Desdemonei - de (anonim) la: 26/10/2004 07:32:12
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Multumesc pentru raspunsul prompt. Tin sa declar ca sint de acord in proportie de 99,99 % cu ce spui tu. Am tinut sa raspund la cele scrise de tine in urma "aberatiilor mele " (dupa unii autori/autoare). Nu pentru " La politesse oblige" ci pentru ca e ceva firesc si nu pentru ca imi dai dreptate. Am experiente destule, care ma fac sa iubesc adevarul si dreptatea-indiferent de imprejurari sau sacrificiu. Ma ierti, te rog, desde(monita sau cum vrei sa fii numita) - felicitari barbatului tau care are o femeie cumpatata si intzeleapta. Nu vin cu gogoshele -nu e genul meu -dar stiu sa apreciez femeia. Si asta nu ca pe un obiect -ci ca pe darul nostru al barbatilor, flloarea si raza de lumina, surisul gingash si nu numai atit.
Sint scurt astazi , pentru ca e aniversarea mea si timpul nu-mi ajunge -dar promit ca voi reveni in curind. Toate cele bune si sa auzim de bine.
Un roman (putea sa fie de oriunde din lume -inclusiv Canada)
#26226 (raspuns la: #26122) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii - de vrab la: 24/11/2004 21:56:50
(la: Cele mai frumoase poezii)
Imi amintesc o poezie frumoasa ,a unei colege de liceu:

Nu traim decat atata cat iubim
In rest nu facem decat
Sa asteptam sau sa ne amintim
Iubirea.
Daca va intereseaza,imi voi aminti cum o cheama pe autoare.
Gh.
Cartea de pe noptiera: "Seth - de pisica11 la: 28/12/2004 23:28:22
(la: Ultima carte)
Cartea de pe noptiera: "Seth Speaks: the eternal validity of the soul". Jane Roberts, care figureaza pe coperta ca autoare a cartii, spune ca ea e doar instrumentul prin care Seth - o entitate - transpune propria carte in limbajul realitatii in care traim noi. Mi se pare interesant, desi inca nu mi-am format o parere ferma asupra a ceea ce citesc.
Multumesc tuturor pentru ideile de lectura pe care le-am cules din recomandarile facute.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: