comentarii

avem nevoie de modele in viata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Da, Ion... - de Baby Mititelu la: 08/02/2013 20:27:37
(la: Ruine industriale)
Ce pot sa spun? Eu am terminat facultatea fix in 1990, prima generatie dupa revolutie. Nu stiu daca tu esti mai mic/mai mare decat mine dar atunci studentii au iesit in strada si au cerut anularea repartitiei. Totusi noi am primit o repartitie, eu am ales o fabrica de fire si fibre artificiale din Bucuresti. Ne-am prezentat frumos, eram 11 ingineri. Directorul ne-a spus curat ca nu are nevoie de noi. Mie viata mi-a trasat alta cale (spre bucuria mea interioara, nu as fi fost o buna ing) dar uneori m-am gandit la industrie.
Explicatia caderii, distrugerii galopante a industriei era pusa pe seama comunismului in sensul ca in comunism nu exista de fapt nici o industrie reala, totul era de fatada, cincinale false etc.
Documentarul de mai sus arata mai bine adevarul.
viata in Canada.... - de (anonim) la: 13/03/2004 21:05:59
(la: Romani in strainatate)
Locuiesc in Canada de 5 ani... In afara de Romania si Canada n-am mai vazut si altele, asa ca nu pot spune "e mai bine" sau "e mai rau" decit in alte parti. Singura comparatie pe care as putea s-o fac este intre Canada si Romania dar nu cred ca asta va intereseaza.
Am observat ca v-a mai raspuns cineva, ader la sfatul lui cu privire la mersul la ambasada Canadiana din Spania (banuesc ca trebuie sa fie una prin Madrid), nu v-as sfatui sa incercati altceva, riscurile sunt prea mari. Odata venit aici legal aveti dreptul la ajutor social (daca Doamne fereste e nevoie), asigurari medicale (mai putin dentare) de care in general e nevoie si nu sunteti pus in situatia de a cauta de lucru la negru care, cu toate ca de la distanta pare ireal, vazut de aproape este cit se poate de periculos si riscant. Am citit chiar zilele trecute un articol intr-o publicatie locala in care povesteau cite miini si picioare se taie anual prin padurile candiene si cite vieti se pierd ca urmare a accidentelor...
Despre viata de aici... trecind peste "problemele culturale" care sunt mai mult sau mai putin importante, de la om la om, viata de zi cu zi poate fi oriunde intre baietii care fac administrare de system sau baze de date pentru bancile importante si au biroul la etajul ics intr-un zgirienori si pina la homeless-ii care dorm in cutii de carton la baza aceluiasi zgirienori... Cu alte cuvinte: sunt meserii care se cauta si meserii care nu se cauta, calificari care iti asigura gasirea unui job in mai putin de o luna si calificari pe care le uiti complet si te apuci de altceva dupa ce ti-ai cautat de lucru sase luni, ai mai stat pe welfare inca sase si ai facut cursuri de recalificare. Mai intervine putin si norocul dar din experienta mea personala norocul e mai mult o functie de cit de indaratnic esti cind e vorba sa-ti schimbi stilul de viata.
Va pot recomanda un site pe care-l apreciez foarte mult, e al unui roman din Timisoara venit aici si care-i "mentorul" majoritatii romanilor care au venit aici (www.thebans.com). Exista citeva restrictii: "intemeietorul" site-ului lucreaza in IT, deci site-ul si in general cei care se plimba pe acolo sunt persoane care lucreaza in IT. "Computeristi" cu alte cuvinte. Daca nu sunteti unul dintre ei sfatul meu ar fi sa cautati romani care au calificari asemanatoare cu ale dumneavoastra sa aflati de la ei cit de usor le-a fost sa-si gaseasca de lucru, cit de multumiti sunt de serviciul care-l au si cit de mult le place viata in Canada cu resursele financiare de care beneficiaza pe urma acelui serviciu. Am constatat pe pielea mea, care pentru mine e cea mai pretioasa piele din lume, ca totul graviteaza in jurul serviciului ca generator de venituri, daca-ti aduce cit trebuie atunci ai acces si la cultura, femei, istorie, bautura, arta, masini, excursii, droguri, jocuri pe computer, filme, pornografie, etc, functie de care va sunt pasiunile, cu alte cuvinte: de toate pentru toti.
#11993 (raspuns la: #11746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din ziarul "Viata noastra" - de anita47 la: 25/04/2004 10:12:04
(la: Turism in Israel)
׳‚Nu poti fugi de soarta׳‚


Interviu cu Petre Sabau, fratele lui Mihai Sabau, ucis In dublul atentat de la Tel Aviv

Duminica 5.1.2003. Ora 18.30. Vechea Tahana Mercazit din Tel Aviv. Orasul este zguduit de doua explozii susccesive, care-i Ingrozesc pe locuitori. Speriati, tipInd, femei, copiii si barbati Incep sa fuga spre capatul strazii Nave Saanan. Prins de multime, resimtind Inca suflul ultimei explozii, decid sa merg Inainte, spre locul atentatului, de care ma desparteau doar trei, patru minute de mers pe jos. Pasind printre cioburi de vitrine, intru In zona Intunecata deodata a acelei portiuni din Nave Saanan, unde se petrecuse drama. Peste tot sInt Imprastiate corpuri, unele Incremenite, altele zbatIndu-se. CItiva oameni speriati Incearca sa vina In ajutorul victimelor. Merg ca un automat, In timp ce linistea mortii Imi patrunde In suflet. Ochi sticlosi, Incremeniti In fixitatea mortii, mIini Intinse a ruga, In timp ce buzele murmura cuvinte care nu se aud, dar care dor prin mutenia lor, corpuri tIrIndu-se spre un tel necunoscut si neInteles si In final, imaginea care-mi va ramIne In veci Intiparita In memorie: o bucata de picior InsIngerat aruncat de suflul exploziei In mijlocul strazii si barbatul care-l pierdu-se privind Inmarmurit la ceea ce-i apartinuse cIndva. Alunec. Privesc In jos si simt nevoia sa ma sprijin de ceva pentru a nu ma prabusi: calcam pe bucati de carne si mici baltoace de sInge. Dar In jurul meu nimic solid nu a rezistat. Totul este prabusit. Inclusiv eu. PlIng In durerea sufletului meu. Cu priviri Ingrozite, oamenii de ordine de Indeparteaza pe cei care eram In picioare. Exista Inca teama unei noi explozii. Sirenele salvarii rup In bucati linistea mortii. Viata, sub chipul sanitarilor, InfrInge tenebrele. Cele din atmosfera, dar nu si pe cele din fiinta noastra, neputincioasa In fata absurdului.
Poate, atunci, In noaptea de cosmar, printre trupurile prabusite lk-am vazut si pe cel al lui Mihai Sabau. Nu voi sti niciodata. Asa cum nici el nu a stiut ca simpla dorinta de a-si ajuta familia printr-o munca cinstita se va sfIrsi atIt de tragic, sfIrtecIndu-l In gestul nebun a doi pusti palestinieni fanatici, pentru care viata lor si a celorlati nu valoreaza nimic.
Se va termina cIndva cosmarul israelian?
Sa ascultam parerea unui suflet zdrobit, care, cu glas tremurInd, Inecat de lacrimi, se Inclina In fata sortii.

Nando Mario Varga (N.M.V.): Cum va simtiti?
Petre Sabau (P.S.): SInt sub stare de soc. Nu-mi vine Inca sa credײ¹Nu poti fugi de soartaײ¹
N.M.V.: CInd s-a petrecut drama erati Impreuna cu fratele dvs?
P.S.: Nu. Din fericireײ¹
N.M.V.: Dar sotia lui?
P.S.: Nu, nici ea nu era cu el. Il astepta acasa. Ei nu lucrau Impreuna.
N.M.V.: Mihai se afla In vechea Tahana Mercazit dintr-un motiv anume sauײ¹
P.S.: Acesta era drumul lui zilnic, pentrua veni acasa dupa Incheierea zilei de munca. In seara aceea a IntIrziat foarte mult. Ingrijorata sotia l-a sunat la telefonul celular, dar acesta suna In gol, fara ca nimeni sa raspunda. Cumnata mea a apelat la mine. Stiam deja de atentat. Am sunat si eu, si Intr un tIrziu mi-a raspuns o persoana straina. Cred ca un politist, care mi-a spus ca a gasit telefonul pe jos. Tor el mi-a spus ca are senzatia ca s-a IntImplat ceva rau. Astfel am ajuns la spitalul Ihilov, unde am aflat ca Mihai murise.
N.M.V.: A decedat imediat In momentul exploziei?
P.S.: Nu. Din cIte am Inteles, cInd a ajuns la spital Inca traia. La scurt timp Insa a decedatײ¹E greu. E tare greu!
N.M.V.: Cum s-au comportat oficialitatile cu dvs. si cu sotia fratelui dvs?
P.S.: Foarte bine. Mai ales cei de la firma ne-au fost de un mare ajutor. La fel si Ambasada Romaniei In Israel. Nu am avut deloc probleme. Dimpotriva.
N.M.V.: Acum, dupa un al treilea atentat provocat In acest loc, credeti ca teroristii Ii vizeaza In mod direct pe muncitorii straini?
P.S.: Cred ca sInt vizati toti cei care traiesc In Israel. Evrei sau neevrei. Ei nu vor sa Inteleaga ca am venit din nevoie, ca sa cIstigam un ban cinstit. Si nimeni dintre noi nu i-a locul de munca al nimanui.
N.M.V: Dupa atIta timp petrecut In Israel, acum cInd cunoasteti modul de a gIndi al israelienilor, dar si a palestinienilor, considerati ca va fi pace In regiune?
P.S.: Nu cred ca o sa fie liniste niciodata. Palestinienii nu o sa cedeze niciodata. Ei nu gIndesc ca noi, ceilalti oameni.
N.M.V.: Veti pleca In Romania cu trupul neInsufletit al fratelui dvs. Veti reveni In Israel?
P.S.: BineInteles!
N.M.V.: Nu va este frica?
P.S.: Nu! M-am obisnuit. In primul an mi-a fost greu ce-i dreptײ¹
N.M.V.: Dupa dramatica experienta pe care ati trait-o, ce le veti spune romanilor care vor sa vina sa lucreze In Israel?
P.S.: Nu i-asi sfatui nici sa vina, dar nici sa nu vina. Fiecare sa faca dupa cum doreste, dar sa stie la ce vineײ¹
N.M.V.: Va rog sa-mi permiteti ca In numele conducerii concernului ׳‚Eran Reut׳‚, ziaristilor, colaboratorilor si al tuturor cititorilor cotidianului ׳‚Viata Noastra׳‚ sa va exprim durerea pe care o resimtim fata de pierderea fratelui dvs, al celuilat roman ucis In acest atentat, gIndul bun pentru toti ranitii si pentru familiile celor decedati. Dumnezeu sa-i odihneasca In pace!
P.S.: Va multumesc tuturor In numele meu, al sotiei si copilului lui Mihai. Dumnezeu sa ne ocroteasca pe noi toti!

Interviu realizat de NANDO MARIO VARGA


Nota redactiei:
Printr-un telefon primit la redactie, conducerea firmei la care lucreaza Petre Sabau, ne-a informat ca niciodata Mihai Sabau nu a afirmat ca ׳‚nu prea i-a placut In Israel׳‚,, precum a reiesit dintr-un interviu acordat de fratele sau presei israeliene. Dimpotriva.(N.M.V.)















׳‚Nu poti fugi de soarta׳‚


Interviu cu Petre Sabau, fratele lui Mihai Sabau, ucis In dublul atentat de la Tel Aviv

Duminica 5.1.2003. Ora 18.30. Vechea Tahana Mercazit din Tel Aviv. Orasul este zguduit de doua explozii susccesive, care-i Ingrozesc pe locuitori. Speriati, tipInd, femei, copiii si barbati Incep sa fuga spre capatul strazii Nave Saanan. Prins de multime, resimtind Inca suflul ultimei explozii, decid sa merg Inainte, spre locul atentatului, de care ma desparteau doar trei, patru minute de mers pe jos. Pasind printre cioburi de vitrine, intru In zona Intunecata deodata a acelei portiuni din Nave Saanan, unde se petrecuse drama. Peste tot sInt Imprastiate corpuri, unele Incremenite, altele zbatIndu-se. CItiva oameni speriati Incearca sa vina In ajutorul victimelor. Merg ca un automat, In timp ce linistea mortii Imi patrunde In suflet. Ochi sticlosi, Incremeniti In fixitatea mortii, mIini Intinse a ruga, In timp ce buzele murmura cuvinte care nu se aud, dar care dor prin mutenia lor, corpuri tIrIndu-se spre un tel necunoscut si neInteles si In final, imaginea care-mi va ramIne In veci Intiparita In memorie: o bucata de picior InsIngerat aruncat de suflul exploziei In mijlocul strazii si barbatul care-l pierdu-se privind Inmarmurit la ceea ce-i apartinuse cIndva. Alunec. Privesc In jos si simt nevoia sa ma sprijin de ceva pentru a nu ma prabusi: calcam pe bucati de carne si mici baltoace de sInge. Dar In jurul meu nimic solid nu a rezistat. Totul este prabusit. Inclusiv eu. PlIng In durerea sufletului meu. Cu priviri Ingrozite, oamenii de ordine de Indeparteaza pe cei care eram In picioare. Exista Inca teama unei noi explozii. Sirenele salvarii rup In bucati linistea mortii. Viata, sub chipul sanitarilor, InfrInge tenebrele. Cele din atmosfera, dar nu si pe cele din fiinta noastra, neputincioasa In fata absurdului.
Poate, atunci, In noaptea de cosmar, printre trupurile prabusite lk-am vazut si pe cel al lui Mihai Sabau. Nu voi sti niciodata. Asa cum nici el nu a stiut ca simpla dorinta de a-si ajuta familia printr-o munca cinstita se va sfIrsi atIt de tragic, sfIrtecIndu-l In gestul nebun a doi pusti palestinieni fanatici, pentru care viata lor si a celorlati nu valoreaza nimic.
Se va termina cIndva cosmarul israelian?
Sa ascultam parerea unui suflet zdrobit, care, cu glas tremurInd, Inecat de lacrimi, se Inclina In fata sortii.

Nando Mario Varga (N.M.V.): Cum va simtiti?
Petre Sabau (P.S.): SInt sub stare de soc. Nu-mi vine Inca sa credײ¹Nu poti fugi de soartaײ¹
N.M.V.: CInd s-a petrecut drama erati Impreuna cu fratele dvs?
P.S.: Nu. Din fericireײ¹
N.M.V.: Dar sotia lui?
P.S.: Nu, nici ea nu era cu el. Il astepta acasa. Ei nu lucrau Impreuna.
N.M.V.: Mihai se afla In vechea Tahana Mercazit dintr-un motiv anume sauײ¹
P.S.: Acesta era drumul lui zilnic, pentrua veni acasa dupa Incheierea zilei de munca. In seara aceea a IntIrziat foarte mult. Ingrijorata sotia l-a sunat la telefonul celular, dar acesta suna In gol, fara ca nimeni sa raspunda. Cumnata mea a apelat la mine. Stiam deja de atentat. Am sunat si eu, si Intr un tIrziu mi-a raspuns o persoana straina. Cred ca un politist, care mi-a spus ca a gasit telefonul pe jos. Tor el mi-a spus ca are senzatia ca s-a IntImplat ceva rau. Astfel am ajuns la spitalul Ihilov, unde am aflat ca Mihai murise.
N.M.V.: A decedat imediat In momentul exploziei?
P.S.: Nu. Din cIte am Inteles, cInd a ajuns la spital Inca traia. La scurt timp Insa a decedatײ¹E greu. E tare greu!
N.M.V.: Cum s-au comportat oficialitatile cu dvs. si cu sotia fratelui dvs?
P.S.: Foarte bine. Mai ales cei de la firma ne-au fost de un mare ajutor. La fel si Ambasada Romaniei In Israel. Nu am avut deloc probleme. Dimpotriva.
N.M.V.: Acum, dupa un al treilea atentat provocat In acest loc, credeti ca teroristii Ii vizeaza In mod direct pe muncitorii straini?
P.S.: Cred ca sInt vizati toti cei care traiesc In Israel. Evrei sau neevrei. Ei nu vor sa Inteleaga ca am venit din nevoie, ca sa cIstigam un ban cinstit. Si nimeni dintre noi nu i-a locul de munca al nimanui.
N.M.V: Dupa atIta timp petrecut In Israel, acum cInd cunoasteti modul de a gIndi al israelienilor, dar si a palestinienilor, considerati ca va fi pace In regiune?
P.S.: Nu cred ca o sa fie liniste niciodata. Palestinienii nu o sa cedeze niciodata. Ei nu gIndesc ca noi, ceilalti oameni.
N.M.V.: Veti pleca In Romania cu trupul neInsufletit al fratelui dvs. Veti reveni In Israel?
P.S.: BineInteles!
N.M.V.: Nu va este frica?
P.S.: Nu! M-am obisnuit. In primul an mi-a fost greu ce-i dreptײ¹
N.M.V.: Dupa dramatica experienta pe care ati trait-o, ce le veti spune romanilor care vor sa vina sa lucreze In Israel?
P.S.: Nu i-asi sfatui nici sa vina, dar nici sa nu vina. Fiecare sa faca dupa cum doreste, dar sa stie la ce vineײ¹
N.M.V.: Va rog sa-mi permiteti ca In numele conducerii concernului ׳‚Eran Reut׳‚, ziaristilor, colaboratorilor si al tuturor cititorilor cotidianului ׳‚Viata Noastra׳‚ sa va exprim durerea pe care o resimtim fata de pierderea fratelui dvs, al celuilat roman ucis In acest atentat, gIndul bun pentru toti ranitii si pentru familiile celor decedati. Dumnezeu sa-i odihneasca In pace!
P.S.: Va multumesc tuturor In numele meu, al sotiei si copilului lui Mihai. Dumnezeu sa ne ocroteasca pe noi toti!
Interviu realizat de NANDO MARIO VARGA


Nota redactiei:
Printr-un telefon primit la redactie, conducerea firmei la care lucreaza Petre Sabau, ne-a informat ca niciodata Mihai Sabau nu a afirmat ca ׳‚nu prea i-a placut In Israel׳‚,, precum a reiesit dintr-un interviu acordat de fratele sau presei israeliene. Dimpotriva.(N.M.V.)

























#14496 (raspuns la: #14458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ai nevoie de o aprobare sau o - de (anonim) la: 07/05/2004 14:29:18
(la: Viata in doi!)
ai nevoie de o aprobare sau o adeziune la teoria ta ca sa te simti cu sufletul impacat? nimeni nu te condamna pentru relatia ta extraconjugala, cu exceptia sotului tau probabil; .... dar asta este problema voastra;
in privinta familiei perfecte tin sa te combat vehement: faptul ca tu nu o ai nu inseamna ca nu exista; am o sotie superba, doi copii reusiti si chiar daca in rest viata nu este foarte roza te asigur ca familia mea este perfecta.........;si nu este o iluzie.
trebuie sa avem nevoie sa credem intr-o fiinta divina? - de mircios la: 17/05/2004 00:24:41
(la: Existenta divinului?!)
Eu nu cred ca "trebuie sa avem nevoie sa credem intr-o fiinta divina, superoara." Este doar o modalitate de a lucra cu complexitatea lumii in care traim.
Mai devreme sau mai tarziu, un om, implicat constient in viata lui, ajunge la momentul in care pentru a merge mai departe are nevoie de o "teorie unificata a campurilor existentei." Calea traditionala, adica cea mai veche si cea mai utilizata este calea credintei intr-un "motor primordial." In timpurile moderne a aparut calea sintetico-analitica, adica cea stiintifica, in care individul incearca sa gaseasca in mod rational legile ce stau la baza unei "teorii unificate a campurilor existentiale" si sa le sintetizeze intr-o teorie satisfacatoare modeluluii cel mai apropiat al lumii asa cum se prezinta el la un moment dat. Ceea ce este izbitor este ca, desi se preteaza stiintifica, adogmatica si complet ateista ajunge si aceasta cale sa "venereze" termeni si entitati care in ultima analiza scapa oricarei definitii, cum ar fi energia, timpul, materia.
Calea traditionala, a "motorului primordial," a suferit si ea schimbari radicale pe masura ce omul s-a avantat in construirea sa ca "animal social", adica pe masura ce societatea a evoluat spre structuri din ce in ce mai complexe si mai masive.
Daca la inceput necesitatea unei teorii unificate provenea din relatia individuala cu complexitatea realitatii inconjuratoare, odata cu dezvoltarea sistemelor sociale umane s-a trecut la necesitatea grupurilor de a lucra cu un numitor comun in "unificarea campurilor existentei." Asa s-a trecut de la experienta individuala de tip mistic la cea sociala de tip religios. Religia in sine este un produs al tendintei speciei de unificare. Religia este incercarea speciei de a "re-lega" entitatile care o compun si care au pierdut prin dezvoltarea intelectuala "instinctul de turma."
Momentul crucial in evolutia religiei a fost cel in care religia, ca modalitate spontana de a face fata relitatii prin puterea participarii la un grup de interese comune, s-a institutionalizat. Institutionalizarea religiei si aparitia credintelor specifice, desi a dus la o intarire a metodologiei din punct de vedere al grupului, a provocat o rupere in comunicarea cu motorul primordial la nivel individual. Ca participant la o religie institutionalizata individul este mai slab ca putere absoluta, in favoarea intaririi grupului din care face parte. Institutionalizarea religiei a dat cale libera politizarii religiei si din acel moment religia ca atare nu mai aceeasi valoare de salvare individuala pe care o are trairea mistica primordiala. Pe de alta parte, politizarea religiei a dat mana libera manipularior sociale de catre grupuri restranse de indivizi cu acumulare de capital social si material. Altfel spus, politizarea religiei a generat sisteme sociale de tip "piramidal" (in care un strat mare de indivizi egali din punct de vedere social si material sustine fortat un strat ceva mai mic care la randul lui sustine fortat unul si mai mic si asa mai departe pana la un grup mic de indivizi care sustin de buna voie o individualitate speciala ce realizeaza legatura de putere cu "motorul primordial"), ca opozitie a sistemelor sociale de tip "platforma purtatoare de dom" (in care o masa mare de indivizi relativ egali din punct de vedere social si material sustin de buna voie un individ sau un grup mic de indivizi care realizeaza legatura informationala cu "motorul primordial").
De aceea eu nu cred ca "trebuie sa avem nevoie sa credem intr-o fiinta divina." Credinta vine odata cu omul. Ceea ce nu vine odata cu omul este in ce crede si modalitatile de a isi intretine si manifesta credinta.
Asa cum spuneam mai sus, participarea la o religie vine cu scaderea potentialului de realizare individuala a unei relatii personale cu divinitatea in favoarea unei relatii sociale cu divinitatea. Cine cauta o relatie personala trebuie sa urmeze calea mistica. Daca se urmaresc partile mistice adiacente religiilor primare, precum si cele adiacente credintelor popoarelor asa zis primitive, se observa o asemanare in ceea ce priveste dezbracarea relatiei cu divinul de constructiile necesare pentru sustinerea sistemelor mari sociale. Calea mistica indiferent daca este vorba de isihasm sau Meiser Eckhart, Kabala, mistici sufi, caile Yoga or budism, potenteaza legatura individuala cu divinul si ajuta individul sa se integreze social fara a transforma aceasta din urma integrare intr-o conditie. Misticul realizeaza o relatie directa cu numinosul, lumina lumii care starneste admiratia, respectul si dragostea in sufletul omenesc pur, deschis unei comunicari neintinate si unei aceptari a mesajului primordial desupra tuturor obstacolelor generate de realitatile uneori iluzorii ale universului. Misticul alege calea iubirii pentru "motorul primordial" care il pune intr-o pozitie de iubire a existentei asa cum este si implicit a semenilor sai. Participantul la orice religie alege calea inversa: prin iubirea semenilor si integrarea sociala sa ajunga la iubirea "motorului primordial". Aceasta il pune oarecum in pozitia oamenilor de stiinta moderni care incearca din fragmente disipate sa realizeze icoana Marelui Intreg.
In cele din urma, este doar o chestiune de alegere. Insa in amandoua cazurile singurul aliat al omului in stabilirea unei relatii cu divinitatea este iubirea. Insa aceasta este deja o alta poveste.
De ce exista viata de fapt? - de DESTIN la: 14/11/2004 04:00:55
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Sunt intrebari,sunt ipoteze,sunt argumente,sunt raspunsuri asteptate de catre noi ca semeni: de ce exista viata de fapt?

Cum si de ce s-au combinat acei atomi, pentru a apare primele forme de viata?

Atomii au o "gandire"un rationament,o logica au o constiinta?

Materia, si ea in intregul ei din jurul nostru,diferita,fierbinte, rece, inerta...!!!

Ea materia ce reactioneaza la actiunile din vecinatatea ei nu face nimic altceva,cautand continuu sa ajunga la un echilibru perfect, desi nu stim azi de va ajunge vreodata, de ce? pentru ca este imposibil asa ceva.

De ce se organizeaza in acest mod?Pentru e se perfectiona,catre mult mai bine,catre perfect?

Cum ganditi ,ce credeti?

Eu nu cred.

Aparitia vietii da nastere,la toate aceste necunoscute.

Priviti atomii - de ce se mai organizeaza sub aceasta forma,daca tot este evident, ca materia incearca sa ajunga la un echilibru?

Motivul,aparent posibil, evoluand sub aceasta forma va atinge in timp echilibrul...perfect.

Cum stiu atomii,"gandesc"?

Ne confruntam oare cu"notiunea de sacrificiu"?

Atomii isi sacrifica echilibrul pentru a evolua?

Daca da, cum este posibil asa ceva?

Exista ceva,cineva Creatorul sa ii initieze?

Exista evolutie de ce?

Ar fi putut sa nu existe evolutie ?

Atomii nu au nevoie de evolutie.

Fiintele au nevoie de evolutie.

Admitand ca,intamplator,atomii s-au combinat in anumite feluri, dand nastere la forme primitive de viata, de ce nu au ramas asa?

De ce au evoluat virusii sau bacteriile?

Atat virusii cat si bacteriile sunt forme de viata foarte reusite.

De ce au evoluat?

Puteau sa ramana asa...

Ce sau cine ii face sa se dezvolte sub alte forme?

Au virusii sau bacteriile suflet?

Ce Forta cu o asemenea energie pe care noi nu o cunoastem sau nu o/Il recunoastem pe Creator actioneaza acest complex mecanism.

Poate fi evolutia un sistem piramidal prin care scopul final este atingerea limitei supreme?

Daca da,aceasta se poate realiza numai si numai prin perpetuarea sufletului nemuritor si a intelepciunii infinite.


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
alta viata................................... - de (anonim) la: 17/12/2004 15:26:22
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti din Romania ?)
locuesc de mult timp in strainatate si scuzati-ma daca ve-ti mai citi niste greseli gramaticale si chiar ortografice, am 21 de ani si ma gasesc in strainatate de 12 ani. italienii i-mi spun ca sunt chiar una de a lor dar sincera sa fiu nu ma simt si nici cred ca voi reusi vre-o data sa ma simt una dintre ei. cum puteti intelege eu m-am integrat chiar bine, muncesc si invat la facultate, am aici doar mama, rudele sun toate in Romania si singura persoana caruia ii simt dorul este bunica mea ce m- a crescut pana ce am plecat in strainatate. de Craciun, dupa 3 ani, voi veni in Romania. am prieteni de copilarie cu care vorbesc tel chiar foarte des dar dorul de casa nu ma patrunde mai niciodata; doar gindul si amintirile au un rol important in faptul de a-mi mentine radacinile si pot spune ca acetea sunt destul de tari.
am un singur gand care, sincera sa fiu ma face chiar sa sufar cite-o data: oare Romania va reusi candva sa-si recucereasca onoarea si orgoliul sau meritat in Europa si-n lume, oare romanii care sunt in strainatate de multi ani vor avea candva ocasia sa fie mandri de tara lor si de departe?.................................
romanilor din strainatate: invatati ceva de la prostii astia de straini, imbogatitiva cultural si moral si daca puteti chiar material, respectati pe toti chiar si strainii care va trateza rau (ce sunt multi) dar mai presus de tot respectativa unul pe celalat, antre romani, ajutativa intre voi, si cu asta nu ma refer la ajutor material dar suport psihologic si moral, sa nu uitati de unde ati venit pentru ca daca ve-ti uita de unde a-ti plecat si Romania va va uita pe voi.
traim pentru a invata, viata este prea scurta si pretioasa si nu ne putem permite sa o petrecem toata gresind si reparind greselile, cu cat noi ne vom imbogati mai mult cu atat tara noastra, Romania oamenilor viteji, orgoliosi si valorosi, se va inalta si va renaste........
scuzatima pentru pasiunea si chiar agresivitatea acestui mesaj dar astaz9i chiar simtem nevoia de a-mi axprima cu voi parerea.

#31861 (raspuns la: #31488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
imi dau viata daca este nevoie! - de Dr Evil la: 12/02/2005 09:04:17
(la: Ati face ceva pentru Romania daca vi s-ar ivi ocazia?)
Nu am plecat din tara pentru ca nu-mi iubesc tara.

Sper sa nu fie nevoie, dar daca Romania ar fi atacata nu va trebui sa ma gindesc de doua ori pina sa ma intorc si sa lupt pentru apararea ei.
Poate este singurul lucru pe care l-as putea face.

"Si daca ramuri bat in geam...
De ce nu tai copacul..."
#36114 (raspuns la: #9866) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
am simtit nevoia sa citesc te - de zaraza la: 22/03/2005 20:12:03
(la: Rebranding life)
am simtit nevoia sa citesc textul de 3 ori, caci nu intelegeam despre ce e vorba. nici acum nu sunt sigura ca inteleg, dar a 4-a oara nu-mi mai vine sa-l citesc. incepi ca o instigare la lupta (politica si cu sabia in mana) si termini cu lupta pentru creatie. nu prea inteleg daca cele 2 lupte se confunda sau nu in opinia ta. oricum, atitudinea fiind razboinica in ambele cazuri, presupun ca nu mai conteaza. totusi, sesizez o mare grija pentru viata ultimului om, fie el chiar somalez... si aici chiar ma bagi in ceata. ori razbel, ori creatie, ori new age. ma tem ca textul tau e scris de dragul cuvintelor. nu zic, scrii bine :), dar cand intentionezi asa o efervescenta, e bine sa ai si o mica idee in spate, caci altfel se pierd toate in vant.

nu exclud ideea ca n-am inteles eu. deci, avand in vedere ca e vorba de o instigare la lupta, intreb si eu ca prostul "a cui lupta, mai vere" ?

respecte,

zaraza
Sa vedem ce ne mai aduce viata - de TeodoraPA la: 06/04/2005 09:11:52
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
E un subiect destul de intim asta, si e greu de vorbit public despre iubirile noastre personale... Problema e ca avem nevoie de liniste. Eu pentru o astfel de relatie as lupta. Adica pt o relatie linistita nu cred ca e nevoie sa lupti...
Dar sa mi se lase viata in pace. Sa am drumul meu, planurile mele, visele mele, preocuparile mele, si sa nu se bage nimeni peste ele!!!

Take heed when you think you stand, lest you fall.
#42121 (raspuns la: #42079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
" VIATA NU VALOREAZA NIMI - de rahoulle sapte la: 26/04/2005 21:09:09
(la: Zambeste cald...)
" VIATA NU VALOREAZA NIMIC, dar nimic nu valoreaza cat o viata"
nu stiu daca ai nevoie de aripi ca sa zbori, nu stiu daca vioara zboara da oricum nu tot ce se mananca zboara sau era invers?
#45750 (raspuns la: #45184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Uneori nu este nevoie sa caut - de evil13dark la: 03/06/2005 19:39:46
(la: IUBIREA=VIATA)
Uneori nu este nevoie sa cauti o persoana care sa te ajute. Este posibil sa te caute ea atunci cand te astepti cel mai putin!Adevarul este ca eu am patit asa ceva cineva m-a cautat m-a gasit dar din pacate nu am fost impreuna! Dar mi-am dat seama ca pot scapa din situatia in care ma aflu. Mi-a redat intr-o oarecare masura pofta de viata chiar daca este un strop . o picatura tu o poti transforma in infinit in primul rand pentru tine nu pentru alte persoane.
Me
#53137 (raspuns la: #53047) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adevarata viata - de Cassandra la: 01/08/2005 12:37:08
(la: Demnitatea vietii, demnitatea mortii)
Traduc un fragment din "Scrisori din infern":

"Intr-o masura mai mare sau mai mica, toate religiile propun suferinta ca mijloc de purificare spirituala. Dupa ele, adevarata viata este cea de dupa moarte. De ce ajungem atunci sa fim rationali? Ca sa devenim suferinzi vocationali? Pentru a convinge se obisnuieste sa se dea exemplul celui care sufera cu rabdare. Dar daca unii oameni au nevoie sa vada suferinta celorlalti ca sa inteleaga cit sint de norocosi, este pentru ca sint incapabili sa iubeasca. Atunci nu vointa suprema este cea care ii neaga persoanei dreptul legitim de a se elibera de suferinta, ci coruptia morala a fiintei umane care s-a transformat in parazit al durerii celorlalti, ori de cite ori ii aduce vreun beneficiu sau satisfactie personala.
Cea mai mare dintre coruptiile morale ale fiintei umane este fara indoiala aceea de a fi dorit sa justifice suferinta ca mijloc de a-si cistiga bunavointa principiului creator al vietii."
Cei ce stau sunt cadavre vii; viata este actiune. - de ADAM la: 12/08/2005 14:48:19
(la: Singuri)
Renunta la statul degeaba,la traiul in lumea virtuala a calculatorului,manifesta-te,exprima-ti personalitatea facand bucurie celor din jur,implica-te in viata sociala,daruieste-te semenilor care au nevoie de ajutor, fara sa pretinzi recompensa sau recunostinta si n-ai sa mai fii singur; si o sa simti multumire si respect fata de sine,ca ai fost util,ca cineva ti-a spus multumesc.Ce lucru mare e sa fii om!Sfaturi pot da, dar vointa nu.

homo homini deus
inainte de toate, ai nevoie d - de latu la: 17/10/2005 17:53:12
(la: Ce facultati se cauta?)
inainte de toate, ai nevoie de facultatile mentale...:-)

Si acum la modul serios:
Orice citesti despre ce se cauta, este valabil in momentul actual. Unul din efectele globalizarii economice este nesiguranta asupra cererii in - sa zicem - 10 ani. Chiar si mai repede s-ar putea sa se fi schimbat cerintele pietii, de exemplu in cinci ani, cand tu ai termina...

Solutia nu consta dupa parerea mea in alegerea acum, a unei specializari definitive cu intentia de a merge toata viata pe acelasi drum, ci o directie de baza impreuna cu convingerea ca noul drum (pe care si Romania va trebui sa mearga, in ciuda eforturilor conducerii de a reduce problemele la coruptie si nevoia de a adera la EU) aduce printre altele si nevoia mai multor (re)specializari pe parcursul vietii de dupa terminarea studiului.

Iar flexibilitatea in gandire este ceva ce nu se impaca cu inertia din gandirea unora.
Iata cum gluma de la inceput capata si un sambure de adevar, chiar daca nu se refera la persoana ta...:-))

eu una am nevoie de prieteni - de oanalaur la: 05/12/2005 06:25:38
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
eu una am nevoie de prieteni si in viata reala. si ii am, doar ca acum nu sunt langa mine. asa ca tot in spatiul virtual ne intalnim.
de fapt cred ca asta e si motivul pentru care m-am lipit asa de tare de cafeneaua asta: in cautare de oameni care sa suplineasca absenta adevaratilor prieteni. nu stiu daca mi-am facut prieteni in cafenea (la mine dureaza putin mai mult) dar cert e ca ma simt foarte bine aici si deocamdata imi ajunge.
sunt situatii in care ai nevoie de prieteni chiar fizic: cu prietenii virtuali nu poti petrece un concediu sau nu poti colinda prin magazine. :-))
trecut si viitor...viata si moarte...inceput si sfarsit. - de scorpy_blue la: 26/01/2006 19:40:40
(la: Trecut si viitor, amintiri si lacrimi)
toti avem constiinta mortii, de cand ne nastem murim de fapt cu fiecare clipa care trece. intrebarea care a preocupat oamenii de-a lungul timpului este de fapt ce inseamna aceasta moarte? in ce mod poate fi privita? ca ceva definitiv sau ca o trecere spre altceva?
religios vorbind este o trecere ... este ? sau e doar o dorinta a oamenilor de a nu se simti inutili, de a crede ca nu traiesc acesta viata fara un scop, mai ales ca nu apucam sa facem mai nimic din marile nostre dorinte, esuam de cele mai multe ori in a face ce trebuie, cand trebuie, multumind pe cine trebuie. Asta e fericire? Nu, si-atunci avem nevoie de acesta trecere...pentru unii moartea e ceva care inspira teama, pentru altii poate fi o binecuvantare, depinde din ce punct de vedere privesti.


"trecutul contine raspunsurile viitorului" zicea Paulo Coelho. Poate acolo vom gasi unele raspunsuri, unele solutii pentru framantarile nostre. Intelegand trecutul poate aflam si de ce ne indreptam inevitabil spre moarte. Intelegand inceputul, poate vom intelege si sfarsitul, oricare ar fi acesta.
viata pur si simplu - de Geamina la: 16/03/2006 19:39:07
(la: viata pur si aimplu)
viata e asa cum e ca degeaba ne tot intrebam de ce e asa sau ce-am fi putut face sa fie altfel daca asa cum e acum nu ne convine...Viata inseamna optiuni...alegem la un moment dat un drum care pare cel mai bun pentru ca mai apoi sa constati ca duce aiurea sau nu asa cum sperai...Si Dumnezeu priveste de sus zbaterea noastra si ne rugam lui pentru drumurile noastre...si alegem...ramanem pe drumul acesta sau plecam pe altul...daca ne putem asuma riscul. Chestie de optiune...
Cand m-am casatorit, acum vreo 10 ani, am ales realmente si mi-am spus ca voi incerca sa nu fac greseli, sa fiu asa cum circula vorba prin lume: gospodina in bucatarie, doamna pe strada si curva in pat...si am facut cam tot ce ne-a trecut prin cap numai ca...anii mei au trecut si vin din urma fetele acestea tinere...ispite la tot pasul...credeti ca sotul meu a ramas indiferent la aceste farmece? Nici vorba...Sunt in continuare viata lui, ma iubeste, spune si face atat cat mai poate dupa ce vine consumat in alta parte, sfarsitul trebuie sa ne gaseasca impreuna asa cum am jurat la altar, copii au nevoie de noi...Mie imi vine sa-l omor...I-am fost credincioasa toti anii acestia, am refuzat pana si nevinovate flirturi, l-am iubit si-l iubesc...Ce-a ramas din casatorie: afacere sau simtire...ma simt prinsa intr-o mare minciuna, si-atunci ma intreb: ce drum sa aleg? Are cineva vreo idee? Chestie de optiune veti zice...E-o mare dilema...Si e greu pentru ca la cat de curva e viata macar in familie speri sa gasesti echilibrul de care ai nevoie pentru a supravietui..Am ramas acum doar cu mine insami sa ma sfatuiesc...sa aleg...stiti ce greu e?
#111796 (raspuns la: #110775) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alergare de viteza-la intrecere cu viata - de zaraza sc la: 31/03/2006 13:31:04
(la: SOMETIMES I JUST FEEL LIKE SHIT)
Vad ca asta e o caracteristica foarte intilnita...Pesemne ca vom gasi cauza in societatea actuala...nu mai avem timp pentru noi, pentru micile noastre placeri, mici dar atit de importante...Sintem prinsi in iuresul vietii, el ne duce mai departe si in urma ramine viata noastra, noi ne grabim si nu vedem ca a ramas in urma...Recuperati-va micile placeri...ce va placea in adolescenta? Desi nici eu nu fac ce imi placea, ca ma adaptez la ce imi e accesibil...dar nu ma dau batuta...am avut o perioada mai tulbure, sper ca a trecut, nu zic ca m-a ajutat Dumnezeu ca cineva...mai multi nu m-ar lua in serios...dar e cert ca mi-e mai bine...ceea ce va doresc si dumneavoastra;) Sigur ascultati muzica preferata? Nu cumva ati uitat niste melodii ciudate, e adevarat, dar care v-ar face bine?-e un exemplu...Am pierdut undeva farmecul vietii, poate trebuie sa redevenim copii pentru o zi, ei au atita nevoie de intelegere si adultii renunta prea usor la inocenta, la naivitate...Fiti naivi! Incercati sa fiti adolescenti ca cei de azi...
A, si ma mai gindeam la ceva...Eu cel putin nu mai simt nevoia sa citesc carti...Dar caut anumite carti pentru fiica mea...Si ca sa ma documentez...Le caut cu un scop precis...Viata e infinit mai interesanta...Multumesc pentru intelegere si ma iertati daca nu v-am putut ajuta...

cere si ti se va da
#114577 (raspuns la: #114552) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dak ai nevoie de un prieten d - de freedani la: 08/04/2006 20:54:31
(la: Despre prietenie)
Dak ai nevoie de un prieten doar ca sa fii ascultat,iti dau un sfat:cauta-ti un duhovnic (dak nu ai deja unul) spune-i tot ce te doare si te va ajuta cum nici un prieten nu poate s-o fak...Devine parintele tau spiritual si ce e mai bun decat un parinte care intotdeauna vrea sa-ti fie bine si sa reusesti in viata...Eu am noroc de un duhovnic extraordinar si mi-e din ce in ce mai bine.Cand am o problema,i-o spun si...simt cum dispare supararea ca un nor...imi ia durerea cu mana...e...de neexplicat...
#116165 (raspuns la: #89903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...